FLORIAN DUMITREL Probleme de analiza matematica pentru clasa a XF-a iCopyright 02013 ART up Edita “Tost dope spn ace ers pri dtr epee nepal a aja oeundl e ‘Spe au ea ser pl nea forentstiapific: Prof. Univ. Dr. Constantin Buse, Universitatea de Vest din Timisoara Coperta: ‘Alexandru Dag Deserlren CIP ere dlsponBis Ia Bibotec Nafiaalta Rema ISBN 978-973-124-874-5 ‘Tipht CNL CORES S.A Pentru camenz i put adres: Departamentull Difcare SP. 78, OP. 3, sector |, Bucur telefon cnn 2a41746s 71213516 (074430080 Se sco importante reducer Cuprins Profait. - < - 5 Partea I. Enunfuri Capitotul 1, Siruri de numere reale Capitotul 2, Limite de functii » Capitolul 3. Funetii continue a Capitolul 4, Funct derivabile at Partea a Ta. Solugit Capitotul 1, $iruri de numere real. 8 Capitotul 2. Limite de fancti 149 Capitolul 3, Funefii continue . sins MET Capitotul 4, Funcfi derivabile 247 Bitliografie BilPrefati Culegerea conjine peste 500 de probleme, grupate in patru capitole care acopera programe de anlizi matematic& pentru clasa a XI-a: 1. Siruri ée rumere reale, 2. Limite de functi, 3. Funcfii continue, 4. Functii derivabile. Cartea reuneste probleme clasice si 0 serie de probleme nonstandard date Ia olimpiadele si concursurile de matematica din ultimii ani san selectate din reviste de matematicd. fn fiecare capitol, distributia problemelor s-a ficut gradat, de la cele de nivel relativ mediu, care au menirea de a fixa cunostinfele, pind Ia problemeke ‘cu grad sporit de dificultate, care necesititchnici ingenioase de rezolvare, Fiecare problema este insofitd de solufii complete. Sunt sigu:, ins, c4 dificultatea si complexitatea unor probleme implicd gi alte c&i de tezolvare, ingenioase si poate mult mai simple; ca urmere, solicit eu sincere mulumiri, orice intervente in aceasta directe. Prin continutul siu variat, cartea se adreseazi in egal misuri elevilor de clasa a XI-a, celor care se pregitese pentru examenele de bacalaureat si admitere in institute de invapimdnt superior, dar si profesorilor de ‘matematic’ care se pregatese pentru susfinerea unor examene gi concursuri Lucrarea de fafi ofert un material didactic util pentru aprofundares cunogtinfelor dobindite la clast si, mai ales, pentru pregitiree clevilor cepabili de performanfé in vederea perticiparii la diverse concursuri de matematic’, AutoruiPartea I ENUNTURICAPITOLUL 1 Siruri de numere reale init A= {yn n EN, n> 2} @. Gussi LL. Si se determine margi 1.2. Un gir (@y)yo1 de aumere Satregi ete convergent dack gi numal duct este stationar, edict exist ry > | astfel nicht a, = dug perth oFice n> no. 1.8. Fie (n)qo1 $1 On)y>1 dowd siruri care, pentru orice n > 1, indeplinese condligin Jan = ba! tin [Pal » ‘unde (um), este un git de numere positive convergen’ la vero. Si se arate c& (Qn)qs es convergent dact si umai dack (b,)y>1 este coxvergent si. masi malt, cele dows siruri au acooagi limit = LA, Fie o :N +N o functie injectiva si (éq)yo9 tn gir de narete rele a) Dact (dn)qs9 este convergent, si te demonstreze c& (ao,.)),9 ete ‘convergent gi clita, Qo¢a) = im an b) Daca (ayin)) a9 este convergent, result elt (2q),>0 este convergen:? 1.5. Fie (aq), um sir de mumere reale, asifel inet, lim (a3 + ap +1) = 0. S8 oe arate c& Lm. an = 00. 1.6. Fie f : NN o functio injoctivi. $x se arate e& lim f(n) = co. Riiméne adevirettafirmatia, daci se inloculegte condifia de injectvitate cu cea do surjectivitate? LT. Dack {an)qoy este un gir cresciir si nemirginit superior (respect v eserescitor gi nemi-ginit infrior), atunci ay ~+ 40° (respectiv Gq ~+ —00). 1.8. Fie (an}qo1 tn gir de numere reale nemirginit superior. $i se arate ef: ‘8) (a)qsa confine un subgir strict creseditor; 1b) (an)qo1 confine un subgir cu limita +00. 1.9. Fie (z,),51 tn git mirginit. SX se demonstrove of, dack toate subgirurie sale convergente au scecasi limit, atuaci siul este convergent. 1.10, $8 se arate ck sirul (2n)yao dat de 24 = 2" +3" na canfin {n progresie geometric subgiruri Radu GologanLU. Fie @ €R si (an)yoy CQ {a} aq -¥ 0. Dac Dn 4 = 2, 1 Pas dn € Zs de> O84 (Pus dn} = 1s ih 1 se arate 8 gn — 0. 1.22, Dac un gir de numere reale (an),53 are proprie:ates dim, (on-1 ~ aq) => 0, 4 ge arte €& ay —> 00. 1.13. Seconsicert sia (ay), definit prin ay > Oi any NZL Sk se calculeze im a, 1 + peatre ant gz Pe Sorin Micu 1.14, Si se arate ct girul ({Inm}),o4 nu are limits, unde {2} reprezinté partes fractiorard a nundrului real 2. 115. Sis caloulce Jim Sk logs}, unde (e) este parte factionsré a numérului real x. = Florian Duntirel 1.16. Fie (1) oi $i mirgnit care are propectaten Paeaea nts ~ ay 2 sin — sin pentr orice n > 1. Sse arete cA girul este convergent, Mirwen Conga LAT. Fie a5 ER, ¢1 ux sir convergent de numere reale. SK se studizze natura sirului ([aa)),>, Unde [3] reprezint& partes intreagi a numdrulai real 10 Niccloe Pavelesen nan ste a (J -1) 1.23. $& se calculeze: = a) dim, { va? +32} 5; ») dim, { (2 +.V3)"} unde {a} reprezin& parton fractionari a memicalat real a. e 1.24. Fie 0,8 € N*. $8 se caleuleze im { /o%EF Fa} , unde (=) este pastes fraflonarta mami real Yate (043) in>y) 128, 6 ete slog = (42 stone gi 18 Sestak in (qt gg tte) as rap 1.27. SK se studieze convergenta sirului (on),>; €4 termentl general Lit 1 Opal at gg tte OER, 1 : “yt 1.28, $6 se calles im, ¢ ey $) 1.30, Fontrn focre ui natural pnoti ay () = J £. Sve ante 2, Pentre orice» N, srl (On (P))unx ete convergent g B= 1, 14 =2, by = 2+ 5. CP bpm DE % unde i = in on ()- t tat Begley + dott dh wen Santact fence = Linon 9) = 3 Cesar Apestoleaceoes LSI. Sk se caleuleze Jim » =a rnin Caegr 1.30. Fe (Onan © poroswinteta fa > Og10, > 0m wuss Wp, (b+ 24d) aon wart (bebe) atesmmpas 1.83. Si se demonstreze cf sirul (an), 4 termemul gencral 1 opnltsete tt ten 33 ste strict descrescitor gi mirginit 1.4, 34 ve caluleze 9) din (Seataget~ tat) a Gai tinea tae, ©) lim (ee) unde mm = 14 Ett th, eH 1.25. 86 ve caleulee i 9 ba Dray! ps (toe 2 1 >) Jim (4+ 54g +-+g) ) in (ir arp + Py =) 1.56. £4 ve demonstreze identitatea Iti Catalan 1.87. Fle (ay)yoy C (1y00) eu in dq = 1, 88s caleuleze Tim. {aan}, unde reR = us Dan Popescu 1.33. Fie girul ry = f/o+ 1 n> 2,undea € R, a > 1. Si se studies menotcnia sirclui gi si se caleuleze im m izy — 1) ry 1.89. SX se calculeze im, Cfya"(1 unde a € (0,1) Dina Serbanescu 1.40. Fie siral (an)q>1 definit prin On +2) (an m-2"), n2L. 2 gi neny Sa se caleuleze im, "ayaa". Traian Teimdion LAL. Se considers srl (on)yoy defini descrptv atiot 1,2.28,83,44,4,4,5,5,5,5,5 Si se ealeuleze lim + ose ee ee +slonscaesk uD, maa ngs dogma lak vecloinn les 2 Gabriel Conde PAC ee re ere vaved atys tte a. Siise arate cd cricare ar fia € A, exist un git (aq),.1 © A {a} corvergent la a. Florien Dumi'rel 1.44. Fie gE R, 0< [gl <1 (On)pos un gir marginit de numere reale. S& se arate e& girul 7 n= Dood, w>1 este convergent. 1.45. Pic giul (zn)ysy de numere rele positive atl mt lim, £)=2va aro sin, (m4 2) = 24 Sis caleuleze Jim, 2m 1.46. $irul (en)yap ndeplinjte condi: 29 € (Ol), O< amu S2- 4, nEN Sik se arate ck sirul este convergent si sii se calculeze im a, 0. Avramescu 3LAT. Si se studieze convergenga sirului (dn}q defiait prin recurente: a ER, anes Floriaa Demitret 1.48. Se consideré siral (a,)q; definit prin egalitatea 3 + aq +1 Sice calculeve lim (a%a,), unde a € R. 1.49. Siral (rq), este definit prin egaltatea tne, unde a > O este fixat. Si se caleuleze lim nq. 1.50. Se se arate of sul (an)q>45 definit prin ey = 1 gi n41 = 5 = By hae sete convergeat: Cezar bupie 151. Fie girurile (2n),>1+(bn)nz1 astfel tncat ay = by = 1 si 1 ans = b+, bogs = on 2 Pentru orice n > 1. Si se arste cX cele dou giruri mu au limits, dar girul (aby); este convergert. Lasrengiu Ponaitspol 1.52. Fie fan),o1 8 (Oyo1 Oui irri de mumere real, este edt 1 Timo = 16 im 2 uty = 1 im, Si se arate c& lim dn = im by = 1 Florin Dumirel 1.58. Fle Cn)no1 n)az1 »(Gnaar © (0500) atl tnt i dnbace = 1 si lim (a +08 +6) Sé ve arate imag = im by = im, ey = ristinel Moric 1.54, Fic girul (a,)q 1 definit prin ay = a> 1 s4 dut1 = 02 ~an +1. S850 esteem, 1.55. Se consider irl (Eye definit prin m=O, ay = 19h SPH ad 4 51, DD Soe arate of gira ese convergent a se caluleze lim 56. Fic (an}yso um sir de numere rele definit prin 49 € (0,1) $13 = 2aq +1, 020. Si se arate eX sirul este convergent si are limita 1. Florian, Dusnitre! 157. Fic a> 01 (n)yay defnit prin 0, ten = 84+ Si se demonstreze ei sirul este convergent gi si so exlculoze limite sa. 158. Fiefunctia {Rj +R, f(@) = 22g f= fesonof men SK ae caleuleze lim, fy (2), 2 > 0. 1.59. Se consideré girl (Zn)qoy defini prin m= agi tet = ong. eyire i se caleuleze im 2°25, a Dorinel Anca 1.60, Fes (Egon deft pin 31 =1 i xngt = 1+ n/a 021. She caleioze jim, e Marian Urstrescu 161. Se considert sit! (eu)gsy dint prin ay =1 gh ayy = +m Sse demcnstreve ct grul este convergent gis se determine limita sa. 1.62. Fie a € (0,1), (a)aso © [Osa] sium sit (#a)q0 definit prin Aw) n+ Andnns 21. 0,21 €R, East 8 se arate it sirul (2,)yng este convergent = Ton Sava gi Tudor Spader 151.63. Fie (aq}41 un git ecnvergent de mumere reale, cu limita a € (1,1) Sil se demors:reze ci lima a1a2..0q 1.64. Fie (a,),>1 un git convergent de numere reale, $i se caleuleze Jim, (0m ~ 01) (0n41~ 03) (anys ~ On) Marin Tatog 1.5, Fie ten)yo9 un sir convergent de mumere rele care are lita x gt 1 1 n= jm (Chto + Chai +. CBzq), n> 1. Sé se arate ef jirul (én}yoy este convergent sare limita 2. 1.36. Fie (1m)qo1 un si convergent de mumere reske. Sit se demonstreze et Tim eta ~ a + las — 09] ++ [tae — eal 1.68, Lema Stole-Cosaro. Fie (2u)qss $n), reale e1 proprietafile: * 1) (nana este sitict cresc&tor gi tye + +00 Gees ty 2 ee ee OS yn =e Atuncgil (52) are init tim, 2 te) a ek, 1.69, Sh oe ealcuene: ams a asigjsn VE ciel 1 douk giruti de namere r >) tim —~— ) Oe VEE EF a 1.70. $é se arate of ru exist nici ofuneierafonalt f+ R—+ Ratio! teat ean soyetttetengt Pentru ace n € N*. T, Vlaicu $i M. Tasks L.TL. Fie (an)xo1 $i (bo)na1 dou sirui do mumore reale convergente, cu lim, om ~ 2 6 im fyb. Sie arate fi, Seo beatae) taboo, unde « € Sq 1.2, Dac (Gn)aaoexte 0 progresicaittichavdnd rier > 0 sap > 0 si se caleuleze fim, Yao (CRI? + 01 (Ch)? +». + a9 (CHP. 1 1.78. Pie ay = Osi dy = nay rn, n> 1.Sitse calculese lim * LfeEn Parn Darel 1.74. Fe (cn)qpu un sede numere rae postin, extfel tnt finn (ent ~ 24) = 1 mee Sk se caleuleze lim 2 $i a Viorel Lupcor 1 1.75. Pie srl (on)qon defini prin a; >0 5 ang1 = Ont 2 48) SK se arate c& lim, ay =o. in 2 1) Sto cable in, 2. Sigua = Vara to Fay, 221. Sise 1.76. Fie giral (an)qoy CW a1 = calculeze lim Ton Droteti 1.77, Fie gral (emg denis prin ®nal atm Fo ry=a>1$i tm = Si se arate ci sirul este convorgent gi si se detormino limita sa. - Lucian Tuescu gi Toma Gheorghizu Ink / 1.78, SK ve arate ok YE 2 14M pease ace hyn € M9! apo ve caleuleze fig LE S94 V+ ut Yan i inn ”1.79, Se considers sirul (x), definit prin nelsemi—nt(Vi) ty m2. Sse clots tim 2 1.80. Se considers gral (,)y> defiit prin recurenga son en 4, we 8) $8 se arate ob sirul (=") ) $8 se caleuleze lim 7, ‘este convergent. meh as Ch. Marchitan L81. Sil (aq)q are proprietile: 4) Jim n (ant ~ tm) =a ERS ijn BHA yo Si se arate cl (an)y>1 este convergent. 1.82, Fie a9 € (0,7) si dn¢a = sina, n€ N, $8 80 caleuleze lim y7ia,. T Dieudenné 1.83. Fie 9 € N° ficat gi un sir (zn)yoy CR, astfel incdt tim Cnty zn) = ACR. Stow eaculese im, 2%, Cosmin itu 1.84. Fie (n)q>3 Ua sir cu proprictates cXsirul (an.-1 ~ nan}, estemirginit. Si se calouleze = Marius Stiasan 1.85. Fie a1 € (0,1) si ang = a2 ~ ay +1 pentru n > L. S& se calculeze Jim, 2143. si Jim, ay)" 1.86. Se considers guile (¢n)ary Si nano) C0 do > O ib € (0,1), definite prin Or 41 = One Si Brgt = by 008 VBn. sie cable im Forias Dente 1.87, Se consider srl (¢n)a dfinit prin dg = 0; = 15k ngs = VOR + dy, BE $8.0 caleuleze in Florian Dusnitrel On ne 1, Shee LBB. Fie giral (an)qs0 definit prin ay > 0 gi ay = 1+ caleateze im, (a)” Fooriax Duraitre! 1.89. Fie (tn)g31 i (be)y31 dou sur cu propriety i) by Osh by # byes pentra orice n € N; buat 5 ra este mirginit; : (a ot ii) exist’ lim $* = A€R, as Six demonic ogra ($262) are Limi oi Sitviu Stissel 1.90. Fie (anyon $1 (n)aat dows suri cu proprictitile: 4) (aa)q; ete doserossstor gi convergens la 0; ii) (by + ba + + Dn)y>r este mairginit. tant gil (= oh) cate convergent. et dss 1.91. Sk se stadiexe convergenta siulul zy = > 1.92. Fie f : [0,1] + R 0 funcfie cu proprietatea If@)- FMI 2, exist i EN, F< k 4 , defini prin 2 DE Fpunde ae {-1.1} Ss pentru orice k € N. S& se arate c& (zn), este convergent gi limita sa este mumir irafional. Vasile Pep ro1.194, Fie (aq),5 un sir de numere naturale nenule «x: proprietifile: 1) G1 divide aq, pentru orice n > pentru orice n > 2. Marian Andronacke 1.135. Fle (a,),., un gir de numere naturale nentle, asfel incat ay divide auea st SH > 41, pentru orc ke NY Si se demons irl este convergent gi linita sa este num irazional Florian Dumitrel 1.136, Fie (2y)q1 un git de numere reale eu proprieta 1) skal an = 35 of eae convergent; 1 grt = 3 ete mig Sse dons’ chiral (blast = (} et verges ude (ete paeafactbnns rah ea” St ere ane Bryan Bes 1.137. 6 (edu sr bint de mune oxi. Penn ¢ > a neti vctin Mun) card kIL- 0 avem lim Nelo) 1.138. Fee (a,),5, un sir mrginit cu proprietatea 1 nia $F (tn +n), pentru orice m > 1 8) Stise erate ci sirul (An),>1 definit ce relagia Ay = max (On, day) ste sonverget. +) Folosind eventual a), st se demonstrezec& (an), este convergent 26 1.189, Fie (4), un sir marginit de mumere reale, cu propriewatea slim, (229 — 2m) = 38 oe arate c& lim y= 1. Dore Cerageo 1.140, Fie siral ag =14 2424+ \ epi og 14 54 5 tot a) Skise caloukze lim bi) SK se arate c& (¢n),>1 confine un subir (en),>, eu proprietatea, 1 tin, (+ ++) =a ts ia * hea 7 ae Florian Dumitret L141. Fie (2)qo1 un git cu proprietatea ck ajn1 + a gi Zan — B, unde 4, DER. $i se demonsireze cit Sin y 1142, Fie f | R-+ Ro funcfie periodic cu proprietates cf existii > 0 astfel incat f@)-f@) <2lz-91 enim orice 2,y € R, iar (2n)q91 Un gir strict crescitor cu lim, 2, = co mea punctelcr limita ale ginului CF Cx)qas coincide cu Im f FE Paul Georgesc si Gabriel Popa iat 1.148. Sia (639 este defnt prin ay > Og aq = 2-4 —* penn n > 1 SK so demonstreze cl ay 1. Florin Bree 1.144. Fie (@9)yp1 tn sir de numere reale eu proprietaten 1 O Sam Seat pentru orive m,n €N*, m> n. Si se arate of (rn)aog este coaverzent. ad ‘Marius Popescu 21.145. Fie (0n)po1 tn git de numere real, stret deserescdtor gi convergent 1 0, cu proprietatea ons SHO, ne N 8 se arate elim, 1 (ay ~ Out) 1.146, Fie (on), un sir defnit prin relaile a1 > Lh ayen = 20h 1, n> 1. Sie calculere im : nde Par02-Onaa H. Wilf, American Mathematica! Monthly : 1 LAAT. a $850 arate oh srl (Snaps y te = TAG + +t pete moroton, 1b} Si se demorstreze oX exist ua gir (dn)yy C {0,1} astfel tncat ‘in (4 Ghent Radu Gotagan. 1.148. Fi a hs aspera ps m=1$ an =/y,-— | vets fan gtefine 8H se arate cif sirul mu are limit. Gatris! Popa 1149, Fle gral (25)ya1 defini pin 21 > Ost 2y-1 = on —n}, n> 1. Sk 50 calaiese ig 2, Florin Vipescu-Jalea 1.150, Fie (zn),>1 un sir de mumere reale defnit prin vail ana> Osan =[r—2], a1 ‘Si se arate ci sirul este convergent gi si se calculeze limita sa. Viorel Vajeitu 28 CAPITOLUL 2 Limite de funct; 2.1. Sise arate ck functia f:R* +R, f (x) = eF sin sna are Kimittéls +0 2.2. Foe funcfile f,g : B+ R astfel fncat Satu) =F12)9(0)+ F(nale) penn 2,7 Rac iL yaks acatee Jim TI ($), wae oer. 2.3. Fle f :R +R o functie aditiva, adic o functio et proprictates fe+=fle)+ f(y) pentru orice z,y € R. Sk se arate ck dack f are limita fnkrun punct, atunsi f are limit tn orice punet din R 2.4, 88 se determine a ¢ R pentru care functia are limita ta a. 2.6. Fie mulfimea D = RY \ {+k | € Z}.. Si se arate ok 1) +00 este punct de acurulare al mulfimii D. by) Fancjia ¢: DR, f(a) =" oe are limit la oo. 2.6. a) Si se arate c& functia J : (0,0) +R, f (2) =eos ve Fz FI are limit la +00. 1) She eeu im (aoe VIFF HEFT + coe VET=AEAT) 1d Ast sin = — eos. 2.7, Fie functia f :R* +R, f(z) = ———2 ——, unde 1 € R. Si se arate cf f nu are limita ta punctul zp Gh. Siretohi 2.8, Fie functia f :R—+R, f(x) =0n2"+an15""! +... +a;2 4p, unde eB oe, 028m oF Senet fin FED Fec een 20s 29, She aratect Jim, (14 2)" =e 2.18. Si 90 caleuloe fim “=F Oe8 (Gin? x + cos)" — cox" = 250 Gin? e+ cose)" — cos = 20. Fie f € R [X] un polinom de grad n > 1, en suma coelicienslor egal 2.10. Pie f : (0,00) —+ Ro functie miginit, $% se arate Ete of (Ocean magia (Se plea 2.19. Si se calculeze , unda m,n € R’. tim, (+s (0)? cum: Sé se calculeze im S211) 2AL. Si se calzeleze lim in ( Ye" Frey ~a), unden €N, n> 2. rae 2.21. Si se, leze lim = ——"__) unde m,n € N°. ae 21 tect (Ting ~7maars) tmenne 2.12, 8% se calouleze lim = Y%e—1— Yet 1042 tg (tg) — sin(sinz) 2.22, 9X se caleuleze kim 3 218, Stocstemine sc €R as tm x (ce VFA) =} ty S08) 2.14, 84 se determine a1,3, jd € R astel neat 2.28. Sit se calouleze im, =? (arctg VET a +1 ~ arcte ve fost 224. ise caleate lin (54 ~~) dia, (oe FaeFE—) = 3 ator 4d 2.25. Si se determine 0 0, ecuatia erat — ett loner Nalin unde a,b, 2,d € (0,00) \ {1}, e# d. 2.28. $i se calculeze: © i (v2cos:r)"*™*; are in intervalul (0,2z) 0 unieX solufie u (A), apoi sk se ealealeze im? (wWO+1)—uQ) 0 i ee adenine » AB © a PBF sa” Me™ tg 808 ¥) tin 27%, unde m,n € 2" at int im 2? (zs — e748), unde abe R, @ 6 ig x(t-cc) 4) im, 2 (ei ). \do.0,beER, a 0, astfel Ines tim 2 (Vea™ resi) =2 2.37. Sis» dotermine a,b € R astfel inca: dig (o/aF Fae + 0/7 FIs t4) = 258, Rome, tesa cists ner tn EL fb Ban Popescu 2.59. Fier. €N, n> 2 fixat, Sie calculeze lim > (~1)* Chin (x +k) i 140, Si se calculeze tim (1+ > ———2* ___) eng, 20, 88 se eae Xn ( ‘laurcyaen) wnen yitz+ unde m € N, m>2 Virgit Niewta 2.42, $i co calouleze im n?(Ya-2™Ye+ “Y6}, unde O 1 Skee aang ate +) 2.43. ss 2B asin (in) 2.44. Si se desermine asimptotele functici PRR, fle) =e VP ee4l. 2.45. Fie functia f: RR, f(z) =ar+ Vz" +b2+¢], a,b,c €B, a>0. Sé se determine a,b, 6, stind cd dreapta y =r + 1 este asiapto‘k obicd spre “foo Ia grafcul lu f si scensta intersecteazX grafcal in puretul de abc 2.46. Si se caleuleze lim = — 2 de mori. 2.47. Fie irul(an)q4 do numere reale positive, cu a) = 1, astfel tnt tim 1228 0x2) -€05 (032). -c08(a12) a a pentru orice n € N*. Si'se determine termienul general al sieului, [ote - 2.48. Si se calculece im nen. Andrei Vernexow 2.49, Si se caleuleze tig M2" sina sn 2» sine Ce * Laurenti Penaitezol bak a 2.80. Si se arate c& lim ( tin, zt ) B Laureriv: Panaitopol 2.51. Fie f:R > Ro functie periodied § neconstantd. Sk se arate ci f au are asimptote orizontale si nici oblice. 2.52. Fie f,g:R—+ R dout func perodioe cu proprietaten im (F @) — ale) Sik se arate ci f=. 3B2.58. Fie J: RR o functie cu propriet 4) exintd a > 0 astfel mest f(z +0) = f(z) + a pentru crice 2 €R; ii) F este marginité pe (0a) Liz) 2.54, Fie : R-+ Ro functie periodick eu proprictatea ei Sise demonstreze e& BaP maer Sse caleulse lim af (Ten!), unde T > 0 este 0 perioeda « functie: J. Vasile Gorgoti 2st. ewes i, (CH) 2.56. Pio f :R—+ Ry 0 functie cu proprictetea oi Him 2f (2) =A€ (G00) Si se catculeze limita girulut m= FOF £2) +.4+F(n), a2. Flovias Demitrel 2.57, Flew € R, a> Osi o functic f:R +R, astel ineat f@+)-fl2)>a Peniru cre 2 > 0. $i se caleuloze im (2) Miai Piticari 2.58, Sis determine a,b € R pentru care fancia (0,00) +R, f(2) =2"(6+6in2) tro limiti a 400 gs 9 aleuleze im, (2), tn czar tn cae linia ex 32.59. Fie f: RVR o functe monctond cu proprictaiea L(F(2)) =2f 2) —2, YER Sie calcuere Jim £), tm ipotea ef limita exists : ; i@) 1 200. Fie J sR Ro funie ou propretatin in GY = 3. su calelze Jim f(2) 2.61, Se considers fanctin f2R—+R, f (2) = =. sade (te uere. 118) Mie Diaconu 2.62, Fie CR um interval, a € I gi f,g: +R. Considerim functia fe), e€1°Q A:IOR, aey={ 110). porte 6 se demonstreae ef urmatonrle afirmafi sunt echivalente: i) exist lim h (2) = A €R; Ji erieare arf sirurle(2u)gnx (LQ) \ 40) 8 indasa © (TV @D\ (2), cu limita a, ave lin, f (@n) = ita, f (tn) = > 2.63. Si se determine a € R pentru care functin {3 zeQ FRORS@=) 8, ceR\Q are limit tna 2.64. Fie DCR, a € R un punct de acumulare al raulfimi D gi o functie f: D\ {a} + R. Dack pentru orice gir z. + a (zm € D\ {a}, n> 1), sirul (FGen))yay are limit atunci f are limits tna. 2.65, Fie D CR, xo € R un punct de scumulare la sténga 0 gio functie f : (0,4) —+ R cu proprietatea e& exista: cee sca 5° (20) = pnts ae te a Bo, Bee 30 of ho) Bea operat ig) rer, ‘84 se demonstreze c& 1 (a) 1(cts) (a) 2 2.69. Si se calculeze: ban T(+sd); St v Jn (Set) 2.70. Si se determine funcfille f: (0,00) — (0,00) care au propsietiie 9) s¢et w= 4 (2) petra oxo sy € (0,0); 3) In 7) Petre Nachila 2.1L, Fle e,b€R, a R 0 funcji care are limite laterale finite fm orioe punct din (a,}]. S& s2 arate c& f este marginita, Pal Déyoy 2.80. Fie f sR R 0 funchie cu proprictatea I (p-aVv3) =p-W3, (ng en. Si se arate of, dack f are limita in a9 =0, atunci lim f(x} = co. Florian Dumitre) 2.81. Fie j : (0,00) — (0,00) 0 functe crescitoare,astfol inet ifoN@=VFra Ws>0. St se caleuleze tim, £2) S088, Peg maleate omelets cB « fanctie {IR —+ R'cu proprictaten ed, pentru atice n € N* gi orice = € [¢n.dn4t)s O14 an bt Oy t(e)= St se demonstreze clin f (2) Florian Dumitrel 372.85. Fie f :R-+R o furcti erositosre, atfl nest Bp JEG) =e. Ske arate e& lim (2) = 00. 2.84, $3 90 dotermine funsile J: +R care au proprcttile: )iety=Se)+FQ)i 8) f are limi ta co 2.85, FinpeN, p> 251 f (0,00) +R o funeic eu propsitil £0) ack i) exit ti, £2 i) cxisté Jip FE+ DIO) ye Sii se arate ok b = pa Dorin Andrica 2.80, Fie {+R ofancte eu propre: 4) exstt lim f(2)= AER; 4s) exist cx > 0 astfcl inet Jim 2°" (f(z +1) - f @)) =LER. Sto ace ode Jim 2*(A~F(), ound ta ct eats 2.87. Fle 1c R wn interval gl fancile f : 1+ Ry g: (00) +R cave au promiet2tile: 8) [fis) = $(@)1 < (ep) pentru ore 25y € 1, 2 > y5 Romeo Iie eit 1) at at Fg stm denmaves tig J 29 260, Fea > Dannie ;R-+Rofncepoadohca rian etext tig 2 ge donate ok f et. Meraina Pope 2.90. Fie f : (0,00) + Re functie crescitoare, astfel neat lim (Fe +1)~f@) =0. Ss demonstreze eX lim (f (e+ a) — f (z+b)) =0 pentru arice a, € Ry. Forian Dusnitre! 2.91. Fie f (0,00) +o funesio moncton’, astfel cat lim, (F(2t)~ f(@)) = 0 Si. arate of pentru orie a > 0 avem im (f (az) ~ f(@)) = 0. “orc! Chirits sé Marian Andronache 2.92. Fie f : (0,00) —+ (0,00) 0 funefie creseétoare cu proprictatea £Q2) _ #7) *! stsedenmae ch fin 1 1 pon oe 2 > Merce! iri 2.93. Fie f : R—+ Ro funstie crescitoare pe Q si deserescitcare pe R\ Dact, in plus, f are limite la -too, si se demonstreze ci f este constamvé. 2.04. Fie f : (0,00) + R eu proprictatea f (2) ef) —2 pentru orice x > 0 48) Sse demoastreze cf f este strict monotoms. b) tse arated Jim (2) =o sim LO) = Laurentiu Panaitopot ae ey ese i) f(z) + f(y) < f (@ +y) pentru orice 2,y 2 0; ii) exist M > 0 astfel meat |f (z)| < Mz pentru oricz x > 0. ae 7 janet pene nd (ar 200 ron fin, £2 = tn J (2) < Lz penteu orice x > 0; —— Dye tg 2.96. Fie a € (0, 1) gi o functie marginit& f : R ~ R care are proprictatea tim (F@ +1) af (2) =. SK searate ck im f (2) =0. Emil C. Popa2.97. Fie f : (0,0) +R 0 funcgie cu proprictatea, (May € (0,00), 22 y. Sw-2 lim, (f (2) ~ 2) = Gabriel Dospinsscu CAPITOLUL 3 Functii continue 8.1. Si se determine a,b,c € R astfel inedt funcjia FRR, r-{ 8 fie continua pe R. 3.2, Fie u:R—R continuk in 2 € R gi funefia F:ROR, f(z) =senule). 4) Dact 1 (20) #0, atunei f este continu in 29 ») Dak u (zo) = 0, atunci f este continua in 25 dack gi numai doc w se anuleask pe o vecindtate a lui 20. 8.8, Bio u: RR continu in 2o €R gi fametia PRR, f()=|u(x)] 1) Dack (20) ¢ 2, otunci f este continu tn 20. b) Dack w (zp) € Z, atunci f este continuk fn zo dack si mumes dack exist o vecnstate V a punctului zp astfel neat u(¥) < [ulzo),1 +0 (zel) 3.4, Fie u: R + Ro functie contin, periodick si neconstants. Studieti continuitatea funefilor: ornan sa {*(3) eer y e=0 wenn oe)-{ w(). 240 weno 3.5. Si se studieze continuitatea functiet 1 seq, 2-2. nae : pao rea{ reQ, 2-2 nge% a>0, (xa) & cere (herctia tui Riemann)3.8. 84 se de functiile continue f : 0,00) + R cu proprietatea =1(2) s?44, wonaem, oo) Net Orichirim Fie funcjia f : R + R eu proprietaile: F(z) =Opon:m orice 2 € [0,1); ii) (+1) = f(z) +2 pentru orice 2 € R. a) Si se studieze continuitatea funetiei f. }) Si se arete cf f (2) > 0 pentru orice z €R si si se ealeuleze limitele ae si tim VEC), Litera Niewlescu 3.8, Fie f,g: 1 +R (I CR este interval) si furctia, { f(@), zeI°Q g(a), z€I\Q" Duct f si g sunt continue in a € J, tuned h este continud ino dack gi mural dart F(a) = 9(@) 3.9. Studiagi continuitaten functic: aIoRh teal -f % seine von re={ 5 em, ZENG Fie f: 1+ J (unde 1 gi J sunt intervale CR) 0 functie bijectiv’s si continua “ntr-un punct a € J. SK se demonstreze o&, dacs f-} are limita in b= f(a), atunct f* este continus tn b. at 8.11. Fis furctia f :R— R, sey={ #03 20 5x se arate ch girul 2-0 (Guinan definit prin ay € R (fixat) si ans1 = j (aq), pentre orice n € N, exte convergent 3.12, Fie f : R-+R o functie neconstant& cx proprictaten F(etrT) =F(2), oricare ar fiz € R gi oricare ar fir € Q, unde T > 0 este det, SA se rate c& f este discontinud fa flecare punet din R. a 3.13. Fie f :R— R o funetie strict crescitoare pe R cu propristates o& fof cote continu pe R. 2) Demonstrafi cd f este continu pe R. ») Bate condigia de monotonie necssara? 3.14, Determinafi funcfiile continue f :R +R, eu f(0) F(x) > 2+ F(x) si f Bx) < et F(x) astfal incst pentru orice 2 €R. 3.15. Detorminafi funciile continue f :R —» R care ou propristates J (lors 2) — f (low pentru orice x € (0,00). Yasils Berinde 3.16. Fie f : R + Ro funcfie continuii mn origine, astfel mest f(z) = f (sin x) pentru orice z € R. Sé se arate cA f este functie constantii. 8.17. Fio f :[0,1]—+ R o fanctio continus in punctul zo = 1. Stiind et f(z) = oricere ar fi x € [0,1], #8 90 demonstreze 8 f este constant’ (2-241), Pri, Dumitre! 3.18, Fie 0 De peril ac. 85 ce demnstree ob tants, fn (2), 2¢0 1(2), =# a -e=0 ROR, nere{ axe proprictaton lui Darboux dact gi numa deck a€ (0,71). 3.36, Dack f : +B (J ete interval C R este injctvd iste proprictaton tui Darbous,atanci f este strict monotond 3.37. Fie f:R — R continud astfel incat f (f (z)) = x* pentru orice € R. Sie wate o&: fa) J ete otic crescttoare pe Ry; HFO)=0. 3.38, Fic 0 < 0 #1. SK se arate c&'mu exist fei f: R + [0,00) eu propretates lui Darbous, ate act (UoHia)=0%, WER 45$89. Dac f : I+ R (J este interval C R) are proprictatea Ini Darboux, atunei f au are discontinuitéti do prima spefi. 8.40. Fie f,9: 1 R (ICR este interval) douk fancjsi continze si {1@-ze100 g(a), 7ET\Q* i se demonstreze ci kare proprietetea iui Darboux daed si mumai dact f = 9. eT OR, he) S.A1, Fie f,g:R— R, f continua si y monotont, eu proprisiatea ci, R, eu pentru ri BER, a 1, ecuafic 1 st zi are n soluji: reale gi distinete 8.46. 2) Si se arate cX pontru orice n € N*, ecuatia Viet lt Vile t2t.4 Vatota ‘are 0 unicl solutic nenegativat xq. b) Sa se cabuleze lim 2 Dumitre Popa SAT. Pentru fiecare numdr natural n > 1 consideriim ccuagia 1 1 oy —=mn2, ive ee are ‘Sk so arate ck 28) ecuafia are o solute poaitivé unicé pe care 0 nottim cu b) sirul (2,)q> este erescitor si lim = 3.48. Si so arate ed, pontru orice n € N", ecuatia x" +In = are o singuré solujie 2 14 € (0,1). Sise caleuleze lim ty. 3.49. Sirul (2n)q>; este defini prin relat arcts.zn +n, =I, n € N. Si se ealeuleze lim. nln (2 rp) Duong Viet Thong, Matiersatica! Refteciéons 3.50. Exist funetii bijective f : [0,1] + (0,1) eu proprietatea lui Darboux? 3.51. Fie f : I+ R (I este interval © R) 0 functie monstons, $i se demonstreze ef urmatoarele afirmasii sunt echivalente 4) f este contin; ii) fare propristatea Iu: Darboux; ) FD) este irterval. . Fie { :R—+ Ko fanctic ou propricttile: 1 este injoctivt i) £0) 49; iii) f (-) = —f (2) pentru orice + eR Si se arate e& f nu are proprietatea Ini Darbow. Loredana Agore 3.53. Fie j :R—+ Ro funefie care transform orice interval inchis si mirginit fulr-un interval inchis si mirginit si orico interval deschis gi m&rginit Intr-un interval deschis gi mirginit. Si se arate c& f este continu. Miho; Piticart 3.54, Fie / :IR— Ro functic polinomialt, astfel incat J (R) C (0,00). $a se arate of inf f(R) > 0. faink 4.56, 8K se aleles limita srului an = > ME > a . $8 se determine functille continue f : R -+ R care au proprietatea Siz) f(z) =e, zER, unde « € (0, 1) este fixat, Nicalse Musuroia a3.57. Sh oo arate cf ou exist nici o funcfie J : RR cu propritatea luk Derboux, astfel inca (fof){e)=ctz pentru orice 2 €R Cristinel Moret 3.58. Fe :R— Ro functie monotond cu preprictatea FU) =z+1, MreER. f(z) Sse esleuleze lim 3.59. Fie f,g : R — R doug functii care au roprietatile: 4) dm 7 (o(@) ig are proprictatea tui Barboux. S¥ se demonstree elim. f(2) = 3.60. Fie f [0,1] -+R o funetic contin ou (0) = f(1). 8 ee arate e&, | sitet nt pentru orice mumir natural n> 1, exis: en € [0, sten)=1 (0042) 3.61. Fie f :R — Ro functie eu propristatea Ini Darboux care indeplineste condiia Y Gndnor CR ((S (2al)nzy este convergent + (tm),oy este convergent) Si se arate e4 fe f este strict creseitoare pe R. 3.62. Fle functille f,9 : (0.00) — (0,00), cu f deserescitoare sig con:inut, astid neat 7 ete cresateare. Stearate cbf este continua Dorin Popovict 8.63. Fie f : [4,6] + R 0 funcfio contin ca f(a) = f (8) = 0 sic ia, astfel incat f (ec) > 0. aneet “a 2) Si.s0 arate ct existd ayby € [0,8], a) <0y cu f(a1) = f(s) =O 68 F(2)> 0 pear erie x € (ain) b) Dactt fn este continu’, mai riméne adevératalirmafia de la punctul anterior? Dan Stefan Marinesca gi Viorel Comen 3.04. Fie J : Ry —+ Ro furctie continu gi un git (@n)gny C Ry astfel neat slim, f (Gn) = 20. $8 se demonstreze c& ay — ov. Florian Duritret 3.65. Fie f Ry + R si g: Ry + Ry doui funetii continue, Dac g este injoctiva si lity f(g (2) = Ae R, sh se arate eX J este marginita Ton Bussuc 3.06. Fie fg : R + IR doui funetit cu proprictiile: ¢ este continu, Jim, g (2) = 003i im. F(9(2)) = L- 9) Sk se damonstrevec& Yin f (2) = ») Daft un exempla de finefi f,9: —R astfel neat im: 9 (x) = 20, 38.67. Fie j : [0,00) + [0, 00} o functie continua, neidertic nuld, astfel incat (fo fla) = (c+ 241) F@), Wax € [0,c0). a) Sk se arate ct f este bijectiva. £(@) 7 ) 6 in, 2) ‘Mereel Chira(a 44 Marian Andronashe 3.68. Fie { : [-1,1] + R o funefie continua pentru care exist. a,b € (0,1) ‘tfel meat b) Sis caleuleze im 7) J (a2) +J (ba) = 2f (2) pentru orice x € [1,1], S& se arate ck f este constansit. Crain. Coons 3.69. Fie 0,5 €R, 0 1 este 0 progresie aitmetics; ii) # (22) =2f @) pentru orice 2 > 0 Nelu Cnichirim 8.71. Fie f:R~ [0,1] o functie monotora cu proprietarea IF@) F< eo) pentru orice x,y €R, 2#¥. ‘8) SK se arate ef ecuafia f (2) = s are o singurd sclutie. b) Dack g:R — R este continus si go f = 4, oxunci g este consrant. Mihai Pittcari si Dsn Popescu3.72, Fle J: RR 0 functie continu cu proprictarea S()eM) 222, rer Sk-se demoastreze c& f este mArginita inferior si exist un punct zp € R astfel Init f (0) = inf F(R). Sorin Micw 3.73, Fie / :R— R o funcfie cresettoure cu proprietates, tins (o-3) 1 este erescStor. Demonstrafi ck f este ersscivoare. ~ Radu Gologan 3.75. Fie { : R— Ro functie continu’, actfel Inca pentru crico 2 € R gi orice sir (radio CQL t+ 0, aver L(e-rn) 1 Shs» arate cX f este erescitoare pe R. 3.76. Fie f: R-+R 0 functie continu pe Q eu proprietatea re<4(2+3) Pentru orice = € R si orice n € N*. Si se demonstreze eit f este strict crescktoare peR. Gabriel Marsan si Mihai Pitiears 4.77. Fie J: [0,00) ~ (0,00) continus, ate most tim £24) — 9.5% se eee f (a) arate of existh lim J /z) gi i se calculeze limita, Valentin Matrosenco gi Marcel Owiriti 3.78. Re f : RR o funcfie continud cu proprietatea ei, pentru flecare + €R, existé un numér natural nz > 1 astfel incat f" (2) =x, undo Stafofeof akon ‘Sik se arate cK f2 (x) = pentru orice 2 € R. 50 ile continue f = [0,1] ~+ R cu preprietaten 5 (232) - HO, Hav eto. 5.80. Pie f= [0,1] [1] 0 fanctie continu ) Aritasi cd, pentra flecare numa natural > 1, exist € [Oy 1] ast Ind f () = (a)” 3) In ipoteza suptimentaré ctf ese strict desesetonre, demosstrafi cn ete ic i caleia fim 3.81. Fie J: [a,} + [a,¥] 0 functs surjectivt ea proprictatea Ini Dacbou, tf neat Fane g:R>R, g(z) F@)+F@) este striet deserescitanre a) Demonstrati ot f este bijectivi. 1) Fie 20 € [00] si ta = #1 (2q-1) pentru n > 1, Studinti convergent sir ()ao0 3.82. Fie f : J R (I este interval C R) o funcfie continak gi injctivs. Daci fanetia 9:1 R, 9(2)=f@)[F (8)] are proprictaiea Ini Darboux, sf se demonstreze If aa) ~ F (eal 52, oricare ar fi x1, € I. Hie Romeo 3.83. Fie f : [2,6] + Ro functie continu’ cu f(a) = f (6). Sa se arate cl fie fiecace valoare din intervalul (m, Mf} de eel pagin dout ori, unde m = in? ((a, 6)? si M=sp/((a,t)) ‘84, Fic f= (0,00) ~+ 0,00) 0 funetie cantinud eu proprietaten Le+f@)=2 pentru orice # > 0, Sise arate c& f este monotond. B85. Fie, DER, a 0 gif: R— Ro funcfic eu propsietataa hui Darboux, astfel ‘nest I (@)-S)>Cle—vl, Ws.veR Sise demoartreze cf este continua si bijectivi. 3.87, Fie f :R + Ro functie pentru care exist C > 0 astfel inc: If@)-F We Ole-v pentru orice ry € R. Si se arate ch f este surjectivi dack gi numai dack este continu’. Dorel Mihet 5.88. Dac f,g :R— R sunt dous functii conticue astfel ince fog = In, atunci go f= Ip, adick f si g sunt inversabil, Vasile Popa: 489. Fe f :R— Ro functie monotond cu preprictatea f (R) > Q. SK ce demonstzeze ei f este continus si surjecsiva. 3.90, Spunem ci o funcfie / : R— R are proprictates (P) dack. pentru orice zeR, sup f(t) =z. ts 4) Dati unexeraplu de functie care are propriciates (P) gi este discontinud 1 fleare punet real, ') Demonstrati c& daca f este continu si ave proprictatea (P), f= soni Mihai Piticars + [6,8] ~ [0,8] o funcfie continu. SX se demonstrese ct functia 391. Fic 9 [a8] -»R, 9(2) = supf (0.2) este continua. 8.02. Fie f : R + Ro funcfie continua gi g (2) funcfia g este strict crescitoare, si se arate c8 f = Dorel Miiet 8.98. Fie f: R +R 0 functie cu propriotatea c& exist L € (0, 1} astfel tncat V@)-s@ilSLie-vl. Maver Se defneste ial (2_)qno Prin 2¢ ER sl tnsn = f (en)s n> 0, SH se araze c& 2 4) faze un singur punet fix >) siral Gn)aoo este convergent cit-e uniel punt fx al fete 8.94. Fie f : [2,0] + [a,b] 0 funcfie eu propriesaten V@)-SM0) 0, ose arate ed 2) P este densi tn R; 1) § este discontinuit tn orice panct din R (x) +a Morin Toto 3.106. Fie f :R— Ro funcfe continu s perio. $8 se demonstrem ci act f are o perioadtt irafionala, azunc: sirul (/(n))q>, este convergent dacts gi numal dock f este funcfe constants Florian Dumitret 107, Fie J :R-R o funche cu proprietatea J(p-av8) =p-av3, Wrgen. Si ve arate 8 f eae scontinus in orie punct din R. Florian Dumitret 108. Fie J : R— RY o funefic continul gi periodic, vand o periends ‘eficnal Sie caeakze tim £YLQ)- F@) a , unde M = max f (R). Morian Tonescu 54 3.109, Fie f : R— Ro functie periodick gi neconstansi, care are o perioad in Q" si o perioada ta R\ Q. Si se demonstreze ci. f este discontincs in orice punct din R. 3.110. Sé se determine funefille monotcne f : R—+ R care au proprietiile: ii f (J (2)) =2 + V2 pentru orice 2 € R; ii) siral (F (n) ~ n)yy este convergent. Perian Dunitrel 8.111. $8 se glscaset toate fefile continue f : 0,1] — R astel ict Sle! = edack 2 € [o3] st (2) = f 22-1) pentru orice £ € (Ju), wade tote un mumte real dt, Arkady Alt, Mathematical Reflestions 4.112, Fie @ 4 D.C Ro mulime en proprietates cX orice Fumeyi> continu {:D— D are cel pufin un punct fix. Si se cemonstreze ci D este interval inchis 4 mirginit (eventual degenerat). George Bal %113. Fie f : R — R o functie continua care are limite egale la -too. $4 se axate cdf 15 atinge minimul saw maxim ir cel putin un punct BAL14. Fie f: R + Ro funchic continud, Sé se arate cX f ete ccescitoare dacé si numai dack, pentru orice x € R, existh 5, > 0 astfe! meat L(@) sf), (te @z+5e) Gh. Sinetehi 3.115. Fie f :R— Ro funcjie continu care transforma intervilele deschise ‘mn intervale deschise. S& se demonstzeae of f este menotond. 3.116. Fie f : I+ R (I este interval C R) o funefie ex proprictates ck imaginea gi preimaginca nevid’ a oricirai incerval proprit este tot interval. Si se demonstreze c& f este continu’, 3417. Fie J : [0,1] + Ro fanctic continnd en proprictatas c& mu esto onotonk pe nici un interval I C 0,1}. $8 se arate c& multimea purcielor de ini local ale funciei f este densi im [, 1) 3.118. Fie f : RR 0 funcjie cu proprietatea ci mulfimea punctelor in care ae limita init la stanga este densi in R. St se arate e& mulfimes punctela> in ‘care j este continua este de asemenea densi in R. Gobrie! Dospinescu si Marian Tetiva 558.118. Fie funefille f,9 : [0,1] — [0,1] astfel meat Ie) - FO) |e —y| pen:tu crice 2,y € R. Si se arate ci exist gi este uni cre B astiel inet: f (a) of. Dan Stefan: Marinesce B.124. Si se demonstreve cd daci f : (0,00) + R este continua gi suriectiva, ‘unc, peatru orice « € R, ecuajia f(z) = a are o infnitate de soli. SH se dea 1m exemphu de astel de functie. 8125. Fie f: 0,1) ~+ (0,1) o funetie continu gi surjectivi. 1) Dernonstrafi cd, pentru orice « € (0, 1), functia (a,1) + (0,1), fa(e) = F(z) ‘este surjectivi. b) Dati un exemplu de estfel de functie. Bugen Piltinea 3.126. Fie f : [a,b] ~ [a,6) continua si doserescavoare. Si se arate cX duct (En)qza este un sir din (0,6) astfel incat dim (F @n)— 20) =0, atunci (Ze) este convergent 7 Florian Busnsiret 56 £() mu astiel meat lim, x preprietates 0. Dace, 8.127. Fie f : (0,00) + Ro functie co (ea)qoy 668 un gir de nimere real po: £ este gir rn) =0. mérginit, si se arate ei lim Dorin Andsica $ Mihai Piticari 8.128, Sé se determine functile continue f : (0,20) + (0, 00} eu proprietatea 00) SG (2) +0f(@) =(a+dbe, W)ze unde 6,8 > 0. Gh. Andrei gi Dorin Arventiew 3.129. Dotorminati functile continue f ; R—+ R cu proprietates IF) +S (2) = 22 +3 pentru orice 2 € R. 3.130. Fie a © R*. Sk se determine funrjile cominue f : R— R eare au proprietates FSB) =Siz)ta, WreR 3.131, Si se devermine funcfiile continue f :R— R care au un punet fx gi, pentru orice € R, Indoplinese condiia J (f(@)) = 2f (2) 2. 9.182, Si se determine functiile continue f : RK care veriicd egalitaten Fo) if (a) — 2 pentru orice € R. 8.183, Si se determine fanctiile continue f : R-+ R care au proprictatea FF (2) = fla) +2, W)rER. 19.134. Si se arate c& nu exist functii continue f : — R cu proprietatex: See Qe f(e4} ER\Q L. Paneitopo! si H. Pop 78.135. Se consider’ functia f : R —» R care are limit tn orice zunct real gi xm are nici un pune: de extrem local. Sk se arate o&: a} f este coatinut; Dj f este strict monotons. Mihai Fiticari 3.136. Fie g : R + Ro functie continu gi strict descreseétoare care are proprietates 9(R) = (—00,0}. Acdtafi eX nu exist functii continue f :R—+ R astfel inctt fo fo...0f=g pentru um anumit numfr natural k > 2. Lefeno$ Doret Mibet 3.187. Fie p: R + Ro functie polinomialé neconstantii gi f : R-+ Ro furctie cu proprietates Ini Darboux astfel inck: po f este continu. Sk se arate c& f este continua. Dorin Andrica si Gabriel Dospinesex 3.138. Fie J :[o.8] + Ro fumefie continu eu propriesatea j (c) fb) < 0. Si se arate oi pent orice n EN, n > 3 existé numerele min j(2)- max f(e (WabeR, a ) = je) SK se arate c& J este moncton’ pe R. Afihai Piticars $145. Fie f: R + Ro funejie conticut cu propristatea e& pentru orice 2,DeER, a 0 si f(1) <0. Deck exist o furefie continu g: [0,1] —+ R astfl inode +g este crescdroare, atuaci exists 256 [0,1] on f (20) =0. A. Wilensky, American Mathematical Mentily 3.152. Fie J : 0,1] + [0.1] 0 functi continus. $& se demenstrere o& sical (@n)yo1 Aefinit prin 81 € (0,1) sane = f(z), m1 ete convergent dact $i numai dacé lim (ra41 ~ 29) = 0. 8.153. Fie f : [0,1] + [0,1] o funcjie continua si bijectivi. Si se determine muifimea, A={f(2)—4(y)| zy €B,1\Q} (Se presupune cunoscut faptul c& nu exist fancy ‘unde I‘C R este interval) jective u: TQ Q, Ratt Gologen CAPITOLUL 4 Functii derivabile 4.1 Fie a,bER! gif RR ofan deriva, SEs calouee sim LE Hah) ~ fie + 6h) jm, z cer 4.2. Fie 0 0. pentru 4.4. Dacti 2; (t), 72 (t) € € sunt ridacinile ecuatiei 2 -2(t-2e+t=0, unde ¢ este paramotra real, si se studieze continuitatea gi dotivabilitatoa functici J RR, f(t) = max(lny (0)], [2 (4!) 45. Fic nen} yi fungia A 2€A,2=* ELAR, f@)=4 w FEA T= E ae . Een Si se arate cK f este derivabilé tn 29 = 0 gi se caleuleze J" (0) 4.6. Fie f :R +R o funcfic continud fa z0 € R, astfel meat f2(2}= intro vecinitate a lui zo. Si se arate cf este derivailé tn:x9 i 8h se caleuleze {* (20) Camelia Constantinescu 4.7, Fie J :(a,6) —+ R 0 funcfie care are derivatk frtr-un punct ay € (a, Dac /'(zo) > 0, sh se arate eX exists 6 > 0 astfl inet pentru arice 0 < h'< 6 ‘ avem F (20 —h) < f (#0) < J (e0~h). 64.8. Fie us RR o functic derivabila in s9 = 0. Si se demonstrezo ci functia ‘ste derivebild in o-igine dack gi mumai dacé x(0) = w!(0) 4.9. Fie f: (a8) +R (a,b€ I, a <8) 0 functie derivabilé intr-aa punct 2 € (0,0) si9= (fl ) Dac f (ro) #0, atunci g este derivabilk tn zo. b) Dac f zo) = 0, atunci g este derivabil in 2g dac gi muri dack f@) 4.10. Fie fg: T +R (ICR este interval) si funcia Jai, ze1N@ AstoR, neey= { SE) ret0g Dac f si g sunt derivabile fn a € J, atunci h este derivabili in « dack si nuraai dee f(a} = 9 (a) gi f’(a) = 9’ (a) 4.11. Fie a,b € B fixate. Si se construiascé o funetio real h eu propriety: 4) heste discontinud pe R \ {a} ij h este derivabilé tn a si (a) =. 4.12. Fie fumetia f :R — R defini prin H(@) = (#= 4): (02) 0. (ea), unde mEN, n> 2g a15025-.40n CR, a # ay pentru i # j. Sd se arate ch 1 La 4.138. Si se arate ci functia lui Riemann, 1 uP 7g EM gD ROR, fl)=y 7 q 0, re R\Q* nu este derivabilK tn nici un punet. 4.14, Fie { :R— Ro functic derivabild. Si se arate oX f este inversubild gt fare inversa derivabilé, daci si numai dack exists o funetie derivabilé 9 : R + R cu >roprietatea ¢ 0 f = Ip Gheorghe Siretchi 4.15. Se considera functia F (Go) ® $= arses 88 se caleuleze: 4 Jim, 37 (K), unde pe N* este fixat; ae aye » am GP jm, a>o; fad 6) ima n> 21 (n). & 4.16. a) Formula lui Leibniz. Dack f,g : I> R (I CR este interval) sunt doud functii de n ori derivabile, atunei fg este de n ori éerivabl si are loc eralitaten isa = Drokseh gl, & b) Determinati derivata de ordinul n a functiei AGROR, h(z)=efsing. 4.17, Sit so arate cH funetia FRR, 1)-{ ease este indefinit derivabilts pe R gi [© (0) = 0 pentru orice n € N. 4.18. Fie functia f:R—rR, f(x) =saretg x. Calculati fO" (0), nN, Marsan Urstiresce 4.39. Fie : [8] — Ro funcie continak pe [a,b], derivabili tna ib, ested mca: f(a} < 0-< f" (6). Skse demonstreze ob fs atinge minimul iatr-un pune: c€ (a,b). 4.20. Fie (dn)yoy tn git de numere reale strict positive i ¢ > 0. Stiind ek pentr1 orice x € R'9i orien € N* ate loc inegalitaten Of +f +.. tab > ne, si se studiaze convergent sirulti (by)yo1 deinit prin By = €14 1 “dn Dan Zaharia 64.21, Si se arate ch 93+ VD <2- YT. 4.22, S& se rexolve in R ecuafia 241 — 3° = 4.28. Determinaji a € R pentru care fun Pron oie ES 4.24. Fie f : [a,] + Ro funcfie continud pe fa, ], derivabilé pe (a,!), cu pana a Ferree SO+HG=10F (0. proorietaten 1 (eg!) kf” (cx) im Marian Ursirese 4.31. Fie f : {a,8] + Ro functie care indeplineste concitile tecremei Ia Rolle. Si se cemonstreze ci pentru orice 2 > 0, exist cy. c2 € (a, ) astiel tacat F(a) +f (@) = 4.82. Fie f : [0,1] +R o functie den ori derivabilt astfol Incét numere’e sor(2)r(2), ot () si fie in progresiearitmetic. Si se arate eb exsta ce! putin un punet © € (0,1) astfel incat 7 (c) = 0. 1M, Haivas 433. Fie IC Run interval marginit si f : I+ Ro fimejie derivadil Si se araie ch dact /’ este mirginiti, stun f este marginite. Reciproca este adeviratt? 4.34. Fle f:R-+ Ro functie derivabi.eu Jim j*(2) presented Sac att fy FD, wd ti progres 4.35. Fic (ay)q30 0 rogvesie aritmeticl, avind rafia r > 0 gi cy > 0. 8S se caleuleze Jim (ani1> “VOT ~ ag: YA) AER (n)qo 0 Florin Retare 4.6. Fie {| R—+R o fancjie dorivabili si margiitA. 84 se arate of exstt un gir de mumere reale (Zniqz1s Zn + 00, astfl neat im f*(an} = 0. Ce se Intampli da remuntiim la concipia de mieyinire? ©. Pintea si M. Crom 4.87. Fie {RR o functic derivabilt,astiel incat f gif" au limits fits a-+-00, $8 0 arate c& lim f(z) = 0. 4.98. Fie J: (0,00) +R o functie de doui ori derivabibé cu proprietaile: 1) f are limit& fnitd la +00; 4i) £" @) > 0 pentru orice 2 > 0 88 se arate lim J" (2) = 0. 654.50. 4) Fie J: (0,00) +R 0 fanoj deriva pentru care exist. a © R autfel cat ‘lim 2°/'@)=A€R Si se demenstreze ct fim. nf (n+ 1)— Fn) =. ) S& se caleuleze: 1) Jim nt (74 90054 - now” 2) Jim ((n +1). "Yan: gf). 4.49. Aritati oS urmitoarele funci sunt bijective: a) s:R(-1,1), f(2)= Ve e+l - Vat aF ih; b) og: RB, g(x) =2+sinz. 4.42, Studiati monotonia funefillor: a) #:R' SR, f()=" — unde 0 0 pentru care: 2er+l, W)reR; Zortl, W)r>0. SPs SF, (a>b>0; ala aina+thnb_ | a+b et mas>o. 4-44. Sé.s0 arate of arctgz + arcty, Fo Fle), eer’ 4.45. Si se demorstreze ef, peatru fecare num&r natural n > 1, funcfia Jn:(L1) +R, fn(z) = na In(1 2?) ‘re um singur punct de extrem an, apoi si se calculeze im (09), 6 4.46, Aritafi c& functia I (OS)R KG)=mire mem n29 are un sigur punct de nlexune M2) Cala ip 2 iv. 4.47, Sir de numerereale(an)qo1 8 propristates 1 oe-+inas = 4, pertru orice n € N* 8) SK se arate of sirul este monoton. 5) SK se calcueze lim aq si lim, 4.48, Si se demonstroze inogalitaten cos, cost ely ee unde n € Nt. Dorinet Anca 4.49. Fie a € R gi f : R + Ro functie derivadila, astfel inet f(a) = 0 a J (2) (2) 2 0 pentea orice 2 € R. 8) Demonstrati cf (2) = 0 pentru ori 2 € (—00, 0 +b) Dati exemple de astfel de functii. dure! Ene 4.50. Fie J : RR o functie derivabilt, cu f(() = 0, atte mat (424) F'@) 21+ 7 @) pentru orie # € R. Sé-secalculeze lim f (2). Lucian Dragomis cu propristafite A.B. Fie f : (a,b) —» Ro functie deriva 4) f (a+0) = +00 $1 f (6-0) = ~00; ii) (2) + #?(@) > ~1 pentra orice = € (a,¥). Si se arate ch b—a > w gi ai se dea un exempla in care 6 — a=. 4,52. Fie f : RR 0 functie derivabila, cu f (0) > 0, astiel nest S@) f' (2) pentru orice = ER si lim f (z) = 00. $4 se arate ef f (2) > 0 pentru orive z ER. In(.-+2")— (142) > unds n € N* Daniel Strotew 4.54. St 20 caleuleze lim :) 4.56. Fie f,9: D— R derivabile in zp € D (punes de scumulare al mulgimii D), estfel incét f (zo) = 9 (20) = 0 si g (0) #0. SA se arate o& # (a0) ¥ (0) = 2eQ e-1 cer\g: Seek o£. yout i voromnhiHapal? 458, Be J Woo) aides ex drat eatios a wet 457. Fie funofia fi RR, f (2) Jim (@)-s'@) =LeR 8) Stee arate ch ont ob > O atte! net If @)< (ax + be para orice = > 0. 0) Secale im £082) * Din Teodorescu 4.59. Fie ae R gi f: (0,00) +R o funefio derivabila ea propristates Him 2*f@)=teR. Si ee caleulee im 2°’ (), n ipotera c& limita exists. Dan Seeliman 4.€0. Fie ce Rt, f: (0,00) + Ro functie derivabilt si margnits, astel ‘net tin (F@)—of' (2) =. Siise arate c& im f(x) = 4.61. Bxistit funcyii derivabile f : R-+ R astfel incét £@) > 08S @) =F 2) pentru orice 2 eR? 5. Gorouii ‘uncfiile derivabile f :R— R care au proprietatea { 1, Ol 4.63. Fie a,b € R fixate, Si se determine functiile derivable f: R + R cu roprietatea S(2)=af (a) +b, vicar ar fz €R. 4.84, Fie J : [a0] +R o funetieindefinitderivabilé cu propritsfie: 1) (W) 2 € [0,8] > (J (2)) gag ete sir conversent;, ii) exists M > 0 asttel neat [7(2)| ai na? + 25+ 1 arco singurk solutiorealt poaitivi zy gist se caleweze Jim nm Florion Denitrel 4.71, $2 se erate od pentru orice numér natural n > 1 ecuagia 2"? _(42)2—-n-1=0 are o unicl solute real poaitivi ay gi si se caleulee im. dy. Gheorghe Scitlooy 4.72, Fie f : (0,co) — (0,20) o functie derivabilié cu proprietstea Jim ses @) 4) Si'se arate of lim, f (2) = 00. 2) Si se calerleze lim, Vf" (2). 4-78. Fic f : (0,00) +R o functie derivabila, 8) Dack lim, ef! (x) => 0, atunet im f (2) =0o. b) Dac Ff este de doud ori derivabild gi fia (0" ©) +5/' @) +24 (@)) = DER, stun im, f(2) = 2 4.74. Fie f:R +R o functie dorivabilé gi marginits, astiel inest J (a) f' (2) 2 sing eniru orice + € R. Siise arate cX f nu are limiti la +00. Marcel Criritis 4.75, Daci o functie derivabilt { : R + R este mécginité supecior gi are Aorivata crescétoare , atunc este constant 4.76. Fie J: R—+ Ro funetie derivabils, astiel inet inf f'(R) > 0. $8 se arate cf este bijective. 4.77. Fie f :R— Ro funcfie de dows ori derivabilt eare, pes:ru orice = € R, ‘ndoplinagte condiia SG) + 2h @) 4S") St se arate of f este minginitt 4.78, Fie : R-+ Ro functie derivebilé, astfel incdt lim. f(z) > 0 si ‘J'(e) >0 pentru orice x © R. Si se arate ck f(e) >0 pentru ores 2 < R 4.70, Pi fantin NR, fn) nin? Sse dear my f(g sags J (n) Ghaorge Seley 0h, hkl sd dcr il weet owz> 1, re (on) Lasrote Petpet 481. Fie f:(a,8) +R (0,b€R, a 1 se alege ay € k,k +1]. Si ‘8 denonstrezs e& girul n= f(a) + F (aa) + + Ff (an) — F(n) este convergent. 4.89. Fie /: RR o funotie derivabilé gi concavé, cu proprietatea Jim (f (2) -ar—0)=0, ‘Si se arate e& f(z) < ar +b pentru orice 2 € R. Sorin Tabercts 4.90. Folosind formula lui Taylor, caleulaji limita giralui 4.91. Fie f:R— R 0 functio de dous ori derivabild astfel tncd f (2) > 0 gi £* (2) $0 pentru orice x € R. Si so arate c& j este constant’. n :R— Ro funcfie de trei ori derivabili pe R astfel tncat dim f{z)=A€R si Jim f(x) = 0. Si se arate o& Jim, f(z) = Jim, f(z) =0. 4.98, Fie f : R-+ Rc functie de dou’ ori derivabili, cu detivata a doua positivs. 8& se arate cX fet f@) 2 I@), rER Dorin Andsiea 4.04, Fie J: (0,00) + Ro funcje de dovi ori deivabité cu derivata a doua continua, estfel inctt lim f" (2) = —oo gi lim {" (2) = 400. Si 0 araze = 3 f(z) Ire) 4.95. Fie f : (0,00) + R o functie de dout ori cerivabili cu proprietates, lim f (2) = Jim f(2) = A€R. Sti so demonstreze eX exist c € (0,0c) astfel meat J” (c) 4.96. Fieo ER, DER, a< bi J: (a,5) + Ro funcyie derivsbila, Dack existh J’ (a+) €R, atunci existé f (at) ER, 4.97. Fic J : [a,b] + Ro functie de clast. C?, eu #0) arate cd existd c € (a,6) astfel incat 4 ®)-f@ls 4.08. Fie J + [0,6] + Ro functie de clask C?, eu f(a) = f(6) = 0. Si se demonstreze ci 3'(0)=0. Sise 2 Irol ba Be @ls > Bayle Simena Viadirairesou 4.99. Fie f : [a,b] + R 0 functie continu cu proprietitile: i) §(@) =F (0) =0 gi f (2) > 0 pentru orice x € R; ii) f este derivabil& pe (a,b) 8 se arate oii existit cr, ce € (a,b), 1 < cy astfel neat F(a) ~ a> unde M = mex, f (2) B4.100. Fie f,9: 1 +R (ICR este interval) dows functii derivabile, Dack g! 31 8 anubazi pe J atone funetin b= £1 Rae proprettea hi Derbaux 4.101. Fie f :IR—R o funcjic doivabil eu proprietjie: i} f are cel putin un zerou; ii) f(z) £0 pentru orice x € R. Arita ek funsfia 9 :R—+R, 9 (2) = Fgh oe surectivd. 4.102, Fie f :H— Ro functe derivabilé cu desivatacresetoare astfel inoSt Sige arate c& lim J" (2) 4.103. Fie f : (0,00) +R o funefie de dovt or derivabilsastfel incet |e" G@) + 2ef (a) + (2? +1) F@)[ <1 ates ors 2 > 0. 3i.ae arate ob Jim J (2) =0. 4.104. Fie f : RR o funste de dows oi derivabilé si mirginita, cu /" mérginitéi. 58 se arate ci f’ este m&rginité. 4.105. Fie { : (a,b) +R 0 fancfie de clas C?. Si so arto pg LEENA 0-276) By =f" (2), rE (ad) 4.106, Fie a > 0-51 f : (0,e] + Ro fuefic =0Six oe > Osi f+ (0,¢] + Ro functie derivabili in to = 0. S& - . ‘ka’ 7 in, (& (3) -v0) 4.107. Pie f : R + (0,co) o functie cu proprietistile: i) f este strict descrescitoare pe R si f (0) ii) f este dervabilé a 0 gi (0) 40. Definim sirul (ae) prin rlajile 4, > 0 Gi de41 = anf (aq), n> 1. 2) Si se calelere im, ng. b) Si se determin? > 0 pentru care girul bn mol taf bn tal este convergent. Maris Chergu % 4.108. Fie (a4)y51 0 progresie aritmeties, vind rae r > 0 sia1 > 0. a) Si se araie sul eu termenal general este sonvergent. b) Fiea > Osi f (0,a) -+ R o functie cu proprietates ()) <2 an )) + 4.109, Fie f :R +R 0 fanctie derivabilé, eu decivata J manginit inferior. Si se arate ct exist a > O astfel incat fanctia +af (x) ge: ROR, (2) sf flestrict creseitoae. 4110. Fie f : (0,50) + R o functis derivabili. Si se arate cé dact f are: asimptota oblicl y = mz +n, atunci ih |1"(@) - | Florin Vulpescu-Jalea gi Silviu Stéssel 4.111. Fie f: RFR o funcfie derivabil, cu derivata continu astfel tat tim, f(2) = jim," (@) = ‘Sk se demonstreze ed fanctia g :R—» R, 9 (2) = sin f(z) nu este periodicd. Dorin, Andvica 1412. Fie f : (0,00) —+ R 0 functie de dowd ori derivabilé, astfel treat #" (=, #0 pentru orice > 0. a) Si se arate ef, pentru orice n € N*, ecuajia Sin+1)=S(n) =f (na ‘are o unick solutie z» € (0, 00) 1b) Dacd, im plas, #" este monotons gi lim, ii PB Dumitru Pope 7s4.113. Pic p € N* si f : R—+ Ro functie polinomialé de grad p care nu ii sckimbi seranul pe R. Si se arate c&, pentru orice x € R, ars loc inegalitatea eI SSI(a) 20 Fa 4.114. Fie f,g : (0,00) —+ R dows funcii deivabile cu proprietti 4) exist lim f (2) =a €R; ii) # (2) 0, (Wz >0; i) existe in $8 eR SK oe arte c& ext este finits lim g(2) Dinu Serbinescu 4.115. Fic a,b € R, a < b si o functie f : (a,b) + R derivabili tatr-un punct 20 € (a,b). Sse demonstreze ch oricare ar fiir (ay)y>y $i (tansy din (0,8) ast inet cy 1 20 $1 by 20, rel oS im L(bn) =F (an) f= a (an) im, =!'(e0) The W.L. Putnam Mati. Competition 4.16, Fie: R-+ Ro fanci devin atfl ncdt e42) rast (e+), ovicare arf x € Rg orcae ar fim € Si se arate fete eosin pe R ibs Pitan A.LLT. Fie f RR 0 funetie derivabill cu propretaile: 4) f(e+1)~ f (@)= F'(2) penima atice 2 ER; 1) exist im J") = 0 ER Si se arate c&'f(2) = 02 +5, unde a,b CR Netu Chicieirim 4.116. Fis {RR o functie derivabils, cu desivata periodicii de pericadit fationala. Si se demonstreze c& girul (f (A) —n),oy este convergent dact gi ‘umai dacd exist a € R actfel neat f (2) =2-+a pentru orice x ER. Florian Durnitrel 4.119. Fie a € (-1,1) sib € R. Se considera sirul (tn)yso defiait prin ER gi Pag = acossy +b, NEN. Si se arate ci sirul este convergent. 76 4.120, Fie f : R-+ R 0 funcie indefinit derivabila eu proprietile: 4) exist L > 0 cu |f (2)] < L pent orice n EN gl ork = € Ri SK se arate Demonstraji ci exist @ € R astfel incat f+” (8) = 0. Teodera Lian Résuleseu 1.122. Si se gliseasek toate functiile desivabile f :R + R-care au proprictatea, eq) LEAM=L00, pentru orice € R gi orice ne N. ‘The W.L. Putnam Meth. Competition 4.123. 5i se arate of exist o singurdfunetie f s+ R cu propose: 1 (RS) CRE: ii) 8 @) — sf @) — 29 =0 pentruorios = ER. ‘Si se studieze derivabilitatea functiei . 4.124. Fie j : R—+ Ro funcfe de clask Osi (¢n)qy un sir de mumere reale care au proprietiitile: 4) lim, f (2) = Jim, f (2) = i) fon ~ anal $F (Oa) ~ f (Ones), (Xn 2 Ae Si se demonstrexe c& Jim (f" (ans) — #"@n)) =0. Sorin Micu 4.125. Fie J : [a,b] + Ro functie derivabilé pentru care exist G > O astfel feat If @ sere, Wize [a4 Dac f(a) = 0, si se demonstreze c& j 4.126. Fie J : [a,0] + R o functie derivabila cu proprietBile: Die O ii) ff (a) > 0 gi f,() > 0. S& se arate cx existit ¢ € (a, b) astfel incét f (c) =0 gi f"€c) <0. Gi, ZohariaAA2T. Fie fa f4y--5 fu 1B —+ R do p oi cerivabile pe R. 1) Si se demonstreze ogalitatea 78 40. ged is fof) Ciba. fa) iat }) Folesind reaultatul de la a), s so deduct identitatea w zr 1 ype gap SU Ram fal SOR SOinSo 4.128, Fie f : H+ R o functie de douit ori derivabil& pe R pentru care exist stil meat a) Were, oreare ar fi a,bER, a 4b. Demonstrafi ck f" (e) = 0, Bogdan Bnescu 4.129. Fie a,b €R, a 0, 9! (a) > 0. SK se arate ct exist c & [a5] asifel neat 4.130. Fie f : 8} — Ro funcyie derivablt pe [2,8], eu f/(e) = (8) ‘Avanci exist c € (a6) astfl tncat fo) TM. Flett 4.181. Fie { : B+ Ro funetie continu& cu proprietatea c4, pentru oriee ER, limita fim |£@+4) 2 h ‘exsti gi eat» finit&. S& se arate ci in orice punct din R, f este derivabilé sau adaite Werate lateral finite, de acelagi modul gi semn contrar. G. Rene 4.192, SA se dete-mine functiile bijective f : (0,00) — (0,00) cu propretatea SEL (e)+¥i"W), Mayr. J.W. Wyman, American Mathematical Monthly 7 4133. Fie IC Run interval nodogenerat gi f : J — R o functie derivabilti pe J. Notim. $4 se demonstreze ct a) J este inter; b) JC f'(U) si mulfimen (1) \ J contine col mult dou’ elemente: cc) Folosind a) si b) si se deduct faptul ct funcfia f* are preprietates lui Darboux. 1 Raga 4.134, Fie J: 0,1] + [1] functie continas si neconstanti. $& so arate ceisth 21,22 € [0,1], 21 #22 astfel neat Ie (ex) ~ § @2)| = |e ~2l*- Rade Golagan 4.135. Fie f : [a,8) + R 0 functie continat pe [6,0] si derivabili. Ia drespta re (a 6), Atunci exist a, 6 € (ab) astfl tact Salo) s FOL < gop, 4.136. Fie f : 2,6] — Ro funetie continus pe (a, 6) si derivabils la dreapta pe (a.b). Dac fj (2) 2 0 pentru orive x € (a,b), atunci f este creseitonte 4.187. Fie 1: fa,0] —» Ro functie continua care admite in orice punct din (c,0; derivatd la s:inga finit8. Arktati c& w este monoton crescétoare dack s sua. dacé wu, (2) > 0 pentru orice x € (2,8). Mihoi Batund 4.198. Si se determine toate functile derivabile f : R + R cace indeplinese conditia fo f = J. Florin Valpescu-Jalea J R-+ R cu proprietatea 4.188. St se determine fancied LOR=LO > max(f)sS), OavER #4 Dinu Serbiinesce 4.140. Sa se determine functiile f,g:R — R, cu { derivabila, astfel incat fiz+gy) =9@)+y, WaER Marius Burtea n4.141, Fie f : RR 0 funefie derivabil ath inet JO)=F(G)+5-£' 0, Weer. St se erate cdf esto furcic plinomialé de grad cel mult 1. Mii Pitisrs 4.142, Fie f : R — Ro functio de patru ori derivabil, asthe inca f(z) > 0 si © (x) < 0 pentru orice « € R SK se arate c& (2) = a2? +ba+e (a,b,c ER). Sorin. Réulescu 4.143. Fie f : R— R c functie de clas’ C°. $8 9» demonstreze o& exist eR astfel incat f(a) f(a} f"(a)- f(a) > 0. The W.L. Putnam Math. Competition 20 Partea a [I-a SOLUTHLSOLUTIL CAPITOLUL 1 Siruri de numere reale 1.1, Peat oie mane antral n> 3 aves (42) < ans insur cars = YER OUR ag WEST of Cum sicul (/f),o, este strict: deserescitor si VI-< (> qn pentru n > 3, sezul inf A= Jim, Y= 19h sypA=mar A= 8. 1.2, Esto dar cf orice gir stationar esto convergent. SE presupunem ef (&)q3 este convergent gi fie @ = lim dy. Deck a ¢ Z, atunci exists o vecindtate V a Iui'a astfel snckt V02-= 0, de uni rel ck ay @ V pentru orice m > 1, cee ce mu este posbil Ded 22 Be ¥o= (a j04}). Cum ay ~ oy ei np 21 atl Sac cy © Yo pant: ‘rican > no. Dar Vo conte un singur mums ftreg, pe a, de unde recut ed, pent ‘tien & no, a4 dy = Ong 1.3, Presupunem mai ftti eX (boy ete convergent gi fe 8 — im by. Atel itm, [ay —bn) =O, de unde rozulti ira an = Lim. (on ~8n) + lib '3& preospunem scum o (Gyan tt convergent fie © = lim ay. Dooarece ty ~ 0, exon > 1 ln <3 per n> Orne a fn > mem Boal < Ibn ~ n+ fond < ton Pal + fal» ded ine 1 Pal See Prin armaze, [an ~ by] < 2 [aq] pentra orice n > no. Mat departe, continsm en in primal ea 2.4, Presupunem ck (@n),a9 este convergent gi nota: a= lim ay. Fis ¢ > 0 41 rp €N fixat. Deoarece a, — 2, exstling > o (no) astel inc Jay — a] < ¢ pentru orice nm. * Ceasdertenmailinen lel <2 lon] Ac ={n€N| a(n) < ne} care cate nevi (pentru ct no € A ) slate ool mul ny elemente (para eX o este injectvi). Pentru crice n > mace avem o(n) > ne si atunsi [uiay—a| < ©, dec Ata) 7Dacit (ao(ay)nso este convergent, mu rezultd c& (an)y>¢ este convergel. In noest sens, somsiderti gal gq = (-1)" n> D i fancyiainjetiva oN, o(n) =2n. 1.5. Fie e> 0. Cum lim (03 +0, +1) = +20, exst&ime > 1 asifel ett tant >(e+1P>1 pentra orice n 2 ng. De aici rezultée, pentru orice n > ne, aver a > 051 (ay +1) > a ton t1> let, fied 2 > €, deci ay + Ho0. 1.6, Deore funciaf esto injectiv,terment iui (f(n))yn amt neers naturale dlstncte.Presupunem sir (F())q39 mu ae linia +0, del itt a> O el inst interval 0] 8 confit oifnitste de terment agile sys, cera confine oinfnitate de mumere naturale contradic Deck Lim £(n) Pratru a dove parte, rspunsal ete nogativ. Punta (in) { tl. ete F:NN, ee surjective, iar irl (f (n))y ane limits 17. Fie € > 0, Dooaree srl (n),ay este memeginit superior, exist ne 2 1 astfel toca, > €. Folosind mai doparte foftul ek girl este monotoa ctester,rerlt& c& entnyofice nn aver am >On, > +00, Cealaltt airmatie se demonstreazX asemKnktor. deci im oy = 1.8. s) Alegem un termen a4, hy 2 1. Intruct (Qn)q33 este neakernit eaprior, imrermiul (64,00) confine o infnitate de termeni ai giruhi, deci exists ky > ky ct ‘4m, > aay. SS presupunem cK am gisit numerele naturale by > ha > o> by ‘ctf nest Oy, > by > > thy Ua fel (an), find nemarginit superior, interval ( ferment ai siruli, deci exist py > hy tip, > 0, ‘Am demonsirt prin induce comple of existt ‘un ge strict crestor de anmere dosurale (ky)yoa astfel ct a4, < ei, Peni oriee BI, deci (04 )qpy este RubglE sirict emsedtor ab girului (Qn)qo) a 1b) Leoarece (sn)q>1 %6 hemdrginit supetoe, exists ky > 1 08 ayy > 1. Interval (2, eo) confine cinfitate de tarmeni ai grt, desi exist fy > hy afl fut a, > 2 400) canine o infinitate de e 1a flex a punctal anterior so construigte inductv ung strict crescétor naturale (yyy ast inet a, > n pentru ove n > 1. Prin unter (os, subs al sila (45) Sim ay 1.8. Fie (an)qo, un sie mcinit en propeetaten ck toate subgrade ale convergent sn Timita a. Vom arate elim ay =e. Presupunem pri abward cf (s)qoy mv ate limite a, adic exstd¢y > Oe proprictaton 8, pentra orce p> 1, existé hp astfel snctt [ay —a| > eo Pentru p= Yexick ky 21 cu Jag, ~o| 2 co. $6 presipunem cS am ales ky > maetfol nc [ang ~ al 2 co. Penta p = hy + 1 exist hyp 2 By +1 > by 0 [gy — a] >e ‘Am demonstrat prin inductie eh (44)q1 confine tn subyir(eue)quy e% proprietetes las, —a| > eo pentru orce n> 1 "Find margin, siul (a.,)g>y confine un subsircorvergent (tars Site (Sn) 24 cote subir al gral (ay),9y » dei este convergeat Ia e. Pe de alk parte, (ay),>y ete ‘subgir al girului (a%, },>1 $1 atanci |tq ~ a] > ¢» pentra orwee n > 1, in contradictie cu faptul of Gq +0. 1.10, Presupunem prin absurd ci (ra)n39 confine un subs (2.)yog €u torment in progresie geometric, doci existd > D asl mot 24,,, ~ 054, De Ox i Jim iy = -Foo, renultt ci lim aMers-Be og, deci tim (yes — hy) = logga- Prin urtare, gral de aumere tatres (Ens ~ An)aoo o atafione, ac existing € W astfel Incit k_+1— km = log; q pentru orice n > no. Din relatia (+) objinem hy, = kasi, penru arco n> no, contradic. 1,11. Presupunem prin abeurd ed girul (q,),>, mu are :mita toc. Atunci (dn)y>1 confine tun subgir mitginit superior (ge, )yn1- Fuad margin, girl de oumere naturale (a)nos Contino la indus um subgir converge pe cae notm la fl. Prin urmace, hana este stafionar,adich exist ng > 1 atl Mckt gu, = 4 pentns ore n> ne, de une eles © ia, Pa, = im ty thy = lind convergent, sirul de numere natural (pk, yoy «58 stafionae, dxi exist an rar wt, ~ ppv aieen Roarag =P oars ee de unde reztti contradict 1.2, Fick 1 asl Incét anes —an > @ pent orice m 2. Bo ai remit 4,2 a, + (n-ne,ovicare ar fiw ded ag > 400. 138 Ober me > Osan = Ee a. cr, yy nn, De within (A> or ren tas Pra urmare, Ong 4 de unde, prin trove limi, reat A~A > 31, contradic. Doci ay +400. 1.14. Notim a, = flan), n> 1. Sirul (a,)_4 so este convergent sau ni are limita. Presupanem prin absuri c& (aq), e3te convergent. Dac a= im an, atunei mm (In2r]— lnn)) = am (in? ~ aan + 09) = 2. Deoarece este convergent, gral de numere intregi (in 2n]— (ln), este stationar, dec: existh np € N* si € Z astel nett ln2n]~ [ln] =k pens oriGe n> uo. Recut ch n2 = k, eicd In? =. (0,1),contradifia. Det srl (ay) m0 are lini. LA. No:tm an = 7 flog: k}, > 1. Decarooe Anta ~ dn = (+1) flog (n + 1)} 2 0, avicace ar 6 n> 1, reels gral (a)yay est eredtor, deci ave limits in B. Dac = im, ay $i presupunem ef a € R, pri cer a mith tn reagan eater = (241) flogs (2° + 1)} = = 241) (logs 2" +1) ~ [logs 2" +1))) = (2 +1) (loge (2" +1) — Psi Pst vas (1+ ay (2° +1) log, ==" eau aa =logy e, coatraccto. Deci ia ag LLG. Sirul (aq), find marginit, existé M > 0 astfel inca: |a,| < M pentru orice 31 Duckman sabes Bal foal + find] ca 43, 86 pentru orice n > 1, deci (bans este convergent. Noband 6 = Jim a, cezul o& sins, (bean) = 8 L.17. Aplicim inegalitatea mediilor pentru numerele positive ty; —@ gi b— rn? Bap 0+ b— 34 2 WV ais — A O=y) 2b 4 ngs Hy 20. Find monoton i mrgini, sul (¢q)qo4 ete convergent. Dact 2 = Jim =q, pia tecere Jn iit ta incgalitaten din count, objinem: omen att 9 c0me= he (0)? (ea) (-2)> (22 Dect in 4 118. & presupunem ef siral (sin na}, este convergent gi Se 2 = im, siana. Prin troere la Kit fa iontitatea r= sin(n—1)a-sinin-+ Na, finn: cinta =04 a € xd. Este clar ch pentru orice # € Z,girurile (in nk). sunt convergeste la 0. 41.18. Presupunem prin absurd c& srl (2»)y>4 ate linita ge == Jim ay nT tiem tent” + Dack 2'€ R, prin trocere la limitk fn egalitaten tg (n+ 1 conteedicte ‘Sclufie alternativk. Notim x, = ten, n> 1. Sirul (29 =" wa{Z+arikez} =o 4 este bine definit Interval (5 +(n—1) x, +n) avdd tungimea x > 3, confine eel putin tre smumese naturale. Fle fyyhy Gel mai mic, respoctiv cel mai mare dinte ele, Atuncl pentra orice n 2 1, avert FHM cba <5 4 (neti <5 tne 1chy < Stan, 7de urde rezulté hy < kntiy in < hag i tah, s1 (hq!nz1 BU are limit sau eele dows stig ect 120, Flea in oy, Dac € RZ, aan! xt mum atu ng 1 ste In (fe ponte oko n> no, de unde esa i oo = fe Analizim acum cazul a € Z. Notém A={ nla, a) ‘Deck A= 0 soa Acts til oind eit r 3 etl inte op ce peta rice 2 > r. Pria urmare, [ay] = a pentru orice n > r. Dect lim [09 «La fel, dact B sau B este finiss, rezult’ c& lim [aa] =a 1. SDA at en ae nla penne Ee an oe rel in acest ca gu (nq 0 ae init on Nottm on = (14543 4.042) ® , 021. Din noite ina pt istt}eteattn, revue ee een Ismcnm me Deearece im" = 0, pe baza teoreme!clsteluiobfinem elim, én = 1 1a, Nanay = 3>( fb!) 92 A Pad ch oem & E ts t+ = teed Prin sumare obtinem nin+t) nin+2) Som s wo(yirtss) deunde rezult ef Him ay = 1.23. a) Penteu orice n> 1 avom (n-+1)* < n?-4+3n-+2< (n +2)", de unde rerulth ntl 1 existh agsby € NY astfal inca (2+V3)" = on +tnv3 si (2-/3)" = (2+v8)" + (2- v8)" =2,. Dar 0.<2— V3 <1, de unde renults { (2+ ¥3)"} =1~(2~ v8)" -+1. 1.24, Netim zy = {VAT On}, n> 1. Aritim mai inti eX exist m, rig © NY stil cat ~ bavi, doi (ant-m—1)? np. Cele dou inegalita se pot sie sub forma (¢-2a(m—1))n > (m—1)? $i Cam—S)n+m? >a, de unde rezult& eX existenfa lui no este asiguratt de condiiile —2a(m=1)>0 si 204-020 nteadev, in eas contrar, prin trecere Ia limit (cx n+ 00) se ajunge Ia 0 contradicje, Prin urmare, b 5 Bemsitg, yemsieg. ec b ® ee wa gen Asnias, [Veh] = an-+-m—1 penta orion > no ‘Deoartce (= 20(m—1))n = (m—1)? VebnF +n — (on +m — 1) pentru orice n > ro, recut ek1.25, Aplicdis inogalitatea medilor pentru numerele 1 eT sl bfinea: 1 LAT OD aaa — Von > oe Des sir! (nly este tit ersetor ict = (1 2)", 2 21a pnt numero smc WET PM < toot net Dic gs (oan ent te ci. Ter fa! pn eon 2:3 da min reauki ct gint (fa) este strict deserescator. “"*” Teosrece 4 Sen < In S Ji (n> 1), rorultt of girurile (En). (ednat Sunt mint, Mt mal, ener sree < Bai ee 1, Dec note dim cm, tunel bey fo = tin (14 2) eo = eat in = i # bg Ita, ae, (0-285) rimére of calculi lim m (oq ~ 1). Intrucat (a, ~1) a nin+1) 20rFy recut ob im. (ay —1) =~} oi im (49)" ies ees ae 2) (1). Demet m- Fe =n 2 3) a= 1. Siral (a,)yp, este strict erescttor, deck are lint tn R; notin 9 1 pentru b= Tym, de unde rezulté cf aq > n, dec! +400, rezultd el ay + 400, sod mei ay ay arrenta ch 0 =a—a> jee ce mu este posi. Deci a= +20. 4) a> L.Intcucdt (Gq)qoy este crestor sim $2", aver: 1 1 1 1 + (Gey estat te) te pet Inger 1Incradevi, Rett (et per = 3 (gee) din care rezutt en(t)= 050.425" (H sec n= i (2) =2. ___Presupunein eX gruile (ay (np sunt comvergerte pentru i

6. Intrucat Ck > C% pentru 9.< k (cere) +( 2 2, 4 6 (0-9 BH Sm 24S ena) tage | _ 4, 6im~s) 2 ah 7) 121. Pentruorice n> 3 gi 2 k 0 pentru orice n > 1. Deaarese wei? inferior de 0, sirul este convergent, Limita giralui (6r)qzx este C = 0,572... (constanta lui Buler) 1 136 abetting ot tate de rents tn (y+ chy b) Pentru orice n> 1 vem = arnt de unde obficem lim te! — ef) we, unde C este constanta hi Euler. 1.85, 9) oes w= Sorat, m2 1 em 1a made y= 14 bt beth, Deosroce fim (Hq — Inn) = (constanta Iu Bult) ’ = Hy = Hay —I02n ~ (Hy ~In0) +102, seni fn = 2(6-C-+ 9} = 202. 1 ot n> W)Notin by = bt gta tet gpg tpg m2 Reale ‘ 6 oh 1 4 bn Drea L(t = Cm ‘lim, (Hn Inn) = 6 “ Hants Ho = (Hangs ~ in (20 4 1))~(Hfy— in) +n 23, deduce ef im, (Hans ~ Hn) =In2 gi im by = 6 (8 ~ 4102) 1.96, Ave scan: a1, mite 1.37. Deoarece mn oy ~ 1, ozalt& eb lim oye = x, pentru crice # €R. Pie 2 € R si p=[e). Analistin eau: 2=0, 2ER\Z, 2€N", 26Z\N. 1) 2= 0° [2a] = 0-0. 952) zeR\ Ze ze(,p+1) Deoacece ‘lim ay = 2, exis ng 2 1 astfel okt p< 20q < p41 peates ence 1n& no, Atune! [zen] =p, ereare ar fin 2 no, de unde rezult&e& Bim [229] = p. 3) 2eN @2=p>0. Intrucit p> p i pn — py exsté no > 1 ested ttt p< pay < p> 1 pont ore 12> mg, edick [pag = p pentru orice n > ny. $i aot caz oben lim [2] =p 4) 2€Z\Nez=pci Asemintter, dooarere poy

1 extfel cht P~( no. Rezltt eX im f2eq] = 7 — 1. wy" = (v4) (r8)'> (ed) ghat> -nbsts est a = iort> wfert> yer ane 1n(1 +a) Deaaceoe ay #0, rezult& chim, (1 + aq) = gin coxsecing’, inte 1.89. Nottm x, = Cf,a"(1—a)", n > 1. Pentru orice n > 1 avem zy, > 0 gi Beta EET ce in St = teat Dk 424 im ree na 3, wan zy 0 Dk 4 =I adik «= 3 mpm eel pet Peo = 2 Ge O 1, de unde erut ey —D ‘In concusie lin: 2 =0 pentru orice a € (01) 1.40. Relafia de recurenté se reserie sub forma: Bs, Von? =1. cam jin 28 LAL. Dack presupunem e& JB, ret ein Yas = VB. 4s, atunet Dk de unde obfinem succes: 4k? tk < Bn ca + aber (2K —1)? con < QRH @ Mea 1< Vin 1, colucem eX girul este convergent. Treeind Ja Limit fe relatia de reourent recut et ir ay = a 14. Corform ipotrzei, girul (an)qs1 este mrginit, deci exist& M > O astfel nest lonl i, Pentru otite p¢ Navn: lensag™ + n420"*? ++ anepa”™?| < legal Lal" + Ione fl"*? + end nr < < Mia (14 fal+ 41a) < I"? +0, sae com lal Reralti cX (ra)qo1 ev@git Cauchy, deci este convergent. 1.48. Din ipoteat objinom succes: ‘arouse (wt) -anoe (ana)! Vom arkta ct Iim 2, = a. Pentru orise n > 1 ave jn-2|-0 ers de wade res [ea — Val = 7 fn s--z =o. Prin urmare, lin 29 = va 1.46. Din negate prin care ete dein ral els 1 (om fu > F 8i tog tS > 5a pees nN degre etre Das = tines (221) ted Amit m ineguitaten 2 2-2, obfinem: =. 1 2<2- 1 Dos i 2 1.47. Intracst Jay — 1] = deat srl (ag),33 et conve:gent sim 1.48, Functia f :R— R, f(x) = 2°42 +4 1 find bijectiv’, pentra ficcare numiir natucal n > 1, ex un singur mumde eal ay astfel met f (oy) =n dou gl (6n)e>y este sorect definit. ~ Pntru orice > 1 avem 1 HIZO 5 1.49, Pentru fecare sume natural n > 1 feta pollnomialé ds grad impar fcRoR, fo(e)= 2? +nz—a este bijectiv Ca urmars, ecuatia. fi (2) Gn)gg este mie determinat Intructt fn (0) =a < 05 fu (2) = In comsecinyt, 0 ae o singurs solutie realé xq, deci iru > Opeth 0 4, oviearo ar fim > 2, reat eX gral este strict reser. Pe de alt parte, 14 etc a= Yn (1+ 3) SD 1 avem: este mixgint a+ baat 1 Og by oy by 2 Oyp Fy = DHE De ale rene qo (1) (ays = 1) = (-1)" (n= 0) Prin uae, 7 ng = 1 Hay ye Inns i So = In2, reat of aay 11 In2 45 gq — 1 +102, dock (ex)qaq m0 ar ini i atunct nici (ba)upx ma axe Kimi. Thine, din reagia aby = dn (2— an) =1~(1- an)? objiner im, = 1 ~ In 2 1.52, Din ipctent rerulti ch exit no > 1 tf! tnt dy by > 0 pentru srice n >to. Pate presepane de a teept ele dou grr an termenl pat Din fap oy (14 62) = 292 — 2 objinem in (Hf, +b, ~2) =C. Dar +8 htt = (be) (B+ by +2}, dou rectis ee Ff rhea SH tha] 0 Pees 1 ag = SB, Ba =al= 1.56, Dia ieatitaten +B +e —Sabe= (abt) (a? +4 +e - ab—be- ca), veils BER —Sontnen 1 gr aa gt er tn thy Fey 2H TH) tarde 55 = On — buy Ya =O ~ Cup Fn Oy — On Cum tim aybyeq = 1, exist& un rang ng > 1 astfel ined an Bucy > n> no. Oriare ar fin > no, ever. ty + by +64 2 S4/agDnea > 1 entra erice si Oc ah, way Hh Sah th + 2h $2 (an +05 +e ~ Sagbacn) » de unde rezult& lim, n= it te Dit inegalitafile = lim, 24 O< ek, Ba sah eercd, finknd seama de foptul o siral (+82 +¢2),n, este ménginlt, ceducem ef irrle Caa)ysi> Canons Cadaes int mieginite, ‘Botarece nbatn = tn (tn — En) n+ 2n) = 05 +08 (E4 ~ ty) — Onn si BG na) reault ct tim, a = 1, dect lim ay = 1. De ssomenes, liza by (05 ~ 24) = 134 fim en = Jim (ay + 29) 1.54, Observiem o ba-E (Gare) ee te Folosind ogalitates any1 = Gn (ay ~ 1) + 1 se verifick prim inductie e& ay > 1 pentru orice m2 1. Deoarece dnt — Gn = (dy ~1)* > 0, reault& cX (annoy este strict crescitar, deci are limit in R; nottim A= Jim aq (1 1, Deck im ay = 400 gi atc mye 1.55. Vom demonstra prin inductie ct sirul (¢x),o0 tate monovon si mirginit. Din ipotees rezults O = zp < 25 = 22 = 1 <5 = logy? < 2. Preaupunem 2% S244, a < 2pentra un numar ratural > 2 qi obfinem: TEAM AIM 25-57 SO <5 mags EU, 2). Deci 1 < aq <2 pentra orice n > 1 In ipoteze 4-1 <4 pentru? 1. Intrucat funria $: (0,00) -+(0,00), f(z) =a4 4 sate strict deserescitomre gi ray = J tien Fang =f of) (Ban-1) < (Fe I) (tan) = tans ‘ Fanes = (Sef) ant) < (f° 1) (tani) = tans {of ete sett ceria) Am danas pa adc ol ne < om YO orice 0 2 1 gi (Can-t)azs este strict cresciitor. Din Say-1 < Fanti Fecult ch ty, = f (20-1) > f (tanta) eae, Delete Cam 2) S r2n-1 < 2am S 22, oricare ar fin > 1, rezalti cf grurile (9,1), Url tt mig He = ine lin a nda 0c 9 at ‘Prin trecere la iit te selajille 7 2avyay dec! siral 1 1 1=0+ 2 sity se Fangs 0+ omy 0b tfinan a= 04 5 gi f= a+ 4, de unde rel eS «= f sau af = 1. Nu ete pil co a8 = I, peatra cf ar ezulta a= 0, Prin urmare, lim 2aq-1 = Jim, tan 102 at vata z 1.58, Pentra = > fia, dfnim gil (@)so Brin ee girl (en) eto commergont gi lim 2 09 = 2 Gangs = Fan), HO. Reault ch oy = Ju (2) pentra orice n> 1 Deoarece fest irct desreseitonre, functia fof este strict erexiteare, Prin urmae, siruile (024)q29 6 (@2v+1)y30 Sunt monotone de monotoni ciferite. S& prosupuxem ch (air)yzo ese descrescitor Pind mérginit inferior de 0, acesta este convergent. Dazit = Tt aay (a 2 0), prin tecere la init tn rlagin )3a3, +2 at? amsa = (S0 f) (a2) deci lim aq = VE Asedar, lim, fu () = VB pentru orice x > 0. 1.60, Decree fusin 7: (~$,2) +B, 7 (=) = tg Wt, ot ys unica e (-£,) at cat tga ~ o, Ret = So ate? ltvitiea “2 si, prin inductie, 25 ‘pentru orice n > 1. fn consecing, 1.60. Prin induetie se demonstreazs cf (n ~ 2)? < ay 1) obfinem ent — nl = An fen —20-tl S elt — 20-11 108beaps —tal $0" fxr ~ 20] +6, [Notdind = min (25-12) $1 By = mex (2q-1,2), din noeeagi relajiededucem e& a1 € [mBq] Intsucst 1 S02 Sos Sy SPy Sm SB2S By at monotone i mlcginite, deci sunt convergent, Dac slim Bx (@<), atunei reaulté ef cele Jous giruci nota a= itn ay 6 a= Jim (Bq ~ 09) = itn fey —t—-11 =0, act # An fie, din ay < 25S Bq (n> 1) obfinem e& Bin 29 1.63. Fie 0 < eo < 1—[a| fixat. Intrucit |ay| + Ja, existd M > 0 astfel tacat laa| 1 gi exotd ur rang-no > 1 atl nett lan] < [a+ eo pentru once my. Oriare ar fin Sng avemn love 9] = (Vaal fans1) (nl frgesl fa S SMM lal +60)" = CHa +60)", sec = M50 Cam Of ey ein ot" =O consecingt, in 310924 = 0. 4.04, Pind convergent, l(a) eta min, ds nel 14 > Oat net foal no, Ree 8 ley — 991 $lapl + lagl 1 sh S lap —a]+ lay — a) < 2+ 2 = lap ~ al $ lap ~a] + lay— a] < 2+ 2 pentru orice py¢ > no. Pentru orice r- > np ave Hox ~ a1) (42 ~ 93) ~-- (uta ~ 2) = = [] laws - onl TT lanes ~ aul s atotes-™*! = cep, onde (22) id tl jot Bi (ont =) fun =) (Ot — 1.05, Pentru orice n 2 1 avem Clty + Chay ++ Opty Ie Se 2) +Oh(e leo e Flee > 0. Deoarece lim 29 = x, exsth r= 1 (€) > 1 stl Inet [zu rice n > r. De asemoa, exists M > 0 astfel iret fon] < Mf pentru crice m N. Pentru 2 > + avem | rat tat 5 oct < 6, ovicate ar fl ne, Prin urmare, [242] <2e pentru orice m =e, dol i 1 eon om Hat st + ees issn sirul (aug, este mrp, dec existh M > Oatid acks Heal $ MES lm ~ On| Jnl + [nl <28E pent ore mm > 1 Fie ¢> 0. Cum (an), est gr Onuchy, ext re > 1 ati inset Hm ~aal <5 pentru orice m,n > re Pentru orice 1 > te avern lonst — ail + ones oil -+ leet —enl lees =n! 2Mre 195Com in 2 0 ec ny > rate ate ME £ pr er 83 Deci ua <'¢ penitu orice # > ne, oeea ce fnseamnt c+ 0. 1,67. Notim uy = 2} +2314. 422 4 tay, a> Fe 0 <6 < £. Beoarcce I, OxbtE ra rie) > 1 tll Macht tq Corsierkm descmpuneren n= (of 2PM) + (eG eT ht hy tan), > Duct q= mine (21 42,-%+), atanel g € (0,1) rte lb tg htc rgihtl, tat ht Cam jim ry"! = 0, exist ng > r astfel neat rg" < e pentru orice n > ny de surde Tezlté ok apap tat ne, aver FO hehe lee Meta tte ne, deci lim ty 1.68, Intruck: ya ~ -+oo, exist un rang ng 2 1 astel int yy > 0 pentran > ny. ‘Fic restringe gencmalitatea, putem presupune dela inceput cp > 0, penura orice a2 ‘Apar cazarile: AER, A= +00, A= 20. 1) XER. Fie V = (a,b) 0 vecinitate alui Agi a,8 V, « < Bactfel nets d € (a6) ‘Avanel exist un rang r'> 1 astfel mest pentru orice n > + 8 ave 95 LS <8 (tnt ~ ta) ) slapoi le adundan cbyinem: Eta(ick) en Eor(1-#) a 106 a as Prin amar, 0 < 22 Ny de Jim 2% = 2)A= too, Fie V = (a,~o0] si a > a. Deoarece Tim *+!— = 2 esi rang * > Lastfel mest =#1—=" > a pentru orice n > r. Rafionénd ca tm casa attrer, folosind mal nogalitifile dn stings, gis: un ran AV > ~ asthe inct pentru orice m > N sk avem =" > a, adiek =* € V, de unde result im 0c, exist un 3) A= ~00, Fie V = [-00,8) 51 8 r astfel tnebs pentru orice n 2 1V st avem 52 . Cum ais (-o}edeod) Adecuoem of p < q-+1. Am obfinut ¢

0 astfel tnt fg) < AP enim orice n > 1. Prin unaare Men ~ 4) befmy| 1 ss tog > © pts» > rd ud ah on > 3 ete be nr. Prin urmare, dich an > 20+ 2 (Hyaa — Ht) oreare ar fin > r, unde Hy = 14 De sic rezults cf lim 25 = +00. educa 8 im YF comin 2 = a 16 9) Otntn hg > ante = 2 > 0 pe en dk iru este strict crescttor. Prin urmate, (@x)q21 4¢ limits to R, pe cere o notim cu a (0 1. Intructt gy =a 1, pent rie n 1 realtek my 2, des im y= 00 Peru call! ike! ull (2), olin mn Stl Camo: tntt= Om ag hie Akeri—n 7 May ete21422 4. +q) m> 1. Prin inducfe vom arin cd Sy > m pentru orice n > 1. Pentru n = avem S; = 2; > 1. Presupundnd of S, > k pentru un ‘numa natural E> 1, rezut Sua 1) = Setzees = (41) e+1) Se + cn SE (DW. 9 dec Sux > b+, Im consocings, 0 < zyx = 3 <1 pentru orice n> 1, deci sirul (an)yor este mirginit. Pentru orice n > 2 ave & mye BML Se Sa=nt mS Sea S.=1Sn SaaS” Bade lim zn a. lind moaoton gi airginit, girul este convergmnt. Pie 2 Folesind lems Stolz-Cesaro, obfinem: im = tim (D0 eS, a Se Din inegaliatea & > 1-4-2 (2 R), ret cb x ier #0. fnlocuind ye ou VE obinem VED 1+ 34.4 Yi—n "> 1+ Ine pentru n> 1, Pentru orice n > 2 avem Tan ogg RYH YO-1 | nt n+. +n Sn Inga B98 nina Cum me fa-1 In1+in2+.. 410m kim <1 i lim SHERI + tien Ata ya 1S itn a 4 dea h TO Peutn vice m2 1, aera By > Oi att > 1, de une rezaltK ek 2 a, leci ty ~¥ 0. Deck otter yy = 24, ane yg +0)” prin indi wo ant ek 9, <2 enti arice 2 1, ded (ym)yoy © (0,2). Yatrucst war" eT ati = Leste strict deseresctoare, result (vay sifansyia f (0,2) +R, £0) Deci giul (¥n)qox este convergent, ‘Nelli j ~"lim gy (<9 £2). Roosind lems Stolz Cesar obtner Hine in, SEE = (9) = (09). Feat ' (v2)"#F Qeu=2 Dec im, 3 140, Nottnd yo = ey = 2a gs = EYE, pnd att ty > 1%, ponte oie n> 1, de und rent ct VET ~ sem pee a+T GD Fim tum) © Fling descrescitor gi mirginit inferior, grul (Yn)q1 es%e cnavergent, Dat natin = tne (£2599), ind Ste Cn, si: Ae eein ey tg tes Pain urmare, b= 1498. 2 (ang ~ On) $i Un Gn)qp4 are limita a, Pe do altt parte, de unde rezultt Drei (enna Gte convergent gare limita a+b. 1.82. Prin induce se demonstreaz cam € (0,1), 11 € N°. De aici rezults cd aigs1= sity < y, Ficare ar fin € N, deci girl este convergent. Prin tere Ia Lit smelasa de ecuren(X objinem cK im oy = O- mVom calcula limita girlui by nag = 2 (021) cules Stir Gear. Sil a ) et at retorts oe, Com = Ve ant gai ( , > 1, Sirul (oy sate strict crescitor gl nemrginit ‘pentru orice n 2 1. Intructt ),e8 oms Stl-Cem. Neen zt Ay 01 409 Fn tn Map Ont superar the = Dy roto im by =3. ln consent, Jim, Vian = tim, by 183. Consderdm subsiraile (apn yA)yays OS < pL al ial tn =2uey ~Zyy M2 1. Pete Ba, floind lea Stl Como, obj fim 24 © jy Zoints EB pn kW pt tI) + Fee V o vecinizate a tui 4, In aac ht ¥; Soar entre srl ( =.) . > pate} Sh 1. Inmultind egalitijile Saas — ey <6 @Sm—1-a <8 eu Ay Adyny AR“? gi adundndu-le membru cu membru, obfinem las + BS, nla +08, < dng S unde $= AR} ALA AE. mm tat 1.85, Avand in vedere ci a,41 = 1—a, (1 —a,),, prin inductie se arata eX a, € (C, 1) pentru orice n > 1. Din day1—n = (dq ~ 1)* > Orezulth ct (ay): ete strict cxeset:or. ind monoton si miegin, srl (a)qp, exte convergent; fe lim ay ( 1 vem fo i Pentru a calcula limitele girurior (nda),>4 $i (nba) px Vom floci krma Stol-Cesare. Intrucht nti-n a1 a oe reault& c& li may, = 1. Analog, et in iby = 2, Pri urmare, in $= tim 2 = 3 1.87. Observiim mai inti of aq >0, pentru orice n €N, Reeuls Onir = VG + Aya > VR = tn, | reac ar fr > 1, dec trl (ay),n9 ete crestor. in relafia de recuresf& obtinem of, ~ a} = aes > 1 pen:ru é > 1. Prin urmare, 14355 barat) 2m a lich tg 2 VA deci ian = 400. Pentru orice n> Hy vem: nS nar S VaR Fan < Yam +1)? ant 1 = 1st cit = tim St ta a Cum 943 Go + },flaind lema Stcl-Cearo dedisem ata Sy a ain 22} 1.88. Relafa de recuren{ se reserie sub forma na, =n + ay-1, oricare ar fin > 1, su, chivalent, al-aq ~ (n=)! na e unde objinem: aq = aa+ (Rg (&= il aha) = a9 + SOK 4 tat tn! Felosind lema Stolz-Cesaro deducem of 42 2% Jim, dock im ay = 1. Cam an)" = (« + eau ot im. (an) 1.89. Avem at _ te _ (Ons ~ tn) bn ~ (bn1 ~ be) On (= =o ©) nes = Be Bat ind iti = Bm bat eral bea ) te mit 4.90, Noten y= Sane 25 = by ba tt by) m2 1 Arun, ea ef Suty~ Su q-1 Ona ~ Fn) + Guta (On42 ~ nti) ++ Quay (Onsp ~ Subp) = np 2 |, avem taba + Onsatnsa tt atau = Attia + (Ont ~ ent) Ons1 ++ (Ontp-t~ Oty) Ontp-t + Ent yatp Sia (ey find mint, existd M'> 0 atl ett onl Rez of, pera orice yp > 1, ever [Sete ~ Sel S Ong 1¥4(Qn43 ~ Onta) Mot (inept ~ Ooty) Men ephf = 2M. nsFie > 0. fatructt ay —+ 0, exist ne > 1 asthel inebt oy < 357 penta orice n > ne Prin armace, |Sn4y ~ Sql < © pentru orice n > re, adic (Sp)qny este gr Cauchy, dect ele onvensnt = D1. Notém ay = sin g by = sinn, n> 1, Sin (aa)yny cate deseesdtor sare 2sin; 2 1.92, Notte 29 = Saif (£) 91S, bast ton) MEN ae NOOO. +5 (CZ) IQ) a0) # (1(5)-1(@)) +«-(0(@)-4(3)) veg 7 UE)-1@) 0G) ~afo_ < Sis-a-|r(£)-1 (Glen sys [inal + 9, al 448 Conform ipctezt, Him, [Sy ~ a] = 0. Folosind lems Stole Cesare, deducem cf, af) +13, ~a)-Fi0) tm al + 1S) ~ al ++ 1S Prin urmare, lint 2 = af (0) 16 1.93. Avem cazurile: AER, A= +20, 1 = -o0. 1) NER. Fe V = (a,8) 0 vecinttate a hi Nia, 8 V, a < @ astfel neat Ae le, A) - 20 = ets un rng > | atl ne pesto ac n> rs avem: jn). rw r giscriem inegalitaile pentru, a++1,...n~p- 1. Adunded inegalitsile ‘obgimute, deducam ef Bltnty ~ Ya} < Subp ~ Fn < 2m — pentru orice p > 1. Avind tn vedere condifia il, prin trecere Ia limits eu p+ 50 on inegalit&ile antarioae, obtinem: B(-e) S ~ty Sa(-tn) #9 2S =

ra, memo 3 +00] gi > a, Decarece im, =8!2—2* 2 450, exist un 2) r= to Fe mt Hatt = Yo rang r > 1 astfel mest ===" > o pentru n > r. Yeon Rajiondad ca tm eazul anterior, objinem cf, pentru orice m > r, avem: Wty Salm) @ Dara. Prin ware, 2 € V pentru n> 7, dec in A= -ol FeV EntL 22

Ta flea ma su se demansteaah ot rie > 7, det im = oe 1.04, a) Notém by = 14+ 4 im oa = in on = 2, rerum by Sern eat [f]isotma, = Dearest et dacractor ig 2 tan(F-s) 71.95. 2) Observim oS = 1 (VR Va) = aa tava Aaaliztin cszurile: 1) @ =2. Din relat de mai sus objinem e& (aq), este stict deserescitor, Sirul (n)agn este mirpnit. Ite aceve fk=i. = Po ecm pe TM) = Tee WS eT = 2(vE- VE=i) 9 2(VaFT-1) <3 cai 2(VWFT— Va) -2< an < 0% -2 Fj. ta consecis, ® 2 Jim B= Din (1) si (2) rezultd cd B =e. 1) Aratim mat nti e& 0. 1 fixat gi m-+ 00 objinem 0 < e— By < En Notand Oy = ©", reralts ef @y € (0,1) 5 €= Ea-+ 7%; pontu orice n > 1. © Presupunem ce ¢ deci exist pg EN ast teat = F objimem: 4, rag pret (= D+ ally ies gue pea al wumér intreg. Decie € R\Q. Pata donc i =n so Sern at [2 mi $2 € (0,1) sf menbeal drt cate Pxtite Deonsce im zn = Jim vm =O, (vans ete strict doses tim Zt = 0 ggy O41) icc ae eenal ngDar eo unde reaults 8 de ab, Prin umaare, 1.98. Avem if ~ 38 (Sasq2) ¥ rezult& ch tim. 24 eer escrescitor gi are limita C (constanta lui Puler). {In urma unui calcul simplu, obtinem ‘mai rine a arStam ob in n (0x ~C) [f] meintno,-cumet nett Met = te a atl t= fn Deoarece lin, 1exalt of lim * ea L100. Avem: deci lim (oq —C) = Jim (nent zento (142)! Pris urate, &(n) = xe) sau k(0) = (as De ae rocultt o& jim, £() LOL. a) Deoarece tq — tne > a > 0 pentru orice n 2 1, regulti ea gira! este dscrecitr. Find mii intro de 0 et comvrgent” Deck | = in 1, tect i int negaltate din enun cine O1.Cum anti on = SEH > entra orice m > 1, vezultt ct girul (gn), exte crescitor Dianne 2 5! (er) en (2a— sey) + phy BDL Prin urmare, nS p> orm a op Sf Grmseu)t bas S41, 12 deci sical (sx)q2y este miginis superior C1 a < dation <8 entnrisen >. Obtine dy > a+ (=), pentru rien > on, dense ett ag to, dec ext pe Re ste Inte oy > pentwerice n> p esto eka m2 men aver ) ee A (eu tena Stolz-Cesaro), ia (% Denes in a (—l) = tenet GN att ett (t—le)> pear nq. Atunc, pentru orice n > r := max (m, p,q), folosind relafia (*) reaul: Prin urmare, Fezseatnl = fe Peal oe Pl Sfaal fal on el GO SE sunde C= [xz ere fim 2y22-tq=0. 1.103. Girul (2»)qz9 ate termenii nenegativi gi atunci, pentru orice n > 1, avem: = Vib Fe Dn ay = Vie ran 2 Va ET Prin induefie ve demonstreass ch 2_ 1 13Din inegalititile de mai sus, obginem: Vat tna1-ns2,—-n< Vigan 1 L Stq—n< 7 5 im (@n—n) ya tein 1.204. Otserviton mai tntal ci ¢q > 1 pentru orice n > 1. Intructt om Yoby orm tis Ytene oricare ar fin > 2, rezulté ef oy 1. Prin unmare, 1s an < Yn—1? n(n —1) 41= VPI 2, ccieace nr fim 2 2, de unde objinom im an 1 1206, Dia mano = 2 — onan 20, re kegs pent te x2 iy unde 1 toons oak Se One Prin mare, 1 Son € 1 —osas Ga SS ai 2 a pentra orice n > 3, deci ay ~+ 0 gi nay +1. net aos i (Cum $8 = ~~, dedvcom of lim + = 1g, meonsecingé, lim fy at = a dig, SH 1m 06, lim, 1.206. a} Notind Gntibeti + tussles +o. Gabon on = bass + Bnga + os tba, (acts ~ 0) bts + (Ong —0) bing +--+ (824 ~ an + (tu — B+ ab lind convergent, (sq), este mlrgint, deci existt Mf > 0 astel ics 0-< pentru crice n > 1. Fle £50. Cum ay +0 $i q +8, extn > 1 astfel faeht lan —al< pips low Hl < ae 124 1 pentru orice m > ne. Prin urmare, ln-a < Delve —el bose + lal en 11 < 55z “Set lalla =O < S gy Mtb a eey < gt ire oricare ar im > ne, deci im 2a = ab ») Se folosaste punctul preesdent pentru sirurile aq = nisin = si by Concluzia se abine, axind in vedere ct ima, = im 2 1.107, Din inngltatea medio sem nas <8 a ban < Vind s tM Prix urmare, @n+1 + bx¢1 Sam +n $i Qntibn¢ SeinPn, de unde rezulté ci girurile 4x = On + bn §i Pu = Ondo sunt descrescitoare. Find gi miggiuite inferior de 0, gure sunt ccuvergnte! Dac 4 Ji tn p= im py din > 4pm Gd + Ont < 2b reall ek? > 4p si Dlsbm-Fl+ Vd {VE= Wat Flew —el +0, m. (Sn ~ 4) tn consent, im by 1.108. Dia i) rez fens] 2 fuel petra acer € M, ape an42 2 [en] + fan} = any ppentma orice n > 1. In conecingh, Zauex 2 san-1 si Zanes 2 am peut cic 1 dct iat (5-1)ya1 $8 (anya um cesbtont 125Intrusat Sns2 ~ n> [asi] + {24} — En = [ental ~ Hn] 20 si fia, (ana 20) = Jim (ena ~ op) ~ im, (tuts ~ 20) obiaem tim, (lemeal~ fn) = 0. Pia uramre gral de numere tres ('n4]~ [mls este stfionnr, deci existd x > 1 Asti cit [m3] ~ [zy] = O pentru n > r- De ail rele 6 [29] = [ee] sian < [ee +1, orice ac fi» > r, dei (rq)qz ete mbrginit superior. Atund rule (ean-i)eoy (lonaoa Aunt mini spetor, deck sunt contrgents. Dack er = im y-1 ‘9 io, eoqy eum lim (2an—an-1) =O, reaulté ck =f, coe ce tases grul ialeoy este convergent 1.108, Sir! (05), 8 termenilpoutv. Pentru orice n > 1 orem oon =j(m42) 2 Dee eat una = i i teas 2Ve=1 * Ve-1+-VE-3 BANE Sie 2y — n= 05+ 5 oun, 04) Sn-+ 9 (VEFT- VB) =n + VR Vi, entra orice m > 2. Agudar, ‘olosind criteria closteui objinem cone!uzia. 1.110. Demonstrim prin induesie inegalitiile ‘In ipotesa of incgalitsile(*) au loc pentru un numie natural m > 2, anktian 0& (nt HT tc ath 126 Inte-edevas, A (n=2? tase ky Sa s i. e ns nt nai? Bar tah tes we eae tana) *?S Din inesatitaile 7 oak tl vec Jin, Ee de ig 2 4. 9) Prin inducie we demonsrvan ef on (0,2) patru ova n = 1. Cum y41—0, = —8in®cy, 1, remultk ek (an), este str: descreseXtcr si, find marginit, este convergent. Notand A= lim an (02 X< 1), prin irecexe In Luni rain de ecurentobtaem 9 = 0 z +b) Pentru orice p € N girul (bn),>1 este strict crescitor, deci are limita, Saigtateeea le Analiziim cezul p = 1. In:rucst nay, > 0 pentru orice n > 1 gi nen + 1, exist oc bipeniina na separa wea(ied eter) tee dds unce rezulté e8 by > +20. . Dock p > 2, deoeroce “82" > 9 pontu orice n > 1 gi 22% _. 1, renulta ef existd Pe a> OP ae be (0,1) asl meat SSE > pentru orice n > 1, Atanc, pentru cxce > 1, avern wsoltalt nt

2. 1.22, Din enun reuté n 1a FET Slat anal S bead + oneal $545 =H wyevr fie» de wade sim egy = de es magn 2 sstlel nc: f2y +2043] > 1 pentru orice n > no, Prin ummare, oy ¥ O pentru n > no ‘Yom arita c& _>0, (Vn >m san an <0, (Yn > np Inteadevi, tm cazcontar ar reulta ok ext p > ny asl Yt Bp < 0-< tp san coxtradicie. Fein <0< zy gl atune [zp apy) <3 Sete a cnt cy > pti 2 Atm Presapunem prin absurd of sirul (zq)qoy nu are Limite 2, 5, scat (0 i) asthe) tet aanrentt (2-144) a Saeed omen (agen Cam im, (an + ng) =U tbr > ng atl Int y-rrag > I~ peat ; cod.) deme cin Ree ab pe ste rat et 4 (# otfinen nas Beta

no, asomintor coutradicfie Desi im 25 su are limita 0. Dac girl eats mien, att ceafine un subs convergent (zu, )oereu lita AO, ituasie in care tim Site _ sind ee, (entra cf cough sins = x are unica sole # = C), contradict. Dac girl exto nertrginit tun confine n eu (ce, gy eu lita oo saa +00, az near 8 0, contradctie, In ambele cazari am ajuns la 0 contradictie, deci zm > 0 1.134, $& premspanem c& +6. Pentru ericen > 1 aera [2a < esl Sf de unde reat et iy = im y= 0. Resiproc, sf resupinesn i guile (cgay i (aaa Mat converges, Donarece lon! = V2EH2, oviare ar 6 m > 1, reall pl (ll), este convergent. Fe t dia Jen|. Dac ¥ 0, stun exist ng > 1 astfel tnedi Jag| x6 0 pentru otice 112 Oboe inn] = 8 pneu n 2 nde td eth rl (gan ev cociergnt. le = lim on]. Coeidrkn nari tow ($-tunE 42m) t= (Fane St anr) 8 Invervalele au luagimea =, si cum % > 1, resultd ef, pentru flecare numar natural n > 1, exist ky € Ig IN 81g © Jy TNE tne tints [0.5] inl € [24]. a 1 : ddovunde obfinem A < ><“ < 2, contradiiie. Deci siatunci a, +0. 6 de interal este 2 > 1 gi distant dintre oricare bud intervale conseentive este 7 < 2. ‘Atunel, pentru orice k € N*, ditre numorele k,k-+2,4-+2, ee! putin wna ge sf gt-anul dix interval. Prin urmare, b Tos ene aia 1.115, Considenim iwervalele m+ Ema + 5 m ¢ N. Langimen umm astfel afimnce(ey)- 16116, Notim Hy = S04, m2 1. Ente dar sul (apa este get. Si presupunem prin absurd c& girul (aq),>1 este convergent, Intructt (an) ~ Ll] = Hay — He ~ (Qay ~ a) ki (iy reaulth chim (fag) (Ba) Find cotwergent,giul de numere ttre (la) [Ha ese staonar. det exist 16 Z gi un aumdr natural ny > 1 astfel nc (iz) ~ [el = | penta exice nm > ro, Rents Wl) =e 2, 1n2 = Jim (He contradic vt hin (E2)ES — m9Din inegaitaten lai Bernoulli 1 asom 2 avem ay > 1 i dy <(Qq)" = oy-1-Fay de unde rere amr Slee ena) S14 (n= 1a sh Mons, VYourtas Yin—atl, n>2 Folosind criteria! clegtei deducem ef lim ay Dp Pentrucicon>2avem ide tg = (1+ (ay — 1)! dds unte objiner Jim fon — 1) = In (1 + a) 1.326. Aplisind inogalitates mediler objinem: Ath 2 GA Pah Dowd = et brats Pay cee Pe dealtS pare, dit xf < p+ rezulltc zy < OFFI. Flind crcktor gi mimgnit superar, stu (Za)nag cole convergent. Fie 2 — Jim aq, 2 € (0,00). Treand la init Im inegalitatea din een, avem: webs (Pt Ott 4 24H coe eo (phere soe aoa 127. 6) Fe i= Pekin 5:2: Viel canara yee ti= G3) 8M = (pet iil induetir on subi p,)yay Aru (ae) atl at, € Vy. pentru oro n> 1 Decarece(en)yo4 cogine wn subsir cu linita Ist ¥ este vei a Iu 1, ext m2 lasiol tt zy, eV. Proupen 6 in git mumerl ata py < py 2, rezult& ch lima xp, = 0. ') Siral urmitor are proprictatea din enunf 1,111.1 ,1111 La gehgeglege gegels seg gts: Wwhyhyphrrghr ss 1.128, Fie 2 € (0,1) si za = {Vf} = vit — |v], m > 1. Nott ky 42s], n> 1. Intencat att — hn = 20-41-42 (((r + U) 2] ~ nal) > On 42> a ns Vin 1, decuoem of srw de mumere naturale (yyy ete rit exesestor st [VE] =n. Avand tn vedere of tim (2) — 5, rez ch 11.129. a) In urma unui calcul simplu obfinem ay = 1, o1 = 2, ¢2 Demonstrim prin indufie ck srl (an)yag este crestor. Prenaponem A Sa; SS a4 ” i Var anal + ae, = Vit +2 fna]—n Si tsconiotent cn gS og ay 2} [ep] Mam merino wont tte [4] [2] st by Dack gira de mumere naturale (dn)qog 8 mlrginit superiar, a: cezulta cit este ‘constant tncepand de la un rang r, tn contradicfie cu aj = 6, +1. Flind crescdtor gi nemirginit superior, sirul (ay),>9 are limita +00. Sa We COE ge 2, ya be KER Tien eR ky EN, astfel incat 2* logan —1—+ 0, reault oti fy = oo gi tn consis, Jim e+? = gy Fe oy i itt, TP R FFolosind eriteril clogtelui, deduce lim on oe logan 1.180. Demonstrim prin inductee Jag] < 8, n €-N*, Aver la — lea! < load lal i Joa) = SH Kel 2 rmomen tt El mie ise Conform ipotezei, oe =. roles eal < Jeul 2 Ironia prea vce m 1, de de es Be = me paewedsit, € NY, avem cess ~ a4 = {a+ ka} — {ka}. Dack x,y € R, feu) = (2) +1) +42} + (u}) = {23 + tui de und renee ie, 1 trn-oim{ af, ES Fri rar aay eo aes al = 1 = fa} ane Ee 5 {e)) sobecvind ch 0 1. nde sl (ep re Fis e1 < a2 << aan, ast Je {41}. 5 ound Cn} = {0 09yom dan Tetrucat og > pentru 1< k 1, notin ={0SK0, (pg)= 1 attel neat 2 = 2 Pentru orice n > g aver aale “ume syne € Z, de unde renult&\ co -= im at se. ernst b Hens at dH Der elo a (2, | Sean aa@ey tt aera S 1 pth ae 5 te * Way Ga 11 at? a-Se-d- Se bE] > a Eta Es 2 #2 eae >o “ a+) tly my dle unde, prin trcere Ie limit, obyinem Sxl s #3, Geo SS Gay adict jal Zn (0,1), contradictie. Dect x € R\Q. 137Vater = vee wn > 2, ele rl fan, tte dct, Sl (np, etm recler 9 mtg e < 25 Sm ene Deda etecommageae oe tee Fie A= tim 2y. Deoarece lim 1 = 0, deducom ef tim 1 sas os a pentru orice n> 1, adic O-< A— 24 < — ponte orice n > 1 Ardeci tn A$ ty St presspunem c& A = 2, cu pg € N*, q > 0. Pentru n = 2g, din inealitten Preedortéoofinem o<2- (242 (Erde de unde reeukt 0< pang g (S26 4 28 4g 4 ‘0 contradicts cu fap e& Pa— a 1395: Denaoce oy 2 1A! 2 reat ck gl < Jo 2 < J, age (ea}yz1 este mérginit. Pentru orice n > 1 avem eee aaa 1 fant — Bat = — 1 3 Ost ang —2m = 2 - —} mm aaa? nt Re ae Bae <% “i (Can-sDypy ester eestor, lr (ag), se trict dsc at ae (Zann testi dscresicar. Pind monetone # mbegnio, Sure (ean—1)q3, 64 (Ea) su conrergente. Notind a = kim erst 9 = ji ty, din O-< 2p ~ Ey na ( sate convargert Presuptnem acum eX lim 2, 1 dog 7 OF MILE ke = 9, dee! girl (eau + €u p.@ € Z, q> 0. Pentru orice numir natural . @ 2 Taveam ta. <2 So (I EH 67 Dek im 25 € RV 1.186. Dack z= Jim rq, atunci Jim af = im (em - ana) = 2-2 = 0, 0. Prosupanem eX gral (bys: este convergent gi fie b = lim by. b-b=0, adics eck im oy Atunct Ti, (bea ~ be clin, (Uta — ta ~ Ye ol Ponzecs lim, (dns ~¥) = reralth of La, (lw) ~loeD = © Find convergent, iru d> numere intregt (ail [allnsn te statouar, deck exist rnp > {ast cat [Yea] = [a] Penta orice n> no, tn wontradicie cu Zaptal Xs Gays: ete nemargmit: In conchise, sul (y),o, ete diverge. 1.187. Sirl (ay) find mien, exist M > O astfel meBL 0 < on 1-Atuneh Yan < Nel) e+ (a= Nein) a para orice €> 0 giorce n> 1. Rein Feed > O ic = $, Deoace im, (1 - l")) 5 ae orice m > ng. Prin urmare, < gpg pentru orice n 2 ng. 1.188._«) Din ineglitile ana < 5(0n-+0n41) S Ay $l dns < Any raul 11% (dyy2+€u¢2) S Any aick Ay: Ay. Find descrsetor si mfg inferior, gud (Anysy este convergent. Wee > Osa Aye Atunei existt ng 2 1 astfel inc ob cAncate 139pentru orice n > n,. Prin urmare, pentru orice n> ne avein Oy S An Sat § gion S Aya cat § Sdn <4 5 Gh Ont S Ant Cats Fie n > re Dac ay > a~ 5, atunci Jay ~ a] <¢. Amalaki. cazal ay < a fam avea ons © a~ £, atune ar resulta c& Ay a~ © 42 tants ener >2(2~£)- (a4 £) 0 ‘ic ambele eazuri avem jay —a] <, pentru orice n> ne, deci im an 1.499. Fis + >. Dooarece lim (22q — an) = 1, exist ng >1 ase net Pan ~2in I) ne gi EN avers ne < 2y—2m <1te Lae < Baya <1 46 Tn8 < Bey —zpig S146 1 oulfind prin reloie do mai us eu 2, a coua c ‘nogaltatile objinute, deducem ck” sos Winch ant 0-930 can Be ced -0)(t-arn) <= ~ Bt <+0(1-gtr) ‘Cum girul (2n),>, este m&rginit, prin trecere la limitd dupé k co, abfinem Inesay Site Deatru orice n> ne oo co insame im 5 = 1 Solatic alternativi, Presepunem prin abourd ck (em), mu are limite 1. find mirgint, girl (2),>4 cofine un subgic oie et lim, 24, = a0 €R\ {1} Cam lin. (24, ~ a4.) = 1, deducem c& lim, 224, = 2p — 1" 140 Lafel, din lim (22m, ~ 2704, 2a; 1" og In ipotece c& Jim 2arn, = py din Jim, Boar, — ears.) reales Lan 2, result lim, arrin, = ay — US apg ‘Am demonstrat prin indutie cX pentru orice p € N evem Im zee, = ap € BR si p41 =2ap ~ 1, Prin urmare, i, ti, ns = tm contradcte ev mii sri (25) In conscing, im = €2 ave. ) Artin cf, pentru orice aumar natural > 1, exsté ky € N" astil inst [0g] =n. Devazece a] = 1, ptem lua ky = 1 Intruct aq — tao, mult ef pentra ore n> 2 exist ry eR’ astfel neat ay, > n. Neen cu by cel ma mie nama! natural co 1 roprictten oy, 2 r- Rei hy 2 2H dy 1 < tyadlck a, oat ent a= In conchae, n S04, < 0-41. Deoarece gral (ay)y>y este strict erescitor gia), 1, exalt sirtl (by)yoy este strict creseBtor. Prin urmar, siUl (on)yo4s ‘subgir al girului (q),5, Cum n < s, 1, objinem + cp Avtnd ta vere eX tint ug = 1n2, rut “1L.Ad1. Dackn = 2p, atunci 2% Tepyt P21 Satin by = bgt am, op = 2p, 92 1. Vor fob lea & 241 ey 2a 2p get igh koa le dak carded in 3° Tm = H+). 3.142, Fie” > 0 opetiondi a funcie f.Intruct f(R) = (0,7) gi feate continu, deter ei In f ste interval tchis gi miginit. De act renal cd mulfimea punter Jimith ale giruhi (F(2q)),>, este inclusd in Im J. Fie If sia ¢R ca f(a) =f. Vor: arkta cX sirul (f (om), confine un eabgir eu inita 9. Noth eq = 25 ~ 4-1, n> 2. Deoaecs ling (at nF) = 400 $i e+ 0 ena ng 2 2 esti net a-+-nT” > 2 $4 0 < eq <7 pentru orice n > ng. Cum 25 —+ +00, pentru fecare numir natural k > ng exsté mm € N’ (care depinde de F, acti ioc 2m > a+ KT. Fie ng cel mai mie mumir natural ea proprizntes Soy 2 FAT, Rerulté of ay > 2, deci na > 1, De memenes, Zyj-1 no, deci (Zn,)kang 52 subs a sul (¢n)qn, Pentru orice € > ni avem : = VC) ~BI= Uf Gnu ~ EL) ~ F(a] S bem, - KT —0) < Len, de unde, avand tn vedere ot Jim. én, = 0, deducom ef im f (2 va 143. Din : ‘ (Qn. OT Fe Gaagcat BAT) OO 2-1) react fam 11s ORO lee De aii obfinem : lem =< penirs orice n 2 1. Deoarece La. o 1 estfel nod aq, <2 + 5. det 5, unde « — inf (2q| n > 1}. Bie e > 0, Din defnitia Leet d em Ste teat bee 3 2 cis a antr oTioe pent orice m > ra: Cum fim, 1 = 0, exist me > 1 ase teat 2 < + pens ‘m > tm. Prin urmare, pentru orice m > max (1,,n¢) avem z < tq < z+ 6, de unde euith X im 2m 1.145, Din iogaitaten 2ay41 < On Gna TUTE CH by — 0443 2 Gps ~Oy42 del sir 5g =~ dea sto derecttor. tn pl, oI EL Hea bon dy = Oh Ogg dec (ness si Conky, Rees parr one € > it > atl se [aml pani ee > yak nett Ent to tn <5 loricare ar fin > Me. ‘Deoarecegirul (Z,)q1 este deserescdtor, rezultt (n= Nay S Eats + Eada tn ten < Fy WN > Me aPentru orion > 2ng avem n-ne > 5, deci 2 < §, adic 0 < nay On ne > Fe dest Foam < §, aot 0 < my < e. Pr 2( ~2), prin inducio-sbfnem cl ag > 1 1.146. Intiucét ay > 1 $i ages ponte orion > 1, Cum nt ~ Oy = (tn ~ 1) (2am +1) > 0, Pentre orice > 1, remultd eX (o,)q34 este strict cresatitor, deci sirul are limitt st = im Gn € (1,oc]. Dac am aves a < co, prin trecer I limit in relaia de reeuren} sone at aetoe {21 odie Des ace Pentru orice & > 1 aver bss 1 = (aha +1) (nga ~ 1) = 20j (20f ~ 2) = af (a? -1), (Cum a, — 00, deducem ei im 2" __ oh Payayanni LET. a) Seal (24)ypy este strict crscter ntruct pent eice n> L ) Van consul indutiv un i (a5) © (01) ate tet 0 peniru crice n €R*. slilylelelels) mmmasael Prowpnn am aan ft sts ne) om dm nt aati 2Snsat nga tat tad 2 mae aed tinged 1 Dac 2 ley (aon) aa ant a, Dn+2 7 aa aaa abe 2 aes In concluzie, afirmasia (*) este acevaratt pent orice m € NP Folosind criteriulclegtelul objinem a a es an Gy watts) 1.14, vom y 2 O,petrricn 21 Artin piindsioe zy < "pneu 12 A Forte dinay <> (E22) ren pr Be din se < EE 5 (E> 2) rose cb 2 avem za . Pentru n orice n> 1 Ege k Cet aus 41S Ee?Prin rare, 0 <5 < 5 gi zqya = 7 — ay pentru orice n> 2. Presapunom prin aburd gral are fh, Dac A lim zm (A-€ R), prin trecere Din aceeas! rete rezulst 4a limita fo ultima rela, objinem 2 ket a= Ea (eet 1.36), de ande reaukis A= lim an = In2, contradictic. 1.149. Anim o& evistir > 1 astfel inet x, n pentru orice n> 1 i atunch ‘contra Prin inductie dupa ra se verifick relaille Be tm = Ll aegan = 25 +m. eens Oza HEU ns Wn>n Bq = (I at 1 tneonsecings, im 2 Solutie cao Ratna a ch existd pe N* atl trett w-1)p po+t) BPP sn PM 142454 .46-D, bhi: ap=fy—M=m 1224+ P-) m= |n—2)=m-2294..4)p-1) atl Prin induetie dup m se demonstreaat 2 @- UP, deck mesto par 14250, firul(zalqp1 tf propriate: orca ar fin CIN‘, exsth > nati teat . 1 22, $+ Inte-adevir, pesupuntind ok pentra un amumit ng € N* am aves > j peatra cori F> ng, ar rez toni tut (eens) 2m - SE os perc m € Ny 22m, Cum 51m yam cto in em = 0 ‘contradictie. 2 17mend Tlee> Dip EN" cu = < «. In base proprotiit do mai sus, exstd'r > p astiel 1 Sock» < 4, Vom demonstra pri induetie ok asics non Ptr n = r afrmajin este adovarati. Presupaners ck z= < } a 1 a> 2, ature: ar decd 24 Incondlusic 0< 2, < pentru orien > r, deci lim, 48 SOLUTII CAPITOLUL 2 Limite de functii 2.1. Fis aq =F +nm, 2 1. Sil (t9)qp, are limita +00 1 lim, / ana) = 1 6 15 im f leans dle unde result ctf nu are limit Ia +00. T1a = 1648) 1 al) =20(8)o8) 4B) - #168) fb): 2.8, Fie a € R un punct in care f are limits si A = jim f (). Vom arta of are limita tm orice punct 2 €R. Fie (#n)qs1 CRS {2}, 2q— #. Dooareoe Sn) = Sen 240)+1()~ Se) sim (eq —2-+6) = im fit) =A, rezulthc& lim J (Zq)=A+f (a) ~f (a), desi f exe limit& in 2 lin/@=A4s@)-s 2.4. Fie €R. Analizim cazurile: Yee Pentrucricen 21 em f (at nde rent on 7 (a— 25) 4 mJ (a 2 2) @ € RSE, Fie (Fa)aai C (4,00) QF Wndaor C (00) SQ, doud girari ‘convergente la a, Din faptul c& lim, fn) = [a] #o? = doducem & f nu are limit tn a. mf (ve), 499 a= co, fntruese li f(—n) srelimittla—oo, 0" ©) a= +00. Cum tz) > 21 pentru orice x GR, resultS Him fiz) = 400. Agadas, fate mith tn a € R dact si numai dack a = 400. gO) Ele an = 07s 2 1 Cum (te)yzy © D $i an —+ 00, reauhy o c0 este net de scumulare al walfni D. by Considers sirurie (a), fyonr-taretgn.Intruedt ~00 lim J (—nV2} = +00, rez of f ma (n)eas din D, delist prin oy = rr ~areign gt isa £(be) Be Bayh 408 in flog) 2 4 2 = edo maze nt a 20 28, a} Cant un gir (an)yoy astel eht cos 28 FART = (-1)" = omne. Set VGtat ead reo ave f (25) = (-1)", deci f mm are limit la z 2) Peat osice 2 > D avem loos VF HEFT + cos VF = FEF I = e ofa SST aes) VeFre Fi - ye] 2 a 3 fon ET Teh - veer ts 2 Vitra tit (Pore dde unce rezulté of dim, (os Ve? Faz 41 + 008 VF —wE HT) =, 27, onset gird 2g = gD”, aa ar A+" iho (1-2)(Z+2nz), on _ (Ge), in (0499 (Ean), mete pe gun reali ch, peteu orice R, [8] 21, Sul (f en)qp: mo are lis, dif ‘Anulizin cra [|< 1 Petra sruie tg = 54 +0 = {lG0) = 20 Ln 10 $m) = (41) (5 +200) + 00, deci f mt are limita 28, Peatru otce => 0, sufclent de mare, ave: 2-0) 150 2.9, Deoarece[e] $2 tI 0 epg oy Hk ext ng > 1 sf nt pu EN peat otee > i = (14 gee (14 12 Dac peterson > nnn og = (1+ 15)"simg = (1+ EY, atures + (Wi2> 1. ws (t42) cm nom srs ten (102) = ot y+, etme Oa et a eo Bt Nine (1++2)", m2 ster gt = (14 2)", m2 De i = vocimitSfi a ui oe aft un mumir init de termeni af giclui (ca), daci en att mai i tundra crm eos (14 1)” mec spt ((1+2)") dean fi eel tn le = sce a i fem gtt ((1+;2)") a wo (HD) tm (142) tn (145 Tntrucdt sirurile (tm),>4 $1 (Ue)yoy ait limite e, deduoem e& im, ( + 27 gin (142) =e 2.10. Functia f find marginit, exists M > O actfol incat|f (2)| 0 Pentru orice 2 > A avom M) < ia(e+ f(a) < mn(e+ M) Bm 6+ s(@))! = Jim ME a 1512AL. Nota u(2) = BP tna*! 41, 250, Atune tin, PACH A gg fy By T= si tn, (VeG)-2) PVG VCH Aviad nee iH futrucst 2(/e@)- t+) utr orice => 0, reals dim, 2 (Yee)— t+) Th coetusie, tim 2 ( (a) ~ 2) = — 2 (Cp ter? + ORS (3) +(+4) (42) soe (ved #(Or22-1 4 Ota +4 Cha) Vers) a+ et a) 2:12, Pentru orce t ER, cu0<|2—1] <5, 6 > Osufcent de mic, aver V0=e~ RTS Ket Vite + 10+ ‘ey WI=E~1~ (YRFB-2) Vrni-1- (Vite F i 3) 3ie—1) Vi-atl (Varro) +2VETb44 We ees eso WEA Vea aT 152 re Yite +10)’ +3 ta + 1+ 9 i) Suv 1 3 ee Vi~e+1 | (YSETS) 420 TS HA EE Ge (eas eT) “T+ + VTi (VEO + se T +S /I=3- YRFE 1 _ ot nde reat my ene ena 8 ATs +10 2.13. Dac a <0, atunc limita este galé su oo. In jpoteza a > 0, pentru orice > O sufcient de mare, aver: = 1)a 2 (ee Vt re) = te atyistes Rezalt& c& limita este finitd dack si numa daca? limita este egal cu £5. Pria urrare, 40; ante conpi, dns (o2- VTE) decia=1, b= 036 =} at bes - = 1 2.14, Pentru orice 2 > 0 avem: D (ave raerk—2) Sau (VF rae FR—2) + orton tton nee (ar tant tan mdz De ici recut ct imita este finits dan gi mural duc ay + 05+. -Fy = my ca i cose Unita tea Set Din rail a +024 +a = Sof =a, brine deci ay =1, k= Ti 2.48. Cu ootala u{e) = SOVEEEEFT—na (2>0), ave ol = tg (Vea n(n) 153Inteweat * si obtinem: (e)~na = u(z)- (Sov rkeF1-s (23), = ice » fi (=), (ev +ke+1 10) sin jma— Mm) __yynm jy OMY _ yen recat ot “sin or ny) 2 Say 7 I (2) ~na)= MED, ) Pentru orice 2 eu 0< [el < 4, 5> O sufcieat de mie, evem Dacit grad(f) > 2, atunei functia = + f (2) ~ae nu are limit fini In 420, dec 1-con(t—cons) _ 1— cos(1~ oes) (=) = f= aX +b (0,b€R)-Rezlts Be fos & S(2)-ne=(a-n)o+o Dosa gS 9 ao oy 28) 4 eet 4) Pentru orice x eu 0< al < 8, 5> O aufcent demic, avers iba Mint) aangib= (curt _ (2 yp emer ok ‘zein?e a) *“siafeonay “H(ooes) . emt 1 ue eat = 4.16. Fie A> 6 fiat. Deoarece A= tg (ate), eusfia ete schivalent ca ‘ene 28 ig Meda oal Bg 718 Bg ome) c9 (2 — arc 3) = os (actg. 3). deen fi (82 = 1 Mulfmen soluilor sale este 2.18. Pentre orice 2 #0 avem “= SORE S= {tks |keZ)U(2arctg04+2km | kez). tn icervalul (0,2) singura solute & euafii este u() = Barc A Pontru orice A> 0 arem Aw AFD —u(a)) = 20% arte (A+ 1)—arctg) = = Seg A+) sat) tg (sretg (A+ 1)—areigX) TF AQF)” mm tim SOCAL — ated ay Gum 30 fa Greig (A 1) = arctg 3) Pigg ~ brent sim 2? (WA4)—wQy EE Oe (EE Os) 217.) Intewest trast . (sin? x + 0082) sateteoes 1 ee -(2)-4#) 8 rel ti (a) = (1-3) masz Fro ule) 154Sehimband m oun obsinem lira v(2) = } (m+n), deci 2 an (it? 4 o2)" ~ ose (a) _ #55 an? + cows)" —coote 8 9(2) 2.20, $i presupunem ci f = a, X" + 0y-.X"-'+... 412+ ay. Pentru orios namie real cu 0<|e~1] <6 (6 > O sii de mic), sven sing) __sin(f(e)~) __sin(F(@)- F) | z zt 4) f(@)- 50) eat Devarece sa F@)-f 0) _ ny _ ATe-7a A eeu of 21, Pontru orice = € R, 0< |e] <6 (6 >0 sufciet de mic) avem (1 ~ cos 2) —n (1 coe 2) _ (com) —eoeta) 2 cue * Treas Incas a? a2), . unde u(a) = MUL eons +. tas) = si dg SEE ottinem x 2.23, Peatras €R, 0 < |2| < 6 (6 > Ogufcient demic) ven al tees) (2) sing — sin (sinz) =siny tn $82— Sinz _ 1 -e8 iS 156 2.28. Cu notafia u(2) = arctg V7 FH HI —exctgvF7— FAT, pentrs oriee 2 > 0 gute) = BOD atiguley a MOL, RV ERT —VPHaTD) t5u(a) tule)” ie vetee eT ae ~ gue) Waves) Wael Veet = 2) oe 0 Ba fied+3) (hs Say ¥@) tim 2 = ule) Beate 7 BR agg TP rome Bn 2 ule 2.24, Pentru orice x eu 0 <|z| <6, ¢ > Osuficient de mic, avem 1 1 _ axesin? en? Gate wreain™2 ~ sin? 2-areaiaTe ~ ED ks) (OS = sy SHOE a ( ng rorult clita in enuny existé geste fit dact gi mumai dack 2a +b = C,eas a eace este egald cu a +alna, Prin urmare, tim FO}

a AAG Famers 2.26. Notind u(a)= 747° += 42" 1.5 40, oven (+u@y (u+ene) 157Cm tng (1 -+1(5)) 2) = fim (1+ w)* = ii kind (1 0 sufcient de mic, avem en 1 inte) zh ere = erin mOteter “ ginete) ~ ztar-1 dle mde rer of Jig EE 1 ere a a etontnteeme Eby at levy Riese -erey ~ Barer 228. a) Cr notatia Tz = y, pentru orice y cu 0 < jy <é (6 > O suicient do mic), 80) = (Vem yr 4 = (ony + 0009) = = (c-etar ony - ert) oO *) to urde o>finem sa fino = tn AAT = cemttbos wet erie ina YASS 4s), arcmez _ 5, w(t) arin Ey Yt gi tn BE = tg BOD Pert an (areooa) ~ }88 any ~* moe de unde reeuk 4} Pentru orice x > C avem 2 (* - 1)sau (a> 1 s10< b< 1). Limita este ogalticu 0,respectiv +oc. 3) a> I1sib> 1. Aven Inter) 2 incre) Inar(+a"*) _ Ina+tn(t+a*)* _ ine de inate) “AB a aear Inb+In(1+b-*)= 2.20. Pentru orice z > 0 aver 1 cove ingez) nga) _ eata(tt2)_ Avind in vedere o& tim (142) 159‘ 5 (rHospita’), vamos (sors 2.51.9) Petra orice n 2 | ave (MF EaFT- aeons? = ——_# Ht _____y ts eens Parana + oF 1 rT Ba, 222 <5, tn particular, pentea = 2, obginem im, 2 = dec (in (a FWAT- aE =n 1) truce feb afer (nr 96) = ct fen et fig >? ot, renal ob im. cos* (nz - ¥6) = costs = 1. 2.82. Peatra orice 2 € R ave (2) = e*sina ene = (e*—e")sina— e* (sins —sina) = 8 (A= I) sina 22 sin 2" com = EE a (2) = recea — acces = (z ~0) cosa ~ 0 (cos ~ 2080) = = (@-a)esa+ 2asin Pin? e unde eat tin 4) = or ina —e*cosa sim 2) Prin urmare, at) 5 nig-Seae. 238. Notim (2) =ssine + (oes? —1, 2 (-F 2, 0< [2] <6 (5 Geen demic) aver (esine + (omeys*" 8 fy Sea ln(enz) fig +u(e 5 eg tin “HD ina) deci tim (zsin r+ (oos2)***) 2.84. Avem: uch ech ( ae ie (tex) a 2.95. Pentre orice x > 0 sik € Nt, neti uy (2) = 2karctex ~ ix. Deoarece ‘Bim (2) = 0, rales 8 sin 2maretgz) #5 sin @narctg 7) tag (5) He 8, im (2) = Jig SAEE)_tn le) tm) a) at) tee 1612.86. Deoncece im, (az*-+b2-+e) = +00, exist > C asttl cat as? +0 +e> 0 pentes orice 2 > 6. Cum (a= +0-92te-1 Jovbegsist ero cf mien este St dak gi mamal dick @ = 19) b= 2 fo acs te mite ete exalt cu $+, de unde obinom c= 5 237. Retin a(e) = aVFFE. Fae + bVzT Tbe — 2s, 2 > 0. Doosrvce verne(a he tes ieE-a), coin im u(e) = { FE SEP SS de unde, necesita, eas a+ b= 2 autre offs => 0 avers we) = avers) (oF) Be e +t, aah Jan 125, 2 (Var Fee = Vteata* Vatebete e+e 4 wnce cbginem Jim. u(e) = Prin urmare, im, (2) = 1 éac i moma dae atb=2gio? 40 = 2, edick a 2.88. Pentru orice 2 €R avem sin mz = (~1)Ixin (ne ~ x fal) = (-1)sin x fx}, do unde rezult& tim 7) — tim —1 Him dang ~ stm (hy saw 7 Pertru voalaté limit. comsiderim cazurle m = 2 g r= th mom fin 2) — oo, nr dack m = 24-41, atunc tim Eb Hn Sins in sin 2.89, Pentru orice 2h. (+ 9% rg G+ (e+ 9-45) Decarece C2 + C2+ C4 + =. = Oh + OL -O8 + «= 2, funfile poliomiale ée la aamritor gi minitor au celai grad dec tO (-1)' chine +) =n =0. Seaytctine +k) «In 162 140. Deowese 9 steph TR ETD ~ = 2 Sh(sin(eth) _ sini t ke = at (Se cole +R=1) = Ep Deeterm-tesn- = = gay Wet) ST eater obfinem BAL. Notind /T=2. resis sub formas iy 38 (ya—2 Vat syne (ct ~2amtt 4 ar) = it — astt) - (att -av)) = no ((oeh 1) «(ar ~1) - (ar 2) (=). (et) =1) +aterrtor ora (oerbern —1 ah (cathy -3) ens (conto -1)) = +e (= Ss acre) S= 1014), cave are propietatea im, f(y) = inn = Pencru orice p> Saver 4G) iv+ 50) Ina, siaf (v)asy _ rainy + = e+ sing a sing a 14 Siawleoss D1) , sin F(y) oy a=siny ‘a+siny Intewcat Jims f(y) = im, (os f(y) ~ 1) = 05 fancjite sing, eos atsiny’ ¥ asing" +n (ln(2 +8) ating 2.44. Deoarecs f (0) = 0 gi f (0+) = +00, eaulté ok dreapta 2 =0 este asimptotX vertical la dreapta a funeties J. im_ f(z) = +00, reult ck f mu aro asiptoté orizontalé la 400 gi = in wen = urs miginite, rele eX Jim u(y) = 1, dct im, Se)n2 = ot (VERT 2) 42( -1) = 1 1 142 ying 164 a do unde reat o& fin LO) ot gi im (4 (2) ~ 2) des desta 2+ 3 est asimptotd oblict la +00 a lui f. Analog se arati oi droapta y = —2 $ crsnayn blic In —0 a hi f 2.48. Pentru orice x > 0, suficiont de mare, avem 2? 4 br +e > 0, deci He) te Le) marie 24 So tim oor Deoarvee late ® ne Sh Valebetota 2 Bm 0) ~ (0+) reaulti cf dreapta y= (0-+1)2-+4 este asinptctsablck alu f ln -420; ebyinem a= 1 sib=2. ‘In fine, din faptul ok dreapta y = 2r-+ 1 intersectenzh graicul li f fm punctal de abscisé xo = 1, regult& c& ¢ € {—7, 1} 2.40. Nothin = ginoains..csg, n €N* of obwervim of Up (2) simu (x) (rin (2}\* eae Ce sin (2) Pntru orice & € Naveen lim 1 (=) = O 4 lng =1.Prin umar, uz) sin (2) —sinte (2) _ yy ¥—2ingy_ 1 ae) s n(x) i BBS Er @) aa “Pinan sama ein =— Mt — hg 2-397 — 7 9 olovind egalition (*), rin indie se bine eb eis se it = tm 22) tam by sistm plus, iu npn sisoce resents do und> rezalt& iy 2.47. Cx notatia, cos(ov2) -c8(032) tn (2) 165vem 1 exo) 9 tata (2) = ta (2) +608(a12) -e08(a22} 008 (42) + PUR a nti) La fel ca tr problema precedent se demonstreazt prin induct eX him 2=eosleu2) enim crive n> 1, deet Se) 408+ +68) nfn+1) (2043) Gaede ted a MONO gay Rents Prin armare, a, entre orice n > 1, Ge unde rezults Ly = (taht. +e) —(f toh +. tah = Jain $1) n+) 2 (nnn 7 2.48. Nothin un (2) =n pest rice n > 1. [la+byh-1 1 FER, nEN* gi obtinem ooyrtitie—1 sigs (z) = (14 (041) 2) AF oy (2) + (n+) SS 2.49. Cu nctafia tn (2) tess 2) ae 1 Uy =1 ging = Dy te a Int hy rin oreo Lape gtetd lz” — siazein2z...sinne nr SE 2eRY, nN, objinen mule) tga? +n inzsin2r...sinnz — sin rsin2x..sin(n-+ 1) =e 166 mt) an a) 4 EM HOME nb ecsnlne (n+)? din egalitates proceden:4 se obtine . prin indactic dup n €&, pentru orice n > 1, exist gi este fit Ly 2= lim un (z). In plus, (Ln)q; Satisface recurenta a (nt? Lam dy Inst = (n+ 1d + OLD nt, Relatia de recarentl ne rescrie sub forma Ins _ dn _ (n+) Gril ae nde reruke 1, = MOD On +1) nt teedacnetlt K nligztg =1g = 2.80, Peary cco n €?, notin tgs) = ER 5 ya Lat cat protfema 249, prin induce we demonstreak ef, pentru orice n> 1, exist este 7 i et Zo Yn.) pts, y= Ma tap, , fi (bu)y>y C2 termenul general a,,= a+ nT Gh, =b+nf, unde T'> 0 este © porioedi a lui 7 Remuts ) ££) = Jim $ (bn), Biante hood Baie) dec f ma are Limits taco. Aatrvest Jim LOT! — ign LO) —o, rents cb f an are asimptots obied la +00 2.52. Considertim fanctia h : R —+ R, h(z) = f(z)—9(z). Fie m ER, T, > 02 pericadd s functici f gi T; >0 0 perioada a functiei g. Netand T="; + 7a, pentru orice 2h, vem Fe +0) — 99 +67) = h(zo+nr) (2 4H) + h (co +I) —h (20) 167©, prin trecre ls limita dup n tn ogalitatea preanlenta, obyinem 6, ict F (20) = 9 (zo) un RES: Pentru orice = ¢ Raver J (2-40) ~ (s-+a) = f(s) ~2, ote se tseamak c& ORR, 9(2)=f(c}-5 ‘ste periodies, de periondt a Deoarece f este margints pe (0,0), exist 1 a mu nt pe (00), > 0 axtfel mest J (63] r "=1+ [6], vem f(0) > 2, doi > CHENG HD+ AL) > B fot el 1) la > itt +})=fen—m), 168, 1a unde Hy =14 3-43 2.57, Din enanf rezultt eX oricare ar fi z 2 Osi n > 1 are locinegalitetea w+ 0am Hy melo fin ox =o f(z4n) > f(z)4an. Patri #1 I (2) = fe] +{2}) 2 f(r!) + afr] 2 ale}, devnde ec in 2) 0 2.8, Aven warden la0 side (-e,-1) bt sine $b41< 0-9 J (2) < (t+ 1).2* = im f(s) = -00 4)a>091b==1 f(2n9) = ~Qnn)* + ~c0 : mec sanentte 4n 5) a>Ogibe(—1,1) Aviind in vedere ci —b € (—1, 1), exist ¢ > 0 astfel ines (—b—e, b+ 2) C (1,1) pee an (ed), esse find bei, exit 8 € ( Intructt SF (a+2n8) = -e(a+2nz)* + —00 (B+ 2) = 6(8 4 2nr} dleducem o& f nu are Lita +o. 8) a>0gibet J (nz) = (2ne)* -+ 400 1 (-J +202) =0-0 } senate too. Narosid>t bt sine 2b-1> 0 £(2)2 (b- 1a" + Jim f(e) = +00. 1692.59, Din relaia f= 3 (Ln ~ f 0) si din ptul ob fof ete erescBoate, recut os {ite rescore. Ul2)-2= (Fo N@)2F2NO= 240). sie § (2) > F2~ $(0)- In conscini im, f(z) = co. De ack reaul ok exist a > 0 auth nett / 2) > O potra ore 2 > = Sim £2) (0 2.60. Fie ‘2a)yo1C ‘sth 2 1 astfel inte yy > O pentru orice n > r. Es (a= 1)? ,n21, avem f r wt 20a) one = © ttl VOOR Dac sir yoy & fi emirgint superior, ar cenfine wn subse (yu,)qn CH limits +400 abel 1 8 2 i & iF | contradic. Dei (h)y31 et mic tm consecn,sul (14-42), te magni. Tinkad sosma 24 y —»G, din relafia (+) obginem Jim ya = 1, deci tim fr) = 1. 2.61, Prin inductions art ot (fo fo~0 Ne) = aes, ken iw 1 (um Jin, Ey = Sp es ae Sigeresenl 170 (snfouere 4 are ¢ infinitate de termeni rafionali iioraligtunci (a)azt = (eadaos U(He)n2+ unde f08,)no1 CQ (Bia)azs CRY Q 6 i, a4, = im, (2a) Ins = (hee Dar U OMA Dz 8 Bim, en) = lm, h(a.) = 2 recut cb in, (04) = 2 ‘Ams demonstrat cf pentru orice sr (04),>s din I\{a} sq +a, aver im. fen) = 2 deci Lig h(@) = A. Otservatic. Rezultatul imino valabil stn cazul tn care ¢ € R este un panes de seumuare al intervaluls I, iar funeilef,9,' sunt definite pe Z, cu sxcepia, eventual alia, 2.63. Conform probleme anterioare, fare iit tna dack gi mumat dack a € {0,1} seu a= $00, 264, Fe (En)ap1 5 (n)asr usar din D\ fo}, en limita, Corsidertm sirul (a)na defiit prin Cinnt =a; On = Hey NEL Deoarce (yuo = (@an-1)n21 U (an)aps i, Oona = im, an = 8, dotvoom ct Conform poe exo. A € R astfl tock im. f(a) =A. Da gre (f bana CF fte)Daon Ait subir ale gual (F(¢q))qoy de unde rezalts ek slim, $ (ea) = Jim, fun) = A. Ayedar, exists € R astfel tncht penta orice gi (#4)q>y © D)\ {a}, o0 inita , aver im J(rq) =, de f ar Tink in a 1.65. Implicaia (=) reat din defini li panel I stnga a vmei functif iatoun im(=) Fi (haar (fl dout gir trict crsettoare din D7 |~00,9) 1 limita 4 Cu termeni elo: doutsiruri puter forma un gir strict crescétor (z,),.. Din ipetect reales srl (f(2n))yoy ae limit. Dach = Jim j (am) crn (FC Do (H(z Sant subsiur ale stub (f (9))q3y 5 aver fim f (24) = Jim f (ef) =f Agndar, exis: | € R cu proprietatea ()(emaz1 © DO (-00,20), ty 130° im (te) =f ie acu (yum sr arbitrar din D (0,20), 20 -»24- Dat (J {en)yoy axe linia exit vecinttate Va ll (naar ca 8 a inital do ben 84 srall Ft29))yo4> dei situ (25), contine ur subg (zu, )yo cu proprctaee oh {(G) €V penta orice > 1. Sirul ean contin un subi net cescater (6) qo Result ck f(s) — ty doc exsté ng > I's net Jn) € V pent encore scatradioic Prin urmare, lim f(2q) =1, e208 ce iscaank ch f are Ini e stage %h tH f(eo-)=L 2.66, 0) ie L = Jim. 9(2) (n)qat CR, 2u ~ 00. Com tim 9(e4) = Ee st (9(¢))na1 cate Convergent, deci este sr Cauchy. Fe © > 0."Attac itd ng > =f incat |9(2m} ~ 9 (#a)| <¢ pentru orice m,n > n,. Prin armare, Uf (em) ~F (2a St (@m)—9n)1 <6, Batra orice myn 2 ne, oven oe tnseamnd ck (/(29)),o, este de asemeaen sic Cauchy, ‘doc este corvergent. Folosind problema 2.64, objinem scm 2) Deck Jim 9(2) = oo, concluzix nu esto neapicat adevicatl. Tentru a justfica ‘aces: Iucru, Sensiderdmn funetile f,9 :R +R, f(c)=sinz, g(z) = 24 e%, Cole dosd fFunejil au proprietatea, If (@)- F@)1< l2—v\ < lol) - 9)) si f mu are mitt la co, pert orice = y €R. In pls, im 92) = 207 Noam a= $y (22) y= So, 2 Se de meer Oaing oe cre Qe Sine Cae) Fee > 0 Dower ip Zl o 2 att 0< 6, < «wat tt pent wee se(udatene A-decte ney dot Jim, $* tm 4.) > ta comcane,in oy = in, (52 Bq) = 2 sas noi ag = So4(z2y) se = Booby ws Leo 9 er timp £2) = 4, existh 0.< 6 < a astil tocAt pentre orice = € (0,éa) s8 aver 1D O-orese Teac Fat ne n> ne {In concecing2, es (= e)bu an < (At) be <2; pentru orice n > ne, deci lim swale tai 4n fine, din faptul c& by -+1n2, deducer ef im dy = ima & ») 2.60, Pentra call calor d>uk Bimie, vor fli probleme 2.67 2.8 oon =f (4a) om 5) Ain? eaten es hie tact oaegl rent ot tim, $24 (4) = 3 stm comecin, im. om = VE 2) Find, Soar So (ae 1) sitania 06} +R, f(6) = £(@) Sy (3) ae Deoarece lip £2) = n2, eauté ef y= Soy (2) mPa, siz > Oaitrar, obsinem f(e2) = f(22, 2.70, Notim f (1) =a, ¢ > 0. Pentru apoi (2) = (2). Prin nice fa"2)=f(2)=1(5), oricare ar fiz > Osin =, = Dact a € (0,1) san a ¢ (1,00), atune! im 2 = co san im ate = oc, dee sau f(2) = Jim f(o"2) = 0, cc ce nu este posit. RAméoe weFie b > 0 asifel st f(0) = 1, Pentru y = 6 si = > O arbitrar, din i cents Se) =F (F) apoi # (tz) = f(x). La fel ca mai sus se obtine b= 1. Agadar, f dae uml dak ¢ Din ), pentru = y objinem: H(@f (2) = f(0) = 1 sf (2) Pain urmare, f(z) = 2 pentru otioe = € (0,00) 2.71. Din faptul ef (c— 0) = ~00, exist € (a,c) astfel cit f (2) < f (a) penée ‘ate’ asi o(*F5) 7(*42) pe Bw stoy> 4(2E8) < 1( 42), roan ef ou orice 2 € ( Decne 2 < 22! este monotons pe [a, b] 3.72. Fie € > 0. Peatru orice z > f(€) avem J-(2) > e, deci im f-! (2) 3.78. Sind (f (nya exe desereseitor mtg inferior do 0, deci este comsergen Lim. f(r). Ari o im f(z) =. Pe e> 0. Deoarsce im f(a) = exist Ne > O astfel incit — _ OSS (m)-A ny aver [e] > ne gy fm consecing OS H(le)41)-ASS(2)-A 0. Atunci exsth t, € (2) astfl mest f(tz) > Ay (a) ~ 2. Cum f exte restore, pentru orice (tz) sven Mle) —e< StS SSAC), dics. |f(€)—(2)| 0. l:ruedt sup {f (6) € (2,0) } = 00, existh t. € (a) astfal neat f(t.) > ¢. Prin wrmace, pentre orice ¢ = (te,0) aver F(Z F(t.) >€, deci exist {(b-0) = co = Ait) ') Rajionament ssemiiniter cu ext de a) ) Aver: f (2-0) = sup{F(O] te (2) } < f(z) < FW Sint OI te W.0)}=F (+9) Bt 4) s+) <4 (Z2¥) < sy -0), ptr orice zy eT, 2

4. Din faptul ok f sate surjetvi renal eb axstd we € (00,8) ast! inc f (ue) Sf) < Sw) <-<, deci Sm, f(z) = 10. In caal a €R si ¢=—o rafintin asemdndtor. 1a feb demonstra lm f(2) = 2.77. Pind monctone, funfille J si f—1 au limite Interle tm puntee de acumulare ale domeniului de dent, doe existd ly = "lim f(2) ila smal fll ob = 0 a = 00. 175Fie v ¢ (a) siz € Reus b= lm Din f(R) C (a,b), reault& t > a, deci fy =o, Fier Rg y€ (a2) cuy f(b). Decerece 464.0) 2 110) > 1) verstbec (0) astiinct f=) > f jpentru ce = & (2.0) F(o-0) 24) F(0-0), 1 contradict eu). Doel f(a) < J (0) penteu orice a,b ER, a n de unde role elim f (24) = 20, Find msi, srl (en) confine un ub convergent (zhq)ya:» Fh, ~+€€ [0,8 ack srl (ry, yay ar ved iafnitate de termeni egal cae, aiuick acta a Sorging un eutgr consant cu termeni epali cu c cz tn cae ar rzultac& f(e)= bo, coca ee 1: ee pos, Tecind eventual lan ui, ptom prenpune ez, Ze pen ee “Daedi c= «, atunci S(e+0)= lim f(@4,) =00, ‘moontradichie cn ipoteza. La fel, fm cazul = by rezults Fb) = dim fn.) = 00, contraciio ‘Ansa cazal c€ (a8). Unul din interval (,¢) sau (c,6) contin infinite de temmen. i srul (rs, )yz, de exompla (,8). Tree la un cub, p> care fl nota la 461 putem presupune of C2, )asy © (6,8); obfinem £e+0) lim, f(2e,) = 00, 176 contradictic. In conchuzie, f este mArginit& superior. Assmiinicor se arat ck f oste mirgiaits inferior 2.80. Fie siral (&x)qo1 an = (2 V3)" + 0, Polosnd bincemal lui Nevtoa obtinem pentru orice n EN exists ay,by € Neu Jim dy = lim by = 06 antel neat n= Oy ~tnV3, Din enuny aver $n) = On ~ byv2 = tm + (VI~ (Cum f ate Limits to 29 = 0, resule c& im J (2) = lin f (Gn Promypunem prin absurd ck exist ¢ > 0 astfel teat (0) < Alunci Vera= 19) x pentru orice 2 > 0. Presupundnd ed exist& b > O astfel ncat f(B) > B+ 1, rexults 2. VE FO= FF) 2 IO+N ZIM > O41, contradictic. Deci f(s) < 2-+1 pentru orice = > 0 ‘Agadar, pentru orice 2 > 0, aven: 18) cy BSf(a) 1 Flee > ODeoarere tin + a, exists ie 2 1 astfel tncSt Jug — o| <¢ pentru orice m > ne. Pentru orice € U; := [an,,4) , exist&ins > ne, natfel inckt x € [an,. én, 41); cbginem i@- nal 0 astel tact peatraorioez €R. 8 avema f (2) < M gin conocingS, f (f(2)) < FM). Prin tree Ia init in scent inogalitate am bine oo = sim, £(F (2) < $0, conzradcfe. Agadar, {cote nemirgiitd supetior: Fie ¢ > 0. Cum f exte nemirgnith miperior, exett 6, € R ou j(6,) rmonotonin funefiek rezult& ek peutru orice = > 8 avem £(e) 2 J(6e) lim f (2) = 00. 7Solute alteraativa. Sé presupunem prin absurd coo mu este limita func f Ia cx. Atami eistt co > 0 eu proprotates chy oricare ar fd > 0, exist zy > Fast cat fies) < ep, “nlocaind 5 > 0.cu n € N°, obginem un gi (Sao » Fn ~* 00, astel Meat ‘£(2n) 5 €o pentru orice n > 1. fn consocinga, / (f (ta) < f (co), de unde obfinem 00 = Jim, (F (en) < Seo), conadicge. Presapunerea fut ind fal, deducem cb im, (2) ~ oo. Dbeervafic. Dack f nu este monoton cresclone,conclunin nu mai este adevtrats Peokru a argumenta sost hers, consider fanctia. (ass rear s)-{ 2 289 ‘cae are proprictile: ‘ f/nu ext» monotons pe nici un interval propriu J C Ri + fof = 4 lm f(fG@) = 05, «fm welinith 2 3.84. Se wrath mal tai ch (rz) =rf (2) penta orice 2 € Regi r €Q (vei 321). = Dack f(1) =9, stint f (9) =O pentru once ne Ny de unde raul cb BE J()= jim 410) =0, penksu orice r> 0. Cum f este impard, deducom c& f(z) = 0 pentru orice 2 € R Daca f(1) > 0, cun f(r) = f (1)r pentru orice r € Q, retulté ok Ba f@)= kim (0) =f (1) im n=. ‘Vom aria cl f este strict cresoitoare pe R. Intr-adevar, oricare ar fi numerele reale eu0. Fez ERE (olga: slbu)yas © Qs an +2 by ake Hcl ty <= < by peat vie n> 1, Ate L() n= $00) < f (2) 0. Deoaroce tim £2) Revd <2] Oo prot fei J Duck = ip £2, tans b= tim £7) n°. Deoarece 2 +n + co, reultt Gen +n) Len)L {ent | ~ Gey en) ‘Trecdnt Ja mitt tn inegalitaten We Gen)l ental obfinern 02 I OF ary ~ Ts" contradict, Deci fumetia f este marpinits 2.90. Ardtém mai total c& Lim (f(2-+n) — f(2)) = 0 pentru orice n € N*. Fie N21 she > 0. Deoarece im (J(2+ 1) ~ f (z)) =0, exstt 5, > 0 astal meat @+)-F 5, Dack 2 > 6:1 € (1,2,..m},abunsi stk] > Sesilf (a4 b)~ fle k—2)] < de unde reales -1) Wetn)-f@)l = OUe+H-se < Dute+w-se+k-1) 9. Cam tim, (/ (22) - f()) = 0, exists 5,'> 0 atl inst pentru orice # > ds ver Wvez)- sl <5. Dect > 6, stunci Hz > 2 > 8, pentru 1 < k C. Analzin casurile: 1) a> 1, Bxistiin € N* astfel meat 2°-# < a < 2%. Pontra ories 2 > 0 axem F(B a) ~ f(a) < F (az) ~ F (2) < 2") — F(z) de unde, foleind teorema cloteui, obfinem im Uf (az) ~ J (2) 1811 ac dst n © NP astfel ines 2 0, reaul& o8 fim (J (ax) ~ f(2}) =0. 210 Alt sae Wa ton antral 1 lk 2 Dip obi tn FOO spc tone 8 Dane f oe aa a Jf) < far) < f(2"2), entra aries 2 > 0, dock pe flor < $22) _ ses) $0) fe SFO = Te) ~ Te) Tea Te on, veal c& Him, S008! = z =m 7) ~* Pain trecere Ia limit eu = 2) a € (0,1). Bxisté n ¢ N’ astfol moat 2-" O,deci pe LO ¢_Se) Sle) S's) 4s} $ Flee) § Fe-ee) ~ Ft) FO)" Fa) om in fl = te 2%) pe i nd f(z) Faz) Neti mingle prerdente,obinem jim, ZACK — 1, dost tm SS 2.05. Fie L = Jim ft2), Lim f(2) 2 €Q, yER\Q Dack (29)yo4 CQ 8 (on),o1 © RVQ sunt dbus suri exescitoare eu limi 00, atunci exist ny > 1 astfel Ieebt'2y > sl tm > y pentru orice n > ng, Deoarece f (zm) 1 L si f (ya) | Ly rezk c& Q) FG) no. Asemiinitor se aratt ct ® susvss@ entra orive 2 £Q, 4 ER\Q. Din (1) sh (2) daducem cf L = L’ gif (2) = L pentru orice = € R 182 2.94. a) Vom arta ci f este strict crescdtoare. Insr-adevit, in exe contrar, exis: f (22), de unde obfinem: ene FD < age HOD) > f(xy) eH eH) & § (ay) elles) eH, dich f (21) < f (za), contradichie, Doci f este strc: crescitoxe. ») Avind in vodere ob este monoton crescitoare, pentru ardta im j (2) = 20, ‘este sufcient si demonstra el f este nemaryinitk superior, Preeupaitind contrariul, exit M> O astfel cht 0 < f (z) < M pentru orice 2 > 0, Pensru ayy = Me avem F(cu)>F(0) = O51 au = Slew < flee < Met, coancecentrnicealegere Iai zy. Dei im J 2) = oo. Din potas reat ok pent orice +> Owvem f(z) > 0g Ins (2 *T@ dz Fe De aici obfinem. laz an BE = 1 in Dy AB j@ tA L(ea) 295. 1) Fie (2)yo1 CRY, ty + 00 eu im 1") = 1 gi y > 0. Pentru orce EN, exist ky EN giz [0,y) astel cbt 2 = bl Prin induct revulté ef (n2) > mf (z), pentru orice n CN (x > 0),deci Ln) > I (rut) +S (em) = bal (0) +S (en) do urde obginem La). baby), Siz) Zh tm em > F2=# 00, result c& tim ky = ce gi, ta comsecingi, tim FLO) tg £0) _ S00) SS Ky tin yy BY fe Pe de alt pata, [2s] = We Mie do, coe ig, £09) 6, rin ura 1 in, £60 > £0), a sy) st 0) Preipne ra snd nin 2 + 2 © € (Oje0) au ar Knit Ia oc, ct exists dou gitar (rq (Qn)nor © im 29° im Yn = 00, astfl Inet 183