UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE FIZICA, CHIMIE SI TEHNOLOGIA PETROLULUI

SPECIALIZAREA: PETROCHIMIE

PREDIMENSIONAREA UNUI REACTOR DE DEHIDROGENARE A

ETILBENZENULUI CU FORMARE DE STIREN

Capitolul I. Introducere
1.1. Scopul proiectului

In acest proiect se urmareste realizarea si calculul efectiv al bilanului de

materiale si a bilantului termic si predimensionarea reactorului de dehidrogenare a
etilbenzenului pentru obtinerea de stiren.

Proiectul cuprinde un studiu de literatura despre procesul de obtinere a

stirenului prin dehidrogenarea etilbenzenului si tipuri de reactoare utilizate pentru
realizarea acestui proces, cat si calculul de predimensionare a unui astfel de
reactor, cu prezentarea normelor de securitate in P.M si P.S.I. si norme privind
toxicitatea din industria de fabricare a stirenului.

1.2. Stirenul importanta practica si date despre capacitatea de productie a

stirenului

Din marea gama de produse aromatice, ca derivate directe ale benzenului, o

mare aplicabilitate industriala o are etilbenzenul, principala materie prima pentru
obtinerea unui important monomer utilizabil in primul rand pentru fabricarea
cauciucurilor sintetice stirenul.

Stirenul, fiind un derivat direct al etilbenzenului, are, ca si acesta, o structura

aromatica, este un lichid inflamabil, cu temperatura de firbere de 145.2C, foarte
apropiata de cea a etilbenzenului care este de 136C, ceea ce ingreuneaza procesul
de separare de etilbenzen.

Utilitatile stirenului sunt limitate in domeniul macromolecular. Monopolimerul

impreuna cu copolimerii, cu acrilonitrilul, metacrilat de metil, clorura de vinil,
constituie aproximativ 25-30% din productia materialelor termoplastice.
Copolimerii cu divinil-benzen servesc la obtinerea de schimbatori de ioni, iar cei
cu poliesteri nesaturati au capatat o mare extindere ca materiale de constructie.

Copolimerul butadiena-stiren are proprietati variate, in functie de raportul celor

doi monomeri in polimer ; la continut mare de butadiena, copolimerul are, dupa
vulcanizare, caracter de elastomer si reprezinta partea cea mai importanta a
productiei de cauciuc sintetic.

Capacitatea de copolimerizare a stirenului este folosita si in productia de

materiale peliculogene recurgandu-se la comonomeri sintetici sau naturali.

Domeniile de utilizare ale stirenului se repartizeaza orientativ, astfel : 57%

polistiren ( homo si copolimeri pentru materiale plastice ), 27% cauciuc butadien-
stiren, 5% poliesteri si 11% alte domenii.

Productia de stiren prezinta o dezvoltare constanta, dar mai putin spectaculoasa decat a altor
monomeri, deoarece dateaza relativ de mai mult timp.

TABEL I.

Productia de stiren in principalele tari capitaliste, in mii tone

Tara 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1970

producatoar
e

SUA 791 799 861 964 1020 1270 1904

Japonia 34 47 74 98 113 129 218

R.F.G. 90 100 130 160 190 - 278

Anglia - 80 - - 138 - -

Franta 33 36 37 40 50 117 165

 Italia - 38 52 57 68 - 250

Productia de stiren se realizeaza in prezent aproape exclusiv prin dehidrogenarea

etil-benzenului. Acesta se obtine printr-una din urmatoarele cai :

- alchilarea benzenului cu etilena ;

- separarea etilbenzenului din extractul aromatic ( fractiunile xilenice ) rezultat in

instalatii de reformare catalitica ;

- separarea etilbenzenului rezultat ca produs secundar la obtinerea izopropil-

benzenului.

Pentru dehidrogenare se poate utiliza fie etil-benzen obtinut printr-una dintre

operatiile enumerate, fie un amestec de etil-benzeni din provenientele aratate.

Capitolul II. Dehidrogenarea etil-benzenului la stiren. Studii de

literatura

II.1. Termodinamica si cinetica procesului de dehidrogenare

II.1.1. Termodinamica procesului de dehidrogenare

Reactia de dehidrogenare a etil-benzenului este urmatoarea :

C6H5 C2H6 C6H5 C2H3 + H2 ; DH = +28.7 Kcal/mol

Valorile constantei de echilibru a recatiei de dehidrogenare a etil-benzenului sunt

reprezentate in urmatorul tabel :

TABEL II.

Valori ale constantei de echilibru pentru dehidrogenarea etil-benzenului.

Temperatura DH DF Lg Kp Kp
[C]
[Kcalmol [Kcalmol [ at ]

25 28.100 19.892 -14.5836 2.61x10-15

127 28.612 16.999 -9.2891 5.14x10-10

327 29.322 11.024 -4.0160 9.65x10-5

427 29.551 7.949 -2.4817 3.30x10-3

527 29.712 4.858 -1.3269 4.71x10-2

627 29.824 1.751 -0.4252 3.75x10-1

827 29.920 -4.510 0.8961 7.87x100

927 29.910 -7.620 1.3877 2.44x101

1227 29.730 -16.990 2.4752 2.99x102

Reactia de dehidrogenare a etil-benzenului poate fi insotita de formarea fenil-

acetilenei prin dehidrogenarea stirenului sau prin disproportionarea a doua
molecule de stiren dupa reactia :

(1) 2 C6H5-C2H3 (stiren) C6H5-C2H (fenil-acetilena) + C6H5-C2H5 (etil-

benzen) sau

(2) C6H5-C2H3 (stiren) C6H5-C2H (fenil-acetilena) + H2

Valorile constantelor de echilibru pentru cele doua reactii sunt:

TABEL III. Valorile constantei de echilibru pentru reactia (1)

Temperatura DH DF Lg Kp Kp

[C] [Kcal/mol] [Kcal/mol] [at]

327 9.624 12.364 -4.5042 3.13x10-5

527 9.800 13.228 -3.6132 3.44x10-4

727 10.229 14.028 -3.0655 8.60x10-4

927 10.706 14.702 -2.6775 2.10x10-3

1127 11.261 15.361 -2.3979 4.00x10-3

1227 11.557 15.620 -2.7560 5.30x10-3

TABEL IV. Valorile constantei de echilibru pentru reactia (2)

Temperatura DH DF Lg Kp Kp

[C] [Kcal/mol] [Kcal/mol] [at]

327 38.946 23.388 -8.5202 3.01x10-9

527 39.572 18.086 -4.9402 1.15x10-5

727 40.120 12.645 -2.7633 1.73x10-3

 927 40.616 7.082 -1.2897 5.13x10-2

1127 41.071 1.481 -0.2312 5.87x10-1

1227 41.287 -1.370 +0.1996 6.32x100

Dupa cum se vede, fenil-acetilena este prezenta alaturi de stiren in cantitati

foarte mici (p.p.m.) chiar la temperaturi joase, cantitatea crescand cu temperatura.

Temperaturile de congelare si de fierbere ale fenil-acetilenei fiind foarte

apropiate de cele ale stirenului, practic nu poate fi separata de stiren.

Alte reactii secundare care au loc sunt :

C6H5C2H5 8C + 5H2 DH = -0.41 Kcal/mol

8C+16H2O 8CO2 +16H2 DH = +190.08 Kcal/mol

C6H5C2H5 C6H6+C2H4 DH = +24.3 Kcal/mol

C6H5C2H5 + H2 C6H5 DH = -15.4 Kcal/mol

C6H5C2H5 + H2C6H6 + C2H6 DH = -10.0 Kcal/mol

Prin reactii radicalice se mai formeaza circa 0.1% izopropil-benzen si -metil-

stiren(calculat fata de stirenul produs ) si urme de butil-benzen. Se formeaza
deasemenea circa 0.7% hidrocarburi cu temperatura de fierbere inalta : difenil-
etan, stilben etc.

Ca urmare a reactiilor secundare, caldura efectiva consumata de reactie este de

33.2 Kcal/mol stiren.

II.1.2. Cinetica procesului de dehidrogenare

Dupa cum s-a aratat anterior, la obtinerea stirenului din etil-benzen, pe langa
reactia principala avem si reactii secundare :
reactia de dezalchilare : C6H5CH2CH3 C6H6 + CH2 = CH2 ;

reactia de demetanizare : C6H5CH2CH3 + H2 C6H5CH3 + CH4 ,

reactii care nu influenteaza foarte mult reactia principala.

Ecuatia vitezei de reactie de dehidrogenare este data de relatia :

(1) in care:

dSt cantitatea de stiren produs ( Kmol/h );

W cantitatea de catalizator ( Kg ) ;

K1 constanta de echilibru pentru formarea stirenului ;

k1 constanta de viteza pentru reactia de formare a stirenului ( Kmol/hxatxKg

catalizator )

pEB presiunea partiala a etil-benzenului (at) ;

pSt presiunea partiala a stirenului (at) ;

pH2 presiunea partiala a hidrogenului (at).

Prin integrarea ecuatiei de viteza se obtine expresia:

(2), in care :

x fractia de etil-benzen, transformat in stiren ;

1 fractia care multiplica pe dx ;

y randamentul, in % ;

L inaltimea stratului de catalizator, in m ;

P presiunea totala, in at ;
C1 = pA/noK1 , unde no = debitul de etil-benzen, in Kmol/h;

= densitatea aparenta a catalizatorului, in at;

A = aria sectiunii transversale a stratului de catalizator, in m2.

Pentru calculul inaltimii stratului de catalizator L, integrarea se efectueaza

graphic, folosind diagrama conversie X functie de randament y, obtinuta pe baza
datelor experimentale.

Din ecuatia dreptei rezulta pentru constanta de viteza a reactiei de dehidrogenare

relatia :

(3)

Toate aceste relatii se aplica in cazul folosirii unui catalizator cu regenerare

fracventa.

Pentru determinarea constantei de viteza pentru reactia de dezalchilare s-a pornit

de la ecuatia :

(4), (Bz) fiind cantitatea de benzen.

Integrarea grafica folosind corelatia aproximativa y/x functie de Xa datelor

experimentale, duce pentru constanta de viteza a reactiei de dezalchilare k 2 la
ecuatia:

(5)

In mod asemanator se obtin datele privind formarea toluenului. In cazul unui

catalizator autoregenerativ in prezenta unei cantitati apreciabile de abur,
determinarea ecuatiilor cinetice este mai dificila, deoarece se efectueaza in conditii
adiabatice, iar la trecerea prin stratul catalitic, avand loc o cadere considerabila de
temperatura.

Pentru simplificare se considera ca stirenul este singurul produs al recatiei al

carei echilibru este dat de relatia:
 (6)

Conversiile reale la echilibru sunt mai mici din cauza reactiilor secundare si
formarii hidrogenului in urma arderii cocsului depus pe catalizator.

Date pentru o alta interpretare a cineticii dehidrogenarii etil-benzenului s-au

cules, in intervalul de temperaturi 520-5600C la o viteza de volum intre 800 si 1000
mllh, in prezenta unui catalizator format dintr-un amestec de oxizi metalici ; viteza
de reactie s-a determinat dupa cantitatea de stiren format, observandu-se o buna
corelatie cu cantitatea de hidrogen degajat.

Interpretarea cantitativa a cineticii reactiilor catalitice monomoleculare a avut c

abaza modelul introdus de Balandin, care presupune existenta unei corespondente
structurale intre moleculele reactantilor si reteaua cristalina a catalizatorului.
Reactia este precedata de un echilibru de adsorbtie a reactantului pe un sistem de
doua sau trei centre active adiacente intr-o configuratie geometrica care
favorizeaza legarea dintre grupul reactant si catalizator.

Pentru determinarea coeficientilor relativi de adsorbtie a produselor de reactie

stiren si hidrogen au fost determinate, in conditii similare, vitezele de
dehidrogenare ale amestecurilor binare etil-benzen-stiren si etil-benzen-hidrogen,
valorile numerice ale coeficientilor relativi de adsorbtie calculandu-se cu formula :

(15),

in care : m0 si m reprezinta cantitatea de produs de reactie format la

trecerea substantei si a unui amestec continand p procente substanta si produsul de
reactie pentru care se determina z.

Coeficientii relativi de adsorbtie a stirenului variaza de la 48, la 520oC, la 15, la

550oC. s-a constatat ca coeficientul de adsorbtie a hidrogenului nu se modifica cu
temperatura si este egal cu 0.7.

Coeficientii relativi de adsorbtie ai stirenului sunt redati in urmatorul tabel :

TABEL V.
Coeficientii relativi de adsorbtie ai amestecului etil-benzen-stiren (19.5% stiren)

Temperatura mo m Z

[oC]

520 5.4 2.5 4.8

530 8.0 4.3 3.4

540 11.5 7.4 2.3

550 15.0 11.0 1.5

Hidrogenul nu influenteaza viteza de reactie. Adsorbtia pe centrele active are loc

competitiv intre etil-benzen si stirenul produs in reactie. Fenomenul este pus in
evidenta alimentandu-se reactorul de dehidrogenare cu amestecuri cu continut
variabil de stirene.

II.2. Procedee de obtinere a stirenului

Desi cea mai mare parte din stirenul produs se fabrica prin dehidrogenarea
etilbenzenului, exista si alte procedee de producere a acestuia si anume procese de
oxidare si epoxidare.

a). Procedeul de oxidare

1). Etil-benzenul este oxidat la acetofenona pe un catalizator de acetat de

mangan la 115-145oC si presiune de circa 3at conform reactiei :

C6H5-CH2-CH3 (etil-benzen) + O2 C6H5-COCH3 (acetofenona)

+ H2 O
 Aceasta este apoi redusa la -feniletilalcool (metil-fenil-carbinol) folosind
hidrogen pe un catalizator de Cu-Cr-Fe la 150oC si aproximativ 10 at :

C6H5-COCH3 (acetofenona) C6H5-CH(OH)CH3 (metal-fenil-

carbinol)

Prin deshidratarea alcoolului pe catalizator de TiO2, H3PO4, acid oxalic

anhidru si clorura de oxalil la 2800C si presiune atmosferica se obtine in final
stiren.

Procedeul prezinta dezavantajul ca faza de oxidare este coroziva si se obtin

randamente in stiren cu circa 10% mai mici decat in cazul dehidrogenarii. Totusi
aceasta cale de obtinere a stirenului nu a fost parasita. De exemplu, in S.U.A.,
unde, in prezent, se obtine stiren, in cantitati mici si prin utilizarea acestei metode.

2). Distillers a experimentat in 1964 un procedeu de oxidare folosind aer si un

catalizator de oxid de stibiu. Prin adaugare de halogeni la oxigen, randamentele se
imbunatatesc. Ca halogen se utilizeaza iod sau brom. Acest procedeu reclama
materiale speciale datorita mediului coroziv.

3). Shell a elaborat un procedeu in care etil-benzenul reactioneaza cu bioxid

de sulf in prezenta unui catalizator fosfat metalic la 450-600oC iar randamentul in
stiren ar fi comparabil. Acest procedeu nu a fost insa aplicat industrial.

4). Din acetofenona, stirenul se poate obtine si printr-o reactie Meerwin,

Pseudorf si Verley, trecand peste gel de silice, la 350oC, un amestec de vapori de
acetofenona si alcool etilic.

5). Stirenul pur se poate obtine si transformand acetofenona in -fenil-etil-

amina, care se poate apoi descompune termic, dupa ce in prealabil a fost tratata cu
acid clorhidric

b). Procedeul de epoxidare

Un alt procedeu de obtinere a stirenului este procesul bazat pe reactia de epoxidare a

etilbenzenului, urmata de deshidratarea metal-fenil-carbinolului format de procedeul Halcon S.D.

Reactiile principale sunt:

- oxidarea in faza lichida a etilbenzenului la hiperoxid de etilbenzen:

 C6H5-CH2-CH3+O2 C6H5-CHOOH-CH3

- epoxidarea propenei in faza lichida, cu hidroperoxid de etilbenzen, la propenoxid, cu

formare de metal-fenil-carbinol:

C6H5-CHOOH-CH3+CH3-CH=CH2 C6H5-CHOH-CH3+CH3-CH-CH2

- hidrogenarea hidroperoxidului rezidual si a acetofonei rezultate ca produs la

metal-fenil-carbinol:

C6H5-CO-CH3+H2 C6H5-CHOH-CH3

- deshidratarea metal-fenil-carbinolului la stiren:

C6H5-CHOH-CH3 C6H5-CH=CH2+H2O

Produsele finite in acest procedeu sunt stirenul si propenoxidul, doua produse cu largi utilizari in
industria petrochimica.

Procedeul prezinta dezavantajul unor coroziuni puternice in faza de oxidare, randamente scazute
si implica mai multe faze in comparatie cu procedeul de dehidrogenare a etilbenzenului.

In figura 1 se prezinta schema simplificata a procedeului Halcon S.D.

Fig.1 schema de flux pentru fabricarea stiren-propenoxidului

Etilbenzenul proaspat si recirculat sunt introduse in reactorul de oxidare cu aer sau oxigen, in
faza lichida, la temperatura de 120-140 C si 35 bar. Selectivitatea in hidroperoxid de etilena este
de 87%, obtinandu-se simultan: fenil-carbinol, acetofenona si etilbenzen nereactionat, care este
recirculat la reactorul de oxidare. Hidroperoxidul concentrat se trimite la epoxidare cu propena.
Reactia decurge in faza lichida, in prezenta de catalizatori la 90-130 C si 15-16 bar. In coloanele
urmatoare propena nereactionata este separata si recirculata la reactorul de epoxidare, dupa care
se separa propen-oxidul.

Produsele grele sunt fractionate pentru recuperarea etilbenzenului, iar amestecul fenilcarbinol si
acetofenona este deshidratat la stiren, la temperaturi de 180-280 C, pe catalizator. Selectivitatea
la stiren este de 95% la o conversie de 85% a etilbenzenului. Stirenul brut se purifica prin
distilare si rectificare, iar produsele secundareacetofenona si fenilcarbinolul nereactionat,
precum si produsele grele sunt hidrogenate la fenilcarbinol, care dupa separare se recircula la
deshidratare.

In procedele de fabricare a stirenului prin oxidarea etilbenzenului si epoxidarea propenei se

foloseste la etilbenzen-min 99,5% si propena-grad chimic 90-92%.

Catalizatorii de epoxidare reprezinta un complex pe baza de Mo,V,Ti si metale solubile in

hidrocarburi. Catalizatorii de deshidratare sunt pe baza de TiO2/Al2O3.
 c). Alte procedee de obtinere a stirenului

1). O metoda mai veche de obtinere a stirenului consta in clorurarea etil-

benzenului, urmata de dehidroclorurare.

Stirenul astfel obtinut contine urme de produse clorurate foarte greu de

separat.

2). Piroliza unor fractiuni de petrol duce in anumite conditii la formarea

stirenului. Fractiunea rezultata cu temperatura de fierbere cuprinsa intre 135 si
150oC contine : etil-benzen, xileni si stiren.

3). Pentru obtinerea in laborator astirenului pur se poate porni de la acid

cinamic sau de la sarurile sale :

C6H5-CH=CHCOOHC6H5-CH=CH2 + CO2

4). Se obtine stiren de foarte inalta puritate utilizabil ca etalon in scopuri

analitice prin tratarea sa cu mici cantitati de n-butil-litiu sub vid inaintat; n-butil-
litiul initiaza polimerizarea anionica, dar mentinand temperature sub 0 oC, se poate
reduce conversia la polimer. Atat initiatorul cat si polistiril-litiul (polimerul viu)
sunt foarte reactivi fata de apa, oxigen si donorii de protoni, amestecul fiind rapid
purificat de astfel de impuritati. Monomerul purificat este recuperat prin distilare in
vid inaintat.

II.2.1 Consideratii generale privind dehidrogenarea etilbenzenului

Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren decurge dupa o reactie endoterma

C6H5-CH2-CH3 C6H5-CH=CH2+H2 H298=125kJ/mol

In absenta catalizatorilor, reactia de obtinere a stirenului are loc la

temperaturi mai ridicate, intre 700-800C, cu conversii pe trecere de 20-30% mol
si randamente globale de 50-60% mol. Echilibrul termodinamic al reactiei de
dehidrogenare a etilbenzenului la stiren arata ca nu se obtin randamente ridicate in
stiren la temperaturi de peste 700C, deoarece viteza reactiilor secundare devine
atat de mare incat selectivitatea reactiei de dehidrogenare scade considerabil.
Deoarece reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren este insotita de o
dublare a volumului, reducerea presiunii partiale a etilbenzenului are ca efect
deplasarea echilibrului in sensul formarii stirenului.
Influenta presiunii asupra reactiei de dehidrogenare este prezentata in figura 2.

Fig. 2 influenta presiunii asupra conversiei si selectivitatii dehidrogenarii etilbenzenului la

stiren

In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in aceleasi conditii mai pot avea
loc numeroase reactii secundare, dintre care se mentioneaza acelea care influenteaza in mod
sensibil selectivitatea dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorilor si anume:

- dezalchilarea etilbenzenului:

C6H5-CH2-CH3 C6H6+C2H4 H298 = 103,19 kJ/mol

- hidrodezalchilarea etilbenzenului:

C6H5-CH2-CH3+H2 C6H5-CH3+CH4 H298 = -66,045 kJ/mol

- hidrodezalchilarea toluenului:

C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4 H298 = -42,5 kJ/mol

- formarea cocsului:

C6H5-CH2-CH3 8C+5H2H4

Ca urmare a reactiilor secundare, caldura efectiva de reactie, consumata la producerea

stirenului, creste la circa 138 kJ/mol.
 Vaporii de apa folositi ca diluant aduc aportul caloric necesar reactiei, micsoreaza
considerabil presiunea partiala a etilbenzenului, deplasand echilibrul in favoarea producerii
stirenului si reduce depunerea de cocs pe catalizator, mentionandu-l intr-o forma activa, iar
prezenta catalizatorilor amelioreaza conversia si selectivitatea procesului.

Conditiile specifice dehidrogenarii catalitice a etilbenzenului la stiren sunt urmatoarele:

temperatura 550-650 C, viteza volumica 0,3-1h-1, presiunea 0,1-0,3A106 Pa abs in instalatiile
mai vechi si sub 0,1 A106 Pa abs in instalatiile noi.

Primul catalizator folosit la obtinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de trei
componenti: ZnO, Al2O3, CaO, care la temperaturi de 600-675 C conduce la obtinerea unei
conversii de 38% si a unei selectivitati de 82%.

In prezent se folosesc catalizatori alcatuiti exclusiv pe baza de oxizi de fier promotati cu

compusi ai potasiului, cromului, vanadiului, zincului, cuprului, cu metale rare, erc. Acesti
catalizatori se caracterizeaza prin: stabilitate buna in prezenta vaporilor de apa, activitate si
selectivitate ridicata (randamente de circa 60%, selectivitati de peste 90 %), durata de
functionare indelungata (circa 2 ani). Principalul component activ, oxidul de fier, are si rolul de
suport al catalizatorului.

II.2.2 Procedee de dehidrogenare a etilbenzenului

Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren este realizata industrial in reactoare cu catalizator in strat fix, care functioneaza in regim
adiabatic sau izoterm.

Cele doua tipuri de reactoare difera prin modul de aducere a caldurii in zona de reactie, tinand
seama de faptul ca atat etilbenzenul cat si stirenul sufera procese de descompunere termica la
temperaturi mai mari de 610 C, dar ca operarea reactorului la temperaturi apropiate de aceasta
valoarea conduce la conversii optime ale etilbenzenului.

In reactorul adiabatic singura sursa de caldura o constituie aburul supraincalzit cu care se

amesteca etilbenzenul, inainte de a veni in contact cu catalizatorul; temperatura de intrare a
amestecului in reactor este de circa 630 C, realizandu-se randamente de circa 88-91%, in stiren.

In reactorul izoterm, caldura este asigurata indirect prin intermediul unui fascicul tubular,
realizandu-se o temperatura mai uniforma a stratului de catalizator, in limitele 580-610 C si
randamente de 92-94%, adica cu circa 3% randamente in stiren mai bune decat in cazul
reactorului adiabatic.

De mentionat este insa faptul ca reactoarele izoterme sunt mai costisitoare decat reactoarele
adiabatice.

Etilbenzenul suspus dehidrogenarii trebuie sa aiba o puritate mare, neadmitandu-se un continut

de peste 0,2% xileni in cazul in care se obtine prin separare din fractiunile xilenice, sau peste
0,04% dietilbenzen in cazul in care se obtine prin alchilare, acesta din urma se dehidrogeneaza la
divinil-benzen, care polimerizeaza foarte repede formand polimeri insolubili si ingreunand mult
exploatarea. Benzenul continut in etilbenzen nu influenteaza reactia de dehidrogenare, uneori
fiind citate folosirea sa ca diluant in locul vaporilor de apa.

In procedeul adiabatic conform figurii 3 amestecul de reactie este incalzit pana la o anumita
temperatura inainte de intrare in reactor. In reactor o parte din energia termica a amestecului se
consuma pentru desfasurarea reactiei endoterme, astfel incat efluentul de la reactie paraseste
reactorul cu o temperatura mai scazuta. In procedeul izoterm, din contra, caldura necesara
reactiei endoterme este adusa indirect, incat temperatura ramane practic constanta.

Fig. 3 reactorul adiabatic pentru fabricarea stirenului

Procedeul adiabatic a fost elaborat initial de Dow Chemical. In reactorul adiabatic sursa de
caldura este amestecarea etilbenzenului preincalzit in prealabil la 520 C cu abur supraincalzit la
710 C. Cantitatea de abur este astfel reglata incat continutul de caldura al amestecului de
alimentare sa fie suficient pentru ca reactia sa decurga la o temperatura suficient de inalta. In
aceste conditii temperatura amestecului de intrare in reactor este de 630 C, iar cea de iesire de
aproximativ 570 C. Incalzirea etilbenzenului pana la 520 C se realizeaza prin introducerea a
cca. 10% din cantitatea de abur utilizata, restul de abur de 90% fiind supraincalzit intr-un cuptor
la temperatura de 710 C si amestecat cu fluxul de etilbenzen.

Procedeul izoterm
 Procesul izoterm foloseste un reactor multitubular incalzit din exterior cu gaze
de combustie, recirculate de catre un ventilator.

Etil-benzenul impreuna cu vapori de apa de 4at, se evapora la 210 0C si apoi se

supraincalzesc succesiv la 540-555oC, temperatura cu care intra in reactor.

Produsele de reactie parasesc reactorul la 585-595oC si se racesc la 320-360oC

intr-un schimbator de caldura. In continuare se condenseaza si se separa o faza
lichida, care trece la prelucrarea ulterioara, si o faza gazoasa folosita drept
combustbil. Gazele de combustie intra in spatiul reactorului cu 700 oC si-l parasesc
cu 6200C. In constructia reactorului se utilizeaza tevi cu diametrul de 100-200mm.
Un reactor poate produce 1800 t stiren pe luna.

Principalul avantaj al reactorului izoterm este ca reclama un consum de abur

de numai 1 Kg abur/Kg etil-benzen pe de-o parte, iar pe de alta parte se obtine un
randament cu circa 3% mai ridicat decat in cazul reactorului adiabatic (92%). In
schimb, reactorul izoterm reclama investitii mai mari atat datorita constructiei
propriu-zise cat si circulatiei gazelor arse.

II.3 Separarea stirenului

Temperaturile de fierbere foarte apropiate ale etilbenzenului (136 C) si stirenului (145,2

C) impun un numar mare de talere pentru realizarea separarii si implicit o cadere totala de
presiune mare, ca suma a caderilor de presiune pe fiecare taler, deci o temperatura inalta la baza
coloanelor. Pentru separarea etilbenzenului de stiren, sunt necesare aproximativ 75 de talere
practice si considerand pierderea de presiune pe un taler de 4-5 mm Hg, se ajunge in baza
coloanei la o suprapresiune de minimum 300 mm Hg.

Separarea prin rectificare la presiune atmosferica nu este posibila, deoarece la 100 C, intr-o ora,
polimerizeaza 4 % din stiren, iar la 130 C circa 50%.

La aceasta dificultate trebuie adaugate in primul rand conditiile de inalta puritate impuse
stirenului pentru polimerizare si in al doilea rand necesitatea recuperarii benzenului si toluenului
la un grad de puritate care sa permita recircularea benzenului la alchilare si folosirea toluenului
la nitrare.

Pentru micsorarea pericolului de polimerizare a stirenului se aplica distilarea la presiuni

remanente cat mai joase: de exemplu la 30 mm Hg in prezenta inhibatorilor (sulf, p-tert-butil-
pirocatechina), temperatura de fierbere este de numai 54 C, polimerizand mai putin decat 0,1%
stiren/h.

II.4Caracteristici
Principalele caracteristici fizice ale stirenului sunt:

- temperatura de fierbere la 760 mmHg, C: 145,0

- temperatura de congelare, C: -30,6

- specificatie: puritate, %gr: 6

- peroxizi, ppm: 5,0

CAPITOLUL III
Predimensionarea reactorului de dehidrogenare

III.1. Datele de proiectare ale unui reactor de dehidrogenare

- debit alimentare cu etilbenzen : 1kmol/h

- raport de recirculare : 4:1

- compozitia reciclului : 98% etilbenzen si 2% stiren

- presiunea totala in sistem : 4bar

- ore de functionare a instalatiei : 8000 ore/an

- raport molar abur/materie prima in alimentarea reactorului : R=13

- catalizatorul utilizat Fe2O3 printr-un procedeu adiabat

- capacitate de productie a instalatiei: 65000 t/an

- puritate stiren : 97%

- pierderea in fluxul tehnologic in % fata de stiren :

- in apele reziduale : 1,5%

III.2 Descriera procesului tehnologic

III.3. Calculul bilantului de materiale

Avem un debit initial de 1kmolh EB (Etil-Benzen).

Raportul de recirculare este de 4 :1 ( 98% EB ; 2% St ).

XA = conversia EB.

nA = nA0 ( 1 XA )

TABEL VI . Bilant de materiale pe reactoare

COMPONENT DEBITE INTRARE DEBITE IESIRE

IN REACTOR [Kmoli/h]

[Kmoli/h]
 EB 1+3.92 (1+3.92) (1-XA)

St 0.08 (1+3.92)XA + 0.08

H2 (1+3.92) XA

Abur R(1+3.92) R(1+3.92)

Total 5+4.92R 5+4.92R+4.92XA

Reactia care sta la baza procesului este:

CH3-CH2-C6H5 C6H5-C2H3 + H2

Calculul conversiei (XA) pentru EB (etilbenzen)

Formula dupa care se calculeaza conversia este urmatoarea:

Se calculeaza KP pentru urmatoarele temperaturi:

- 723K KP = exp ( 16.2 21.23 ) = 0.0065

- 773K KP = exp (16.2 19.85 ) = 0.0259

- 823K KP = exp ( 16.2 18.65 ) = 0.0862

- 923K KP = exp ( 16.2 16.63 ) = 0.6505

- 973K KP = exp ( 16.2 15.77 ) = 1.5372

Din relatia presiunii partiale a EB se calculeaza XA pentru valorile KP

calculate,astfel :

Pentru KP = 0.0065
Pentru Kp = 0.0259

Pentru Kp = 0.0862

Pentru Kp = 0.6505

Pentru Kp = 1.532
Se tabeleaza rezultatele intr-un TABEL VII care va contine valori ale: T , KP si XA

T [K] 723 773 823 923 973

Kp 0.0065 0.0259 0.0862 0.6505 1.5372

XA 0.13 0.25 0.41 0.75 0.86

TABEL VIII. Entalpii standard de formare

Caldura de formare

COMPONENT D0hj (Kj/Kmol) Kcal/kmol

EB 29.92 x 103

St 147.36 x 103

H2 0

ABUR -241.82 x 103

 Capacitatile calorice molare variaza cu temperatura :

Cp = R ( A + BT + CT2 )

A,B,C = constante

R = 8.314 KJ/Kmol K

TABEL IX . Valori ale constantelor

COMPONENT A B C

EB 1.124 55.38 x 10-3 -18.476 x 10-6

St 2.05 50.192 x 10-3 -16.662 x 10-6

H2 3.249 0.442 x 10-3 0

ABUR 3.470 1.42 x 10-3 0

Se calculeaza Cpj pentru fiecare temperatura :

Pentru EB :

- 773K : Cp = 8.314 (1.124+42.80-11.03) = 273.48

- 873K : Cp = 8.314 (1.124+48.34-14.08) = 294.18

- 923K : Cp = 8.314 (1.124+51.11-15.74) = 303.41

- 973K : Cp = 8.314 (1.124+53.88-17.49) = 311.89

- 1023K : Cp = 8.314 (1.124+56.65-19.33) = 319.62

Pentru St :

- 773K : Cp = 8.314 (2.05+38.79-9.95) = 256.81

- 873K : Cp = 8.314 (2.05+43.81-12.69) = 275.77

- 923K : Cp = 8.314 (2.05+46.32-14.19) = 284.17

- 973K : Cp = 8.314 (2.05+48.83-15.77) = 291.90

- 1023K : Cp = 8.314 (2.05+51.34-17.43) = 298.97

Pentru H2 :

- 773K : Cp = 8.314 (3.249+0.341) = 29.847

- 873K : Cp = 8.314 (3.249+0.385) = 30.213

- 923K : Cp = 8.314 (3.249+0.407) = 30.395

- 973K : Cp = 8.314 (3.249+0.43) = 30.587

- 1023K : Cp = 8.314 (3.249+0.45) = 30.753

Pentru abur :

- 773K : Cp = 8.314 (3.47+1.09) = 37.911

- 873K : Cp = 8.314 (3.47+1.23) = 39.075

- 923K : Cp = 8.314 (3.47+1.31) = 39.740

- 973K : Cp = 8.314 (3.47+1.38) = 40.322

- 1023K : Cp = 8.314 (3.47+1.45) = 40.904

TABEL X . Valori calculate ale Cp

Temperatur 773 873 923 973 1023

a/
Component

EB 273.48 294.18 303.41 311.89 319.62

St 256.81 275.77 284.17 291.90 298.97

H2 29.847 30.213 30.395 30.587 30.753

ABUR 37.911 39.075 39.740 40.322 40.904

Se vor reprezenta grafic variatia Cp cu temperatura. Din grafic se citeste

valoarea Cp pentru EB si Abur la 6500C ( 923K) si la 6800C (953K).

Se inmultesc valorile caldurilor specifice cu 10-3.

Din grafic s-au observat urmatoarele valori :

Cp EB = 303.41 Kcal/Kg ; (923K)

Cp abur = 40.10 Kcal/Kg. (953 K)

Se vor calcula fractile molare EB, St, H2, abur la iesirea din reactor,astfel :

Pentru EB :

- conversia (XEB) este 0.2

- XEB = 0.4

nEB = 2.95 ; n total = 70.92 ; xEB = 0.041

- XEB = 0.6
nEB = 1.96 ; n total = 71.91 ; xEB = 0.027

- XEB = 0.8

nEB = 0.984 ; n total = 72.89 ; xEB = 0.013

Pentru St :

-XSt = 0.2

nSt = 1.06 ; n total = 69.94 ; XSt = 0.015

- XSt = 0.4

nSt = 2.04 ; n total = 70.92 ; XSt =0.028

- XSt = 0.6

nSt = 3.03 ; n total = 71.91 ; XSt = 0.042

- XSt = 0.8

nSt = 4.01 ; n total = 72.89 ; XSt = 0.055

Pentru H2 :

- XH2 = 0.2

nH2 = 0.98 ; n total = 69.94 ; XH2 = 0.014

- XH2 = 0.4

nH2 = 1.96 ; n total = 70.92 ; XH2 = 0.027

- XH2 = 0.6

nH2= 2.95 ; n total = 71.91 ; XH2 = 0.041

- XH2 = 0.8

nH2 = 3.93 ; n toal = 72.89 ; XH2 = 0.053

Pentru abur :

-Xabur = 0.2

nabur = 63.96 ; n total = 69.94 ; Xabur = 0.914

- Xabur = 0.4

nabur = 63.96 ; n total = 70.92 ; Xabur = 0.901

- Xabur = 0.6

nabur = 63.96 ; n total = 71.91 ; Xabur = 0.889

- Xabur = 0.8

nabur = 63.96 ; n total = 72.89 ; Xabur = 0.877

TABEL XI. Fractii molare calculate pentru anumite valori ale conversiei

Fractie XEB XSt XH2 Xabur Total

molara

Conversie

0.2 0.056 0.015 0.014 0.914 0.999

0.4 0.041 0.028 0.027 0.901 0.997

0.6 0.027 0.042 0.041 0.889 0.999

0.8 0.013 0.055 0.053 0.877 0.998

Se calculeaza fractiile molare la intrare astfel :

EB :

St :

Abur :

Calculam Qi ( 923K ) cu formula :

[Kj/kmol h]

Qi = 0.071(29.92 x 103+ 303.41 x 625) + 0.001 (147.36 x 103 + 284.17 x 625) +

0.927 x 0.1(-241.82 x 103 + 39.740 x 625) + 0.927 x 0.9(-241.82 x 10 3 + 40.10
x 655)

Qi = 15588.13 + 324.96 20114.27 179837.11

Qi = -184038.29 Kj/kmol h

Calculam Qe dupa formula :

Qe = xeEB [ DhEB + CpEB ( Te 298 )] + XeSt [ DhSt + CpSt (Te - 298)] +

+XeH2 [ DhH2 + CpH2 (Te-298)] + Xeabur [ Dhabur + Cpabur (Te-298)] ; Kjkmol

h.

Qe se va calcula pentru valori ale conversiei date ( 0.2; 0.4; 0.6; 0.8 ) si pentru
temperaturile de iesire urmatoare : 773K ; 873K ; 923 ; 1023K.

Aceste valori ale temperaturilor au fost date pentru ca eroarea sa fie de maxim
5%.

Formula dupa care se calculeaza eroarea este urmatoarea :

Se va reprezenta grafic variatia conversiei cu temperatura.

Pentru o conversie de 0.2 avem :

Te = 773K

CpEB = 8.314 (1.124+42.80-11.03) = 273.48

CpSt = 8.314 (2.05+38.79-9.95) = 256.81

CpH2 = 8.314 (3.249+0.341) = 29.847

CpAb = 8.314 (3.47+1.09) = 37.911

Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.015 (147.36 x 103 + 256.81 x 475)
+ 0.014 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)

Qe = 8950.08 + 4040.17 + 198.482 -204564.42

Qe = -191375.68 kj/kmol h

Te = 873

CpEB = 8.314 (1.124+48.34-14.08) = 294.18

CpSt = 8.314 (2.05+43.81-12.69) = 275.77

CpH2 = 8.314 (3.249+0.385) = 30.213

CpAb = 8.314 (3.47+1.23) = 39.075

Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.015 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.014 ( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)

Qe = 11148.11 + 4588.91 + 243.214 200487.61

Qe = - 184507.37 kj/kmol
Te = 923

CpEB = 8.314 (1.124+51.11-15.74) = 303.41

CpSt = 8.314 (2.05+46.32-14.19) = 284.17

CpH2 = 8.314 (3.249+0.407) = 30.395

CpAb = 8.314 (3.47+1.31) = 39.740

Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.015 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.014 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)

Qe = 12294.87 + 4874.21 + 265.956 -198322

Qe = -180886.96 kj/kmol h

Te = 1023

Cp = 8.314 (1.124+56.65-19.33) = 319.62

Cp = 8.314 (2.05+51.34-17.43) = 298.97

Cp = 8.314 (3.249+0.45) = 30.753

Cp = 8.314 (3.47+1.45) = 40.904

Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.015 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.014 ( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)

Qe = 14652.09 + 5461.69 + 312.142 - 193918.44

Qe = -173492.51 kj/kmol h
Pentru o conversie de 0.4 avem:

Te = 773K

Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.028 (147.36 x 103 + 256.81 x 475)
+ 0.027 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)

Qe = 6552.74 + 7541.65 + 382.78 - 201654.85

Qe = -187177.68 kj/kmol h

Te = 873K

Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.028 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.027 ( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)

Qe = 8162.01 + 8565.97 + 469.05 197636.03

Qe = -180439 kj/kmlol h

Te = 923K

Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.028 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.027 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)

Qe = 9001.60 + 9099.05 + 512.91 195501.23

Qe = -176887.67 kj/kmol h
Te = 1023 K

Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.028 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.027 ( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)

Qe = 10727.42 + 10195.17 + 601.98 191160.03

Qe = -169635.46 kj/kmol h

Pentru o conversie de 0.6 avem:

Te = 773K

Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.042 (147.36 x 103 + 256.81 x 475) +
0.041 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)

Qe = 4315.22 + 11312.47 + 581.27 198969.11

Qe = - 182760.15 kj/kmol h

Te = 873K

Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.042 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.041( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)

Qe = 5374.98 + 12848.96 + 712.27 195003.81

Qe = - 176067.6 kj/kmol h
Te = 923K

Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.042 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.041 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)

Qe = 5927.88 + 13648.58 + 778.87 192897.44

Qe = - 172542.11 kj/kmol h

Te = 1023 K

Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.042 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.041( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)

Qe = 7064.40 + 15292.75 + 914.13 188614.32

Qe = - 165343.04 kj/kmol h

Pentru o conversie de 0.8 avem:

Te = 773K

Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.055 (147.36 x 103 + 256.81 x 475) +
0.053 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)

Qe = 2077.69 + 14813.96 + 751.39 196283.36

Qe = - 178640.32 kj/kmol h
Te = 873K

Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.055 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.053( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)

Qe = 2587.95 + 16826.02 + 920.74 192371.59

Qe = - 172036.88 kj/kmol h

Te = 923K

Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.055 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.053 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)

Qe = 2854.16 + 17873.14 + 1006.83 190293.65

Qe = - 168559.52 kj/kmol h

Te = 1023 K

Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.055 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.053( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)

Qe = 3401.37 + 20026.22 + 1181.68 186068.35

Qe = - 161459.08 kj/kmol h

Din grafic rezulta XAf = 0,44 la Te = 825 K.

TABEL XII

COMPONENT DEBITE INTRARE DEBITE IESIRE

IN REACTOR [Kmoli/h]

[Kmoli/h]

EB 4.92 2.75

St 0.08 2.24

H2 2.16

Abur 63.96 63.96

Total 68.96 71.12

Calculul fluxurilor :

Fluxul 11

unde 104 = Masa Moleculara a St.

Puritatea St este de 97%, ceea ce rezulta ca :

Pierderi :
 - in ape reziduale :

DmSt ( debit mediu St total) = 75.77+78.12 = 153.89 kmol/h stiren

4.92 x 0.44 . 0.08St

153.89 ..x St

x = 5.69 St => 153.89 + 5.69 = 159.58 kmol/h St

TABEL XIII

Debit Component Debit

[Kgh] [Kmolh]

EB

8125 St 78.12

H2

Abur

8125 Total 78.12

Fluxul 12 - nimic

Fluxul 6 = fluxul 7
4.92 x 0.44 . 0.08St

153.89 ..x St

x = 5.69 St => 153.89 + 5.69 = 159.58 kmol/h St

159.58 kmol/h . 2.24 kmol/h St

x . 2.75 kmol/h Eb

x = 195.91 kmol/h Eb

159.58 kmol/h St 2.24 kmol/h St

y .. 2.16 kmol/h H2

y = 153.88 kmol/h H2

159.58 kmol/h St . 2.24 kmol/h St

z 63.96 kmol/h Ab

z = 4556.57 kmol/h Ab

TABEL XIV

COMPONENT DEBITE DEBITE

[Kmoli/h] [Kg/h]

EB 195.91 20766.46

St 159.58 16596.32

H2 153.88 307.76

Abur 4556.57 82018.26

Total 5065.94 119688.8

Fluxul 5

4.92 .. 2.75 kmol/h Eb

x .. 195.91 kmol/h Eb

x = 350.50 kmol/h Eb

0.08 2.24 kmol/h St

y . 159.58 kmol/h St

y = 5.69 kmol/h St

63.96 .. 63.96 kmol/h Ab

z . 4556.57 kmol/h Ab

z = 4556.57 kmol/h Ab

TABEL XV

COMPONENT DEBITE DEBITE

[Kmoli/h] [Kg/h]

EB 350.50 37153

St 5.69 591.76

H2 - -

Abur 4556.57 82018.26

Total 4912.76 119763.02

Fluxul 9 = hidrogenul care iese din ractor 153.88 kmol/h

TABEL XVI

COMPONENT DEBITE DEBITE

[Kmoli/h] [Kg/h]

EB - -

St - -

H2 153.88 307.76

Abur - -

Total 153.88 307.76

Fluxul 8 = 4556.57 + 1.17 = 4557.74 kmol/h

TABEL XVII

COMPONENT DEBITE DEBITE

 [Kmoli/h] [Kg/h]

EB - -

St - -

H2 - -

Abur 4556.57 82018.26

Total 4556.57 82018.26

Fluxul 10 = fluxul 7 (fluxul 9 + fluxul 8) = 5065.94 ( 153.88 + 4557.74) =

354.32 kmol/h

Fluxul 2 = 10% din cantitatea de abur ce intra in reactor

TABEL XVIII

COMPONENT DEBITE DEBITE

[Kmoli/h] [Kg/h]

EB - -

St - -

H2 - -
Abur 455.65 8201.7

Total 455.65 8201.7

Fluxul 3 = 90% din cantitatea de abur ce intra in reactor

TABEL XIX

COMPONENT DEBITE DEBITE

[Kmoli/h] [Kg/h]

EB - -

St - -

H2 - -

Abur 4100.91 73816.38

Total 4100.91 73816.38

Fluxul 13 = fluxul 10 fluxul 11 = 354.32 78.12 = 276.2 kmol/h

100 kmol/h .. 98 kmol/h Eb 2 kmol/h St

276.2 x kmol/h Eb .. y kmol/h St

x = 270.67 kmol/h Eb
y = 5.52 kmol/h St

TABEL XX

COMPONENT DEBITE DEBITE

[Kmoli/h] [Kg/h]

EB 270.67 28691.02

St 5.52 574.08

H2 - -

Abur - -

Total 276.19 29265.1

Predimensionarea reactorului
 CAPITOLUL IV

Norme de P.M si P.S.I si toxicitate

Etil-benzenul este o substanta inflamabila.Temperatura de inflamabilitate este
de 15oC, iar cea de autoinflamare de 553oC. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri
explozive. Toxicitatea este asemanatoare xilenilor.

Stirenul este si el un lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate este de

30 C, iar cea de autoinflamare de 5300C. amestecul de vapori de de stiren si aer cu
o

conc de 1.1-6.1 % vol. stiren explodeaza.

Stirenul polimerizeaza incet la temperaturi normale. Prin incalzire

polimerizarea poate deveni violenta.

Polimerizarea stirenului este un proces exoterm, astfel incat reactia se poate

accelera de la sine conducand la temperaturi si presiuni ridicate in rezervorul de
depozitare si chiar la explozia acestuia. Ea poate fi incetinita prin adaugare de
inhibitori ca tert-butilcatechina in cantitati de 10-15 ppm.

Desi oxigenul degradeaza stirenul, s-a dovedit ca mici cantitati de oxigen au

un efect de inhibare a polimerizarii. Ca urmare nu se recomanda ca stirenul sa fie
mentinut sub perna de gaz inert in timpul depozitarii lui.

Inhibat, stirenul poate fi depozitat la temperaturi obisnuite timp indelungat.

Daca temperatura normala depaseste 350C, este necesara golirea rezervorului.
Pentru confectionarea rezervoarelor se pot utiliza otel, aluminiu. Se vor evita
cuprul sau aliaje de cupru, intrucat acestea formeaza cu stirenul combinatii
colorate.

Stirenul este toxic. Nu s-au observat iritatii la contactul cu pielea.

s-a constatat ca stirenul este detoxificat in organism prin producerea ixidativa

a dublei legaturi.