You are on page 1of 19

CORSO DITALIANO

PRINCIPIANTI

CONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


VOCI E STRUTTURE
GRAMMATICA:
PRINCIPI DI FONETICA.

LALFABETO ITALIANO.

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA.

DITTONGHI E TRITTONGHI.

LE CONSONANTI E LA LORO PRONUNZIA


TRIGRAMMI E DIGRAMMI
LE DOPPIE
LA DIVISIONE DELLE PAROLE IN SILLABE
IL VERBO PRESENTAZIONE DELLE CONIUGAZIONI
IL VERBO AUSILIARE AVERE ALLINDICATIVO PRESENTE

ESERCIZI
ABC DIVERTENTE BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME

UNIT 1 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


- Buon giorno a tutti!
- Buon giorno signora!
- Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa ditaliano, a partire da
questanno. Litaliano una lingua romanza, nata dal latino, come il romeno.
Litaliano una bella lingua dolce e molto musicale. Infatti si dice che litaliano
si canta, non si parla. Ma, per primo, voglio che faciamo conoscienza. Per
esempio come si chiama Lei?
- Io mi chiamo Bianca.
- Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si chiama signore?
- Io mi chiamo Giuseppe. Piacere di conoscerLa signora professoressa.
- Per dare linizio alla nostra prima lezione ditaliano io vi propongo di vedere
che tipo di cose osserviamo in questa aula. Dunque, che cosa vedete in questa
classe?
- Io vedo una cttedra e dietro a questa vedo la lavagna. Davanti alla cttedra
si trovano i banchi degli studenti.
- Con che cosa si scrive e si cancella sulla lavagna?
- Sulla lavagna si scrive con il gesso e si cancella con la spugna o con il
cancellino, mentre nei quaderni si scrive con la matita (il lapis), con la penna
stilografica, o con la biro e si cancella con la gomma o con il raschino.
- Che cosa osservate sulle pareti?
- Sulle pareti ci sono bei quadri., la carta geografica dItalia ed il mapamondo
celeste.
- Come la nostra classe?
- La nostra classe grande e piena di luce perche ha delle finestre grandi e i
muri sono dipinti in colori giocondi.
- Che cosa c in pi in questa classe.
- Sotto le finestre ci sono i termosifoni e vicino alla porta c un attacapanni.
- Che fanno gli studenti durante le lezioni ditaliano?

UNIT 1 2
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
- Durante le lezioni gli studenti e le studentesse ascoltano le spiegazioni della
professoressa, leggono e scrivono nei quaderni e rispondono alle domande.
- Questa e una buona risposta e con questa la nostra prima lezione ditaliano
finita. Ci vediamo la prossima volta! Arrivederci!
-
lattaccapanni cuier il mapamondo celeste
laula aula, sala harta emisferelor cereti
ascoltano asculta la matita creionul
ascoltare a asculta molto foarte
avere a avea musicale muzical
il banco banca il muro zidul
bella, bello frumos, nascere a se
frumoas nate
la biro pixul nata nascut,
cancellare a terge provenit
il cancellino tergatorul la nostra noastr
cantare a cnta osservare a observa
la carta harta osserviamo
la carta geografica harta observm
geografica la penna stilografica stiloul
la cttedra catedra la porta ua
chiamare a chema la professoressa
chiamarsi a se numi profesoara
la classe clasa, sala de clasa il professore
il colore culoarea profesorul
con cu proporre a propune
conoscere a cunoate propongo propun
dipingere a picta pieno, piena plin,
dipinti pictati plin
dire a spune, a zice il primo, la prima primul,
dolce dulce prima
la domanda ntrebarea il quaderno caietul
fare a face il quadro tabloul
fanno fac questo, questa acesta,
la finestra fereastra aceasta
il gesso creta il raschino guma de
giocondo vesel cerneal
la gomma guma, guma de rispondere a
creion raspunde
grande mare rispondono raspund
in n il romeno limba romn
incominciare a ncepe scrivere a scrie
incominciano ncep il signore, la signora domnul,
UNIT 1 3
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
infatti de fapt doamna
litaliano limba italian lla spiegazione explicatia
il lapis creionul lo studente, la studentessa
la lavagna tabla studentul, studenta
il latino limba latin il termosifone
la lezione lectia caloriferul
la lingua limba trovare a gsi, a
la lingua italiana limba italian afla
la lingua latina limba latin trovarsi a se afla
la lingua romanza limba romanic si cancella se terge
la lingua romena limba romn si canta se cnta
leggere a citi si dice se spune
leggono citesc si parla se
la luce lumina vorbete
si scrive se scrie
si trova se afl
(sg.)
si trovano se afl (pl.)
dare linizio a da
startul, a ncepe
davanti a n fata
dietro a n spatele
dunque deci, aadar
durante n timpul
mentre n timp
ce
per primo pentru nceput
per esempio de
exemplu
su pe

ESPRESSIONI COMUNI EXPRESII OBISNUITE


Come stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti Voi?
- Grazie, bene. Non c male. Multumesc, bine.
Come sta Lei, Signore, Signora? Ce mai faceti Dumneavoastr,
Domnule, Doamn?
Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostr,
Domnilor, Doamnelor?

GRAMATIC

LALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE


Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:

UNIT 1 4
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o)
R (erre) U (u)
B (bi) E (e) H (acca) M (emme)P (pi) S (esse)
V (vu/vi)
C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti)
Z (zeta)
Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din
greac sau din latin, sau cuvintele strine:
J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y
(i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano,
Wagner, xilofono, yogurt, yoga.

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA VOCALELE I PRONUNTIA LOR


In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U.
Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a, i, u: mdre
(mama), mico (prieten), rumre
(zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn: lpi
[lupii], amci [amicii]. Vocala A este intotdeauna deschisa: vo (stramos),
nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt intotdeauna inchise: nno
(imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman).
Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in
cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat).
Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de
silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta
(roat), csa (lucru). Inchise: sra (sear), ltto (pat), fire (floare),
colre (culoare).

DITTONGHI E TRITTONGHI DIFTONGI I TRIFTONGI


Diftongii i triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale
care se pronunt intr-o singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au, uoi, uai
Diftongi: cuoco (buctar), uomo (om, brbat), fiore (floare), cuore (inim).
Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele contopite sunt
pronuntate n silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul
(Iato) : idea (idee) i-de-a, inviare (a trimite) in-vi-a-re, maestro
(invtator) ma-e-stro, poema (poem) po-e-ma.

LE CONSONANTI E CONSOANELE
LA LORO PRONUNZIA I PRONUNTIA LOR

Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z.


Consoanele b d f l m n p r t v se pronunt ca n limba romn: bastone
(bt, baston), data (data), fontana (fntn), lavoro (munc), madre

UNIT 1 5
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
(mam), nipote (nepot), padre (tat), riga (rnd), tasca (buzunar), vaso
(vas).
Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronunt ca n limba
romn: camera (camer), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm),
cielo (cer), caro (drag), cortile (curte), clima (clim), critico (critic),
gamba (picior), gomma (gum, cauciuc), gallina (gain), gelato
(nghetat), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).
Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronunt ca n limba
romn: barche (brci), parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti
(spaghete), ghirlanda (ghirland).
Litera H se intlnete n interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi i n
interjectiile ah [a], oh [o], ahi [ai], ahime [aime]. n rest litera H este mut,
servind doar ca semn grafic: Hegel, herz, himalaiano, hocheista,
hitlerismo.
Litera Q [cu] este mereu urmat de vocala U i de alt vocal accentuat
(n diftong): ua, ue, uo, ui: questo (acesta), questa (aceasta), quadro
(tablou), cinque (cinci), liquido (lichid), quaderno (caiet), quasi (aproape),
quieto (linistit). Nota: Un singur cuvnt se scrie cu qq: soqquadro, n
expresia mettere a soqquadro (a da peste cap)
Litera S se pronunt diferit n functie de pozitia sa in cuvnt:
1. ca n limba romn, la nceputul unui cuvnt i naintea unei
vocale: Sicilia, seta (mtase),
superiore (superior).
2. ca n limba romn, naintea consoanelor c, f, q, p, t: studio (birou,
studio, cabinet, atelier),
scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echip), spalle (spate).
Nota: Consoana S urmat de consoane reprezint un fenomen specific limbii
italiene i care este cunoscut sub denumirea de S impura .
3. n interiorul unui cuvnt, ntre dou vocale s dubla (doppia S) se
pronunt surd, ca n
limba romn: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat),
rosso (rou).
4. n fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v, litera s se pronunt asemeni
literei romaneti Z:
sbarco (debarcare), sdraiato (ntins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello
(taburet), smarrito (rtcit), snello (elan, avnt), svenuto (leinat).
5. litera S intervocalic se pronunt, de asemenea, ca litera romneasc
Z: rosa (trandafir),
paese (tar, sat), luminoso (luminos), riposo (odihn), ventesimo (al
douzecilea).
Litera Z se pronunt n dou moduri indiferent de pozitia ocupat n
cuvnt:
1. asemeni literei , la nceputul i la sfritul cuvintelor: zio (unchi),
lezione (lectie),

UNIT 1 6
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia
(pronuntie), grazie (multumesc), prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put),
carozza (trsur, vagon), fazzoletto (batic, batist), speranza (sperant),
danza (dans), clemenza (iertare).
2. asemeni unui Dz la nceputul cuvintelor ca: zolla (brazd), zanzara
(tntar), zaino (rucsac,
ranit), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologic),
organizzatore (organizator); precum i n cazul cuvintelor de provenient
strin: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelin)
Nota: n pozitie intervocalic litera Z se dubleaz: prezzo (pret), sbozzo
(schit).

TRIGRAMMI E DIGRAMMI GRUPURI DE TREI I DE DOU CONSOANE


1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronunt ca n limba romn: scalla
(scar), scopo (scop), scusa (scuz), scoiattolo (veverit).
2. Trigramma sce-, sci- se pronunt e, i: scena (scen), pesce (pete),
scenografia (scenografie), ruscello (pru), scendere ( a cobor), sci (schi),
scimmia (maimut), scintilla (flacr), piscina (piscin), sciroppo (sirop),
fascia (bandaj, fa, banderol), fascismo (fascism).
Nota: Trigramma sci-, n cuvintele scienza (tiint), uscio (u), sciopero
(grev), se pronunt sce.
3. Trigramma gli se pronunt slab, palatalizat lli: figlio (fiu), moglie
(sotie), famiglia
(familie), bottiglia (sticl), battaglia (btlie), sbaglio (greeal), ciclio
(gean), giglio (crin). Gli se pronunt gutural [gli] n cteva cuvinte
savant, n neologisme: anglicano (anglican), ganglio (ganglion), glicine
(glicin), glicerina (glicerin), geroglifico (hieroglific), negligente
(neglijent).
4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronunt ca n limba romn:
glandola (gland), inglese
(englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde
marin), glucosio (glucoz).
5. Digramma gn se pronunt slab, nazal, palatalizat nni: spugna
(burete), compagno
(camarad, tovar), lavagna (tabl), bisognare (a trebui). De obicei gn nu
este urmat de i, cu unele exceptii: grugnire (a grohi), compagnia
(companie, tovrie).

LE DOPPIE CONSOANELE DUBLE

UNIT 1 7
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Consoanele duble se pronunt puternic, apsat: labbro (buz, gur),
molle (moale), sotto (sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma
(mmic), oggi (astzi), astuccio (penar), stemma (stem), occorrere (a
trebui), attore (actor), fossa (groap).
Uneori acelai cuvnt i schimb continutul dac consoana e simpl sau
dubl:
penna (penit) pena (pedeaps) palla (minge) pala
(lopat)
bella (frumoas) bela (behie) barra (bar) bara
(cociug)
carro (car, crut) caro (drag) vanno (merg)
vano (van, gol)
cco (iat) co (ecou) tonno (ton-pete) tono (ton-
voce)
sette (apte) sete (sete) colla (clei, frnghie) cola
(strecurtoare, sit, teasc)

LA DIVISIONE DELLE PAROLE DESPARTIREA CUVINTELOR


IN SILLABE N SILABE
1. O consoan formeaz o silab cu vocala ce o urmeaz: ma-dre
(mam), pa-dre (tat), a-ma-re (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to
(repede).
2. O consoan + l, r formeaz o silab: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a
deschide), glo-ria (glorie), glu-ti-ne (gluten).
3. Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe
diferite: al-to (nalt), col-to (scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to
(argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le (imposibil), in-dus-tria
(industrie).
4. S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa
(pantof), sde-gno (dispret), sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj),
stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura).
5. Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na
(femeie), lat-te (lapte), sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit).
6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care
reprezint un singur sunet: fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no
(fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
7. Nu se despart niciodat diftongii i triftongii: chia-ro (clar), cuo-re
(inim), uo-mo (om, brbat), buoi (boi), suoi (ai si), miei (ai mei).

IL VERBO VERBUL
LE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGRI
DEL VERBO ALE VERBULUI
n limba italian exist trei conjugri ale verbului, n functie de terminatia
acestora la infinitiv:

UNIT 1 8
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
I conjugare are terminatia are; II conjugare are terminatia ere;
III conjugare are terminatia ire:
guardare (a privi) vivere (a tri) finire ( a termina)
cominciare (a ncepe) vedere (a vedea) vestirsi (a se mbrca)
cambiare (a schimba) crescere (a crete) partire (a pleca)
cercare (a cuta) mettersi ( a se pune) capire (a ntelege)
tornare (a se ntoarce) prendere (a lua) preferire (a prefera)
abitare (a locui) leggere (a citi) aprire (a deschide)
arrivare (a sosi) chiudere (a nchide) dormire (a dormi)
impiegare (a folosi) rispondere ( a rspunde) vestire (a mbrca)

IL VERBO AVERE VERBUL A FI


ALLINDICATIVO PRESENTE LA INDICATIV PREZENT
Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit n limba italian care ajut la
formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are
urmtoarele forme:
Afirmativ: Negativ:
Io ho Noi abbiamo Io non ho Noi non
abbiamo
Tu hai Voi avete Tu non hai Voi non
avete
Egli ha Essi hanno Egli non ha Essi
non hanno
Essa ha Esse hanno Essa non ha Esse
non hanno
EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri):
- Che tipo di lingua litaliano?
- Che tipo di lingua il romeno?
- Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?

2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie):

girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastr) lapis (creion)


libro (carte)
sedia (scaun) bambino (copil) banco (banc)
liquido (lichid)
tavola (mas) carta (hrtie) pavimento (podea)
pazzo (nebun)
calendario (calendar) scarpa (pantof) leone(leu) nuovo (nou)
UNIT 1 9
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
duomo (dom, catedral) chiesa (biseric) acqua (ap)
sole (soare)
rione (sector) kimono (chimono) uovo (ou)
svenuto (leinat)
sbarco (debarcare) azzuro (albastru) muro (zid)
seta (mtase)
sforzo (efort) scuola (coal) cortile (curte)
snello (sprinten)
matita (creion) zanzara (tntar) mezzo (mijloc)
quieto (linitit)
gelato (nghetat) sdraiato (ntins, culcat) spaghetti (spaghete)
giustizia(dreptate)
slancio (elan, avnt) ghirlanda (ghirland) riassunto
(rezumat) gallina (gin)
3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi i traduceti
n limba romn cuvintele de mai jos):
Squadra italiana Scuola superiore

Riassunto Studio
esemplare straordinario

Esercizio Studente snello


semplice

Prezzo pazzo Zaino azzuro

Zolla nello zoo Pezzo di


fazzole
tto

Lezione di Speranza di
clemenza giustizia

Grazie allo zio Ruscello snello

Pesce fresco Moglie e figlio

Sciroppo glauco Caratteri


geroglifici

Spugna e Bisogno di
lavagna scienza

Compagno Lettera smarrita


UNIT 1 10
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
inglese

Bottiglia di Ragazzo
glicerina negligente

Uscio della scena Scendere alla


piscina

4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e lhiato nelle parole di qui sotto


e poi grupate le parole secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii i
hiatul din cuvintele de mai jos i apoi grupati cuvintele n functie de acetia):
fianco (old) tiepido (cldut) nuoto (notat)
utopia (utopie)
giovent (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tnr)
proiettore (reflector)
lauro (laur, dafin) giornaliero (zilnic) mormorio (murmur)
gioia (bucurie)
teorico (teoretic) ghiandola (gland) maestro (maestru)
realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune) pi (mai, mai mult) chiudo (nchid)
poema (poem)
professionale (profesional) proibito (interzis) cuoco (buctar)
viale (bulevard)
giocare (a se juca) paura (team) giocoso (glumet)
aura (aur)
poetico (poetic) viavai (du-te-vino) gi (jos) giglio (crin
sedio (scaun) reagire (a reactiona) miei (ai mei)
uomo (om)
ghiaccio (gheat) proficuo (folositor) ufficiale (oficial)
fiore (floare)
cuore (inim) realt (realitate) primario (principal)
idea (idee)

UNIT 1 11
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
pleonastico (pleonastic) deoclip (videoclip) gladiolo (gladiol)
tacciare (a acuza)
inviare (a trimite, a expedia) pleiade (pleiad)

DITTONGHI TRITTONGHI HIATO

5. Completare con il verbo AVERE


1. Lui ___________ una macchina americana. 16. Quanti
UNIT 1 12
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
___________ tua sorella?
2. Io ___________ 20 anni. 17. Lei
___________ 25 anni.
3 Tu ___________ un cane e un gatto. 18. Noi
___________ paura del buio.
4. Quanti anni ___________ tuo figlio? 19. Lui
___________ pochi soldi.
5. Lei ___________ i capelli lunghi. 20. Lei
___________ una camicia di seta.
6. Voi ___________ due figli. 21. Io
___________ i capelli neri.
7. Lui ___________ una giacca di pelle. 22. Tu
___________ freddo.
8. Noi ___________ sonno. 23. Lei
___________ paura.
9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni. 24. Noi
___________ un letto troppo duro.
10. Tu ___________ un fratello e una sorella. 25. Voi
___________ una bella casa.
11. Quanti ___________ Marco? 26. Manuela
___________ sete.
12. Lui ___________ 20 anni. 27. Marco e Gianni
___________ caldo.
13. Io ___________ un orologio svizzero. 28. Questo albergo
___________ 24 stanze.
14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 29. Lei
___________ un cane grande.
15. Loro ___________ fame. 30. Noi
___________ fame.
6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Desprtiti n silabe cuvintele
ce urmeaz):
UNIT 1 13
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Abbicci (alfabet) Inquinamento
(poluare)
Abbigliamento Mantenimento
(mbrcminte) (mentinere)
Accampamento Muratore (zidar)
(tabr, lagr)
Accessibile Nipponico
(accesibil) (nipon)
Nominalizzato
Apparatura
(nominalizat)
(aparatur)

Avvoltoio (vultur) Nottambulo


(noctambul)

Badessa (staret) Occupazione


(ocupatie)

Bagnante Ozioso (inactiv)


(vilegiaturist)
Barzelletta Pigmentazione
(glum, anecdot) (pigmentatie)
Busta (plic) Poggiapiedi
(taburet)
Pupazzetto
Cagnolo (ctelu)
(paiat
,
mario
net)
Reminiscenza
Cognizione
(reminescent)
(cunoatetre)
Rimbombante
Coinquilino
(rsuntor)
(colocatar)
Disconoscere ( a Sottoscrivere (a
nu recunoate) subscrie)
Dignitoso (demn) Suggeritore
(sufleur)

UNIT 1 14
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Dovunque Sussuro (susur)
(oriunde)

Euforico (euforic) Termosifone


(calorifer)
Extracomunitario Trascendentale
(extracomunitar) (transcendental)
Falegname Truffatore
(tmplar) (escroc)
Furbzia (viclenie, Uguaglianza
abilitate) (egalitate)
Gmbero (rac) Utente (abonat)

Guardaboschi Verdeggiare (a
(pdurar) nverzi)
Impregnamento Vulcanizzare (a
(impregnare) vulcaniza)
Ingegnoso Vuotamento
(ingenios) (golire)

7. Trducete in romeno le seguenti proposizioni (Traduceti n limba romn


urmtoarele propozitii):
Questo quaderno di
Maria.

Giorgio ha un taccuino.

Il cielo sereno.

Questa clima dolce.

Il critico ha un gran
quaderno.

Lacqua un liquido.

Lui ha un bel cuore.

Ho mangiato cinque gelati.


UNIT 1 15
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati


questi verbi secondo la loro coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor
ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de conjugarea lor):
andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi)
accestire (a nfrunzi) avvisare (a aviza) discendere (a cobor)
bordare (a tivi) bufare (a viscoli) dipingere (a picta)
combattere (a lupta) divertire (a se distra) grugnire (a grohi)
disonorare (a dezonora) acquistare (a cumpra) corregere (a corecta)
salire (a urca) bagnare (a sclda) cogliere (a culege)
inseguire (a urmri) eseguire (a executa) brontolare (a bombni)
crescere (a creste) accedere (a se aprpia) godere (a se bucura)
espirare (a expira) ammaliare (a vrji) restare (a rmne)
accogliere ( a ntmpina) cessare (a nceta) gettare (a arunca)
corrodere (a roade, a eroda) costringere (a constrnge) empire (a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac) nuocere (a duna) patire ( a ptimi, a ndura)
punire(a pedepsi) resuscitare (a reabilita) sciogliere (a desface,a dezlega)
seguire (a urma) spargere (a rspndi) togliere (a lua)

I CONJUGARE II CONJUGARE III CONJUGARE

UNIT 1 16
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

9. Completate gli spazi con il verbo AVERE allindicativo presente


(Completati spatiile cu verbul avere la indicativ prezent):
1. Maria____________________________________________un bel quadro
nella sua stanza.
2. Gli
studenti_______________________________________________________u
n professore inteligente e molto interesante.
3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande
e bianca.
4. Il critico____________________________________________un grande
quaderno.
5. Giorgio _________________________________un taccuino.
6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una
finestra grande, che d al giardino.
UNIT 1 17
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni
di vita.
8. Tu e essa _________________________________ un esame molto
importante.
9. Io e egli____________________________________________una casa
grande e molto luminosa.
10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.
11. Quegli
studenti____________________________________________nuovi dizionari.
12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
13. Tutti gli studenti
_______________________________________________________i loro
quaderni sulla scrivania.

Nonna: - Pierino, cosa farai da grande?


Pierino: - Il soldato.
Nonna: - Ma il nemico ti uccider!
Pierino: - Allora far il nemico.

Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La


banca mi promete un interese dello 0,5 per cento. Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perch non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.

Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l'
avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate stare lo sport come professione, lo
sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che puzzare "
(Rocky)

"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale,
e non so quando sono andato a fare la prima scampagnata, ma certo mi
ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "
(Forest Gump)

UNIT 1 18
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli
altri "
(Star Wars Episode I The phantom menace)

Vi gente che sempre del parere dell'ultimo libro che legge.


(Carlo Dossi)

Capita di dover tacere per essere ascoltati.


(Stanislaw J. Lec)

Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie.


(Carlo Dossi)

UNIT 1 19

You might also like