Cuprul face parte din categoria microelementelor, insa rolurile sale in organism sunt

deosebit de importante. Cuprul este crucial pentru formarea si dezvoltarea normala

a creierului si sistemului nervos.

Cuprul este indispensabil formarii tesutului conjunctiv, acel tesut care actioneaza
ca un liant intre toate celulele organismului, legandu-le unele de altele pentru a
forma organele. Tesutul conjunctiv este extrem de polimor - mentine organele la
locul lor, confera fermitate pileii si rezistenta oaselor. Colagenul este unul dintre
tipurile de tesut conjunctiv ce se gaseste in piele si in oase. In formarea lui cuprul
este absolut esential. S-a observat ca fracturile oasoase, malformatiile de schelet si
osteoporoza sunt mai frecvente atunci cand exista un deficit de cupru.

Cuprul previne anemia:

Desi toata lumea stie ca anemia este datorata carentei de fier, s-a dovedit ca si
cuprul are un rol important in preventia acestei afectiuni. Cuprul ajuta la trecerea
fierului intr-o forma pe care organismul o poate folosi (forma ferica) si intra in
componenta unor enzime care transporta fierul de la si catre tesuturi. Un deficit de
cupru va produce o boala caracterizata de anemie si de acumularea fierului in
tesuturi.

Cupru nu este sintetizat in organism iar necesarul din acest este obtinut doar din
alimentatie. Surse de cupru sunt legumele verzi, ciupercile, fasolea verde,
crustaceele, ficatul, nucile, semintele, cerealele.

Datorita relatiei stranse care exista intre cupru si fierul din organism, carenta de
cupru poate duce la anemie, oboseala, tulburari de respiratie. Este destul de rara in
cazul adultilor, deficitul de cupru fiind specific copiilor si in in special prematurilor.

Excesul de cupru se manifesta prin varsaturi, insomnie, caderea parului,

hipertensiune. Predispuse catre inmagazinarea cuprului in exces sunt persoanele cu
hepatita, ciroza sau boala Wilson, iar acestea nu trebuie sa ia niciun supliment de
cupru.

Functii ale cuprului in organism

Cuprul intervine in activitatea generala a organismului prin intermediul a diferite

metabolisme. Sarurile de cupru ajuta la mentinerea integritatii peretilor vasculari
(prin interventia in metabolismul tesutului conjunctiv) si intervine in fenomenul
mielogenezei si in cel de osificare. De aceea, lipsa lui poate produce fenomenul de
osteopatie. La copii, deficitul de cupru poate duce la tulburari in formarea
globuleleor rosii, ceea ce favorizeaza aparitia anemiei.
Cuprul actioneaza, totodata, ca antiinfectios in apararea organismului, in efectele
antiinflamatorii ale reumatismului acut, precum si in cel antitumoral.