Curs 7 PC 2015 - 25p

CURS 7 DREPT PROCESUAL CIVIL II
HOTARAREA JUDECATOREASCA
Pana acum am discutat de probleme ce tin de cercetarea procesului. Deja stim ca

cercetarea procesului se finalizeaza printr-o incheiere, urmand o faza finala a procesului si
anume dezbaterile. Aceasta faza dureaza un termen, care este si termenul final. Din discutiile
pe care le-am avut, am retinut ca filosofia codului de procedura implica ca, de principiu,
cercetarea procesului sa se finalizeze printr-o incheiere si sa se acorde un termen exclusiv in
vederea dezbaterilor.
Dar aceasta filosofie este pusa in discutie pana in 2016 prin faptul ca nemaiexistand
regula ca cercetarea sa se desfasoare in camera de consiliu, judecatorii, de cele mai multe ori
apreciaza ca nu mai este necesara acordarea acestui termen si in aceeasi sedinta in care
constata incheierea cercetarii procesului dau cuvantul pe fond lucru care, daca citesti codul,
este posibil ce-i drept, dar e posibil cu caracter de exceptie, cand:
- ambele parti sunt de acord;

- una dintre parti lipseste, dar a cerut judecarea in lipsa;
- una dintre parti a prevazut in mod expres intr-o cerere cum ca este de acord sa nu
se mai acorde un termen.
* E o chestiune de exceptie, dar care la ora actuala este regula.
Indiferent cum s-ar ajunge la etapa dezbaterilor, ea presupune ca fiecare parte sa isi
spuna apararile cu privire la fondul raportului dedus judecatii practic sunt pledoariile finale.
Dupa ce audiaza partile, instanta declara inchise dezbaterile si urmeaza o faza care se face
fara participarea partilor, si anume deliberarea si pronuntarea hotararii.
I. DELIBERAREA
Art. 395 Deliberarea
(1) Dupa inchiderea dezbaterilor, completul de judecata delibereaza in secret asupra

hotararii ce urmeaza sa pronunte.
(2) La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora au avut loc
debaterile. Fiecare dintre membrii completului de judecata are indatorirea sa isi
exprime opinia, incepand cu cel mai nou in functie. Presedintele isi exprima opinia
cel din urma.
Are loc in camera de consiliu, participand numai judecatorii. Grefierul nu participa,

existand secretul deliberararii. In cazul litigiilor de munca si asigurari sociale, precum si in
cazul celor ce se desfasoara la ICCJ avem o exceptie : participarea la deliberare a asistentilor
judiciari pentru ca au un vot consultativ / magistratii-asistenti pentru acelasi motiv: au vot
consultativ.
Cristea Alina Lidia Grupa 402 1

In ce priveste deliberarea, trebuie sa retinem ca ea reprezinta un secret nu este

permisa divulgarea, de catre cei care particpa, a modului in care s-a luat decizia respectiva.
In ce priveste ordinea in care judecatorii isi spun opiniile, codul spune ca prima data
isi spune parerea judecatorul cel mai nou in functie, iar ultimul presedintele completului
(Regula e aplicabila in cazul completelor colegiale). Ratiune: se presupune ca presedintele ar
avea autoritatea cea mai mare in cadrul completului si atunci se incepe cu cel mai nou (Care
are practic autoritatea cea mai mica), ca opinia celorlalti sa nu fie influentata de opinia
presedintelui (sa fie o opinie servila celui care in complet are o pozitie usor dominanta).
Trebuie vazut si ce se intampla in situatia in care, in cadrul completelor colegiale, nu

exista o unanimitate privind solutia. Marea problema apare la completul de doi. De ce?
Pentru ca aici putem avea doua opinii contrare din partea membrilor completului. In cest caz,
intrucat nu se poate lua o solutie, codul reglementeaza institutia completului de divergenta.
Art. 398 Luarea hotararii
(1) Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata si

se da in numele legii.
(2) Cand unanimitatea nu poate fi realizata, hotararea se ia cu majoritatea membrilor
completului de judecata. Daca din deliberare rezulta mai mult de doua opinii,
judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult sunt datori sa se uneasca intr-o
singura opinie.
(3) In cazul in care majoritatea nu poate fi realizata, procesul se judeca in complet de
divergenta, constituit prin includerea in completul initial si a presedintelui instantei
sau a vicepresedintelui, a presedintelui de sectie ori a unui judecator desemnat de
presedinte.
Completul de divergenta
Art. 399 Judecata in complet de divergenta
(1) In situatia prevazuta la art. 398 alin.(3), divergenta se judeca in aceeasi zi sau, daca
nu este posibil, intr-un termen care nu poate depasi 20 de zile de la ivirea divergentei,
cu citarea partilor. In pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare
de 7 zile.
(2) Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor ramase in divergenta si care se anunta
partilor in sedinta, instanta fiind indreptatita, atunci cand apreciaza ca este necesar,
sa administreze noi dovezi si sa ordone orice alte masuri ingaduite de lege.
(3) Partile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate in divergenta.
(4) Dispozitiile art. 398 alin.(2) se aplica in mod corespunzator, judecatorii avand dreptul
de a reveni asupra chestiunilor ramase in divergenta.
(5) Cand divergenta nu priveste solutia ce trebuie data intregii cauze, dupa judecarea
chestiunilor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va
putea continua judecarea cauzei.

Daca cei doi judecatori nu pot ajunge la o solutie comuna, urmeaza sa se repuna cauza
pe rol in vederea discutarii intr-un complet de divergenta numai a problemelor asupra carora
exista o disputa intre cei doi judecatori problemelor ramase in divergenta.
Compunerea acestui complet e urmatoarea: Cei doi judecatori initiali plus un al

treilea judecator (care ar putea fi presedintele, vicepresedintele sau alt judecator desemnat de
acestia). Aici avem o prevedere speciala in regulamentul de ordine interioara al instantelor: se
prevede ca poate fi si judecatorul din lista de permanenta din ziua in care se va judeca
divergenta.
Dupa constituirea completului de divergenta, constituit din trei judecatori, vor fi citate
partile (ele nu mai au termen in cunostinta se asteptau sa primeasca hotararea, nu sa fie
chemate sa pledeze din nou), fixandu-se un termen ce nu poate fi mai mare de 20 zile sau 7
zile in pricinile urgente. Cu ocazia repunerii pe rol, partile vor rediscuta numai acele
probleme care sunt in divergenta. Cum vor afla ele ce anume e in divergenta din moment ce
deliberarea e secreta? Raspuns: Aici avem o dezbatere intreaga, chiar amuzanta.
*Vechiul cod spunea ca pana la momentul judecarii in completul de divergenta,

judecatorii trebuiau sa isi motiveze opiniile divergente, in acest fel partile stiau care anume e
divergenta pentru a respecta prevederile codului (partile pun concluzii numai asupra
aspectelor ramase in divergenta). Aceasta prevedere (logica) a vechiului cod a fost
contestata puternic de catre judecatori in noul cod, intrucat in felul acesta partile ar putea sa
ii recuze ca s-au antepronuntat. Din punct de vedere al filosofiei dreptului, asta e o prostie,
pentru ca nu ai cum sa fii recuzat temeinic in situatia in care judecatorul nu se antepronunta,
ci chiar se pronunta de fapt. Antepronuntarea este ceva in afara deliberarii, ori in acest caz
judecatorul isi spune parerea, dar si-o spune in chiar interiorul deliberarii, ceea ce era
inevitabil. In acest mod a devenit un mister cum partile si reprezentantii lor vor afla de
aspectele ramase in divergenta.
In concret, cu ocazia judecarii divergentei, judecatorii vor spune partilor care sunt
aspectele asupra carora partile trebuie sa puna concluzii. De exemplu: o cerere ar putea sa
aiba 5 capete, iar judecatorii sa nu se inteleaga doar pe anumite capete, astfel incat vor spune
partilor sa pledeze doar pe acele capete de cerere. Este posibil ca rezolvarea divergentei sa
implice si administrarea unor noi probe sau a altor masuri, caz in care acestea se vor lua de
completul de divergenta.
Intrebare: ce se intampla daca dupa dezbaterea completului de divergenta, in loc sa avem 2

opinii diferite avem 3 opinii diferite? Posibilitatile sunt urmatoarele:
- O singura opinie : unanimitate;
- Doua opinii : majoritate;
- Trei opinii
In acest din urma caz, codul spune ca judecatorii ale caror opinii se apropie sunt
obligati sa isi uneasca opiniile in una singura. Aceeasi regula se aplica si la completele
colegiale formate din numar impar de judecatori, unde nu mai avem divergenta. Cum ar putea
suna aceste 3 opinii separate ? Primul judecator admite tot, al doilea admite in parte si al
treilea respinge tot. Practic, se contureaza ideea unei admiteri aici. Ca ea va fi in totalitate

cum zice primul sau partiala cum zice al doilea, este obligatoriu ca cei doi sa isi armonizeze
solutiile. *Depinde si aici de cat de mult admite in parte al doilea judecator. Daca al doilea
admite foarte putine lucruri din cerere, pararea lui se va situa mai mult inspre pararea celui
de-al treilea, astfel incat ar fi mai probabil ca hotararea sa fie una de respingere.
!!! Cu ocazia discutarii divergentei si deliberarii in urma ei, judecatorii pot reveni
asupra opiniilor pe care le au avut in deliberarea initiala. In mod normal, odata ce ti-ai
expus parerea nu mai poti sa ti-o modifici. Aici codul prevede o exceptie. Acesta era si un
argument puternic pentru faptul ca nu puteau fi recuzati pentru ca ei tocmai, aveau
posibilitatea sa isi schimbe pozitia.
In afara de situatia impusa de divergenta, exista posibilitatea ca fara a exsita puncte de

vedere in disputa intre judecatori, cu ocazia deliberarii, sa se decida necesiatea repunerea pe
rol a procesului.
Repunerea pe rol
Art. 400 Repunerea pe rol
Daca, in timpul deliberarii, instanta gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri va
dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea partilor.
Poate sa rezulte din urmatoarele:

- cu ocazia deliberarii, completul observa ca a omis sa puna in discutia partilor o
anumita exceptie invocata de parti ceea ce ar inseamna ca hotararea sa fie
anulabila;
- atunci cand constata, in deliberare, ca nu poate sa dezlege pricina intrucat mai are
nevoie de probe, probe pe care nici partile nu le-au propus si nici instanta, in
virtutea rolului activ, nu le-a solicitat.
In aceste cazuri, precum si altele asemenatoare, practic completul e pus intr-o dilema:
- Sa pronunte o hotarare in legatura cu care are de la inceput convingerea ca este
gresita;
- Sa repuna cauza pe rol cu oaresce jena ce-i drept, pentru ca implica si o culpa a
instantei, dar e mai bine decat o hotarare gresita.
!!! Daca se repune cauza pe rol, partile trebuie citate ( nu mai au termen in
cunostinta).
In ce priveste deliberarea, un singur lucru trebuie retinut. Ce se intampla in situatia in

care un judecator care a participat la dezbateri nu mai face parte din instanta respectiva pana
la momentul pronuntarii / deliberarii? De obicei (e greu sa spunem de obicei, dar asa pare a fi
regula) deliberarea si pronuntarea au loc chiar in ziua in care se fac dezbaterile. Insa, instanta
poate sa si amane deliberarea / pronuntarea, astfel incat dezbaterile sa aiba loc intr-o zi, iar
deliberarea peste mai multe zile, timp in care un judecator poate parasi instanta, din motive
imputabile sau neimputabile. Aici avem o regula interesanta, prevazuta la art. 395.

Cu alte cuvinte, daca un judecator participa la dezbateri si ulterior pleaca la alta

instanta, el continua sa ramana in cauza respectiva pentru a delibera si a pronunta hotararea.
Daca, insa, nu mai este judecator (a trecut in procuratura sau in alta profesie/ sau e suspendat,
a iesit la pensie) nu mai poate pronunta hotararea si nici nu poate participa la deliberari.
Intrebarea este ce se intampla in acest caz? Se va repune cauza pe rol, cu formarea unui alt
complet, partile vor fi citate din nou (nu au termen in cunostinta), vor pune din nou concluzii
(pentru ca judecatorii noi / judecatorul nou nu a ascultat partii) si va avea loc o alta deliberare
si pronuntat. *Acest lucru este de evitat in practica si de aceea, de exemplu, daca se cunoaste
ca un judecator iese la pensie sau urmeaza a fi suspendat, nu i se mai dau cauze.
De principiu, deliberarea are loc in ziua in care au avut loc dezbaterile. Totusi, in
pricinile complexe, cand completul are nevoie de timp mai mult pentru deliberare, instanta
poate decide amanarea pronuntarii cu cel mult 15 zile - nu trebuie sa fie neaparat de 15 zile,
ci si mai mic, important e sa nu depaseasca. Instantele au un truc in ceea ce priveste acest
aspect. Dupa 15 zile se pot intalni si pot stabili ca inca mai au nevoie de timp legea spune
doar ca nu se poate fixa un termen mai mare de 15 zile, dar daca dupa astea 15, ei inca mai au
nevoie de timp, nu le interzice nimeni sa mai amane. Termenul, in noul cod, este mai generos
decat in vechiul cod, unde era de 7 zile cum acest termen nu prea era suficient, pentru ca
erau multe cazuri in care instanta amana de doua ori pronuntarea, s-a marit cu ocazia noului
cod la 15 zile.
!!! Daca s-a amanat pronuntarea, hotararea nu poate fi pronuntata mai inainte de
data fixata de complet. Incalcarea acestei dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea. Este vorba
de o nulitate neconditionata, pentru ca vorbim de o nulitate extrinseca actului de procedura.
II. PRONUNTAREA HOTARARII
Pronuntarea are loc dupa deliberare. In concret, dupa ce se ajunge la o solutie, fie din
prima, fie dupa divergenta, solutia se trece in condica de pronuntari a instantei si, in aceeasi
zi, se citeste in sedinta publica.
Inainte de citirea in sedinta publica, se intocmeste un act important, numit minuta

Minuta reprezinta solutia pe scurt, este scrisa de obicei chiar de judecator, se aplica de obicei
pe spatele cererii de chemare in judecata sau a altei file din dosar si se semneaza numai de
judecator (cu exceptiile de la ICCJ si litigiile de munca si asigurari sociale).
Art. 401 Intocmirea minutei
(1) Dupa ce a fost luata hotararea, se va intocmi de indata o minuta care va cuprinde
solutia si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati
in minoritate.

(2) Minuta, sub sanctiunea nulitatii hotararii, se va semna pe fiecare pagina de catre
judecatori si, dupa caz, de magistratul-asistent, dupa cre se va consemna intr-un
registru special, tinut la grefa instantei. Acest registru poate fi tinut si in format
electronic.
!!! Aceasta minuta nu mai poate fi schimbata, ceea ce inseamna ca apare intrebarea:
daca hotararea ce se va pronunta ulterior va avea un dispozitiv contrar celui din minuta? Ce
solutie va interveni ?
La prima vedere am spune nulitatea. Dar nu intervine nulitatea, ci hotararea va fi

refacuta conform minutei. De ce? Am spus ca dupa redactarea minutei si pronuntarea ei in
sedinta publica solutia nu mai poate fi schimbata. Daca s-ar permite ca prin redactarea unei
hotarari diferite fata de minuta, acestia sa distruga hotararea, ar fi o acceptare implicita a unei
reveniri asupra solutiei. Judecatorul ar putea sa faca intentionat o hotarare defectuoasa, ea
intrand in conflict cu minuta, ar fi caz de nulitate si ar putea sa revina asupra solutiei
pronuntate.
Tocmai de aceea, se spune in doctrina ca, odata ce s-a pronutat si s-a redactat
minuta, judecatorii nu mai pot reveni asupra solutiei. In cazul in care hotararea ce se va
redacta nu va fi identica sub aspectul solutiei cu minuta, acest fapt nu va atrage refacerea
intregului proces, ci, din contra, se va reface hotararea conform minutei, pentru a se da curs a
ceea ce s-a stabilit in minuta.
*Sigur, acest aspect este greu de inteles in practica, dar, altfel, ideea ca judecatorul
nu poate sa revina dupa pronuntare ar fi tot timpul pusa sub semnul intrebarii. El nu ar putea
reveni, dar ar putea sa isi autodistruga hotararea. Pe cand, tocmai asta se spune in
procedura, ca din momentul in care s-a pronuntat, judecatorul nu mai este stapan pe dosarul
respectiv, el se dezinvesteste, devenind un tert care nu mai are legatura cu procesul respectiv
si nici nu ii mai poate genera soarta procesul e in mana partilor si in mana judecatorilor
din completele de atac. Judecatorul respectiv, chiar daca stie ca a gresit, nu poate decat sa
asiste, cu tristete, la propria lui greseala.
Pronuntarea este prevazuta, ca regula, a avea loc in sedinta publica. Totusi, exista o
exceptie. Inainte, trebuie spus ca regula ca pronuntarea se face in sedinta publica se
admite si atunci cand codul prevede judecata in camera de consiliu. Faptul ca, de
exemplu, la masurile asiguratorii se prevede ca judecata are loc in camera de consiliu, nu
inseamna ca pronuntarea va avea loc tot in camera de consiliu. Acest lucru e valabil chiar si
daca intr-o anumita speta, pentru protectia intereselor minorilor, judecatorii decid ca procesul
sa aiba loc in camera de consiliu.
Art. 402 Pronuntarea hotararii
Sub rezerva dispozitiilor art. 396 alin.(2), hotararea se va pronunta in sedinta

publica, la locul unde s-au desfasurat dezbaterile, de catre presedinte sau de catre un

judecator, membru al completului de judecata, care va citi minuta, indicand si calea de

atac ce poate fi folosita impotriva hotararii.
!!! A nu se confunda judecata in camera de consiliu cu pronuntarea in camera de

consiliu.
Exceptia : situatia in care se amana pronuntarea, caz in care, cu ocazia amanarii pronuntarii,
presedintele completului poate stabili ca pronuntarea hotararii sa nu se faca in sedinta
publica, ci prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei. Acest
lucru se face prin: fie scrierea intr-un registru, pe care partile pot sa il consulte, fie prin
afisarea pe portalul instantelor care asigura publicitatea necesara. Sigur ca in legatura cu acest
text s-a ridicat problema cum ca ar fi neconsitutional, neconventional sub aspectul Curtii
Europene a Drepturilor Omului. Nu este asa. O analiza mai atenta arata ca CEDO nu
confunda publicitatea cu pronuntarea hotararii in sedinta publica. Curtea vorbeste despre
publicitate, retine ca este o conditie a unui proces civil, dar prin publicitate sub aspectul
cunoasterii solutiei, vede notiunea intr-un mod extins, intrand in notiunea de publicitate si
aducerea la cunostinta publicului si prin alte metode decat pronuntarea in sedinta publica.
Aceasta metoda de punere la dispozitia publicului prin afisarea pe portalul instantei sau alte
asemenea metode este considerata de Curte multumitoare asigurarii conditiei publicitatii.
Criticile aduse de la noi, au fost in legatura cu faptul ca in vechiul cod nu exista niciun
text care sa prevada exceptii de la regula pronuntarii in sedinta publica. In acest caz,
mentalitatea comuna a juristilor din Romania, asimila notiunii de publicitate exclusiv
pronuntarea in sedinta publica.
III. CLASIFICAREA HOTARARILOR
1. In functie de nivelul judecatii:
a) Sentinte
Art. 424 Denumirea hotararilor
(1) Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta sau prin care aceasta se
dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta.
(2) Hotararea prin care judecatoria solutioneaza caile de atac impotriva hotararilor
autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe
cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege, se numeste sentinta.
Prin urmare, sentintele au urmatoarele caracteristici:

- se pronunta de prima instanta;
- prin ele instanta se dezinvesteste;
- nu se solutioneaza fondul sau instanta finalizeaza procesului printr-o exceptie
peremptorie.
b) Decizii

(3) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului si

recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata ca urmare a anularii
in apel a hotararii primei instante si retinerii cauzei spre rejudecare ori ca urmare
a rejudecarii cauzei in fond dupa casarea cu retinere in recurs se numeste decizie.
Sunt cele prin care instanta se pronunta:

- asupra cailor de atac (ordinare sau extraordinare de reformare);
- asupra recursului in interesul legii;
- rejudeca cauza ca urmare a retinerii spre rejudecare intr-o cale de atac.
Cu alte cuvinte, daca sentintele sunt acele hotarari prin care se pronunta prima
instanta, deciziile sunt cele prin care se pronunta instanta intr-o cale de atac.
!!! O mica precizare. Sunt si cai de atac de retractare, precum este revizuirea. Caile de
atac de retractare se exercita chiar la instanta care a pronuntat hotararea instanta nu
reformeaza hotararea, ci pur si simplu isi retrage hotararea una din ele e revizuirea.
Daca revizuirea se exercita chiar impotriva unei hotarari de prima instanta si instanta
isi retrage practic hotararea pronuntata pentru motivele prevazute de lege, se va pronunta o
sentinta, nu o decizie, desi revizuirea reprezinta o cale de atac, pentru ca retragerea urmeaza
regula hotararii retractate, care, daca e o sentinta, va fi inlocuita tot cu o sentinta.
(4) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra contestatiei in anulare sau
revizuirii se numeste, dupa caz, sentinta sau decizie.
c) Incheieri
(5) Toate celelalte hotarari date de instanta se numesc incheieri, daca legea nu
prevede altfel.
Sunt cele care se pronunta in cursul solutionarii unui proces: incheierile

premergatoare. Sunt si incheieri care finalizeaza o procedura, cum e in cazul sechestrului
judiciar, dar stm ca acestea nu sunt veritabile procese pentru ca nu ating fondul procesului.
2. In functie de posibilitarea atacarii
a) Nedefinitive sunt cele pronuntate in prima instanta;
b) Executorii sunt date in apel sau hotararile date in prima instanta fara drept de apel
(cand legea prevede doar recurs);
c) Definitive Intra aici urmatoarele hotarari:

- hotarari ce nu sunt supuse nici apelului, nici recursului;

- hotarari de prima instanta fara drept de apel si neatacate cu recurs;
- hotararile de prima instanta cu drept de apel, dara fara sa se fi exercitat acest drept
in cazul acesta recursul nu se poate exercita omisio medio, decat daca partile au
convenit acest lucru;
- hotararile date in recurs;
- hotararile date in apel unde legea nu prevede recurs;
Importanta clasificarii - In functie de posibilitate atacarii avem:
- cele nedefintive, de principiu, nu se pot executa. Ai o hotarare, ea se bucura de o

autoritate de lucru judecat provizorie, dar pe care nu poti sa o pui inca in executare
si nici nu poti cere executarea acesteia;
- cele executorii: nu exista o autoritate de lucru judecat care sa se defintiivat, dar ai
avantajul ca poti sa le pui in executare. Mai ai practic o cale de atac recursul
pentru ca cele executorii mai pot fi atacate cu recurs. Dar treaba aici este oarecum
proasta, pentru ca cel care a pierdut si are impotriva lui o hotarare executorie, desi
nu are inca o hotarare cu autoritate de lucru judecat, poate executa in baza
hotararii. Sigur, daca se castiga recursul, partea poate cere intoarcerea executarii.
- Cele defintive : pe langa faptul ca poate fi executata, hotararea dobandeste si o
autoritate de lucru judecat defintiva.
3. In functie de continutul lor:
a) Integrale
b) Partiale in cazul achiesarii partiale la pretentiile reclamantului, acesta poate solicita
instantei sa pronunte o hotarare partiala pe aspectele pe care partile sau inteles si sa
continue procesul pentru celelalte ramase in discutie. De ce e important sa stim acest
lucru ? Hotararile partiale sunt executorii de drept daca vin in urma recunoasterii unor
pretentii ale reclamantului.
4. In functie de actiunea in timp:
a) Nelimitata in timp
b) Provizorii sunt, in general, cele ce nu au autoritate de lucru judecat.
Exemplu : ordonantele presedintiale se dau anumite hotarari pana la solutionarea pe
fond a procesului; incheieri prin care se dispune suspendarea executarii pana cand se
solutioneaza contestatia la excutare. Se vorbeste de o autoritate in cazul lor in masura
in care nu se schimba situatia care a impus admiterea lor.
5. In functie de obiectul condamarii:
a) Cu o singura condamnare
b) Cu condamnare alternativa De exemplu, atunci cand instanta il obliga pe parat sa
predea un anumit sau in absenta bunului respectiv, sa-i plateasca reclamantului o suma
de bani echivalenta. Se intampla in general in cererile de partaj, unde nu se mai stie ce
bunuri mai exista. Se recurge la aceasta condamnare, pentru ca, in acelasi exemplu cu

partajul, daca partea este obligata sa restituie un bun pe care nu il mai gaseste, partea
adversa sa nu mai recurga la alt proces pentru obligarea la plata unui echivalent al
respectivului bun. In cazul acestor hotarari, executarea va incepe pe baza condamnarii
initiala. Numai daca executorul judecatoresc constata ca prima obligatie nu se mai
poate realiza in natura, se va trece la obligatia subsidiara.
IV. PARTILE HOTARARII
1. PARTEA INTRODUCTIVA PRACTICAUA
Art. 425 Continutul hotararii
(1) Hotararea va cuprinde:

a) Partea introductiv , in care se vor face mentiunie prevazute la art. 233 alin.(1) si
(2). Cand dezbaterile au fost consemnate intr-o incheiere de sedinta, partea
introductiva a hotararii va cuprinde numai denumirea instantei, numarul
dosarului, data, numele, prenumele si calitatea membrilor completului de
judecata, numele si prenumele grefierului, numele si prenumele procurorului,
daca a participat la judecata, precum si mentiunea ca celelalte date sunt aratate
in incheiere;
Nu prea se cunoaste istoric de unde vine aceasta denumire de practicaua, are o

origine pe undeva in zona de inceput a dreptului romanesc, si e posibil sa aiba legatura cu
hotararile care se pronuntau in Imperiul Bizantin in epoca tarzie. Denumirea, desi foarte
raspandita, nu apare in niciun text de lege.
Cuprinde dispozitiile pe care le gasim la incheierile judecatoresti art. 233 NCPC
Atunci cand se amana pronuntarea hotararii, dezbaterile sunt consemnate intr-o

incheiere de sedinta, care se numeste incheiere de dezbateri. Acea incheiere va cuprinde
elemente precum: denumirea instantei, numarul, numele si prenumele judecatorilor,
grefierilor etc. Toate acestea vor fi cuprinse in hotarare; hotararea va face mentiune ca toate
celelalte se gasesc in incheierea de dezbateri. Ce anume ar trebui sa se mai gaseasca in acea
incheiere de dezbateri? Ce anume s-a intamplat la termenul respectiv: daca partile au fost
prezente, exceptiile ridicate, ce a spus fiecare parte etc.
Incheierea de dezbateri face corp comun cu hotararea pronuntata, iar nulitatea

incheierii de dezbateri va atrage, automat, nulitatea intregii hotararii.
Care este rolul atator elemente in hotarare ? Toate au un rol. De exemplu, denumirea
instantei, numarul dosarul e de inteles aici. Daca vorbim de persoanele care compun
completul se verifica, prin prezenta acestui element in hotarare, in primul rand daca
numarul de judecatori este corect, se verifica cazurile de incompatibilitate, se confrunta
numele din complet cu semnatura de pe hotarare. De asemenea, se observa o importanta si in

cazul procurorului, cand participarea acestuia este obligatorie - din hotarare afli daca
procurorul a fost prezent sau nu.
Desi ideea ca aceasta parte e introductiva ne-ar duce cu gandul ca nu ar prea fi

important ce scrie aici, nerespectarea anumitor dispozitii legale in ceea ce o priveste poate
atrage sanctiuni mari. E posibil ca aceasta parte sa atraga sanctiuni mult mai grave decat
considerentele, care reprezinta o parte conceptuala de un nivel superior.
2. CONSIDERENTELE

b) Considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale
partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor
administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia,
aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au
inlaturat cererile partilor;
Considerentele cuprind obiectul cererii, sustinerile partilor, expunerea situatiei

retinuta de instanta pe baza probelor, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza
solutia, aratand atat motivele pentru care s-au admis anumite cereri, cat si motivele pentru
care s-au respins anumite cereri.
In aceasta parte regasim ratiunile instantei: se spune de ce anume instanta a imbratisat

o anumita situatie de fapt ca fiind reala si pe alta a considerat-o necorespunzatoare realitatii.
In legatura cu aceasta parte a hotararii se retine o conditie: trebuie sa raspunda la toate

motivele invocate de parti. Cu alte cuvinte nu e acceptabila o motivare formala (Exemplu:
din probe rezulta ca pretentiile reclamantului sunt intemeiate). Trebuie sa se arate ce anume
probe au fost aratate, la ce concluzii au dus respectivele probe si de ce probele partii adverse
nu au fost luate in considerare. Tot aici trebuie mentionat si de ce s-au inlaturat sustinerile
partii care a pierdut procesul, nu numai de ce au fost admise sustinerile partii adverse.
!!! Judecatorul nu e obligat sa raspunda chiar la toate sustinerile partilor, el putand

sa le uneasca, raspunzand printr-un motiv comun.
De exemplu: fata de o pretentie bazata pe un contract, paratul se apara invocand exceptie de

anulabilitate (invoca o nulitate relativa in legatura cu un viciu de consimtamant sa zicem, in
acest caz, eroarea). Numai ca in sustinerea acestui motiv, foloseste mai multe argumente:
faptul ca nu a fost informat exact in legatura cu obiectul contractului, obiectul nu putea fi
cunoscut prin cunostinte generale. Judecatorul va raspunde asupra acestora printr-un singur
motiv.
3. DISPOZITIVUL


c) Dispozitivul, in care vor arata numele, prenumele, codul numeric personal si
domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea, sediul, codul unic de
inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in
registrul comertului ori de inscriere in rgistrul persoanelor juridice si contul
bancar, solutia data tuturor cererilor deduse judecatii si cuantumul cheltuielilor
de judecata acordate.
In ce priveste solutia, trebuie reamintite cateva reguli:
- Judecatorii nu au voie sa se pronunte decat asupra a ceea ce s-a cerut. Nu pot sa dea mai
mult / mai putin decat s-a cerut (minus petita) adica sa nu se pronunte asupra anumitor
chestii ce s-au cerut.
!!! Nu confundati minus petita cu admiterea in parte a cererii. in acest ultim caz,
judecatorii s-au pronuntat cu privire la tot, numai ca au admis doar ceva din acel tot, restul au
respins. Minus petita inseamna ca anumite capete de cerere nu au fost antamate deloc.
(*Reclamantul a avut 3 capete de cerere, iar instanta s-a pronuntat doar asupra a 2 dintre
ele, pe al 3-lea l-a omis.) De la aceasta regula sunt si unele exceptii: situatia in care instanta
se pronunta din oficiu asupra unor lucruri necerute de catre parti, atunci cand exista o
prevedere expresa a legii. Exemplu: divortul instanta se pronunta si asupra exercitarii
autoritatii parintesti.
- Atunci cand cererea a avut ca obiect pretentii referitoare la obligatia de intretinere, chirie,
arenda, salariu, ratele din pretul vanzarii sau alte sume periodice, prin dispozitivul
hotararii, instanta il obliga pe parat si la plata sumelor devenite exigibile dupa introducerea
cererii de chemare in judecata. Reclamantul, practic, cand formuleaza cererea de chemare
in judecata, are in vedere doar restantele la plata de pana atunci ar putea sa se judece 1
an, astfel incat s-ar putea aduna si alte restante. In acest caz, legiuitorul a spus ca nu se va
considera o extra petita daca i se vor da si ratele care au devenit scadente si in timpul
procesului.
- Daca este cazul sa se acorde termenul de gratie, judecatorul o va face la cererea paratului,
tot prin dispozitiv. Dispozitivul nu contine motivari este foarte simplu ca si structura.
Aceasta parte a hotararii se va lua in considerare de catre executorul judecatoresc cand se
va pune in executare hotararea. Pe el nu-l vor interesa considerentele, ci doar dispozitivul,
astfel incat acesta va trebui sa fie foarte clar.
- Dupa solutie, apare mentiunea daca hotararea e executorie, daca e supusa unei cai de atac
ori daca este defintiva, data pronuntarii, mentiunea ca pronuntarea a avut loc in sedinta
publica sau prin punerea la dispozitia publicului prin intermediului greferi si semnaturile
membrilor completului de judecata.
Atunci cand e supusa apelului sau recursului, in hotarare se arata si instanta la care se
depune cererea privind exercitiul caii de atac ca partea care nu e asistata sa nu depuna

cererea la instanta la care stie ea ca ar trebui sa se judece respectiva cale. Incalcarea acestei
dispozitii constituie o nulitate neconditionata de vatamare.
V. REDACTAREA HOTARARII SI TERMENUL
In ce priveste redactarea:
a) In cazul in care avem complet unic judecatorul care a solutionat procesul.

b) In cazul in care avem compunere colegiala presedintele stabileste care dintre
judecatori redacteaza hotararea poate fi chiar presedintele sau alt judecator.
Daca hotararea cuprinde o opinie separata, acela care a facut opinia va trebui sa o
motiveze si ea va face corp comun cu hotararea (va fi trecuta atat opinia majoritarea, cat si
opinia separata, minoritara).
Exista si o alta varianta situatia opiniei concurente. Este situatia in care un

judecator din cei trei (ca doar in completul de 3 putem intalni aceasta situatie) este de acord
cu solutia celorlalti doi, dar pentru o alta motivare.
Art. 426 Redactarea si semnarea hotararii
(1) Hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cand in

compunerea completului de judecata intra si asistenti judiciari, presedintele il va
putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea.
(2) In cazul in care unul dintre judecatori sau asistenti judiciari a ramas in minoritate
la deliberare, el isi va redacta o opinie separata, care va cuprinde expunerea
considerentelor, solutia pe care a propus-o si semnatura acestuia. De asemenea,
judecatorul care este de acord cu solutia, dar pentru considerente diferite, va
redacta separat opinia concurenta.
(3) Hotararea va fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier.
(4) Daca vreunul dintre judectori este impiedicat sa semneze hotararea, ea va fi
semnata in locul sau de presedintele completului, iar daca si acesta ori judecatorul
unic se afla intr-o asemenea situatie, hotararea se va semna de catre presedintele
instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier, hotararea se va semna de
grefierul-sef. In toate cazurile se face mentiune despre cauza care a determinat
impiedicarea.
(5) Hotararea se va redacta si se va semna in cel mult 30 de zile de la pronuntare.
Opinia separata a judecatorului ramas in minoriate, precum si, cand este cazul,
opinia concurenta se redacteaza si se semneaza in acelasi termen.
(6) Hotararea se va intocmi in doua exemplare originiale, dintre care unul se ataseaza
la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune spre conservare la dosarul de hotarari al
instantei.

Redactarea se face intr-un termen pe care legea il prevede ca fiind de 30 de zile de la

pronuntare. Trebuie mentionat faptul ca termenul este de recomandare si ca in realitate,
termenul poate fi depasit chiar cu mult (poate ajunge si la un an).
Hotararea se comunica din oficiu partilor, chiar daca impotriva ei nu se mai exercita
cai de atac. Aceasta regula este un castig al noului cod, pentru ca sub imperiul vechiului cod,
hotararea se comunica numai daca aceasta comunicare era necesara in vederea exercitarii caii
de atac. Hotararile irevocabile (institutie care nu mai exista) nu se comunicau partile si le
procurau de la grefa instantei prin diferite mijloace.
Art. 427 Comunicarea hotararii
(1) Hotararea se va comunica din oficiu partilor, in copie, chiar daca este definitiva.
Comunicarea se va face de indata ce hotararea a fost redactate si semnata in
conditiile legii.
(2) Hotararile definitive prin care s-a dispus efectuare unei inscrieri in cartea funciara
sau, dupa caz, in alte registre publice se vor comunica din oficiu si institutiei sau
autoritatii care tine acele registre.
(3) Hotararile definitive prin care s-a dispus anularea, in tot sau in parte, a unui act
notarial se comunica in oficiu de indata notarului public instrumentator, direct ori
prin intermediul camerei notarilor publici in circumscriptia careia functioneaza.
(4) De asemenea, hotararile prin care instanta se pronunta in legatura cu prevederi
cuprinse in TFUE si in alte acte juridice ale UE se comunica, din oficiu, chiar daca
nu sunt defintive, si autoritatii sau institutiei nationale cu atributii de reglementare
in materie.
EXECUTAREA PROVIZORIE
Executarea provizorie se refera la domeniul hotararilor nedefinitive.
In anumite cazuri, fie prevazute de lege, fie stabilite de instanta, hotararile care sunt
nedefintive, se pot bucura de executie provizorie vor putea fi puse in executare, chiar daca
impotriva lor se poate exercita apel. (Ca regula apelul este suspensiv de executare dar aici e
o exceptie).
Executarea provizorie este sub conditia suspensiva ca apelul sa nu fie admis - daca se
admite apelul se va dispune ulterior intoarcerea executarii. De ce aceasta graba? Graba
rezulta din natura cazurilor.

Avem doua categorii:
1. Executarea provizorie de drept prevazuta de dispozitiile legale, iar judecatorul nu are

nicio putere de a aprecia daca hotararea e sau nu executorie de drept, ci, odata admisa
pretentia reclamantului, solutia e pusa in executare prin forta legii.
Cazurile sunt enumerate de art. 448 NCPC

a) Stabilirea modul de exercitare a autoritatii parintesti; stabilirea locuintei
minorului precum si modul de exerctare a dreptului de a avea legaturi
personale cu minorul e adevarat ca se poate exercita apel in aceste cazuri, dar
aici e o urgenta legata de nevoia relatiei parinte-minor sau nevoia legata de o
locuinta. In acest moment, legiuitorul recunoaste ca hotararea este inca subreda,
dar se poate executa provizoriu pentru a nu creea un dezechilibru la nivelul
raporturilor de familie.
b) Plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca si
a sumelor cuvenite potrivit legii somerilor aici urgenta vine din nevoia de
subzistenta. Nu ii poti spune celui care nu si-a luat salariul sa astepte sa se termine
apelul pentru a-si recupera banii. Se recunoaste dreptul la salariu potrivit primei
instante, se executa, iar daca va castiga apelul angajatorul, ii va cere salariatului
restituirea sumelor platite pe nedrept.
c) Despagubirile pentru accidente de munca este aceeasi justificare ca si cazul
prevazut la litera b.
d) Rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru
copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale aceeasi
justificare.
e) Despagubiri pentru cauza de moarte sau vatamare a integritatii corporale sau a
sanatatii, daca despagubirile se acorda sub forma de prestatii banesti periodice
se presupune ca odata ce persoana respectiva a suferit un accident nu mai are cu
ce sa se intretina pentru ca nu mai poate lucra, insa a primit o compensatie care
este absolut necesara traiului zilnic. In acest caz nu se asteapta solutionarea si a
apelului si trece peste ideea securitatii raporturilor judiciare care ar presupune
asteptarea solutionarii apelului.
f) Reparatii periodice;
g) Punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului daca nu pui sigiliu
imediat s-ar putea sa dispara bunurile si dupa ce solutionezi apelul nu mai ai pe ce
sa pui sigiliu.
h) Cereri privitoare la posesie, numai in ceea ce priveste posesia nu si cheltuielile
de judecata. Daca avem o cerere de posesie admisa si obligarea partii la plata
cheltuielilor de judecata prin aceeasi hotarare, executorie de drept este numai
punerea in posesie, nu si plata cheltuielilor.
i) Hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii de catre parat a pretentiilor
reclamantului, pronuntate in cazurile prevazute la art.346 aici ratiunea este ca
legiuitorul nu a vazut pentru ce motive ar mai putea paratul sa protesteze din
moment ce a recunoscut pretentiile reclamantului. Riscul intoarcerii executorii
este mic, avand in vedere ca s-a pronuntat pe baza acordului partilor.

j) In orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea e executorie: ordonanta

presedintiala, ordonanta de plata, hotararea pronuntata in procedura evacuarii,
sechestrul judiciar si asigurator toate sunt proceduri speciale.
!!! Daca ne aflam in vreuna din aceste situatii, nu este necesar ca judecatorul sa
scrie in hotarare ca ea este executorie de drept, pentru ca are aceasta calitate din
prevederea ei in lege.
2. Executarea provizorie judecatoreasca intervine atunci cand, in alte situatii decat cele
prezentate anterior, instanta apreciaza ca fata de imprejurarile cauzei, este necesara
admiterea executarii de indata a hotararii, fara a se mai astepta solutionarea apelului.
Conditii ale executarii provizorii judecatoresti:
1. De fond art. 449 NCPC

a) Obiectul procesului trebuie sa aiba continut patrimonial decurge din art.
449 alin.(1).
b) Obiectul procesului sa nu fie:
- stramutarea de hotarare;
- desfiintarea de constructii, plantatii sau alte asezari;
- intabularea sau radierea unui drept din cartea funciara.
*Aceste trei categorii nasc executari ireversibile prin continutul lor.
c) Masura de executie este necesara in raport cu:
-Temeinicia vadita a dreptului;
-Starea de insolvabilitate a debitorului;
-Neadoptatea de indata a masurii e vadit prejudiciabila pentru creditor.
*De fapt, am avea cam doar doua categorii. Ultimele doua vizeaza ambele
un pericol major de intarziere, astfel incat ar insemna cam acelasi lucru.
*Conditiile sunt alternative, e de ajuns sa lipseasca doar una dintre cele trei.
d) Plata unei cautiuni nu e intotdeauna obligatorie: doar cand instanta
apreciaza ca e nevoie, ea poate cere o cautiune celui care beneficiaza de
executarea provizorie (creditorul).
2. De forma de precizat ca procedura nu se declanseaza din oficiu, ci este nevoie de o

cerere a partii, formulata:
- in scris
- verbal
Termen:
Cererea se face:
- In fata primei instante, pana la inchiderea dezbaterilor;
- In apel, poate fi reiterata cererea, daca a fost respinsa la prima instanta. Doctrina
si jurisprudenta retin ca daca nu ai formulat cererea in prima instanta, nu o poti
formula direct in apel.

Executarea provizorie este o exceptie de la regula ca apelul este suspensiv de

executare. Dar aceasta exceptie, are la randul ei o exceptie, care presupune revenirea la
regula, adica apelul sa ramana suspensiv.
Institutia care ajunge la aceasta performanta se numeste suspendarea executarii

provizorii. Este cazul in care instanta de apel, apreciaza ca, desi judecatorul primei instante
sau legea, dupa caz, au prevazut executie provizorie, totusi este cazul ca apelul sa fie
suspensiv de executare.
Art. 450 Suspendarea executarii provizorii
(1) Suspendarea executarii provizorii va putea fi solicitata fie prin cererea de apel, fie
distinct in tot cursul judecatii in apel.
(2) Cererea se va depune la prima instanta sau, dupa caz, la instanta de apel. In
aceasta din urma situatie, la cerere se va alatura o copie legalizata a dispozitivului
hotararii.
(3) Cererea de suspendare se va judeca de catre instanta de apel. Dispozitiile art. 718
alin.(6) sunt aplicabile. Incheierea data asupra cererii de suspendare este supusa
acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
(4) Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu plata unei cautiuni al carei
cuantum va fi stabilit de instanta in conditiile art. 718 alin.(2) si (3).
(5) Pana la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata
provizoriu, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu
respectarea cerintei prevazute la alin.(4).
Nu trebuie sa intram intr-o confuzie: Suspendarea executarii provizorii este posibila

numai in cazul suspendarii executarii provizorii de drept sau si judecatoresti? Ea e posibila si
colo si colo, desi logica ne-ar duce cu gandul ca este posibila doar in cazul executarii
provizorii judecatoresti mergand pe ideea principiului simetriei. Dar acest principiu nu prea
se aplica aici.
!!! Regula spune ca atat executarea provizorie legale, cat si cea judecatoreasca, pot
forma obiectul unei inlaturari in calea de atac, pe calea aceasta a suspendarii executarii
provizorii.
Reguli generale:
1. In primul rand, trebuie sa se faca apel.

Cererea de suspendare se poate face odata cu cererea de apel sau distinct, in fata
instantei de apel, in tot cursul apelului.
2. Judecata cererii de suspendare revine instantei de apel.

Ea se judeca cu citarea partilor in termen scurt si se solutioneaza printr-o incheiere ce
se atac separat, in 5 zile de la pronuntare.
3. Este obligatorie stabilirea unei cautiuni, care se plateste anticipat, inaintea judecarii
cererii de suspendare.

4. Pana la solutionarea cererii de suspendare de catre completul instantei de apel si

chiar inainte de ajungerea dosarului la instanta de apel, se poate dispune o
suspendare provizorie, pe cale de ordonanta presedintiala, cu obligatia platii unei
cautiuni. Aceasta prevedere este importanta. De ce?
Exemplu: Sa presupunem ca avem o executare prin poprire ce dureaza 10 zile. Ganditi-
va ca hotararea beneficiaza de executie provizorie. Creditorul are hotararea si o poate
pune in executare a doua zi. Chiar daca debitorul face apel si odata cu apelul depune o
cerere de suspendare, pana va ajunge dosarul la instanta de apel, mai dureaza. Plus ca
instanta poate sa dea termen pentru a se judeca cererea. Ceea ce inseamna ca, de cele mai
multe ori, s-ar putea intampla ca cererea de suspendare, cand ii va veni momentul sa fie
judecata, executarea sa se fi terminat. In acest caz s-a dat posibilitatea ca, pe calea
ordonantei, in fata instantei de apel, sa se suspende executarea numai pana la discutarea
cererii de suspendare facuta odata cu apelul - aceasta pentru a se intretine conditia
interesului, pentru ca altfel s-ar putea sa nu mai ai interes sa discuti suspendarea
executarii provizorii.
5. Incheierea se comunica din oficiu si executorului judecatoresc, daca este cazul.
CHELTUIELILE DE JUDECATA
Art. 451 Cuantumul cheltuielilor de judecata
(1) Cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru si timbru judiciar,

onorariile avocatilor, ale expertilor si ale specialistilor numiti in conditiile art. 330
alin.(3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de
necesitatea prezentei la proces, cheltuielile de transport si, daca este cazul, de
cazare, precum si orice alte cheltuieli neceare pentru buna desfasurare a
procesului.
(2) Instante poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de
judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit
disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea
desfasurata de avocat, tind seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de
instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.
(3) Dispozitiile alin.(2) se aplica in mod corespunzator la plata expertilor judiciari si a
specialistilor numiti in conditiile art. 330 alin.(3).

(4) Nu vor putea fi insa micsorate cheltuielile de judecata avand ca obiect plata taxei
judiciare de timbru si timbrul judiciar, precum si plata sumelor convenite
martorilor potrivit alin.(1).
Din ce sunt compuse cheltuielile de judecata?
1. Taxa judiciara de timbru

2. Onorariile avocatilor, expertilor, altor specialisti
3. Sumele cuvenite martorilor pentru deplasare, transport si cazare
4. Alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a procesului civil. Exemplu: plata
traducatorilor
Nu sunt cheltuieli de judecata amenzile judiciare pe care una dintre parti le-a
primit sau daunele / despagubirile pentru tergiversarea procesului, chiar daca partea
lezata(??) castiga procesul. Ea poate castiga procesul, dar atitudinea ei culpabila de a nu se
prezenta la anumite termene, de a se eschiva de la anumite obligatii procesuale sunt lucruri ce
nu se mai pot schimba.
!!! Onorariile avocatilor, expertilor si celorlalti specialisti pot fi reduse de catre

instanta, daca sunt vadit disproportionate in raport cu valoarea sau complexitatea
cauzei sau sunt vadit disproportionate in raport cu activitatea desfasurata. In aceasta
analiza, instanta va tine cont de toate imprejurarile cauzei.
!!! Reducerea cheltuielilor nu afecteaza raporturile dintre avocat si client. Onorariul

avocatului este prevazut in contractul din parti si are caracter executoriu. Ce poate face
instanta? Instanta poate sa reduca cheltuielile de judecata aferente onorariului. Onorariul e
obligatoriu a fi platit de catre client, insa el, de la partea care pierde procesul poate sa
recupereze ori tot ori doar o parte.
Ratiunea textului exista, desi e extrem de controversat. Textul vine sa sanctioneze un

abuz de drept, adica o cheltuiala cu avocatul disproportionata. E dreptul tau sa iti angajezi
cati avocati vrei pentru o cauza, numai ca legea iti va recunoaste ca si cheltuiala recuperabila
de la partea adversa, care a pierdut procesul, numai ceea ce era rezonabil sa faci, nu tot ceea
ce ai facut. Sigur ca practica reducerii cheltuielilor atunci cand onorariul i se pare
judecatorului ca ar fi putin mai mare este gresita. Textul nu da posibilitatea judecatorului sa
aprecieze onorariul avocatului. Dreptul lui de apreciere se leaga strict de aceasta expresie
vadit disproportionata.
Exemplu: o avocata, intr-o executare silita, cu titul de cheltuiala de judecata aferenta fazei de
executare a pus 1.100.000 lei. Ori avocatul in faza de executare face o cerere care are maxim
10 randuri in care solicita executorului urmatorul lucru: va solicitam punerea in executare
prin toate formele de xecutare prevazute de codul de procedura civila a titlului executoriu
atasat. Se semneaza cererea si mai face efortul de a indrepta cererea la executorul competent.
Asta e tot. Aceasta cheltuiala, pe buna dreptate, este vadit disproportionata.
*Exista si viziunea unor judecatori care spun ca onorariile trebuie reduse, sub
aspectul cheltuielilor pentru ca se gandesc in felul urmator : cat primesc eu pentru

solutionarea a 30 de dosare primeste un avocat pentru un singur dosar. Solutia este

copilareasca. De ce? Acum, un avocat, sigur ca primeste mai mult pentru solutionarea unui
dosar, numai ca in suma aceea nu ai in calcul faptul ca: e producatoare de TVA (24%), e
purtatoare de impozit (16%), este purtatoare de CASS (5,5%), este purtatoare obligatii la
casa deasigurari de sanatate a avocatului (10%) si discutam de ce a mai ramas. Unde mai
pui si faptul ca un avocat are un birou, nu e ca la judecator care vine si aprinde lumina, da
drumul la imprimanta, da drumul la lumina si vorbeste la telefoane toate astea le plateste
statul. (HAHAHAH).
Cheltuielile de judecata se acorda numai la cerere, nu si din oficiu. Este drept ca

aceasta cerere de acordare a cheltuielilor de judecata nu trebuie facuta neaparat la inceputul
procesului. Ea poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor cel tarziu. Logica decurge din
faptul ca pot decurge cheltuieli si de pe parcursul cercetarii si atunci, la inceputul procesului,
nu ai de unde sa stii ce cheltuieli vor interveni. Daca nu au fost solicitate in cursul procesului
sau daca au fost solicitate, dar instanta a omis sa se pronunte asupra lor, cheltuielile pot fi
solicitate si pe cale separata, in limita termenului general de prescriptie. Daca au fost
solicitate si instanta le-a respins, singura cale este apelul sau recursul, dupa caz.
Cand se formuleaza cererea de cheltuieli pe cale separata, ea e supusa taxei judiciare

de timbru la valoare, chiar daca cheltuielile de judecata in cadrul procesului nu sunt supuse
taxei (adica acel capat de cerere in legatura cu cheltuielile in cadrul procesului nu e supus
taxei). Competenta determinata pentru instanta competenta pentru solutionarea cererii
se adopta dupa dreptul comun, nu are nicio legatura cu competenta instantei care a
solutionat cauza din care au decurs acele cheltuieli.
Exemplu:
- un proces de contencios administrativ, unde s-a admis cererea dar reclamantul nu
a cerut cheltuieli de judecata si vrea sa faca un proces contra administratiei in care
sa ceara cheltuieli. Acesta e un proces de drept comun, care se va judeca de
instanta civila dupa valoare (pana la 200.000 la judecatorie, peste 200.000 la
tribunal), nu de catre instanta de contencios.
- La fel si in cazul unui proces civil cu o valoare de peste 200.000 (deci s-a judecat
la tribunal) si nu ai cerut cheltuielile in cadrul acelui proces si faci un nou proces,
te vei duce la instanta competenta in functie de valoarea cheltuielilor.
Cheltuielile de judecata trebuie dovedite, iar dovada lor se depune pana la

inchiderea dezbaterilor. Este o prevedere existenta in cod, dar care practic nu spune nimic
face parte din categoria prevederilor care puteau sa nici nu existe. De ce ar scrie legiuitorul
ceva ce este evident ? Pentru ca exista o practica anterioara vechiului cod care nu mai putea
fi stavilita, in sensul ca toti depuneau dovezile dupa inchiderea dezbaterilor, spunand ca nu au
nicio legatura cu fondul. Nu au legatura cu fondul, dar cheltuielile pot fi de multe ori mai
mari decat fondul, asa ca partea adversa are si ea dreptul sa vada daca sunt reale. Toate aceste
lucruri nu ai cum sa le discuti daca nu le cunosti.
Art. 452 Dovada cheltuielilor de judecata

Partea care pretinde cheltuieli de judecata, trebuie sa faca, in conditiile legii,

dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra
fondului cauzei.
In ce priveste suportarea cheltuielilor, regula este simpla. Suporta cheltuielile partea

care pierde procesul. Daca cererea se admite in parte, cheltuielile se suporta proportional cu
partea admisa. Daca exista si o cerere reconventionala si sunt admise amandoua, atat cererea
principala, cat si cea reconventionala, cheltuielile se compenseaza, in limita valorile.
Art. 453 Acordarea cheltuielilor de judecata
(1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii
plateasca acesteia cheltuieli de judecata.
(2) Cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in care
fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este
cazul, judecatorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata.
Daca exista mai multe parti, cheltuielile se suporta egal, proportional sau solidar in
functie de natura raportului juridic dedus judecatii (daca raportul este solidar, si cheltuielile
vor fi suportate in mod solidar).
Art. 455 Situatia mai multor reclamanti sau parati
Daca in cauza sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor puea fi
obligati sa plateasca cheltuieli de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit
cu pozitia lor in proces ori cu natura raportului juridic existent intre ei.
Exista si o exceptie exonerarea de plata a cheltuielilor de judecata, atunci cand

paratul recunoaste, la primul termen, spontan, pretentiile reclamantului in intregime si nu a
fost pus in intarziere sau nu se afla de drept in intarziere, cu mentiunea de a avea in vedere si
aplicarea art. 1522 NCC care, in raporturile dintre creditor si debitor gaseste o alta solutie, si
anume scutierea paratului de plata cheltuielilor numai in ipoteza in care plateste intr-un
termen rezonabil de la comunicarea cererii de chemare in judecata.
Art. 454 Exoneraea paratului de la plata
Paratul care a recunoscut, la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate, pretentiile reclamantului, nuva putea fi obligat la plata cheltuielilor de juecata, cu
exceptia cazului in care, prealabil pornirii procesului, a fost pus in intarziere de catre
reclamant sau se afla de drept in intarziere. Dispoztiile art. 1522 alin.(5) din Codul civil
raman aplicabile.
EFECTELE HOTARARII

1. Dezinvesteste instanta
Dupa pronuntarea hotararii, judecatorii nu mai au voie sa schimbe solutia.
Hotararea, e adevarat, se redacteaza in 30 de zile de la pronuntare, dar hotararea nu
poate sa cuprinda elemente contrare minutei, care suprinde solutia pe scurt si care nu
mai poate fi schimbata.
Art. 429 Dezinvestirea instantei
Dupa pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste si niciun judecator nu

poate reveni asupra parerii sale.
2. Are forta unui insris autentic.

Hotararea judecatoreasca, chiar nula ca act de procedura, va produce anumite
efecte secundare, specifice actului autentic.
Exemplu: partea expozitiva poate cuprinde mentiuni legate de declaratii ale partilor,
prezenta lor in fata instantei, anumite solicitari. Acestea raman ca fiind valabile sub
aspectul faptului ca s-au intamplat in ziua respectiva, chiar daca hotararea este nula.
Art. 434 Forta probanta
Hotararea judecatoreasca are forta probanta a unui inscris autentic.
3. Executorialitatea
Este un atribut al hotararii judecatoresti, in sensul ca ea poate fi pusa in
executare cu ajutorul fortei coercitive a statului. Este ceea ce numim imperium. Ea
nu este numai un cognitio sau iurisdictio, adica un act al judecatorul, ci este si un act
care recurge la forta statala sigur, in cazul in care nu se aduce la indeplinire de
bunavoie de catre debitor
Art. 433 Puterea executorie
Hotararea judecatoreasca are putere executorie, in conditiile prevazute de

lege.
4. Obligativitate si opozabilitate
Obligativitatea se refera la raporturile dintre parti.
Opozabilitatea se refera la raporturile cu tertii.
Fata de parti, hotararea este obliatorie, in sensul ca acestea sunt obligate sa
aduca la indeplinire cele prevazute in hotarare. Fata de terti, ea nu este obligatorie,
pentru ca nu poate fi pusa in executare, dar este opozabila lor, in sensul ca ea produce
efecte pana la proba contrara. Un tert nu poate ignora o hotarare e adevarat ca nu i
se poate opune o autoritate in ceea ce o priveste, dar realitatea descrisa intr-o hotarare
poate fi combatuta de un tert (in lipsa unei combateri, ea naste o prezumtie in
defavoarea chiar si a acelui tert).
Art. 435 Obligativitatea si opozabilitatea hotararii
(1) Hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre

parti si succesorii acesteia.
(2) Hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din
urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.
5. Autoritate de lucru judecat

O buna perioada de timp, ne-am aflat sub naivitatea prevederilor din vechiul cod
civil, care stabileau ca puterea de lucru judecat reprezinta o prezumtie irefragabila de
adevar. Din fericire, acum nu mai e considerata ca o prezumtie absoluta, ci este o
simpla prezumtie a cetatenilor unui stat si presupune ca la un anumit moment, dupa ce
parcurg mai multe grade de jurisdictie (doua la noi, plus controlul de legalitate prin
recurs) convin sa nu mai atace ce a rezultat de acolo. Insa acest rezultat e de la
catastrofal la sublim. Toate acestea se gasesc sub autoritatea de lucru judecat.
*La momentul la care discutam, exista hotarari judecatoresti de o imbecilitate
totala si altele de o sublima arta juridica, care se afla toate sub autoritatea de lucru
judecat. Ele sunt toate egale din punct de vedere juridic. De ce se intampla asa?
Pentru ca la un moment dat, societatea si-a pus intrebarea ce e mai bine? Sa punem
capat si sa spunem ca lucrul care a rezultat din 3 judecati e definitiv sau sa
continuam cearta pentru aflarea unui adevar destul de improbabil pana cand nu o sa
mai fie contestat (asta ar insemna sa judeci la nesfarsit, pentru ca mereu s-ar gasi
cineva care conteste, care sa mai gaseasca o proba etc).
Autoritatea de lucru judecat are doua efecte:
a) Efectul negativ sau peremptoriu

*Noi il stim preponderent pe acesta desi apare mai rar. La ce ne
gandim cand spunem autoritate de lucru judecat? La faptul ca daca faci un al
doilea proces, identic cu unul solutionat deja definitiv, al doilea se va respinge
fara a se analiza pe fond acesta este efectul negativ.
El tinde a stopa judecarea pe fond a unui nou proces ce prezinta o tripla
identitate cu cel solutionat deja. In situatia in care intr-o cauza se constata
existenta triplei identitati, instanta va respinge cererea in baza unei exceptii,
care este: absoluta, poate fi invocata direct in recurs si inlatura chiar si
principiul neagravarii situatiei in recurs.
Exemplu: a fost un proces, pe care l-ai pierdut pe fond si faci un nou proces,
identic cu primul si nu invoca nimeni autoritatea. Castigi jumatate din el. In
loc sa taci si sa te multumesti cu ce ai obtinut, spui ca vrei si jumatatea cealalta
si faci apel. Instanta poate observa ca exista autoritate de lucru judecat si
respinge cererea, cu desfiintare a tot, inclusiv a ceea ce s-a discutat in prima
instanta.
b) Efectul pozitiv
Presupune valorificarea intr-un proces viitor a rezultatului obtinut intr-
un proces anterior, atunci cand exista tripla identitate.
In cazul acesta, identitatea de obiect intre cele doua procese nu mai
exista. Exista cel mult o identitate intre chestiunea judecata in primul proces si
chestiunea de drept incidenta in al doilea proces.

Exemplu: in primul proces se discuta nulitatea unui contract si cererea se

respinge. In al doilea proces, una dintre partile care au discutat in primul
proces nulitatea, solicita executarea, iar partea cealalta se apara, invocand
faptul ca acel contract e nul. Reclamantul va cere inlaturarea apararilor partii
adverse in legatura cu nulitatea contractului, pentru faptul ca pe chestiunea
nulitatii exista o autoritate de lucru judecat in sens pozitiv. In cazul acesta, nu
vorbim despre un efect extinctiv, pentru ca cel care foloseste autoritatea nu
doreste stoparea procesului, ci dimpotriva, vrea judecarea lui, dar cu luarea in
considerare a castigului obtinut in urma proceselor anterioare.
Identitatea nu exista in legatura cu intregul obiect al procesului, ci doar
la nivelul nulitatii, care este in legatura cu obiectul.
Aceasta autoritate in sens pozitiv obliga la consecventa instantelor in
legatura cu anumite probleme dezlegate in legatura cu aceleasi chestiuni.
Fie ca vorbim de autoritate in sens negativ, fie ca vorbim de autoritate in sens pozitiv,
trebuie sa existe acea tripla identitate: parti, obiect, cauza, cu urmatoarele precizari:
- In ceea ce priveste partile:

a) Nu este necesara identitatea fizica, ci vorbim de o identitate juridica, adica ea
se pastreaza chiar daca vorbim de alte persoane, dar acele persoane sunt
succesoarele in drepturi ale partilor initiale.
Exemplu: transmiterea calitatii procesuale.
b) Nu e necesar ca ele sa se regaseasca in aceeasi calitate in cele doua procese.
Rolurile de reclamant si parat se pot inversa, pentru ca partile sunt identice.
- In ceea ce priveste obiectul:

a) Uneori, din punct de vedere gramatical, obiectul s-ar putea sa nu semene, dar,
in realitate, sa fie identic.
Exemplu: intr-un caz se cere anularea si in celalalt desfiintarea, dar cand citesti
cererile iti dai seama ca in ambele se vorbeste de eroare asupra substantei
lucrului.
b) In multe cazuri, obiectul unei cereri este inclus intr-o alta cerere.
Exemplu: In primul proces avem o actiune in revendicare si s-a dat o solutie
pe revendicare, iar al doilea proces este de partaj ca sa partajezi, trebuie sa
vezi cine sunt coproprietarii. Daca tu pierzi primul proces, inseamna ca nu ai
calitate de coproprietar si automat o sa se respinga cererea de partaj, pentru ca
problema proprietatii e inclusa in cererea de partaj.
- In ceea ce priveste cauza: vorbim de cauza cererii si nu de cauza actiunii. Ne

referim la temeiurile de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata, pe care
se sprijina pretentiile si apararile, nu la scopul actiunii, care unul larg, general
determinat.


Curs 7 PC 2015 - 25p

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs 7 PC 2015 - 25p

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CURS 7 DREPT PROCESUAL CIVIL II

Pana acum am discutat de probleme ce tin de cercetarea procesului. Deja stim ca

- ambele parti sunt de acord;

Art. 395 Deliberarea

(1) Dupa inchiderea dezbaterilor, completul de judecata delibereaza in secret asupra

Are loc in camera de consiliu, participand numai judecatorii. Grefierul nu participa,

Cristea Alina Lidia Grupa 402 1

In ce priveste deliberarea, trebuie sa retinem ca ea reprezinta un secret nu este

Trebuie vazut si ce se intampla in situatia in care, in cadrul completelor colegiale, nu

Art. 398 Luarea hotararii

(1) Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata si

Art. 399 Judecata in complet de divergenta

Cristea Alina Lidia Grupa 402 2

Compunerea acestui complet e urmatoarea: Cei doi judecatori initiali plus un al

*Vechiul cod spunea ca pana la momentul judecarii in completul de divergenta,

Intrebare: ce se intampla daca dupa dezbaterea completului de divergenta, in loc sa avem 2

Cristea Alina Lidia Grupa 402 3

In afara de situatia impusa de divergenta, exista posibilitatea ca fara a exsita puncte de

Art. 400 Repunerea pe rol

Poate sa rezulte din urmatoarele:

In ce priveste deliberarea, un singur lucru trebuie retinut. Ce se intampla in situatia in

Cristea Alina Lidia Grupa 402 4

Cu alte cuvinte, daca un judecator participa la dezbateri si ulterior pleaca la alta

II. PRONUNTAREA HOTARARII

Inainte de citirea in sedinta publica, se intocmeste un act important, numit minuta

Art. 401 Intocmirea minutei

Cristea Alina Lidia Grupa 402 5

La prima vedere am spune nulitatea. Dar nu intervine nulitatea, ci hotararea va fi

Art. 402 Pronuntarea hotararii

Sub rezerva dispozitiilor art. 396 alin.(2), hotararea se va pronunta in sedinta

Cristea Alina Lidia Grupa 402 6

judecator, membru al completului de judecata, care va citi minuta, indicand si calea de

!!! A nu se confunda judecata in camera de consiliu cu pronuntarea in camera de

III. CLASIFICAREA HOTARARILOR

1. In functie de nivelul judecatii:

Art. 424 Denumirea hotararilor

Prin urmare, sentintele au urmatoarele caracteristici:

Cristea Alina Lidia Grupa 402 7

Art. 424 Denumirea hotararilor

(3) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului si

Sunt cele prin care instanta se pronunta:

Art. 424 Denumirea hotararilor

Art. 424 Denumirea hotararilor

Sunt cele care se pronunta in cursul solutionarii unui proces: incheierile

2. In functie de posibilitarea atacarii

a) Nedefinitive sunt cele pronuntate in prima instanta;

c) Definitive Intra aici urmatoarele hotarari:

- hotarari ce nu sunt supuse nici apelului, nici recursului;

Importanta clasificarii - In functie de posibilitate atacarii avem:

- cele nedefintive, de principiu, nu se pot executa. Ai o hotarare, ea se bucura de o

3. In functie de continutul lor:

4. In functie de actiunea in timp:

5. In functie de obiectul condamarii:

Cristea Alina Lidia Grupa 402 9

IV. PARTILE HOTARARII

1. PARTEA INTRODUCTIVA PRACTICAUA

Art. 425 Continutul hotararii

(1) Hotararea va cuprinde:

Nu prea se cunoaste istoric de unde vine aceasta denumire de practicaua, are o

Cuprinde dispozitiile pe care le gasim la incheierile judecatoresti art. 233 NCPC

Atunci cand se amana pronuntarea hotararii, dezbaterile sunt consemnate intr-o

Incheierea de dezbateri face corp comun cu hotararea pronuntata, iar nulitatea

Cristea Alina Lidia Grupa 402 10