Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Arta poetica,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga, apartine

curentului modernism (aparut pe la sf. sec. al XIX-lea pana in prima jumatate a
sec. al XX-lea) prin spiritul anticonventional, prin impunerea unei sintaxe poetice
noi si prin relevarea constiintei de sine a creatorului modern.
Curentul literar s-a realizat in faza in care poetii au inceput sa se defineasca, sa
se justifice, sa se intrebe asupra artei lor, sa ofere ipostaze, solutii, teorii si
definitii. (Adrian Marino) Matei Calinescu explica aparitia modernismului nu atat
ca o reactie antitraditionalista, ci mai degraba drept o atitudine negatoare fata de
transformarile societatii progresiste. Un alt element esential poeziei moderniste
este ingambamentul care presupune continuarea ideii poetice in mai multe
versuri consecutive, proclamandu-se astel superioritatea continutului ideatic
asupra modului de exprimare.
Elementele moderniste cheie din opera sunt subiectivismul (viziunea asupra lumii
care este expresionista),intelectualizarea emotiei, influentele expresioniste,
orfismul (trairea-cantec), imagismul patetic, metaforismul si innoirile prozodice
(versul liber, metrica variabila, ritm interior) ce redau fluxul ideilor si frenezia trairii
poetice.
Expresionismul apare ca reactie impotriva imitatiei materiale a realitatii din
naturalism si a redarii impresiilor exterioare din impresionism. Creatia artistica
este expresia pur spirituala a realitatii interioare si a trairilor extatice, a elanului
vital izvorate din nelinistea intrebarilor grave.
Blaga marturiseste ca vine spre expresionism din directia unui traditionalism
metafizic. Apare imaginea existentei si a lumii ca unitate cosmica. Eul este
exacerbat intr-o maniera nietzcheeana si poseda un caracter vizionar; apare
isteria vitalista, iar elanul dionisiac confera dinamism discursului liric.

Prin arta poetica, autorul isi exprima crezul liric, conceptia despre poezie si
despre rolul poetului. Sunt scoase in evidenta relatiile dintre poet si inspiratie,
lumea exterioara, divinitatea si societatea. Opera Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii este prima poezie din volumul de debut, Poemele lumii, aparut
in 1919.

Prin etapele ale creatiei este adusa in prim plan succesiunea ipostazelor eului,
anume: eul stihial (care corespunde cu fenomenele naturii), eul problematic,
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
alienarea tagaduitoare si eul reconciliant (reconcilierea cu sine). Ipostaza
interogativa a eului reda ruptura ontologica intre eu si univers. Vitalismul este
inlocuit cu existentialismul opus simbolismului. Apare spaima de neant, de nimic.
Poezia tinde catre interioritate pura, iar melancolia metafizica este provocata de
disparitia timpului.
Prin alienarea tagaduitoare este cristalizat stilul blagian; misterul reprezinta
regresiunea in arhaic, accentuat prin inspiratia folclorica.

Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi incadrata in doua moduri:

paradisiaca, pe calea ratiunii (misterul fiind partial redus prin logica), si luciferica,
intuitiva, poetica (misterul este sporit prin imaginatie). Rolul poetului nu este de a
descifra tainele lumii, ci de a amplifica prin contemplarile proprii. Prin mit si
simbol, creatorul patrunde in tainele universului si le sporeste. Creatia este un
mijlocitor intre constiinta individuala si lume. Sentimentul poetic este de contopire
cu misterele si cu esenta lumii. Astfel, actul poetic transfigureaza misterul, nu il
reduce.

Tema operei este cunoasterea lumii in poezie prin iubire, caci aceasta poate fi
cercetata numai prin comunicare afectiva. Lirismul subiectiv reliefeaza atitudinea
poetica contemplatoare care este transmisa in mod direct (prin marcile lexico-
gramaticale la persoana I). Poezia confesiva alterneaza intre persoana I si
persoana a III-a, sugerand topica afectiva plina de inversiuni si dislocari
sintactice.

Titlul reprezinta o metafora revelatorie ce face trimitere la cunoasterea luciferica.

Exacerbarea eului din prima etapa a creatiei eu indica misiunea personala a
poetului de a proteja misterele lumii. Verbul nu strivesc ilustreaza refuzul
cunoasterii de tip rational, optiunea pentru cunoasterea luciferica. Metafora
revelatorie corola de minuni a lumii sugereaza imaginea perfectiunii, a
absolutului prin ideea de cerc, de intreg; semnifica misterele universale; rolul
poetului este prelungirea tainei. Titlul este reluat in primul vers si in ultimul vers.
Metaforele surprind temele si tipurile de cunoastere: corola - misterul lumii, flori -
efermerul, ochi - contemplatia lirica, buze - iubirea si morminte - moartea si
perenul latent.

Structura compozitionala a poeziei consta in trei secvente marcate prin scrierea

cu majuscula.
Prima secventa contine verbele cu forma negativa (nu strivesc, nu ucid),
 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
sugerandu-se atitudinea poetica fata de tainele lumii refuzul cunoasterii prin
ratiune. Metafora calea mea justifica destinul asumat al poetului.
A doua secventa prezinta dedublarea antitetica a luminii: lumina mea
(cunoastere intuitiva) / lumina altora care sugurma vraja.Verbele la timpul
prezent (etern, gnomic), dispuse in serii antonimice, cu forme afirmative si
negative, plseaza eul poetic intr-o relatie cu lumea definita, care se afla sub
semnul misterului. Antiteza este marcata si grafic prin cel mai scurt vers, dar
eu. In pozitie mediana, sunt plasate cel mai scurt si cel mai lung vers al poeziei,
dar eu/eu cu lumina mea sporesc a lumii taina. Plasticizarea ideii poetice se
realizeaza prin elementele universului poetic blagianluna, noapte, zare, fior,
mister.
A treia secventa are rol conclusiv, desi este exprimata prin raportul de cauzalitate
cci. Elementele de recurenta sunt misterul, lumina si intunericul.
Pe baza nivelurilor textului poetic sunt recunoscute urmatoarele elemente:

expresivitatea la nivel morfologic, sugestia (impresia se amplifica prin imagini

auditive, vizuale, cinetice si tactile;calea de exprimare a corespondentelor este
prin cultivarea senzatiilor diverse), ambiguitatea (semnificatii multiple; metafora
revelatorie relevarea unui mister/ metafora plasticizanta concretete) si
muzicalitatea. La nivel prozodic sunt 20 de versuri libere cu masura inegala,
metrica variabila. Eufonia versurilor amplifica misterul, iar forma moderna indica
calea directa de transmitere a ideii si a sentimentelor.

In opinia mea, tema cunoasterii lumii prin iubire are ca scop adancirea misterului.
Traind in orizontul misterului, omul doreste sa cunoasca tainele absolute ale
universului prin revelatie. Creatia apare ca o posibilitate de revelare a misterului,
insa dezvaluirea completa nu poate fi atinsa. Creatia este o rascumparare a
neputintei de a cunoaste absolutul. Asadar, misterul este substanta originara si
fundamentala a poeziei.

In concluzie, arta poetica moderna Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

surprinde interesul poetului pentru cunoasterea paradisiaca exprimata prin
metafora plasticizanta si pentru cea luciferica, exprimata prin metafora
revelatorie.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii