Carfile sunt insotite de CD audio HlYasuko Izaki Sachico Tanaka-Bardin Patrice Julien Yukari Wollboldt-Komazaki Japoneza pentru incepatori & 2 CD-uri audio Traducere: Hedwig Bartolt NICULESCUDesein Ci a Bibs Nain tae ete i tad edig Ha — Bobs NICULESCU, 2907 i duien Pace 1, olloitconerak Yeo YY. Bele Hedgnd) ‘othr Ke Somclen Feder Reni oF Geman Stara 2000, ‘fons Nun, Publishing Howe of Vive ert Pts, Poe, 191 Til org: Powers fr dalam Sapa, "anu tak, Pate Ine Soho Toca Bai, ‘Yehud Wott ouazah ent eta in nb om ‘ftv NEULESCU, 200 ‘des Reve 6D iano “Bue Rowson Terquopigi29180 (aonenenst rete (4013120788 Calleauce bps snes tat ebosiscro| Ioereee www ceca Relate Tera Pavel Proce compalrats SC ARETE COMPU: I DESIGN SRL. ‘Tipu Moworl OF A IspNoTR STATIS Tals dopo razonle. Ne pa wel err peo eta es ae ks Finnie, loses saurocan, neue pm apy, egestas de ke Sacer alr, poise Ed NULLS Deca nase abst pestis ima eama a rlapundee pee a el fore ‘Srtomaorle pind propia Dorit s& fnvdiati japoneza rapid si, totodatd, inten mod pleut? curyul Japenera pentrn tneepitert + este distractiv si motivants + vi permite o inviijare sigur’ si rapid a limbii japoneze, Voi asculta » poveste eaptivanti in care este implicati si mafia japonezi, \Voui invata astfel mai intdi si intelegeti japoneza vorbitd si cele mai importante probleme de gramaticd, Veli exersa, de asemenea, vocabularul de care aveti nevoie in limba japonez%i si veti alla informatii utile st unuzante despre far si locuitoril acesteia v Cum folesifi Japeneza pentrn incepiteri? ie iti de mai multe ori leetia si ascultati de fiecare dat CD-ul, + Chiar dacti nu afi injeles toate cuvintele, treveti dup wa anumit timp Ja urmitoarea lectie, Intrucat neclarititile se vor rezolva de la sine, ‘dupl ce ati parcurs mai mule lecti + invatati io mod sistematic si tm etape scurte, Mai bine exersati ete 15 minute zilnie decat 2 ore pe siptimina! Strnctara enrpnlnd Cursul contine 10 lecti. O lectie cuprinde tei unititi didactice (a, b,c) siexercitii de pronuntie, Nu ximineti prea mult timp ka una din unitaile didactice a, b sau e, deoarece veti avea ocazia s& repetaticeea ce deja ati invita. Pe CD urmeazsi dupfifiecare dialog ..wocabularul de supraviequire". Veti auzi expresia sav propozitia mai inti fn Himba roman’, spot in japonezi Unmeazi o pauzii tn care vei repeta versiunea japone7%, astfel vet fi foane bine pregatiti pentru o eilitorie tn Japonia, La sfarsitul fiectei lectii mai apar céteva exerciffi speciale pentru exersarca promuntie’ ft Jina japonezi. ©) Textele, expresiile si exervtiile marcate cu acest simbol se gasese pe cb.Strnetura nnet nnitati didsctice Dialog CCiuigi mai fori introdueerea in fimba roming, Ascultali apot dialogul de cel pujin douti ori, rt a v8 vita in caste. Ascultati in final ined 0 dat textul, de data aceasta insotind aucitia cu lectura, siile noi impreundi cu traducerea acestora, Dac se insdiphi sii au gist cavantul ciutat, probabil cf acesta a a Ciutal-1 atone ul intr-o lectie anteriont in-vocabularul de la Sfarsitul e&ti, Gramatie’ Partie componente ale unei limbi se potrivese Inout ca piesele uni joe pcre. Lang’ acest seman vi se explic’ fenomeneh importante. In mod deliberat an rena la prezentan jaticale cele mai excepfiilor Vocabular minimat Colacul de salvare" inclich vocabularul minimal care va face posibillt spravietuirea" tn Japonia. La prima ascultare, urnfriti si extol din arte, Asifel veti putea exersi acest voeabular si Piri suport seris. In pauze repelati en voce tare expresiile auzite, este foarte important! Exercitii 4 Aici aveti ocazia de a exersa ceea ce ati favitat. Prin exerciti Drale veti putea si vi imbogatiti mai repede cunostintele Langi avest semin veti jis! informatti referitoace la eivilizatia si cultura iaponeza Cheia exercitilor Aceastt,.cheie" vi descuie usile care pind acum v-au fost poate inchise: uaducerea dialogurilor si rezolvarea exerciiilor. Acestea trebuie con- sultate numai la slarsi ji de promuntie in final, in exercitile de pronuntie exist multe indieii care v3 vor aja in pronantia corecté a sunctelor si cuvintelor juponeze. Pronuntati si aici ficcare cuvnt cu voce tare, deoarece repetitia este mama inviaturii! A SoG Mult succes! Pictegrame cn care vi veti intilni freevent SAR AD Ho den annaisho irigueni —— deguchi hilooguchi Birow de informatii Intrare Tesire —_esire de urgent wy ol< LYAa-F- osu nileu erebectaa a timping atrage lift AA KS TAAV-Yy- honjitsu kyuugyao esukareetaa zi de odihna (astiizi inchis) seari rulante BRP BEM kL elgyoo cnuu otearai, toire benjo deschis toaletii toaleta baie (OES ETT 5 Ke keshooshitsu senmenjo otoko onna toaletit baie barbati femei Se FAO MIC kenen ASBWEFEW, Pumatalinterzis! Meris! shipafu no naka ni hairanaide kudasai Vii rig si nu cleat pe iba! EANEWTE Faw. = teofurenaide kudasal SS GHC RVC Vi rugim si nu atinget! FE X Ya, gomi o sutenaide kudasai ‘Vai rug au aruncati gunoiul! Shichi 7La drum en mafina Bra REM — yi fT chuusha joo chuusha kinshi—_ippoo tsuukoo loe de parcare —_parcarea interzisi sens unic AG Wit 38 ak Fe oft FE ak usetst kinshi sasetsu kinshi virajul la dreapta interzis _virajul la stinga interais ; re Foe oer eM 7 fe Te ee ae chuui kiken ——keoji chun —_koosoku dooro atentie —periculos drumintucry ——_autostradi, HRY ae Ait deguchi ryookin sho iesire Toe de platit Cilstoria cn mijleacele de transport in comune WT OBR ueAL A HF ok hikoojoo ek kaisatsuguchi ——_chikatetsy aeroport ¥ compostor de bilete — metrou SoRDOK HRM Ro lcippu uriba seisansho chutwooguch casit de bilete —_ghiseu pentru supli-_intrare principal memtele biletelor de wen db mo A yy kitaguchi —minamiguchi —higashiguchi_nishiguchi intrare de nord intrare de sud jntrare de est intrare de vest NADOE FIYV-OVE basu noriba takushii noriba statie de autobaz statie de taxi 8 ech Literele din cuprins desemneaza diferitele pati ale lecties A: GramatiedB: Vocabular minimal C: Cultura si eivilizatie onnichi wt ~ Boot ztuat 2 x Shinkansen 4 A. Sumimaser; verbele auxitiare cdesusi mast particulele intero- uzalive ka si ne, numeralele fntre O si I2:exprimavea orei (1); adie sarea cu $20 B Eaprimarea orei © Numerele cu noroe si cele eu shinion Bh Sirbual ow cokers Deyowre 1s A. Pronumele personal; particula rno; particula wa; cuvantal i teragativ gore; pronumele de- monstrative Kore, sore, are B Salutul © Ofigi - 0 pleesciune in loc de intinderea mainii ie Acalevalin? as A. Formele afirmative si new ale prezentului infinitivul ver- befor; Particula interogativi kane B Desplitirea C Cartea de viziti exerci de prownntie 2a Vasco gre ite! 26 A. Diferenta dintre particulele wa si ga; particula yo; adjective ter inate in -f imperativut B La receptia hotelului C La Ryokan 2b valiaele conpundste 50 A Pronumele demonstrative kono, sono, ano; negatia lui desu; con- strucfia frazei; pronumele per sonal jeu"; formule de adresare B Mijlouce de transport Tramvaie sau conserve de sar ele? A Trecutul fa forma afirmati In cea negativii~ forma de po- litete; utilizarea adjectivelor terminate in -f pronumele in- (crogative nan, nani B La medic © Micul dejun tn Japonia i joe ” Fe Binuenole fowte mri cu verb + te kur A Rugiming dasa, numerale janoneze s si japonezes unititi de mumrares exprimarea orei (II) B La ghigew! bineii © Sorobanul 5F Santas flogtt 2 A Timpul de desfigueare + -te + imasuy focmvarea lui fe ‘vantul interogativ dome; siste- mul pronumelor demonstrative 1B Exprimati-vi plirerea! © Jnkan sau hanko woo4 Si dippiremt 4“ A Propuneri cu verb + forma ‘mashoo; recapitularea termina bilor verbului cuvint imterogative BA da comands la restaurant © Masa la restaurant Exereitt be pronnontie ” A Particola made; particula ni; verbele imasu, arimasty, we ceutul tui desu: B Auractii wristice © Hanami ~ Sarbitoarea ciresilor in floare ab Cosine frcem? v4 A. Trecutul adjectivetor eu fermi- ia -F, acfiuni succesive cu verb + forma -te; exprimares directiei eu particula ni B Exprimarea seatimentelor © Adrese japoneze 46 inci = A. Propozitie explicativa, prefixul de politee 0; titi si locuitori B Locul de origine si profesia © Cisitorie din dragoste sau ci sitorie prin intermediiere? Eeerctit de premantie “ A Forme de exprimare condlitio nale cu particuls £0; grupuri verbale; adjective cu -na B A intreba de dram © Tasi 20 jw 5b Bao vente bu semplnt Pa A Timpul wreeut fo still scris; for ‘marea Ibi ie; particula de; pre povitii B La politic C Perspective surbre pe piaga maneti Exereiit De pronnmgie 09 (4 Piri Tenitest 70 A Negetia politicoast cu verb + nraide kudasai; negatia adjec- tivelor terminate in ~i B Indicatoure publice © Sisternul de inv: ‘oh tinijea be buys fates 74 A. Anumtraflosind CUN;expresit cauzale cu particuln kara B Expresit idiomatice folosite la mast C Modul de gandire japonez xarcitid De promente ” 75 Ako, boy ce facem? 78 A Forma explicativa -n desu par- ticula mo; functii jn afacest B Atelefona in interes d © Colectarea gunoiulu Japonia 7h Anton! 2 A Zilele sipeamin pocale B Programul unei zie C Kamikaze ~ Vantul zeilor i adverbe tem- xerciit 3 promantic ss 1&5 Nimiewn mab merge ae A Particula e, expresii temporale; kara ca punct de pornite B Laccasa de precumparare © Arta teatrala SEO plimbare acta 7 A. Pronumele demonstrative atch, kotchi, sotchi, datchi; verbul auxiliar deshag; dewa avimasen Ja nai, adjectivele terminate in -Fin stilul seris B Vremea © Sezonul ploios im Japenia Be Ce opr of A. Aiective terminatein «+ forma -te ca clement de h propozili; verbul auxiliar &, nan’ mo-+ negatia; presupunerea cu daroo B_Membrii proprie! familii Pozitia femeilor japoneze tur nive ” os Cera ineinpla? A. Vorbirea direct si cea indirect cu ufo ia, «40 omau B. Membrii unei familiisutine CC O furo ~ baia aditionalt japo- OF Legitnrs ya tntrompe 108 A. Recapitulare: still seris si stilul colocvial; verbe compuse B La plaja C Hina-Matsuri ~ Sirbitoarea fe tijelor 96 Mon bebefn fad fied 108 A Conditionalul eu particula -ba, respectiv -reba B Hohby-ati Slrbitosrea de Amul Now eared promt 108 109 1a prvillensd eryiber ue A Forma comparativa cu no oo 92 si yor! dockiva in compa- ris conjunc B Lacumpirituri C Zina copiitor A Cuvinte striine in japonez B Dificultiti de comunicare © Cand suni elopotele de nants (Misi batecbncers Be joarce jipenesa us Cole mat importante partenle 124 Vocshlar cy Juvieht 12Kenichi wa BanazinalSS~SCS Inponeza este considerata de multi curopeni ea find 0 Himbi foarte grew de invatat. Dar cine s-a ocupat putin de limba japonezit se mir de uni- formitatea uiliziris regulilor gramaticale, Sunt doar putine except de la regula, © veste tmbucuritoare, deoarece acest lycra face invitarea Timbit mai usoara Sigur ci regulile sunt altele decat ale limbilor pe care in general le cu- noastem, dar Te vom invita incetul cu incetul. Pas cu pas ne vom ‘gramatica limbii japoneze, plecdnd de ta expresiile idiomatice folosite in viata de zi eu zi Nu veti avea dificultiti cu pronumtia cuvintelor si nici nu exist sunete imposibil de pronuotat, Dorit un sfat? Un vorbitor al unei limbi latine care va invita o alt fimba latina tebuie sa invefe in special cuvinte noi. Gramatica noii Limit mu se diferentiazii mult de gramatica limbii sale materne. Faptul c& Himba japonezi trebuie s& invitim cuvinte noi este de la sine Teles. ‘Numa ci, in acest car, (rebuie si prelum sio gramaticd neobismuit. Nu incercaji Si gisiti corespondente Iexieale pe care, de obicei, nu le veti isi. Acordati atengie cu atdt mai mult expresiilor japoneze; la nceput, acestea vi se vor pares stranii; dar, dupa ce v-ati obismuit eu ele, veti sSpune: ..No1 ne-am fi exprimat altfel, dar potem infelege si asa. Deseori, la baza expresiilor japoneze stl doar 0 metaford, dar ea se in feloge de la sine, de exemplu: a-i i foame se traduce prin onaka ga suita, adica Burt este goat. Este surprinzitor, poate ch expresia nici nu ne este simpaticd, dar o intelegem imediat. 8 Privii hacia color patru insule principale ale Japoniel si ascultali cum pronunt’ japonezii denumirile oraselor si atractiilor turistice. Apoi in- ccereati Si dummeavoastr, Dupi ce ati inceput, nu vl pierdeti curajal! 22 juunl u Cele mat importante erafe fi ttracfit tnristice fitradneceres fenneler kanji respective FE — Tokyo—Resedinta de est i Yokohama ~ Malu lateral ‘ft Le LL] Fuiisan — Muntele inyétatilor boga FE BE JL Biwako—Lacel Biwa AH K Be Kamakura ~ Depozital seceret Kyoto ~ Capitala-resedint Osaka ~ Matele yersant Koobe ~ Poarta zeilor Hiroshima ~ Insul lac Fukuoka ~ Colina bundstirii, a noroculut Nagasaki ~ Capul lung, jwsan 13aroo Yamada se aff fot-un compartiment al shinkansemula, intereity-ul japonez, si citeste cu interes o revisti mango, una dintse cele ina todrigite benzi desenate din Japonia, nu numai amuzante, dar si educative. Langit el sti o femeie tania alrigétoare, Taroo nu indeizneste sd intre cu ea in vvorbli, dar se bucurk nespus cdnd aceasta il intreabii cit ¢ ceasul Oo Tawtea Doawnas Sumimasen ... ima, nan-ji desu ka? Yasar sane — Eetto ... e¢tto ... i, ma yo-ji han desu, Tavies Downs Yori han .. seosuruto, shichi-ji han mitsukimasu ne? yasanssae Hal 34 just sumimasen vir i eetto ab, bm scuzati yojihan ora d:30/16:30 ima acum yori . nnan-ji desu ka? cit e ceasul? han ka particula intero- soosuruto ‘garivas shiehi-ji han 7-30/19:30 desu afieste (werd ni a (oray ausifiar) ‘tsukimasu san oma, doamni, ne? ‘domnigoars | at (formula de adresare) In faponia, poeta ese cea mat important poract, Sumimasen — valvog sm suca este unl dint euvntele pe eae vel sei Foarie ireovent. Dacd dorim sf ne adcesm une persoane sin, Jac vrem si he sean sau 8 maiumim cava, incepem raza cu sumimaten,cvea Sumimasen ese intr prin cuvdatul doomo, deci: doomo sumimasen. domnul Yamada si se bilbiie. Poate ati observat deja: propozitiile japoneze se termini cu desu sau masu. Predicatul sin Tinaba japonezi ‘ntotdeauna la sfarsitul propovitiei (ale cdi plsti componente pot fi particule’, precum ka sav ne), De verbul desu, cruia fi eorespunde verbul auxiliar a fi, avem nevoie atunci cid propozitia se termind cu un sub- | gal Yori han desu. ~ Este oa ptr sume, coe ol fae po | stantiy sau un adjectiv, Dac propozitia se termint ntr-un verb, la ace: se stageazd auxiliarul masu. Nan-ji desu lea? Cat e ceasut? Shichi-ji han ni tsukimasu ne? Ajtnngern fa sapte si jumndtate, me f.aga? » Porticuele sunt ave invariable, procom ka sane, eae io Lib japonez se ilizeazd foarte fecvent pentru da unor parti de proporite un anumil seas sau entra sehimba sos una enun 2898. ita(i-vit ined o data la ultimete propozitii~ ambele sunt intre Pentru a forma o ihtrchare, trebuie si treceti particula ka la sfarsitul pro- pozitiei. Dacil asteptat o confirmare a intrebasii dumneavonstr,folesiti particula ne, Simplu de tot, nuvi asa? Particula ka mai are {uactia unui semn de Sntrebare, ati putes deci re- nun ka semul intrebdei, Dar tinerijaponez tee ovieum semnul inicebii dup kanvijati sumeralele cardinale pani la 12: rei zero 7 lanumacare chi 8 hacht ai 9 yuu, uneori gi ku (ea de san exemple in exprimarea orei) in rest wana I Ta nunirare si, fa nest 10 ju yon (la exprimacea orei, yo) 11 juuichi (1 90 12 juu ni 22 @ roku 10+1) 10+2) Cite ceasul? Raspunsul poate fi: San-i desu, ~ mu este dificila Tandsa fl tntreabi pe domnul Yamada cit ¢ ceasul. inainte de a putea infelege rispunsul la aceasti Iatrebare in Himba japonezis, trebuie Este ora 3, Exprimarea 0 Ti go-tun (sug) posi ane (as ws) \ Z ihe fi sanjuppun acl ceasul nu indici ora exact veti spune, de exemplu: ora 7.30: shichi-ji han shichi-ji sanjuppun ‘orn 8.10: hachi-ji jappun (sugi) ‘ora 6.50: shichi-ji juppum mae ‘ova sapte si jumétate fora sapte 30 minute ‘ora opt zece minute (si, dupa) ‘ora Sapte fart zece minute SSugl — dup poate fi omis, dar mae ~ fuainte (ar) nu poate 88 lipsease din exprimarea ore Penicu exprimarea afior ore exacte, trebuie sit tii cum se formes nu- ‘meralele mai maci de 12. Acest luctu il vetiafla a capitolul 3a, Adresarea cu san—clonm, doumnt, domnisoanid se face intotdeauna dupa prenume sau nume, Cand vi pronuntati propriul nume, mu se fo- loseste niciodata san. CV havin pustest tn Japorta Bincofles cS tocmai ai pienduttenul. Vi ita la mersultenuloe si wsebati eat e ceasul pe cineva care asteapta un len. 16 uv rok Ct este ceasul acum? Este ora unu, Nu, este ora 2. ora 3—ora 4 —ora 5 ora 6— ora? ora 8 ora 9— ora 10 ora LI ~ora 12 Bate exact ora 9, Este ora now’ si Este ora now’ fink zece minute Este ora opt si cinei minute, lie, niji desu. youii~ godt uit jut juu iehiji~ juu nit Choodo ku-ji desu, fran desu. juppun mae desu. Hachi-jf go-fun (sugi) desu. ‘As Cat este ceasul? Folosifi numeralele pe care le siti deja GOOOSO ® Goji desu. B: Cavintele din micile propozitii de mai jos sunt amestecate inte ele, Care este ordinea corecta? nan ~ ji — ka ~ sumimasen ~ desu ~ ima desu ~ roku ~ji~ han (ora 6:30) 3, uu — |i — ima ~ desu ~ choode (ora 70:00) ‘Numerele cu noroe gi cele eu ghinion: Japonezii eviti aumerele 4 (shi) si 9 (ku), deoarece cavéntul shi poate insemna $i moarte, iat cavantul kuinscamni si necae, durere. De accea, de exemplu, ci mu se fotografiazi edie patru. in hoteluri si spitale veti efiuta in zadar ca- Fa merele 4 si 9. In schimb, numerele 3, 5 si7 aduc noroc. Din aceasti ‘cau, in data de 15 noiembrie se sirbtoreste ziua norocului: famille cefatte de3 si7 ani si cu biti de Sani viiteaz’ in aceasti i sanctuarul sintoist, aducind mul{umiri pentru sinftatea si ctesterea copiilor lor. Tradneeres Dealeguluts Fanaa doamind Seurat.. cite ceasl acum? Doma Yamada? Ab. hm. acumeste or pats jamal, Tira damn: Pa si jamitate, the sosim la oa apt fumflate, ai sya? Domed Yamadac Da Rexel vari: Fe poy cu —-nsap wey nyoy2— 2) rsp f-yoUeuH USEUNEIS Lm sap (Emo's —nF9p 9 nde ONE sa unt nn —"ns99 ge! Unb |FuDNS “2 —"AsAp UN-o6 HONE By juushichi 27ub Barhatul n ochelari de seare ‘Se aunt sosirea trenului in gara din Osaka. Odati se ridicd sit bagajele, oO Taxdea Beant: Sumimasen, watashi no kaban Anata no kaban? Dore desu ka? Taxina Doane A... watashi no Kaban wa sore, sore desu. ceilali catitori ira doamna si domnul Yamada, Apoi incep si-si caute Yanan Dintr-0 data, domnut Yamada este impins de un beirbat suspect cu ovhe- lari de soare care ti smuulge valiza. Kore wa ore no da! watashi no al meu/a mea a ah (politicos) watashi ew wa particule! nominal no particu care indie sore facesta, aceasta paseste (poxestud) kore acestalaceasta aici aban geanti, yaliza. orenoda este al mew mea anatano all dvs. af Kiu/a ta (limba familiar anata tu, dumneavoastra intre barbati) tore care Ce poate fi mat important decit cuvantul watashi - ew si anata ~ ru, xespectiv dwraeavoastr? Cu ajutoral Jor puteti deja sé facefi multe lucruri, deoarece nici substantivele gi nici promumele perso eciind in limba japonez, watashi fnsernnand deci si af mete, mie, pe rine. Funcfia lor in propozitie este determinatd doar de particulele care le insorese: Pronumele penonal 38 juuhachi Nominatiy walga[watashiwa lew iti no watashi no | al meu, a mea Dativ i watashin fmt cuzin 0 ‘watashi.o___ pe mine Un exemplu se giseste in expresia inerei doamne, referitoaze la valiza ei watashi no ieaban wa valiza mea, referitor la vatiza Particula no indica siei apartenenta, respectiv posesia. Schema general sie: (poseser} no (obiect posedat), ‘Yamada san ne kaban valiza domnutai Yamada fm Particula wa face ca watashi no kaban siidevin’ terna propozitici, denumind astfel obiectul la cate vorbitorul se refer Watashi no kaban wa sore desu. — Valiza mea este aceasta, de atci smalicali pe care o are un substantiy int-0 propozitie este, de ‘asemenea, ca in cazul pronumelor personale, indicat de paaticule precurn ‘wa, no, ni sat 0, care vor sta dup substantiv. Substantivele cman in- variabile. 8 Domnul Yamada pu stie care valiza ii apartine tinerei doamne. De ‘ceca infreahi: Dore desu ka? ~ Care esie?. Pe dore ~ care il folosima ‘end este vorba de un obiect jks 198 inchipuiti-va ci suntofiintrcbat in legiturd cu un obiect, ar dumnea \oastré trebuie si ispundeti folosind un pronume demonstrat. Pronumele demonstrative nu depind de genul sau de numirul substan- tivului pe care il determin, ci de situajia vorbitorului. Limba japonezi ddispune in acest scop de un sistem triplu de referire (kon, 80-, a i pronumncle interogativ do-?) + kore — acesto, aceasta de aici: se retest la un Iucru care se afla in apropicrea vorbitoralul + sore —acesta, aceasta de acolo: se refer la un ht apropierea interlocutoru + are — acela, cea de acolo: na se refer nici la ceva ce se afla in apro- Pierea vorbitorulni si nici la ceva din apropierea interlocutorului, ci Ja un luctu despre care nu se stie cu exactitate unde se afl. cru care se aff tn O Acton pitets in Japon. nn Ohayoo gozaimasu. Konnichi wa, Konban wa. Hajimemashite.* Watashi wa Suzuid dos ‘Anata no o namae wa? Watashi wa Maiyaa desu, Doozo yoroshiku.* Bung dimineata, Bun’ ziva, Buna seara M& bucur si vii cunose. Mii numese Suzuki Com va numiti? Mii numese Mayer Mi-a piicut bine de cunostingi * Paci nim pe cineva penta prima dal salon ou jimmie iar conversa se tering ev dooze yorstih, A: Completati cu particulele si pronumele demonstrative eorecte! 1. Watashi sane Asuka desu, 2. Anata Kaban serene ore desu 2 Be sesanien Wa Watashi no kaban desu.(acesta de aici) 8. cinsanees Wa anata no kaban desu. (acela de acolo) 5. Suzuki san no kaban wa desu ka? (care?) B: Domnul Suzuki il fntdineste pentru prima dati pe dommul Mayer Traduceti in Limba roméng, L. Suzuk: Hajimemashite watashi wa Suzuki desu, 2. Mayer: Watashi wa Malyaa desu. Hajimemashite, Doozo yoroshiku, 3. Suzuki: Dooz0 yoroshiku. nein toe de intinderea mail: inirveat japonezilor tu Te place Sntordeauna contactul corporal, cind salut, acestia na ‘wtind mana, ei fac pleeéciuni, mainte rebuind si fie tnute i ft lipite de coapse. Cu eat rangul celui salutat este mai inal, cu at plecciunea este mai adnca. Pentru un gaijin (stein), este sufi cient o soe pleetofune. Tineriinihonjin(japonezi inind maina aaifriloe. Tradncerea Malegalnis Inparantccledrepte [1 g03 trdcrea moot para le rownde Tainitra doamnd: Scurati, valiza mea .... Yamada sam: Valiza dummea- voastri? Care este? Tandira doaana: Ab, ... valiza mea este aceea de ‘colo [valiza mea aceea de acolo, aceen de acolo este] Barharul: Aceasta este a mea [referitor In aceasta, aceusta este a mea]! Rasebvirti “ehupsouna ap owlg ind e-EW epeUg “E “ana ap spo wns dau go go nao SA waded "EPMENS n-CTAp HMDA BOG YAM APES Mops aly 09 ey AOL 2 OT ij iehi 2 Eli te A cnie valiza? Bachatul cu echelari de soare a disparut cu yatiza, Domnul Yameda gi tiniia doamna smd ulti, De ee trebuie si cumpere toata lumea acelasi tip de valizi”? o Tawina sowie Anata no kaban wa arimasu ka? Yanana sas: Ee, kore desu. “Tasias coswwss Ja, walashi no wa kore kana o.? Yawana sae A, are wa dare no desu ka? Tiniaa sonooti Saad ... wakarimasen. iam arimasu este, se afl are acelfacea ee (fam.) da dareno? —aicui? ia deci) atunei are? cine? kana? cou toate c...2, saul saa pa. ined nu? wakarimasen nu stiu watashi ne (valiza) mea ORS Anata no kahan wa arimasu ka? ~ Valisa dumneavoustrit este ae? il intreaba naira doarmd pe tovardigul ei de drum. Arimasu — exist, dupti cum deja vi Inehipuiti, este un verb Intima japonezi exist, eu mici except, doar dou’ geupe de verbe care potfifoloste in avelasi mod, Forma verbelor au depinde de persoand {ea tcl...) sé nie} de pumical subicctuli (singular, plural). Verbal {sukimasu ~ soi poate insemna in acelagi tim: cu voi sosi cu sosese tu vei sosi tu sosesti calel va sosi clea soseste = tsukimasu noi vom sosi noi sosim voikdvs. veti sosi voi dvs, sositt ifele vor sost viele soxese ‘emt Tantra doamn’ nu este foarte sigur: Saa ... wakarimasen. ~ Da, ce si 2c... weounoaste ea in leg@tura cu valizele identice. Wakarimasen teste forma negativa a verbului wakarimasu. Pentau a obtine forma ne- ‘eativa, sufixul -masu se fnlocuieste prin -masen: wakar-imasu ew duieleg — wakar-imasen ew iu inteleg tabe-masu ew mdinine —tabe-masen eu nu rindnc ‘Dec afi ciuta euvintele wakarimasu sau wakarimasen intr-un dic sionac japoner, nu le-ati gsi, deoareve verbele nu apar sub aceste forme, dar ali gisi verbul la intrarea wakaru. Wakaru este infinitivul verbului wakarimasu. Aceste doua forme verbale se compun dinte- un radical si un sufix: wakat-u si wakar-imasu. Forma -masu a unui verb japones. este cea mai rex timpul prezent sila viitor. Dacd fotositi forma -masu, vorbiti politicos si vel i toldeauna injeles, dar in acest caz, nu v¥ exprimati intotdeauna ccoreet. De acvea ar trebui sti cunoastet i celelalte forme care deriv’ din forma infinitival, hijuusan 23HMR Tanira doamn’ se intreabi dc’ valiza la care se refer prin cu: ‘intl Kore fi apartine int-acievr sau nu, De aceea, nu spune kore desu, ci kore kama? — acesta, saw oure nu? ~ oare inir-adeviir avesta st fie? Kana este 0 particulii interogativa pe care o folosim dac& ne intrebam supra unui jucru. Watashi no wa ore kana? Es Are wa dare no desu ka? ea mea aceasta, sau oare nu? Aceea, cui Wapartine?, A cui e? OF Acnsi subett tn Japonta si dori si vt lua rimas-bun de fa 0 gard Korede shitsurei shimasu. rin aceasta imi iau rimmas-bun ‘Sayonara! La revedere Mata ashitat Pe maine! Jaa matat Pe curdnd! Oyasuminasai. Noapte bund. 0 jama shimast ‘Mullumese niutt penta tot O genki det Riimdinetstinatos! Gokigen yoo. Toate cele bune. i Asociati fiecire intrebi ispunsul potiit. Ima nan-ji desu ka? Anata no kaban wa dore desu ka? 1 Kore dest. 2 3. Anata no kaban wa arimasu ka? 4 Ee arimasu. Yorji desu Watashi no kaban desu Anata no desu Kore wa dare no kaban desu ka? Sore wa dare na desu ka? + Observati pozifia val zelor fade persoane si completati urmitorul dialog, Yamada: Anata ne kaban wa dore desu ka? Asuka: i Asuka: Anata no kaban wa kore desu ka? Yamada. 24 ni jou shi i: In timp ce vi prezenat,aplecat-v8usor. Sune. strjin side aceca nu treduie s8 va confoemati severului ritual Ge plecaciume, onganizatiecaric. Arita interiocutrului carten dvs. de ‘Vinita (mest, astel int si vii mai pa cit inch o dats numele, poi luati-o Tnapei. fn nici un caz sii nu va jucati cu eartea de viait | a interlocutorului in timp ce discutati cu acesta. Cand plecati, nu | uitati carten de viziti primitt pe masa... In Japonia, eartea de vizitt | nu este doar o simpli bucat’ de carton, ci este considerata un fel de liga cu date personale ‘Tradneceres dialegnl ut: Tanda docnwid Valiza este la dumneavouste? Yamada san: Da, seas este, Tanra dec: Apu aceasta este a mea, sau oare nu este? Yamade san: A. cui este acces? Téimava doamna: Him .. sti nzsatvares mapa tis CBee premeogie 1 Ascultagi ine’ o dati toate texte si cititi-le eu voce tare 2. Vocalele japoneze de bazit sunt a fu, kiite, kurikaeshite, kueiasa) 0. Ascultati sizepetail (yoke arimasu > a cain case desu > © cain fecrie yoii i catnininé — yoji > 0 caindoza ‘sukimasu > uw cainurs Vocalele i si w se pronunti slab dupli consoanele surde sau sunt mute’ desu > catndes —mashita > cain pasta masu > cain pas Vocalele lungi sonore se pfonuntt dup cum urmeazi soosurute > catnzoo co = ea in Emit saa cainza 4, Ascultaji umratoarele proporitii si repetat Anata no kaban desu.~ Anata no kaban desu ka? ~ Yo-ji desu. = Yos|i des ka? ~ Shichi-ji han ni tsuleimasu.~ Shichi han at tsukimasu nie? ~ Wakarimasu ka? — Saa wakarimasen nijuu go 25up’ ce barhatel neprietenos a displirut, este impul si coboare yt doamnisi domnul Yamada, Domnu! Yamada vede ci tanita doamni se chinuie cu valiza, de aceea Ti sare in ajutor. o Yamane sas A, watashi ga yarimasu yo Tawsaea passat Ja, onegal shimasu Uunsha! ... Omoi desu ae! Ee? Soo desu ka? Yanan sAsi Tanna onasiss Pe peron, ea isi preia valiza, dar abia poate sd o ducit Yyanaos sans Daljoobu desu ka? Tanasa oaamsa: E¢, daljoobu. Arigatoo gozaimashita, Ja. Sayoanara, ki o tsukete. Tawdsa oeassd> Sayonara, LYaniaon sas 26 nijuvrokw Pinan ec Saab es te oie a Bi are yeaa revere ae taste ae wunstet of! een amet = G: ace eng 5 Watashi ga yarimasu yo. ~ Fac eu aceasta, ofer acest fcrie, Pwo pune domnul Yamacla politicos. Pentru a-si exptima oferta, foloseste particula ga — ew si rien’ alti. Observati diferenia dintre wa i ga: Valien mea este aceasta (nu aceeu) Bu jac aceasta {nu alteineva), Watashi no kaban wa kore desu. Watashi ga yarimasu, Watashi wa ikimasu. Watashi ga ikimasu, Ewmerg (nu rimén aici Eu merg (nu altcineva), Ga sccentuenzii subiectal propozitie, ea fiind cel care face acfiunea, in timp ce wa indica subiectul ca tem despre care se va spune ceva. mE Ati remarcat particula yo? Domnul Yamada 0 foloseste pentru a accent faptul eX oferi ceva: yo transpune verbal yarimasu intro form care contine o oferta Watashi ga yarimasu yo. Latvati-at sf fac en aceasta. Fu fac acest lucru, eu 1 ofer: Yo se foloseste in cazutile in care se exprimi propuneri sau idei care pot fi aeceptate sau refuzate de interlocutor 8 Domnul Yamada s aga de grea: rit de faptul c& vatiza tineret doamne este ‘Anata no kaban wa omei desu. Valiea dummeavoustrd este grea. Primul dys. adjectiv japonez: omoi ~ greu! Omoi apartine grupei adjes= tivelor terminate in i, Mai exact, adjectivele se fermi ui, La capitolul Sa veri face cunostinti cu adjectivele terminate ‘a doua mare grupii de adjective. SEND Kio tsukete, — Aver grit de cvmneavoasin,spune domnl Yamada la despliite, Tsukete este forma in -tea verbului tsukeru— a avea gi Forma’in -te ajuni I constrnirea imperativulu ni juushichl 27Nici forma tsukete nu apare in dictionar. Cur ne dim searva cit tsuleeru ce forma infinitivali sub care verbul poate fi sit in dictionar? Sau invers, cunoscind infinitivul verbului, cum vet isi forma in -te, plecand de la tsukeru? Foarte simplu: identifica mai imai radicalul verbului si imlocwiti restul ccu un safix. Pani fn prezent cunoasteti sufixele -masu, -masen si -te. AAruncati o privire pe regula general de formare care va simplified identi- Ficerea formelor verbale de care aveti nevoie: Forma teas [laid] Farman [Noga (hi 0) tsuke-te Wasuteecra tsuke-masu ‘tsuke-masen ACHTS [osaky ‘sactmasy[tsach-nasen ‘wakar-l-masen ™ ara Pare [okarvmess [vakariasn Din schema se pot recunoaste douii din cele trei grupe ale verbelor japoneze, si anume verhele vocalice si verbele consonantice, + Verbele voealice sunt cele al ciror radical se termina ine-0 vocal ~ tsuke, urmat de sufixol -ru: tsuleeru ~ mi, usiat de sufixul-ru:miru (vezi capitotul 3b) ‘Acestea deci, se termint in -eru sa. iru + in cazul verbelor consonantice, radicalul se termina into consoanit: = waka, urmat de suixul i: walear. OV Acsim pute in Japentann. Si vi intresati deo camer Ia un hotel: Heya wa arimasu ka? Aveti o camer? ippaku pentru 0 noapte ni-haku pentru dow noptt isshuu kan pentru o stipeimant Basu-tsuki no heya wa arimasu ka? shawaa-tsuki no heya Aveti o camera cu baie? camera cu dug hitori heya camer cu un pat futari heya camer’ eu dou paturi 28 ni juu bach shizukana heya ‘camera linistt hirot heya. camera spatioas chooshoku tsuki cu mic dejun Heya dal wa ikura desu ka? Cat cost o camera? Takai desu./ Yasui desu, Este seumpa/ Bsteiefting |A: Formati propovitii completind corect particulcle i verbele auniliare! Kaban ‘omeal Heya seerne FOF Shizukana heya (arw) 2 Kono ryokan yasui Heya dai ikura in ‘La Ryokan: La intrarea fatr-un ryokan, hotelul traditional japonez, clientul se descal in holul de la intrare. Camera in care intr este de ‘ siroplitale clasit: fn pat, fra mast, Fir seaun. Podeaua este aco- pperiti cu o rogojini din paie de orez (tatami). Imediat dupa sosire, clientul este sfatuit si-si scoati hainele occidentale sisi se imbrace intr-un kimono subtire din bumbac (yukata), Apoi este condus fa baie (furoF- ,Oecidentali sunt obisnuiti s& scoats dopul cand ies din ‘cad, In Japonia, acest lucru poate deranja, daci este ffcut de 0 per- sou neautorizati, Buia este au numai pentry igien’, et si penta relaxare, La ryokan, nu se cunose termenii de camer individual sau cu dow paturi; mlirimea camerei se calculeazai in functie de nu- mirul de fatami Tradneeres dislegulnts . Yamada san: A isat-m pe mine si fac aceasta [eu fac acest huery, eu il ofer). Tinira doamnd: Bine, este foarte érigut din partea dumnea- voastr’, Yamada san: Of!... Vai, ce greu e, [nu-i asa?|! Tindra doamnd: Da? Este chiar asa? Yamada san: Va merge? Téndra doamnd: Da, exe inondine. Multumese mul. Yanda san: Bine. La evedere, AveE gi de dumneavoasti? Tanda doannd: La revederet Rezolvart: ‘By! BN..0p FH "G "TDP BK MEyDLs DUDA “y— ZH sun ou efsy eueymaag ¢ —"nsep1s8) 89 ea] 2 PGP FN PM UREN Ey sijuke 29—o 2h Valisele wonfandate ‘Taira donmnd isi car valiza cum poate. Domnul Yamada apare din nou, observand ci ceva mu ein ordine cu propria valiz#. Dar mu este sigur fare tGnlira doamn a luat-o pe a tui? ao Yastave save noo. Kone kaban wa anata no dewa arimasen ka? TAndea vosssa: Ee? Watashi no Kaban wa kore desu. Yamada sam aredtt spre valiza tinerei doamne Yamans sane Sore Wa boku no desu, nafuda ga arimasu Acesta se apropie de valica si araid spre eticheta, Yamaon same Horal Tantira doanni citeste extcheta cu numele. “Tanina nosnueds Yacma-da-ta-ro-o .., Anata Yamada san desu ka? 30 san jaw a ah (exprimarea boku no _—_al meu (format nedumerivil) (yatashi no) fotosiut de betrbat) kono acesta/ aveasta ——nafuda’——_plicoti cu numele, dewa arima- nu este ctichetit sen hora in veril, ved ee? ce? cum, vii rog? smd V& mai amintti de sistemul de referire ko-so-a-do din capitolul 1b? Pentru a ne putea referi cu un pronume demonstratiy Ja un obiect sau la ‘© persoani, ke-, so-, a-si do- primese terminatia -ne: kono kaban ——_aceastl geantd, aceasta vatici ‘ono kaban ——_areast geansd de acolo, aceasta val sano kaban dacea geantdt done kaban? care geantit? Spre deosebire de kore, sore, are si dore, particulele Keno, sono, ano si done au pot sta singure, ci doar in legsturd cu un substantiv: kore wa aceasta de aici kono kaban wa aceastd geanti de aict sore wa aceasta de avolo sone kaban wa aceasie pean de acolo arewa aceea ano Kaban wa geanta aceea SS! Domnul Yamada o intrcabii pe tina doamn’: Keno kaban wa anata no dewa arimasen ka? ~ Accasta vaticd nu este cunva a dumnea voostrd? Dewa arimacen este forma negativi a verbulut auxiliar desu, el Watashi na kaban wa kore desu, ~ Voici men este aceasta, rispunele \niira doamn& cu conyingere. Dac vrem sit identifici persoane, bobiecte sau notiunt, in Limba japonez vom folosi urmaitoarea topics SLwa $2 desu.* Sles Yarnada san wa kaisha-in desu. Domi Yamada este (un) fusetionar Si = substan 1, $2 = substantiv 2 DDacti precicatul este lz forina negativa,topiea proporiiei va fl urmeétoarea SLwa $2 dewa simasen, 3 2. Kone Kaban wa anata no Aceast geantd nu este a dewa arimasen tumnecoastr 28 In limba joponer', mu exist doar on sia nurse ec, Funct dew or cuvant pentru pro social’ dintre vorbitor si interlocutor san jaw ehh 318: Completati propozitiile. Incereati mai intai {ira yoeabularul ‘minimal! care se alege cuvantul. Cteva exemple de expres freevent foosite sunt = 1. Kono densha wa ...... Cand plead avest tren? Watashi; politicos, neutru, pentru ambele sexe demasu ka? Watakushi: politicos fal de varstici si fa de cei cu rang mai inalt 2, Wala! a nneconelkimasu. Merg pe jos. | atakushi: se foloseste numai de cite femei 3. Hayashi-san Wa on Daornes Hayashinu shim rem, boku se foloseste numai de barbati de acclasi rang a eu Mergeticumetroul? | ore: limbaj familiar folositintre birbati silence kale 5, Maeda-san Wa iY nunc Cll coboart dom Maeda? Cu sufixul san v-ai tndlnit de mai multe ori, Acesta corespunde (iaoavsay formulei de adresare din limba romfini domn, doamnd, dommisoarii. De asemenea, acesta este utilizat fn exprimarea denumicilor de profesii, de cexemplu: han-ya san ~ ibrar (mot-i-niot: donut librdrie). Aga cum exis diferite cuvinte pentru ex, tot astfel are “Tramvaie sau conserve de sardele? Daca vi gribii, nu folositiin Japonia taxiul, Mijloacele de transport in comun sunt de regula mai rapide si, nu in ulti rand, mai ieftine, Dar nu intotdeauna mai co- made, Cine erede ci toll japonezié au drumut fungi de strabatut pant la locul de munc’, greseste, La tari, locuinta gi focul de muncii se afl in ucelasi loc. Dar in marile aglomeriri urbane, precum Tokio sau Osaka, un drum de 90 de minute nu este o raritate. in venteul Coragului, ziua de mune’ incepe Ia ora 9.00. Deei, tneepand cu ora 7.30, meiroul si traravaiefe sunt mai aglomerate decit in alte momente ale zici, Pe anumite trasee, mijloacele de transport sunt intotdeauna aglomerate, cu toate e& circnla din minut in minut cexistt cuvintediferite. Grupa relational (familie, scoala, fiema ete.) si sexul partenerilor de discutie reprezint linia orientativa, in functie de ‘cavéntul san diferite variante: chan: form’ de alint 2 lui san fata de (si intre) copii, de exempla aka-chan, ca formu de adresare fat de bebelus. -kun: ca si san, intre baiegi, camarazi si colegi de serviciu. sama; sufix pentru denumiea persoanelor in adrese si fn eazul expri- isilor respectuoase. bw O Acro prntett 1 Japonian. ‘Astiai aveti toatl ziua liber si dort! st cunoasteti tmprejurin Ate kina, Mera pops fakushii de eu taxi Tradnceres dialognlnis hasuccle eu autobuzul Yamada san: Ab... Aceast valiz& nu este a dumneavoast? Tancina cate de cu motes oan: Coa vig! Valiza mea ete aceasta, Yomeda sn: Aaa densa de a le a ‘ar etamea ae alchal Yamada ver: Ciel Téa dann ture aw MDa mam Gc od Penmegoared se enna Ye? oni 2 Saha | Itsu demasu ka? La ce ori pleaci? Rexel vari: . rseuy0 9p nese —HBSeuDE NONE — aye 'z— AIT EL A: Din coloana din dreapta, alegeti varianta corect& pentru a completa eS ab 96-22 pt oY propozifiile de mai jos: kore desu, sdemasu. itsu demasu lea? boku ne desu. anata no dewa arimasen ka? 1. Sore wa .. 2. Sumimasen kono densha wa 3. Kona kaban wa 4, Juu-ii go-fun mae ni .. 5. Watashi no kaban wa... 32 san juu nl san uu san 33si prenumele domnului Yamada | ine care se numese Yamecla, De dover, domnul Yatada nu este prea sigur daci aceasta valisa este a Ini sau nue o Tastes oatsusds A! Machigaemashita Yamaoa sans Tie ... Demo, chotto shirahemasu ne Tava poands Ee, $00 dest he. Domai Yamada deschide vatiza, Yamaoa sai Are? Okashii de kana? Tani oan: Anoo ‘Yamada san, sore mayaku Ja arimass Mayaleu? Vasa sant 34 sanju shi machigae- amconfundal,am shiraheru~ a verifica incurcat shirabemasu— ‘ ‘sconfunda, a face shirahete machigaema- 0 gresealt soo desu ne — aveti dreptate su machi- aici: chia saete . cciudat ‘gomen nasal imi pare foarte ri shiat alb iie nu; tei nu face kona pulbere, prat nimi “nani kana? gare ce poate fi? ear rani ce putin mayakey drog sos Ja arimasen (aceasta) mi este ‘Pandira doamnnt uebuie scum si recunoase% Faptul ¢® a inevreat valizele: Machigaemashita. Am schimbut-o din greseati. Vorbeste deci ‘le un Tucru care, in momentul vorbiti, este o aetiune Tncheinta saw cave J avul Loe in recut Limba japonezii nu cunoaste decat dow timpuri verbale: prezentul si recut Prezentul $1 trocutul fa salul eolocvial Prezont ‘Trecut ‘verbs + -mashita ‘verb +-masen deshita ai negativ naiy | verb + -masu verb +_-masen se fntelege raed verb Mai putin abstract se prezinidi ueeasta in stilul volocvial exe congiundl ex confiundam ‘eu aun confindat (confisadasem) eu sue confund cu nu cam confuundas (confardasesn) machigaemasu achigaemashita ypachigaemasen ‘machigaemasen deshita 'al Cind domnul Yamada deschide valiza, are © surpricit Kone kona wa shiroi desu. Kono shiroi kona wa nani kana? ~ Acest praf este atb. ure ce ax puses s0 fie acest praf.alb? Adjectivele pot fi folosite in sens ‘adverbial (Shirai desu) si atributiv (shirol kona} Kono kaban wa omoi desu. Omi kaban wa watashii no desu, Aceastt valicd este grea Valiza grea este @ mea. Kono ryokan wa yasui desu. Yasui ryokan wa doko desu ka? Avest ryokan este deft. Unde este ryokanul ieftin? san jou go 35St Nani Kana? ~ Oure ce poate i fie? se mira dommul Yamada, in limba japonezk folosim nani sau nan pentu obiecte sau pentru sti de Iueruri. dar nu gi penta persoane, js Tina doamné are o suspiciune: Mayaku ja arimasen ka? — iu sent droguri? Ja arimasen estc o prescurtare familiar pentru dewa arimasen, Aceasti expresie se Foloseste pentru a nega un substantiv saat un adjectiv terminat in -na, Propocitia complet ar sura in felul urmitor: Mayaku dewa arimasen ka? Amibele propoziti sunt Formulate in stilul colocvial, deci este vorba de © exprinsare mai politiconst O seam suntest in Japoniane Si sperin cd nu va fear dumnesvoast, dar dat va teu sb on sua un medi, ve avea nevoi de unmdtease expres O isha san wa doko desu ka? Kibun ga warui desu Netsu ga arimasu Kaze 0 hikimashita, Onaka ga itai desu. ‘Atama qa ital dest. Ha gaitai desu. Unde este medicul? Nu oxi sim bine, Am febri Sunt ric. Mia doare burta, Ma doare caput Ma dor dinti Este regretabil Insanatosire grabnici :: Formal trecutal verbelor dupa urmaterul model: tsuku — fsukimasu ~ tsukimashita aru ~arimasu yan yarimasu~ 1 2 3. machiaaeru ~ machigaemasu — a shirateru~ shtabernasu ~ Completa dialogurile dnd Tn considerae stuile prezentate fa 1. Yamada Anata no wa dore all kaban desu ka? / Asuka : @ kaban desu, 2. Asuka: Yamada san, kaban wa anata no desu ka? 36 san ju roku Yamada: Ee, boku no desu, Yarnada sro Kaban wa dare no desu ka? Asuka: Saa, wakarimasen, Micul dejun in Japonia: Ix mod waditional, Japonia se aum print rile in care orezal este hran die baz, Dar oreral prot Jar este puteric subventionat. Pra pie la afimenteleimportate este de multe ori mai favorabil intrucdtaceast situate domin de ‘ai mul ai, ea infloeneaza chiar si obiceiurile legate de micul dejan. In gospodieile maderne, micul dejun traditional include pine prajit. Astiel se poate intimpla ca tatil, mainte de a porn la serviciu, sf consume un mic dejun eu peste la grtar, sup& eniso (past dle soja) st sukerono (muricuri preparate instil japonez) alfvuri de castronagul obligaloriu de orez aburind, in timp ce copiii sii iau micul dejun dupa modelul occidental, Painea prijitd, laptel ‘ochiurile eu sunci si bacon, salata mixti eu ofet sf ulei au devenit in Japonia o obisnuing Tradneeres dislogulnis Nancira doammdi: Ab, am confundat-o. Imi pare foarte ri! Yamane san: Nu face nimic [Nu] ... Dar verific [putin]. Taira doamna: Da, aveti dreptate. Yamada san: Chiat? Bste ciudat ... Oare ce poate si fie acest raf alb? Tantira doamnit: Ab, domnule Yamad, nu sunt acestea dr0- wa? Domanal Yamada: Drogui? Rexel vari: ove ¢— ou0s"2 — 0003: yseuaqeays —eayseunenypew ¢—ryypounsos2 —eNNeELe TA (DY Beercipit Se prommnfie—S—~—~—~—S—sS 1. Ascultafi inet o dati toate fextele leetiei a 2 sicitiiHte cu voce tare, 2. Ascultai si repetati uumsitoarele cuvinte, Fifi atenfi mai ales ta fiterele scrise eu bold — anegai shimasu ~ jie ~ okashii ~ daijesbu — arigatoe ~ Yamada ~ mayaku ~ yarimasu ~ yarimasu ~ arigatoo sayoonara In limba japonez, nu existé diferent intre I si. De aceea, se reco: an 1 japone si se pronunte ca bul din fimbs romana 3. Ascultati urmitoarele propozitii poi repetat: ‘emai desu ~ omoi desu ne ~ sno desu ~ soo desu ne ~ shirabemasu ~ shirabemasu ne san ju shich) 371 Afando-se in posesia unei valize pline eu drogusi, cei doi gh iintreabii serios ce este de Micut, Dar aceasta ined nu € totul o Yamass save Anata mo shirabete kudasal. Tanna ooaasas Ee. chotto matte Si tdndira doumndt ty deschide valizu. Aceasta este plind panit la refuz 1 bancnore de 10 000 dle yeni. nist se “Tawana ooasevss 0 kane! [chi man en satsu desu! Yamans sax: Tkura qurai arimasu ka? “Tawhna oossva: Saa ... wakarimasen, Go hyaku man en? ‘yawns sass 18, motto arimasu yo! 38 san jaw hah me Ichi man un. mam (unitate de re shiraberu— a verifica 10.000) ] shirabemasu a cerceia satsu bancnota (cuamef: shirabete eatond CUN) kutiasat Hhura eat chotto sural circa, aproxi matsu~ go hyaku man cinci milioane machimasu 0 hyalu sute = matte hyaku @ kane bani iva nu en yen, ¥ motto ‘mai mult Dommul Yamada pare si aibiio binuiali, de aceea propune poli- bcos: Shirabete kudasai..~ Verfiat, wi rog. Dupilformain -te a verbelor, kudasai indeplineste rolul de rugiminte pentru a exprima 0 actiune, Dar kudasal poate si stea si dupil un substantiv + © (corespunde in limba seul 0 kane © kazoete kudasai Nuindirati, vt rog, bani. nil roagit pedomnul Yamada: Chotte matte (kudasai). putin! Tnts-un mediu familiar, au este nevoie $4 spuneti ru afi consideral politicos. Duc’ dori sti coma \lay) cova uo cafenca Sau Ini restaurant ficient si ackiugali kudasal la denumicea luerului pe care tl dort. dasa As dori sake, vit rog, ) mmiau kudasal, As dort apa, ws rox. are define 6 valiza plin’ cu bani oare nu simte nevoia si nere? La capitolul La afi Gieut deja cunostingS cu numeralele de la Ia 12, in Japonia exist dow’ versiuni ale earacterelor pentru numerale, oti ginare din China. ‘UUDETS cu CIGRe japoney ‘ume Gl ellie sino japone (1 [hives [76 [outise [1 Teh 6 [rok Futaisu | 7 | nanatsu [2 7_| shichifnana 3 [mitts [8 | yausu [3 ‘3 [acti + [yonsu [9 [kokosotsu [4 9 [euvigyo 5_Lit 10 [1t00, 5 To [juw sanjuska 39+ Succesiunea numeralelor japoneze cuprinde doar ciftele deta 1 Ia 10, folosindw-se exclusiv pentru exprimarea varstei si cantittit: Muttsu desu. — Am 6 ani, Cust interngativ corespanztor este Heutsu: fkutsu desu ka? ~ Cre esie ,respeciabila” dunneavoustrt varsta? + Cu ajutorul suecesiunii numeralelor sino-japeneze pot fi exprimate | toate valorile aumeriee 1 20-99 | TL=1O4+21Guichi) 22 2x10 + 1 (ij ied 12= 10+ 2 Guuni) 3223x210 +1 (Gan juu ich [Numeralele, de reguli, nusefolosese ila, ci sunt legate de asa-zisele euvinte penttu unitiii de mumiirare (sufixe numerative ~ CUN), ‘Atributia CUN-ului este s& redea categoria obiectulai, comparabil eu ‘ceca ce fn imba romdnd exprimim prin bucatd, foaie (hartie), pereche (pantol), inclusiv toate unitile de msur fat citeva exemple: cobiecte subtiri, plate: san mai > frei foi (hartie) obiecte alungite, cilindrice: ni hon > dow bucdti (ereivane) dobiecte pline yon hal > putru sticle (bere) unititi monetace japoneze: chi man en —> 10 000 yené upd ce at cut cunostin. cu sistemele numerice japoneze, veli putea cexprima $i ora, chiar daci minutele depisese eifta 1 | ora 10.15: uu: juu go-fun ora 10.20; juu-fini juppun 2 ora 1038; juusi san juu hachi-fun fora 1045; juusfi yon juu go-fum /juu ichi-jijuv go-fum mae fora 10.48; jue yon juu hachi-fun /juu ichi-jt ju ni-fun mae Cuan Fun este CUN pentru minute. Dac dup’ fun urmeazi sunetul u, ca in Ju, fun se pronunt ca ppan: juppun ~ gece minute. bw OF Acum suotett in Japont si aveti nevoie de bani. 0 kane 0 ryoogae shitai no ‘As dori mull si schimb bani. desu ga... ryoogae shitai Doitsu maruku 0 en ni ryoogae shitat. a5 dori mult 6 schim ‘AS doti mult si sehim mare in yeni 40 yon ju silingi aust franci elvetieni Go hyaku maruku kaete kudasai, Schimbali, vi rog, 500 de micci Kogitte © genkin ni shitai. Asdori si incasez un cee. genkin bani liehizi toraberaa chekku cee de caltorie kurojitto kaado de cn cartea de credit, a oosutaria no shiringu eci suisu furan Trece{i urmitoarele verbe la forma-te si formulat:indemner folosind kudasai! Verificat, va rog! Ultatiovd, vt rogt \ Asteptati, vt ro! 1. shirabernasu 2. mimasu 3. matsu Br Cum Pati ruga pe vanzdtor sau pe osplta acl ali doci trei pixusi”? Boorupen san-bon kudasal acl ali dori S vederi™? acl ali dori si beti apa? dacii afi dori st vi arate” meniul bogrupon ehagakl"!menjuu % misemasu —erisrs ‘Sorohanul: Abacil, cunoscul sub denumires Ge soroban, este irigit fa Japonia datoriti rapidititi sae, in eivda mijloacelor eleetro- rice de calcal, avesia folosindu-se pent aduniri si sctideri, Soran esto un instrament simpin de ealeul, eonstind dintr-o rama de Jenm cu punti de legiturS, pe care se pot muta bile de Leman in sus si in jos. Orele de abac sunt obligatorii pentru elevii claselor a IIa si a TV-a. Convingerea ed sorabanud nu va fi inlocuit niciodati de calculatoare: a fost dati de concursurile dintre specialistii in computere si ‘maestri abseului, Cei din unm eAstiga cu scorul de 4:1. Traduceres dtalogninis Yamada son: Virog st vecficali i dummeavoostr, Tantra donna: Him ‘steptati un moment... Z@ndra doamnd: Bani! Aici sunt bancnote de 10.000 de yeni! Yamodt san Cate sunt proximativ? Tandr doamnd: Ge si rie, -. mu stv. Cinci milioane de yeni? Yaanada sans Nu, sunt Jexisti] mai multi! Rezolvaris jy ays 0 ankveny —esep nq *€ —YosEpmy feUroB eb 2 ese tte "tus" ~ fesEpn ass RZ Fosepry DANS TAgEINE yon jusichi 1