Ctitoriile medievale - expresie a dainuirii noastre

In secolele X XIV lumea occidentala medievala progreseaza considerabil. Arta a

reflectat noul echilibru al Occidentului, unde reintoarcerea pacii a coincis cu o
renastere demografica, economica si politica, insotita de intensificarea
sentimentului religios. Europa s-a acoperit cu o mantie alba de biserici si catedrale,
simbol al prosperitatii oraselor si al capacitatii bisericii de a mobiliza resursele
comunitatii. Arta care ia nastere in evul mediu in spatiul carpato-dunarean a
receptionat influente culturale atit bizantine, cit si occidentale, topindu-le intr-o
sinteza originala. Realizarile acesteia au devenit o parte componenta a culturii
universale. Arta este de asemenea unul din domeniile in care contributia poporlui
roman la patrimoniul mondial se dovedeste insemnata in special prin constructiile
sale civile: castele, palate, militare: cetati si religioase: manastiri, biserici.
Domnii Tarilor Romanesti se preocupau cu asigurarea securitatii hotarelor, ridicind
importante puncte de aparare ca cetatea de la Severin, Turnu, Giurgiu in Tara
Romaneasca si Cetatea Alba, Hotin, Neamt, Suceava, Roman in Moldova. Voievozii
precum Mircea cel Batrin, Matei Basarab, Alexandru cel Bun, Stefan Cel Mare, Petru
Rares isi exprimau apartenenta lor la ortodoxie prin intensificarea activitatii
ctitoresti. Prin contributie materiala calitatea de ctitor putea fi dobindita de orice
persoana de credinta ortodoxa. Initiativa putea sa vina atit din partea detinatorilor
de functii inalte de stat, cit si din cea a autoritatilor bisericesti si a persoanelor
particulare.
Primul act ctitoresc al intemeietorului statului Basarab I, biserica sf. Nicolae
Domnesc de la Arges (1350) anunta optiunea pentru stilul bizantin. Acest stil a dat
planul triconc, cele trei incaperi cerute de cultul ortodox altarul, naosul si
pronaosul, la care ulterior s-a adaugat gropnita. Tara Romaneasca influentata de
arhitectura din sudul Dunarii, avea cele mai raspindite edificiile sacre cu plan
triconc. Ctitoria lui Mircea cel Batrin biserica mare a manastirii Cozia este o
adevarata capodopera in acest sens, impunind un veritabil model pentru
constructiile ulterioare. Concomitent cu stilul bizantin, in Tara Romaneasca se
remarca si unele elemente ale arhitecturii romane si gotice, caracteristice
arhitecturii occidentale. Arta gotica a conferit bisericilor o suplete deosebita,
accentuata prin contraforturi laterali, ogivele de la usi si ferestre. Primul edificiu de
inspiratie gotica din Moldova este biserica sf. Nicolae din Radauti, devenita
necropola a primilor voievozi. De asemenea continua edificarea marelor catedrale:
sf. Mihail din Cluj, Biserica Neagra din Brasov s.a.
Prin bisericile construite in timpul lui Stefan cel Mare s-a realizat un stil propriu -
cel moldovenesc. Pentru el sunt caracteristice: planul triconc, turla deasupra
naosului, decorul exterior din arcaturi oarbe, ochite, discuri, portaluri si contraforturi
de factura gotica, bolta moldoveneasca. Cele mai reprezentative din acest stil sunt
bisericile de la Vaslui, Voronet, Neamt, Sucevita si Putna ridicata in 1466-1469, fiind
principala ctitorie si necropola a lui Stefan cel Mare. Actualmente, de la marele
ctitor se mai pastreaza turnul tezaurului (1481), biserica mare, pastrind planul
initial, este o constructie din sec. al XVII-lea, edificata de Vasile Lupu si Gheorghe
Stefan. Manastirea Putna gazduia un important scriptoriu cu o renumita scoala de
caligrafiere, fiind de asemenea un valoros centru de cultura muzicala bisericeasca.
Probabil cea mai remarcabila manastire a Moldovei este cea de la Capriana, fiind
una dintre cele mai vechi manastiri, pomenita pentru prima data pe timpul lui
Alexandru cel Bun la 1420, sub numele de poiana a lui Chiprian, daruita sfetnicului
Oana. Pe vremea Musatinilor lacasul a avut statut de manastire domneasca (1429)
bucurindu-se de grija si atentia sporita a domnitorilor Alexandru cel Bun, Stefan cel
Mare, Alexandru Lapusneanu. In 1542-45 domnitorul Petru Rares a hotarit
efectuarea unor ample lucrari de restaurare, fapt consemnat in cronica lui Grigore
Ureche, construind si cea mai veche biserica Adormirii Maicii Domnului zidita dupa
tipul templului medieval in trei conuri.
O alta ctitorie marcanta a Moldovei este ansamblul monastic de la Curchi,
intemeiat in 1773 de catre fratii Iordache si Mihail Curchi, desi potrivit unor legende
el a fost creat de Stefan cel Mare. Ca ansamblu arhitectural ea este compusa din
cinci biserici, staretie, case, cladiri cu chilii, trapeza, turn la intrare si zid, fiind
considerata drept cea mai frumoasa si mai vestita manastire din Basarabia.
Odata inaltate, edificiile de cult erau decorate in conformitate cu traditiile
existente. Din Moldova epocii Stefaniene s-au pastrat citeva ansambluri interioare
pictate la Voronet, Patrauti, Balinesti care reprezinta compozitii clare in culori
linistite. Aceste picturi, fresce, care acopera in integime fatadele bisericilor au
rezistat cinci secole si se remarca prin exceptionala maiestrie artistica, coloritul
admirabil si mesajul religios. Bisericile de la Balinesti, Humor, Arbore, sf. Gheorghe
din Suceava, Voronet, Moldovita au fost zugravite in exterior cu scene biblice, care
sugereaza ideea ordinii si armoniei din imparatia cerurilor si cea terestra. In Tara
Romaneasca dintre monumentele sec. XVI-lea se distinge faimoasa ctitorie a lui
Neagoe Basarab la Curtea de Arges.
Ctitoriile medievale sunt oglinda spirituala a societatii romanesti, ce a stat la
temelia spiritualitatii romanesti din epocile ulterioare. Cetatile, edificiile de cult,
inaltate in Evul Mediu, raspindesc si astazi faima civilizatiei epocii, constituind un
prototip pentru constructiile din zilele noastre si totodata servindu-ne drept centre
de viata culturala si spirituala.