BIBLIOTECA MINERVEI"

No. 40.

VICTOR ANETII4i i__:

STELELE
NOTIUNI POPULARE
DE ASTRONOMIE

BUCUREgI
Institutul de Arte Grafice i Edi-
tura 0MINERVAD. B-dul Acade-
tniei 3 Strada Edgar Quinet 4.
1909

www.digibuc.ro
STELELE

www.digibuc.ro
EDITURA INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE MINERVA
B-DUL ACADEWEI 3. STR. EDGAR QUINET 4.

REPRODUCEREA OPRITA

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE

and inteo noapte senind ti Indrep-

tezi privirea spre bolta cereascd cea plind
de stele, cari par cd sunt pdzitoarle spa-
tiului; cdnd te gdndesti apoi la vremurile
din trecut, pline de povesti si legende, In
cari astrele au jucat un rol atdt de insern-
nat, simti un adevdrat fior, cdci aceleasi
stele pe cad le-au contemplat omenirile
de agum cdteva mii de ani, le contempld si
omenirea noastrd Si vor continua sd facd
admiratia omenirilor viitoare peste mii si
zeci de mii de ani. Aceleasi stele vor strd-
luci pe bolta cereascd, pand In momentul,
cand va avea loc ultima scend a marei re-
prezentatiuni pdmantesti.
Pan si pozitiunile stelelor unele fata de
www.digibuc.ro
 6- VICTOR ANOSTIN

alteleafard de mici excptiuninu s'au

schimbat Constelatia Orinului, sau
Ursa Mare, asa erau pe vremea lui Omei,
asa sunt si acum,' asa vor fi i peste mil
de ani incd.
Cei vechi numeau stelele, stele fixe,
pentru a le deosebi de planete, cari ad-
toresc pe bolta cerului din zodie In zo-
die Stelele fixe erau pentru ei tintuite
In bolta cerului, care In doudzeci si patru
de ore fdcea o rotatiune imprejurul pdnidn-
tului nostru. S'a dovedit de cinci veacuri
aproape, cd In realitate Pdmntul se in-
vdrieste In jurul lui si in jurul soarelui.
Cu toate acestea, nici stelele nu stau pe
loc. Independente unele de altele, ele au
miscri foarte repezi si unele dintre ele
au mi5cdri neInchipuit de mari.
Cea mai fromoas parte a astronomiei
este studiul stelelor i aproape numai
cest studiu a fdcui cu drept cuvant, ca
astronomia sd fie numit regina stiinte-
lor".
Nu poate fi un and mai indrznet al o-
mului, deck acela de a Incerca s ptrun-
www.digibuc.ro
 STZLELE 7

d nenumratele mistere ale spatiului si-

deral, in care plutesc milioane si milioane
de corpuri ceresii. Era un filozof grec,
cine nu a "auzit de Socrate? , care sf-
tuia pe discipulii lui sd nu studieze astro-
nomia, cdci ar insemna sd-si piardd vre-
mea cu lucruri nefolositoare.
Ce ar zice astzi Socrate, dac ar putea
s triascd in mijlocul nostru si s afle c
astd-zi, oarnenii au gsit nu numai depr-
tdrile la cari se afld corpurile cer-esti, dar
si iutelele cu cari ele se miscd In spatiu,
ba cd au dovedit pand si elementele din
cari ele sunt compuse?
Progrestil pe care Il face studiul cerului
In adeast pirivintd se pare cd nu are li-
mite zilnic se ivesc noui probleme, dar
zilnic multe dintre ele sunt dezlegate.
Nu vom vorbi aci de planete, surorile
pmntului, nici de soarel cel mret, ce
le tine pe toate In jurul lui, la distante res-
pectuoase, nici de comete, nici de pro-
priul nostru pmnt. Vom intra dintr'odatd
In studiul milioanelor de sori, cari de pe

www.digibuc.ro
 8 VICTOR ANESTIN

pmantul nostru abia se vAd ca niste lic-

riri tremurtoare.
In ultimele doud-trei decenii, studiul ste-
lelor a luat un avant neasteptat; aproape
toate descoperirile importante se fac nu-
mai In domeniul stelelor.
Focul scnteietor al stelelor-sori \TA-
zute chiar la enorma deprtare la care se
afl, ne dd mai multe stiri de cat lumina
Imprumutatd dela soare, a planetelor, can
sunt atat de aproape de noi.
Descoperirile cu privire la planete ca
Venus, Marte, Saturn, Jupiter, merg Incet;
suprafetele lor, In special ale celor trei diii
urrra, se cunosc mai mult, sau mai putin.
Stele le Insd, de si nu sunt mrite cu aju-
torul lunetelor, isi dau lumina lor proprie,
care analizat de spectroscop spune cele
mai minunate povesti din cte se pot In
chipui.
Vre-o ctdva vreme, scrierile despre
stele erau tot cele vechi .de acum 20-30
de ani, ca acelea ale lui Flammarion, Sec-
chi, Guillemin si altii.
Scrierile acestea mai populare riimase
www.digibuc.ro
 STFIT-PLo'i 9

cu mult In urma, fata de descoperirile, re- -*

cente. Nouile descoperiri trebuiau clasate,

mnlocuind datele vechi, parerile gresite.
De cativa ani au aparut 5i asemenea
scrieri populare,. In care -se vorbesc des-
pre ultimele. descoperiri In domeniul ste-
lelor. In frantuzeste asemenea scrieri a-
proape Inca nu exista, ele sunt Insa foarte
numeroase In limbele germ- and si engleza.
Studiul de fata, scris cat s'a putut mai
popular pentru tineriinea noastra, I-am Ili-
tocmit dupd cateva scrieri noui ca The
stars (stelele) de marele astronom ameri-
can Newcomb, Die Welt der Sterne de
popularizatorul Hermann- J. Klein, Dip
Sternenwelten und ihre Bewohner de dr.
Joseph Pohle dela universitatea dln Bres-
lau si dupd scrierile cele mai noui ale as-
tronomilor J. E. Gore, Robert Ball, J.
Scheiner, miss Clerke 5i altli.
Pastrand cadrul scrierei lui Klein citata
mai sus, vom intra In materia ce ne pfeo-
cupa, sifituind pe cititori sa-si Incliipuiasca
c vor incepe un adevarat roman senza-
tionali cad asa e romanul cerului. Atat
www.digibuc.ro
 10 VIM:on ANESTIN

_numai, c In domeninl stelelor, cnd pri-

vest totul, ti. dai socoteald numai de ar-
monie, nu de dizarmonie. Universul vizi-
bil luat ca un tot e opera cea mai armo-
nicd, singura irnensd si adevratd.

Strfilucirea l numrul stelelor.

Din timpurile cele mai Irideprtate, oa .
menii au grupat stelele In constelatii, dnd
nume deosebite fiecdrui grup de stele.
Gea mai cunoscut constelatiune este Ur-
sa mare, .sau cum ii zicem noi, Carul
mare, compusd din seapte stele mai lumi-
noase, dintre cari patru formnd un trapez
si care ar reprezenta carul, iar trei la sir,
In fata trapezului, si care ar inchipui osia
carului.
Popoarele cari isi inchipuiesc c vd hi
acea cunstelatie un urs, Isi inchipuiesc
corpul ursului din cele patru stele, iar
coada din celelalte trei.
0 altd constelatiune cunoscutd tot din
vechime e Orion, constelatiune imens,
format din www.digibuc.ro
numeroase stele strdlueitare,
 STELBLE 11

Trei din ele si anume cele din mijloc sunt

cele numite de cdtre tranii nostrii: ra-
rita.
Iata numele constelatimillor boreale
care le cunosteau cei vechi: Ursa micd,
Ursa mare, Dragonul, Cefeu, Vizitiul, Co-
roana boreald Hercule, Lira, Lebdda,
Casiopeia, Perseu, Vdcarul, Searpele,
Ofiucus, Sgeata, Vulturuf, Delfinul, Ca-
lul mic, Pegas, Andromeda, Triunghiul.
Constelatiunile cad formeazd zodiacul,
adicd drumul aparent al soarelui, planete-
lor si al Lunei pe cer: Berbecul,
Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanta,
Scorpia, Arcasul, Capricornul, Vrstorul,
Pestii. Pe cerul de Sud: Balena, Orion,
Eridan, .lepurele, Cinele mare, Cainele
Mic, Nava, Cup, Corbul, Altarul, Cen-
taurul, Lupul, Coroana de sud, Pestele
austral.
Pe Yana aceste constelatii s'au addu-
gat mai tarziu altele, mai cu seamd, cam'.
astronomii au inceput s'a cerceteze cerul
din emisferul de sud. Una dintre cele mai
renumite constelatii din emisferul austral
www.digibuc.ro
. 12 VICTOR ANESTIN

e Crucea de sud, pentru a o deosebi de

Crucea de nord, cum i $e mai zice Lebedei.
Stele le mai strlucitore au primit fie-
care ate un nume si numirile lor sunt
toate ardbesti, de -oarece Arabii s'au dis-
tins mult intr-o vreme prin studiul ceru-
lui. Astfel, steaua principar din Cilinele
mare, poart numele de Sirius, steaua 'cea
mai luminoasd din Taurul, Aldebaran, cea
din Lira, Vega, cea din Vdcarul, Arcturus,
cea din Vizitiul, Capella si asa mai incolo.
Numirile acestea ale stelelor se pot gdsi
in orice hartd cereasc si In 1907 am pu-
blicat o asemenea hart pentru abonatim
51 cititorii revistei de astronomic. popa-
lard Orion", reproducere dupd harta cc-
renscd Planisphre mobile" a lui Flam-
marion.
Stelele au fost apoi Impdrtite dupd stra-
lucirea lor si ehiar astronomii greci Vor-
beau de stele de mrimea 1, 2, 3 si asa mai
incolo. Trebuie s se find Ins minte c
cele mai strdlucitoare sunt cele de rnAri-
mea 1, cele de mArimea 2 mai putin lurm-
noase si asa mai incolo pdrf la mCirrimem
www.digibuc.ro
 STELELE 13

6, cele din urni stele ce se vdd cu ochii

liberi. Lunetele si telescoapele vAd iis
dincolo de mrimea 6 si lunetele fotogra-
flee Inregistreaz6 stele de mrimea le;
$i 17.
De obicei, cei cari nu cunosc cerul,, Isi
stelele sunt nenumrate,
cnd le vAd numai cu ochii $i mai
ca searn, cnd noaptea e cu tonil semet
si fdr lund. Stelele_strlucitoare ca Arc-
turus, Capella, Sirius, Rigel $i altele, nu
sunt numeroase, dar cele mid fL se pare
ea' le, socoti cu inilioanele, su cel
putin cu sutele de mii. E si proverbul:
nenumrate ca stelele cerului si ca nisipul
mrei". De astddat, jumdtate din acesi'
proverb e fals. Stelele vzute cu ochii li-
beri, nu numai c nu sunt nenumrate,
dar sunt inc prea putine. Mai mult de
4000 de stele nu se pot socoti, cu ochii cei
mai ptrunztori i s nu credeti c6 n'au
fost socotite. Exist nenumrate atlazui
ceresti, cari aratd stelele pAnd la md-
rimea 6. Nu mai e vorba prin urmare de
pdreri. Fiecare stea e catalogat, are nu-
www.digibuc.ro
 14 VICTOR ANESTIN

7 Mdrul ei si locul care II ocupd pe bolta ce--

reascd, dupd cum un punct de pe pmnt,
are locul lui Insemnat pe o. hartd pmn-
teasc.
Dupd cum se spune despre Bucuresti,
de pildd, cd-este asezat la attea grade
lOngitudine si latitudine, astfel se spune ii
despre o stea, ca steaua Po lard, $au alta,
cd se afld pe-bolta cereasc la attea grade
ascensiune dreant si declinatiune, ceiace
e acelasi lucru pentru bolta cereascd,
cum e longitudinea si latitudinea pentru
sfera pdmnteascd. Att numai c asceri-
Siunea, se socoteste In ore, 'minute si
secunde.
'Dupt-i cum am mai spus, dacd acolo
uncle vezi numai cloud, sau ti ei stele, fn-
drepti cea mai mica lune.td; vei gdsi de
zece, de doud-zeci de ori 'mai multe stele
$i cu ct luneta ti va fi niai puternicd, cu
Ji a sm.ri $i
Astronomii ati mare nevoie sd posede
hdrti ceresti si pentru aceste stele mici, $i
chiar existd asemenea hdrtl, dar ajung:.-
www.digibuc.ro
 STELELE 15
e

un moment, cnd catalogul si construirea

hrtilor e cu neputintd pe calea obisnuita.
Din fericire, fotografia a venit In aju-
torul astronomilor. Placa fotografic a
adus In aceastd privint cele mai mari
servicii. Ea vede si mai bine si mai mult
dect ochiul omului cu ajutorul lunetei si
ceva si mai mult; cu ajutorul ei se pot
face cele mai excelente nit ceresti. Cu
cat placa fotograficd este expusd mai mull:
in spre o parte a cerului, cu att ea in-
registreazd mai multe stele si din ce In ce
mai mici. Klein observ Ins cu mult
dreptate, c TIU trebuie s se creadd, ca
intrebuintarea fotografiei In astronomic
este un lucru simplu, din contra ea e cat
se poate de cimplicatd si cere o putere
de muncd si o finete mult mai mare din
partea astronomului.
Astronomii, ca s poatd s aib harta
intreagd a cerului, au hotrt la congresul
astrofotografic din Paris, cu InVoirea
principalelor state europene respective,
cari trebuiau s sufere chettuielile, s6 fo-
tografieze cerul intreg. Observatoarele
www.digibuc.ro
 16 VICTOR ANESTIN

mai Insemnate In numr de 18 si-au Impr-

tit aceast sarcina, operand cu lunete de
aceias mrime. O asemenea lunet foto-
graficil cu toate accesoriile cost 'nitre
37-42.000 lei. Prima placd fotografic
este expusd numai timp de cinci minute,
pe ea apr stelele pand la rnrimea 11; .
aceste stele sunt mdsurate cu grije si po-
zitiunile lor trecute- Intr'un catalog._ A
doua placa este expasa timp .de o ord, ast-
fel ea' se poate s contin stelele Wand la
maxiniea 13. Aceste din urmd plci Vor
servi adevratei hrti ceresti fotografice.
Cu totul trebuiesc 20.626 placi fotogra-
fice-si numrul stelelo'r astfel fotografiate
se va urea pnd la vre-o 30 milioane.
Astronomii au si inceput munca lor uri-
ase si In fiecar an ei publicA rapoarte. asu-
pra succesului obtinut.
Dup Simon Newcomb, numdrul total
al stelelor din universul nostru vizibil ar
fi de 125 milioane. Dacd ne-am Inchipui
aceste stele ingrmdite astfel ca sd for-
meze o sferd, raza acestei sfere ar fi de
200 milioane ori distanta dela pdmnt la
www.digibuc.ro
 STELELE 17

soare, distantd, care dupd cum se stie, este

de 149 milioane kilometrii. Lumina face
300.000 kilometri pe secundd si cu toate
acestea i-ar trebui 3300 ani ca s strdbatd
distanta de mai sus.

Stele le variabile.
Cei vechi cunosteau toate stelele vd-
zute cu ocliii liberi, dar ei nu le observau
destuld bdgare de seam, cdci altf el ar
fi gdsit, cd lumina unora din ele nu e tot
deauna aceiasi.
Abia In 1596, preotul David Fabricius,
care isi petrecea serile observdnd stelele,
bdgd de Seamd, c una din stelele din
constelatiunea Balenei, stea de mdrimea
treia, siape care o vzuse -In luna Au-
gust, dispruse In Octombrie. Lucrul aces-
ta surprinse pe toti si cu att mai mult, cu
di In antd urmiltor, steaua de care e vor-
ba, reapru. Au trecut Insd 40 de ani pdnd
sd se Inteleagd bine, cd steaua aceasta,'
numit omicron din Balena, isi sehimbd
strdlucirea Intr'o perioadd de 330 zile, dela
www.digibuc.ro
BiliL oliinorvci*. No. 40. 2
 18 VICTOR ANESTIN

m6irimea 3 pan la mrimea 9, adic din-

colo de marginea vizibilitfei cu ochii
liberi. I s-a dat numele latinesc de Mira
Ceti, 'aka rninunea Balenei".
De atunci Incoa s'au mai descoperit
multe alte stele variabile, cari se deosibes:.
insA intre ele. Stele le acestea se deosibese
pi in lungimea perioadei 5i prin schim,
baril ce ele suferd. Unele isi mre,c
stralucirea In cateva zile, sau sdptarnani,
revenind apoi iarsi la mrimea de mai
7.naate.
Iat un tablou interesant, dup Chandler
si Roberts de perioadele stelelor variabile:
In mai putin de 50 zile . . 73 stele
Intre 50 si 100 zite . . 8
>> 100 150 . 12
150 200 4" 2
241

200 250
250 300 45 0
300 350 49

350 400 50

400 450 20

450
500
500
550

.. . ... 6
1

550 600 9
600- 650

www.digibuc.ro
 STELELE 19

Mira Ceti nu are o perioada atat de re-

gulatd cum s'ar crede; se Intampl uneori
ca ia maxim, adica la strdlucirea ei cea
mai mare, s nu ajunga decat la mrimea
5; In 1907 am hrmarit-o de cateva ori pe
cat mi-a permis starea cerului si In acel an,
Mira a treut de mrimea 2; era mai str-
lucitoare: De asemenea la minim, adica la
cea mai mica stralucire, e cand de mdri-
mea 8, cand de mrimea 9.
In prezent, perioada ei, adica timpul de
la un maximum la altul e de 33-1 zile In tei -
men rnijlociu.
Mai este o itea, care se vede tot cu
ochii liberi, steaua vita din constelatia
Persu, stea pe care Arabii o numeau
Algol. In timpul verei, Algol poate fi v-
zut dupa miezul noptei spre nord-est.
Spre sfarsitul iernei se poate observa
spre nord-vest.
Din August, pan In Ianuarie poate fi
gsit In fiecare seara, de toti cei ,cari cu-
nose constelatiunile cu stelele principale.
Algol este o stea de marimea a doua,
aproape cat stelele mai luminoase din Ca-
www.digibuc.ro
 20 VICTOR ANESTIN

rul mare. In 1783, un surdo-mut numit

Goodrick, care iubea cu patima ceru-1,
observ c steaua aceasta 'nu-si pas-
treazd totdeauna lumina ei obisnuit. La
interval de mai putin de trei zile, Algol se
scoboard pand la stralucirea stelelor Ue
marimea 4, dar aceasta numai pentru ate-
va ore si iardsi se intoarce la strlucirea-i
de mai inainte.
Sunt vre-o trei stelute langa ea, cu care
usor, poate fi comparata.
E peste pirtinta sa observi aceasta stea
curi6asa, fard s nu-ti inchipuesti, c e la
mijloc o adevarata Aceasta au
spus-o cei d'intai care au observat Pe
Algol. In. 1889, astrofizicianul Vogel
'dela observatorul din Potsdam, cu Wu-
torul spectroscopului, care e temelia astro-
nomiei moderne, a descoperit, c'Zi. In ade-
vas, reducerea luminei acbstei stele, se da-
toreste trecerei In dreptul ei a unui corp
Intunecat, care are un diametru aproap
trei sferturi cat a lui AlgOl. Corpul acesta
intunecat se Invarteste In jurul lui Algol
www.digibuc.ro
 STELBLE 21

In aproape trei zile. Satelitul lui AlgoI ai

avea aproape diametrul soarelui nostru.
In urmd s'au mai descoperit foarte
multe stele variabile de tipul lui Algol,
cauza variatiunei lor fiind aceiasi. Ca-
racteristica stelelor de tipul lui Algol este
perioada lor scurt, ceiace se poate lesne
explic.
S'au descoperit alte stele numite ti-
pul antalgol", cari la anUmite epoce Isi
mresc strlucirea. Cauza variatiunei lor
e deci cu totul alta.
0 lt. stea vrjabild curioas este vita
din constelatiunea Lirei.
Vita din Lira se afl lngd gama din a-;
ceiasi mrime. Dacd le privesti cteva
seri de-a rndul, observi c Intt-o seard,
viti e mai micrt dect gama. Vita din Lira
sufer Insd o indoit oscilare, care cu-
prinde cloud maxime egale si dou mi-
nime neegale; durata perioadei ei este de
aproape 13 zile si se mreste cu cte 8
secunde pe an.
Variatiunile acestea au dat mult de
lucru astronomilor si pand acum, explica-
www.digibuc.ro
 22 VICTOR ANESTIN

tiunea cea mai bund e aceia datd de cdtre

profesorui G. W. Myers. Dupd acest astro-
nom, vita din Lira e compusd din cloud cor-
puri gazose, cari se invrtesc unul In ju-
rul altuia aproape In atingre. Aceste cloud
corpuri nu au aceiasi mdrime, dar amn-
dou sunt luminoase.
Din cauza atractiunei lor reciproce au
luat forma unor elipsoide. Gorpul cel mai
mic e cel mai luminos. efind le vedem
unul land altul, steaua e la, maximum;
cel mic insd continu sd. se Invarteascd.
In juru celui mare, lumina incepe atunci
sd se micsoreze, phnd cand unul acopere
pe cellalt. Cdnd corpul cel mic se afld
dup corpul cel mare, avem un minimum,
cdnd se afid intre noi i Intre corpul cel
mare, avetn alt minimum, dar corpul eel
mic fiind mai luminos deck cel mate,
strdlucirea celui de al ,doilea minimum e
mai mare, decdt strdlucira celui
Spectroscopul confirmd ipoteza, cd a-
ceste' corpuri sunt gazoase. Massa corpu-
lui cel, mare e de cloud ori mai mare decdt

www.digibuc.ro
 STELELE 23

a celui mic si de 9 ori $i jumtate mai mare

de cat a soarelui nostru.
Densitatea acestui sistem e putin mai
mie deck aceia a aerului.
het deci c dm peste sri, cari se deo-
sibesc cu totul de soarele nostru.
Intre stele tipul Algol $i tipul vita din
Lira sunt alte stele ca V din lebda, care
are o perioad, apoi o alta.
In sfarsit sunt alte stele cu perioada
foarte neregulatd, cum sunt de bunioar,
urindtoarele stele:

a Cassiopeia intre 2.2 i .2.8 mrime

p Perseu 'D 3.4 4.2
a Orion 1.0 1.4
a Hercule 4.6 D 5.4
IL Cefeu 4.0 D 5.0
p Pegas 3.1 D 2.7

Spectrul tuturor acestor variabile va-

riazA si el. Numrul stelelor variabile cu
perioada neregulatd creste mereu, mai a-
les de cnd cu ajutorul fotografiei se pot
descoperi mereu noui stele variabile.
www.digibuc.ro
 24 VICTOR ANESTIN

Cate odatd, alfa din Orion (Betelgeuse)

este tot att de mare cat si Capella, iar
alte ori ajunge aproape tot atat cat Alde-
baran.
Se crede, el stele rosiatice, ciirn e si
Betelgeuse, sunt sori In decadent, sori pe
cari petele sunt din ce In ce mai nume-
roase si cari amenint s'a" cuprind intrea-
ga suprafat a acestor
Se stie, C soarele nostru din 11 In 11
ani e acoperit de pete mai rnult deck de
obicei; cnd numArul petelor e mare, soa-
rele mai pierde din lumina lui Si dac'
acest lucru nu se poate observa bine dela
mica distant la care se afl pAmntui,
apoi se poate observa de pe planetele altor
sori, de unde soarele nostru s'ar ardta ca
o stea variabil, cu o perioadd de 11 am.

Tot aci e loclil s vorbim despre stelele

noui,,sau novae, cci astronomii numesc
o stea noud, nova, ca sa intrebuinteze un
termen general. ,

Stelele variabile 1$i schimbd lumina,

www.digibuc.ro
 O..

Pleiadele (clwa cu pui), din Taurul.

Dupil o fotografie.

www.digibuc.ro
 26 VICTOR ANESTIN

cresc, sau descresc, Inteo perioadd mai

scurta, sau mai lunga, stelele noui Insa a-
par uneori aproape subit, pentru a-si mic-
sora lumina treptat, dispdrand apoi cu
totul.
Cea mai curioasa stea e ita din Argus
(neyazutd pe cerul nostru, caci se afla pe
cerul austral), care nu e nici variabild,
nici printre novae nu poate fi clasificata.
Intre anii 1830 si 1850 era privit ca o stea
de intaia narime; acum e nev'azut.
In 1677 Halley a insemnat-o ca stea de
mrimea 4. In 1822 o gasim Insemnata de
marimea 2. In 1827, un calator numit -Bir-
chell o noteaza de marimea 1.
Sir John Herschel In 1834 o insem-
neaza intre marimea 1 si 2. Catre sfarsitul
anului 1837 Herschel gasi c ita, din Argus
Intrece pe Procyon, apoi pe Rigel, ba
chiar si pe Alfa din Centaurul, la inceputul-
anului 1838. In urma, Incepu sa" se micso-
reze. In 1843 se mari si aiunse repede
aproape cat Sirius, care cea mai stralu-
citoare stea de pe intregul cer. Zece ani a _

suferit sthimbari, apoi In 1868 se facu de

www.digibuc.ro
 STELELE 27

mdrimea 6. Incetul cu incetul se micsord

$i mai mull. In prezent este aproape de
indrimea 8-a.
Ita din Argus nu e o adevratd stea
noud, ea ne-a servit de trecere dela ste-
lele variabile la stelele noui.
Miss Clerke, una din femeile astronomi,
cart au popularizat cu mult succes fru-
moasa stiint6 a cerului, publicd In Siste-
mul stelelor" o lisf de stelele noui apd-
rute dela arml 134 Inainte de Cristos pan'a
la sfrsitul veacului al XV. Ar veni cte
o stea noil4 la 160 ani, cdci numai zece
stele noui au fost notate In acest. interval.
Bine inteles Insd, c n'au fost notate deal
cele mai luminoase, cari au putut s atragd
atentiunea prin stedlucirea tor.
Iat un tablou de cele mai Insemnate
stele noui dela 1572 Incoa:
Constelatia Anul Numele descop.
Casiopeia 1579 Tycho Brahe
Lebda . . 1600 Janson
Searpele . . 1604 Brunowski
Vulpea mica 1670 Anthelme
Ofiucus . 1848 Hind

www.digibuc.ro
 28 VICTOR AgilsTi

Scorpia 1860 Auwers

Coroana 1866 Birmingham
Lebda 1616 Schmidt
Andromeda .- 1885 Hartwig
Perseu . . . 1887 Fleming
Vizitiul . 1891 Anderson
Perseu . . . 1901 Anderson

D-na Fleming a mai descoperit.vre-o 9

stele noui, dar mici.
In special, steaua noud din 1572 a ajuns
In strdlucire pe Venus, care dupd Lund e
astrul cel mai strlucitor de pe cer.
Cele mai multe dintre stelele noui nu au
fost cercetate cu spectroscopul, de oare ce
acest instrument e inventat relativ de cu-
rnd.
Cea dintiu nova examinatd cu sped-
troscopul a fost cea din Coroana 'boreald,
aprutd In 1866.
Spectroscopul a ardtat cd lumina acestei
stele venea dela doud isvoare de lumind,
unul fiind o fotosferd, materie Inflcdratd,
Inconjurat de o atmosfer relativ rece;
altul dela un gaz incandescent, probabil

www.digibuc.ro
 sn'Lwim 29

lidrogen. Secchi a declarat c a avut loc

un a:devrat incendiu ceresc".
Interesant a fost nova din Vizitiu, ce a
ap5.rut In 1892. La 1 Februarie st. ri. obser-
vatorul astronomic din. Edimburg prime-
ste o carte postald anonirn6, pe care nu
erau scrise dect urmdtbarele. cuvinte:
Stea noud In Vizitiul, mdrimea 5".
In noaptea urmdtoare, lunetele din Eu-
ropa si America de Nord se Indreptar
spre locul indicat. Spectroscopul ardtd c
vorba de ciocnirea a cloud corpuri.
Dupd cercetArile lui Vogel, nova se de-
prta de pdmnt cu o iuteald de 243 kilo-
metri pe secundd pentru anumite linii din
spectroscop si o iuteal de 430 kilometri pe
secuncld. pentru alte 1Mii, iuteald Indrep-
tatd spre pdMAnt. Erau cloud corpuri, cari
duPd ce se ciocnise, se despdrteau?
In ori ce caz, corpurile acestea ceroti,
cari strdlucesc o singurd datd In existenta
lor, dovedesc Ca' se intampla un cataclism
extraordinar.
Newcomb crede cd s'ar putea ca ste-
lle noui s fie- sori asemenea soarelui no-
www.digibuc.ro
r 30 VICTOR ANESTIN

stru, dar 1ntr'o stare de condensatiune

foarte mare, care ar avea caracterul unei
presiuni foarte mari, ca si cum ar fi niste
globuri gdunoase, cu gazuri foarte
zite si apdsate. Dacd pe un a-semenea soa-
re .ar cddea un corp strdin, atunci prin
sprtura fkutd, gazul ar exploada.
Seeliger crede c o stea timporard se
produce, cnd un imens corp intunecat
trece printr'o materie nebuloasd ;din cauza
iutelei cu care trece,-se produce o frecare,
s naste un incendiu, care se stinge, dupd
ce corpul a trecut dincolo de nebuloas.
In 1901, in noaptea de 22 Februarie,
d-rul Anderson din Edimburg observ o
stea nou de mrimea 1 In constelatiunea
Perseu. In cloud nopti, nova crescu pn
ajunse putin mai luminoas dcat Capella.
In urm incepu sd-si mic$oreze strluci-
ref!' Prin Aprilie era de mrimea 5, In
urmd se fdcu $i mai micd, pnd cnd nu
mai fu vdzutd.
Astrul in chestiune, spline Campbell se
depdrta cit 6 kilometri pe secundd de noi.
O. Bergstrand din Upsala a gdsit c
www.digibuc.ro
 STELBLE 31

nova din Perseu se afla la o distanta, pe

care lumina o strbate in 125 ani. Cu alte
cuvinte, catastrofa avusese loc cu 125 ani
inainte, pe cand Statele-Unite sarbatoreau
eliberarea lor de sub jugul Angliei.
Imprejurul acestei stele s'au vazut niste
Imprejurarea cea mai curioasa a fost c
cercuri nebuloase concentrice, ,se de-
prtau cu repeziciune imensd de locul ca-
tastrofei. La inceput se calculase, c iu-
teala cu cari acele cercuri nebuloase se de-
prtau era cat iuteala luminei, adica de
300.000 kiometri Pe secunda, In urma s'au
facut noi calcule, ajungandu-se la rezul-
tatul, ea' iuteala lor era de zece ori cat iu-.
teala luminei, adica de 3 milioane kilo,
metri pe secundd!
xista oare ceva In univers, care in-
trece iuteala luminei?
Ne aflrn In fata uneia dintre cele mai
mari probleme ale cerului, care probabil
nu va fi dezlegatd pe curand. .

www.digibuc.ro
 :32 vICTOE ANESTIN

Depgrfrile stelelor.
Sunt multi cari cred, c, dacd ai *lunet1
mai mare, poti sA vezi stelele mai bine, cu
alte cuvinte, s'ar putea observa discul ste-
lelor. Acesta nu o .cred numai cei lipsiti
cu totul de culturd, dar si multi dintre acei
cari, sau nu posedd o culturd generald so-
sau nu si-au indreptat activitatea de
cat asupra unei ramure de cunostinte o-
menesti.
Asfel, citez de curiozitate urmAtoarele:
Pe piata Sdrindar din Bucuresti se insta-
ase acum ctva timp un negustor... de as-
tronomie, care poseda o lunetd, ardtAmi
publicului muntii Lunei, bandele si sateli-
tii lui Jupiter, semiluna lui Venus 5i altele.
CAnd un nestiutor Ii cerea sA Indrepte
luneta spre cte o frumoas stea, astro-
nomul ambulant punea luneta afard din
focus, mrind astfel In mod artificial dis-
cul stelei observate.
Acest disc ce nu exista dect de pc
urma modului defectuos cum era tras Ina-
inte, sau Inapoi ocularul lunetei, producea
www.digibuc.ro
 STELELE 33

admiratia privitorului, din cauza cercLri-

lor concentrige cu diferite culori, ale fal-
sului disc.
Trebue s spunem dela Inceput, c O
stea privit cu cel mai puternic telescop,
sau cu cea mai puternic lunetd, tot ca un
simplu punct se vede, ba chiar mai mic
-deck se vede cu ochii liberi.
Dacd privesti cu luneta una din planete,
ori cat de micd va fi luneta, tot vei obse -a
un mic disc, asa e cu Venus, Jupiter, Sa-
turn si altele.
Planetele sunt Ins foarte aproape de
noi ele sunt surorile pdmntului pe care
Il locuim. Stelele Insd se afld la depr-
tdri neinchipuite, nu putem observa deck
razele ce ni le trimet, desi vom vedea, cti
aCel mAnunchiu de raze, ajunge astronc-
milor s alle mnsulte lucruri, cu ajutorul
strumentului numit spectroscop.
Stelele se afld la deprtdri atk de mari,
In ct mintea omeneasc nu le mai poke
pricepe. Omer Credea c sperie lumea,
spunnd c cerul e atk de departe de pd-
1111,1. tMinerveio, No. 40.
www.digibuc.ro
 34 VICTOR ANESTIN

ct unei nicovale i-ar trebui zect

zile sa cadd .din cer pe pmnt.
Omer era Irish.' numai un poet si pe
atunci astronomii stiau tot 'att cat si el.
Distanta multor stele insa a fost msu-
ratd, cu toate deprtdrile la cari se afl.
Principiile dupd cari se fac aceste m-
surdtOri sunt foarte simple; ele se gsesc
In geometria elementard.
Inchipuiti-vd, de pild pe pmnt, c
voirn s masurdni distanta dela un punct
oare care, pnd la alt punct, pari la o bi-
sericd de exemplu. Ne aflrn pe o cmpie
intins, dar intre noi si intre acea biseric
curge o apd peste care nu putern s tre-
cern. Inginerii Insd'stiu bine, ea' o aseme-
nea distant se poate msura cu cea mai
mare usurintd.
Pe locul pe care te afli, tragi o linie
dreapt ceva mai lungd, care Iti va servi
ca bazd de operatic. Un capt al acestei
linii npmim A, jar_ celalt, B. Ne .ase-
zdm In A si cu un instrument cunoscut de
toti inginerii, msurdm unghiul ce-1 for-
meazA baza noastr, cu linia Inchipuit ce
www.digibuc.ro
uneste baza eu vdrful bisericei; in punctul
B facem aceia$i observatie. Din geometrie
stim, c dada.' cunoastem o laturd a unui
triunghiti $i cele trei unghiuri, putem s
afldm si pe celelalte cloud laturi printr'o
simpld socoteald. Asa se procedeazd si
pentru distantele ceresti. Pentru Lund se
ia ca bazd a triunghiului o linie Intinsd pe
suRrafata pdmntului, de pildd cum s'a
si fdcut. o linie ce mergt din Berlin pnd
la capul de Buna Sperantd. PentraSoare,
care e mai departe, .se intrebuinteazd mai
multe metode, cari se verified unele prin
altele; pentru stele, baza e cea mai mare, .

cdci ea e distanta clela pdmant la soarei

.

adicd semi-diametrul orbitei. pdrnantesti.

Se nurneste.paralaxd, cdci aci voiam sd
ajungern, unghiul sub care se vede dintr'o,
stea, semi-diametrul orbitei Pdmntesti.
Unghiul sub care se vede senti-axa orbitei
pdmnteSti deci, mdsoard depdrtarea ste-
ei. Cu ct unghiul e maimic, cu att steaua
este mai Indepdrtatd.
Pdmntul, spune Flammarion In Cu-
riosits de la science" .gravitnd In jurul

www.digibuc.ro
 dt) Vic'rott ANESTIN

soarelui la o deprtare de 149 kilometri,

se gdseste la fiecare sease luni, la 298 mi-
iloane kilometri depdrtare de punctul unde
se afla cu sease luni mai inainte. Linia
aceasta de 298 milioane kilometri, poate
s serveascd c bazd unui triunghiu, ale
cdrui laturi pornesc din cele cloud puncte
opuse ale orbitei pdmante$ti cdtre o stea.
Trebue deci sA observi cu atentipne.po-
zitiunea unei stele pe cer In cursul unui
an $i sd combini Intr ele pozitiunile acelei
stele, la interval de cate sease luni.
Constati atunci o ward kplasare .apa-
rentd, datoriet schimbdrei de perspectivd
a rnersului planetei noastre imprejurul
soarelui. Deplasarea aceast e cu atat mai
snare, cu cat steaua e mai apropiatd.
Stelele, In general, sunt atat de 'hide-
pdrtate insd, 'Meat denlasarea abia se re-
cunoaste si numai cu ajutorul lunetelor Pu-
ternice.
Dupa cum stie ori cine care a Invatat
geometria, unghiurile se mdsoard cu gra-
dele de cerc, astfel, un unghiu drept se
stie cd are 90 grade; gradul se Imparte in

www.digibuc.ro
 STELELE 37

60 de minute, minuta Irk 60 de secunde, iar

secunda in 100 de pdrti. Unghiul sub care
din cea mai apropiatd stea nu e nici de o
secundd Intreagd, el nu mdsoard de cat
0"75. Steaua In chestiune se numeste alfa
din constelatiunea Centaurul 5i nu se vede
deCat din latitudinile australe.
Se poate lesne nchipui, c asemenea
linghiuri mici, nu se pot mdsura de cat cu
ajutorul celor mai perfectionate instrumen-
si cd cei eari fac asemenea observatiuni
trebuesc sd fie cat se poate de dibaci.
Cand CoPernic a demonstrat, c pdrnan7
tul se.invarteste In jurul soarelui, a inteles
cd, Pdniantul avand o asernenea miscare,
stelele trebuiau sd-si arate paralaxa bor.
Observatiunile ce se fdceau pe acele vte-
mud 1nsd nu puteau s clued la nici un- re-,
:sultat. Pe timpul lut Copernic, nu se putea
mdsura deck cel mult un unghiu de 20
minute. Stirn acurn, cd nu existd o stea,
care sd aibd o paralaxd de o secundd, dar
de 20 minute!
Copernic si cei cari au venit dupd el se
multumeau s stie, c depdrtarea unei stc-

www.digibuc.ro
 60" VIUTOK ANMTIIIN

le. e de mai mult de 344 ori semi-diametrui

orbitei nmntului. Rezultatul observatin-
nilor astronomului Tycho, Ricnte -este o
jumtate de veac a fost de zece ori mai a-
propiat de adevr dect al lui Conernic,
dar totusi Inc5 departe de adevr.
Peste alt jumiltate-de veac instrumen-
tele de observatie se nerfectioneazA i -
-tronomul Bradleyde si nu a reusit sA m-
soare paralaxa unei stele, a ajuns totusi la
concluzii foarte apropiate de adev'r.
Gel d'inti, care a reusit s msoare o
paralax stelar, a fost astromimul german
Bessel. care a mAsurat paralaxa stelei 61
din constelatiunea Lebedei, gsind-o de
0"49. Cercetrile din urtn, au stabilit c.
Bessel nu se Inselase cu mult, paralaxa
acestei stele fiind de 0"37.
Wilhelm Struve a calculat apoi paralaxa
stelei Vega din Lira, Henderson paralaxa
stelei alfa din Centaurul si asa mai Iii-
colo."
Ptn acum se cunosc paralaxele a vreo
sut de stele de diferite mArimi, cdci nu
stelele cele mai mari stint cele mai anro-

www.digibuc.ro
 STELELE 39

piate. De oarece nurnrul trilioanelor de

kilometri ce ne despart de stele nu mai
spune nimic mintei noastre, se Intrebuin-
teaz ca mdsurtoare acestor distante,
iuteala pe care lumina o face intr'o secun-
dd. Cu toate acestea, dela steaua cea mai
apropiat, deta alfa din Centaurul, ea face
4 ani $i cteva luni, pand s soseasc In
praginele noastre.
Mtn ad tabloul paralaxelor stelare,
dup Anuarul biuroului de longitudini din
1909. Paralaxele adontate variazA nutin
Incd pentru unele stele, noi le vom lua
drept mai exacte, pe cele publicate ,In a-
cest anuar, care e redijat de ctre cei mai
insemnati astronorni francezi.
Intai ddm numrul de ordine apoi nume-
le stelei, paralaxa exprimat si In sfr$it
numrul anilor, cu fractiuni dintr'un an. cc
sunt trebuinciosi luminei, ca s ajunet
pand la noi.

www.digibuc.ro
 40 VICTOR ANESTIN

Anil de
No. Numele stelei Paralaxa lumin

Centaurul . . 0"75 4, ani 35

2 21185 Lalande . 0"48 6, 79
3 61 Lebada . . 0"37 8, 81
4 Sirius . . . 0"37 8, 81
5 18609 OA . . . 0"35 9, 31.

6, t Balena . . . . . 0"31 10, 51

7 Cordoba Z.5 ore 243 0"31 10, 51
8 Procyon 0"30 10, 86
9 34 Groomb.ridge 0"29 11, 24
10 9325 Lacaille .. 0"28 11, 64
11 Altair 0"23 14, 17
12 21258 Lalande . 0"23 17
13 Dragonul . . 0"99 14, 17
14 E Indianul . . . 0"22 14, 81
15 Casiopeia . . 0"21 15, 52
16 70 Mucus . . . 9"20 16, 29
17 17415 0. A. . . 0"20 16, 29
18 1618 Groombridge O"20 16. 29
19 Piazzi (24 ore) . 0"17 19, 17
20 p. Casiopeia . 0"17 19, 11
21 02 Eridan . . 0"17 19, 17
92 11677 0. A . 0"17 19, 1
23 Aldebaran . . 0"15 21, 73
24 18115 Lalande 0"15 21, 73
25 1516-s . . 0"15 21, 73
e Eridan . 0"12 23, 28

www.digibuc.ro
 SLELELE 41

27 p Hidra 0"13 25, 80

28 322 Weisse (17 ore) 0"13 25, 07
26 54 Pestii 0"12 27, 16
30 3077 Br 0"12 27, 16
31 Capella . . . 0"12 27, 16
39 Vega . . . . 0"12 27, 16
33 f3 Prul lui Berenice 0"1 1 29, 61
34 f3 Casiopeia 0"10 32, 59
35 Fomalhaut 0"10 32; 59
36 Tucan 0"10 32, 59
36 1830 Groombridge 0"10 32, 59
38 Polara . . . 0"07 46, 55

Multumit concurSului fotografiei, ale

carei metode s'au perfectionat, scria as-
tronomul Maurice Loewy, determinarea
paralaxelor se face mai frequent si mai
exacta'.
E interesant de aflat cteva amnunte ce
pbt servi oricarui cititor al acestor randuil
si care a studiat tabloul de mai sus.
Dacd impartiti numrul 3258 prin para-
laxa unei stele, veti afla singuri nurnrul
anilor lntrebuintati de lumina acelei stele
pentru a sosi pand la noi. Astfel, impArtiti
numrul 3258 prin O"75 paralaxa stelei
www.digibuc.ro
 42 VICTOR ANRSTIN

alla Centaurul si yeti da de valoarea 4,34

adicA 4 ani i mai mult de trei luni.
.Ca s calculati distanta stelelor In tri-
lioane de kiloinetri, inmultiti numrul
206.265 cu 149 (distanta dela prnn-t la
soare fiind de 149 milioane kilometri) si
rezultatul Imprtiti-1 prin paralax. Veti
gsi un numr aproximativ.
Dup cum am vzut, numrul stelelor
a cAror paralaxA se cunoaete este foarte
mic. Trebuie deci s ne Inchipuim Ca' dis-
tantele celorlalte stele trec de 100-500,
si chiar mii de ani de lumin.
Gore In Studii astronomice" face ate-
va consideratiuni foarte interesante cu pri-
vire la distanta stelelor si In special, cal-
culeazA de ce mrime stelar ar fi soarele
-nostru, dacA noi rmnnd pe loc, el ar fi
transportat la distanta la care se afl u-
nele stele. Trebue s spunem, &A Gore ad-
mite unele paralaxe ce difer de cele pe
cari le-am dat noi mai sus, dun anuarul
biuroului de lorwitudini din Paris.
Astfel, Gore zseste, c soarele film]
pus la distanta la care se afl steaua vita
www.digibuc.ro
 STELELE 43.4

din Casiopeia, n'ar mai strdluci decat ca o

stea de mrimea 5-a, adica abia s'ar mai
vedea cu ocliii liberi, cdci sunt putine ner-
soane, cari vdd stelele Wand' dincolo de a-
ceastd mdrime, pand la mdrimea 6. Steaua
vita din Casiopeia fiind de mdrimea 2,5,
urmeaz c e de 11 oii i jumdtate mai lu-
minodsd decat soarele nostru. Dacd ar
avea aceiai constitutie fizic, ca i soa-
rele, ea ar avea o massa de 39 ori mai
mare decat a soarelui.
La depdrtarea la .care se afl Procyon,
.soarele ar strdluci ca o stea de mdrimea
2.5. Procyon striducind pentru noi ca o
stea de mdrimea 0.48, adicd mai mare de
cat o stea de mdrimea 1, urmeazd c dia-
metrul acelui soare e de 2 Ori i junatate
mai mare de cat diametrul soarelui noStru
volumul lui de 16 ori i junatate mai
mare cleat al soarelui.
Paralaxa stelei Canopus nu trece de
0"01 dupd astronomul Gill, ceea ce ar face
ca distanta acestei stele sd fie de 32 ori
mai Mare decat aceea a lui Procyon. Dar
Canopus e dewww.digibuc.ro
3518 ori mai himifinq
 44 VICTOR ANERTIN

cat Procyon si prin urmare volumul lui e

de 200.000 ori Mai mare decat al acestei
stele. Daca densitatile ar fi In acelas ra-
port, atunci ar fi 5i massele lor tot asa;
massa lui Procyon, dupd cum s'a\ gsit din
cercetrile fdcute asupra orbitei satelitu-
lui lui e de cinci ori massa soarelui, prin ur
mare, massa lui Canopus ar fi de un milion
de ori massa soarelui.
Acesta e soarele cel mai mare din cati
se cunosc pand acum, cinste pe care in-
nainte o poseda Sirius, stea ce s'a recu--
noscut in urmd, c e mai mult luminoasii
decat mare.

Miscarile proprii ale stelelor.

Toate stelele-sori sunt In miscare con-
tinud si punct fix in univers nu exisfa. E
drept, spune Newcomb, cd numai la an
mic numdr de stele au fost observate mis-
cdrile acestea, cdrora astronomii le zic
miscrtrile proprii ale stelelor. Dacd s'ar
intampia, ceea ce nu e cu putint, ca o
www.digibuc.ro
stea s rmand nemiscatd, ea ar fi pus6 Iii
 STELEtv 45

miscare prin atractiunea celorlalte stele.

Si aci, astronomii socotesc deplasarea pe
bolta cereasca tot cu secundele de arc, pe
an, sau pe veac.
Dacd Hipare, sau Ptolemeu s'ar trezi
din somnul lor de adum dou mii de ani,
daca" cei mai vechi preoti din Babilon s'ar
trezi si ei, si daca" ar privi .cerul de azi,
comparandu-1 cu cel de pe vremea lor, nu
l'ar gdsi schimbat. Configuratiunile gene-
rale ale constelatiunilOr ar fi tocmai dele
pe cari le cunosteau si ei. Daca" au obser-
vat bine cerul pe vremea lor, vor gdsi dor
o mica schimbare In pozitiunea lui Arctu-
rus, si numai In pozifiunea lui.
Lunetele cele puternice pot sd desco-
pere miscdrile stelelor numai In ctiva ani,
si cum e cazul cu Arcturus, ntimai In cd-
teva sdpfmani. Nina' acum se cunosc mis-
cdrile proprii a peste 3000 de stele. In ce
priveste pe celelalte stele, miscarea lor e
prea inceata, pentru a putea fi -observata.
Arcturus, de pild se miscri in spatiu
www.digibuc.ro
 46 VICTOR ANESTIN

cu o iuteald de 415 km. pe secunddl 5i cu

toate acestea miscarea lui pe cer abia se
poate recunoaste in 2000 de ani cu ochii
liberi.
Stele le cu miscdri proprii mai insem-
Hate nu sunt cele mai strdlucitoare, din
contra; numdrul stelelor mai putin lumi-
noase, cari au miscdri proprii mai mari,
e cu mult mai insemnat.
Iacob Cassini fost cel dintai, care a_a-
rdtat, cd Arcturus In interval numai de
152 ani si-a schimbat pozitiunea ce o avea
pe cer cu 1/. dintr'un grad. Aceasta a do-
vedit-o astronomul francez in 1738, iar
22 de ani mai tdrziu, Tobias Mayer din
.Goettingen a descoperit schimbdrile a 86
de stele.
In prezent se cunosc stele ce au iuteli
enorme, cum e steaua 1830 Groombridge,
care face 666 kilometri pe fiecare ord! E
o alta, descoperitd mai de cnrand: 243
Accasta valoare o adopta astronomul Meyer in
uhinta editie awww.digibuc.ro
frumoasei lui scrieri intituktta Wch-
 STRLEILE 47

Cordoba Z (5 ore), face 133 kilometrii pc

secundd, iuteli pe cari nu le asim In sis-
temul nostru solar, deck la unele comet e
vagabonde ce ne Viziteazd, venind proba-
bil din alte sisteme siderale. In ce priveste
steaua 1830 Groombridge, Newcomb e de
pilrere, c e str5.inA de sistemul nostril so-
lar, pe care il strdbate pentru a trece din-
colo de el, fugand Inainte, in goan neL,
bung, spre. tin punct pe care .nu-1 stim.
Dup ce s'a aflat, cA -stelele au o miscare
proprie, astronomii s'au intrebat, dacii
soarele nostru privit ca o simpld stea, nu
are si el o asemenea miscare.
Pe de altd parte, stim c un satelit se in-
1)rteste In jurul planetei sale, planeta se
invarteste si ea In jund soarelui, dar soa-
rele la rndul lui, impreunri cu alte stele,
nu se invrteste Imprejurul vre-unui soare
colosal si indepArtat, care ne apare ca o
sirnpld stea? Aceasta era conceptiunea
lui Lo.,ribert.
Aronomul Maedler credea, cd a gsit
solutiunea. Pentru el, soarele central, im-
prejurul cruia se invrteau toti sorii-stele
www.digibuc.ro
 48 VICTOR ANESTIN

din univers, era Alciona, prindpala stea

din Pleiade( Closca cu pui).
S'a dovedit In urma, ea Maedler se in-
sela, dup cum s'au Inselat si altii, cari pro
puneau ca sori-centrali alte stele.
Orupurile de stele au Insa miscari col
mune, cum se observa In Pleiade, 1-fiade,
Ursa Mare si alte- grupuri de stele.
Dintre Pleiade, au acelasi directiune, nu
numai cele sease stele mai luminoase, ci si
multe alte stele mici, cari nu se \Tad de cat
cu lunetele. E un fapt interesant: sunt In
acest grup, stele cari nu Imipartasesc mis-
carea comun a celorlalte, ceea ce Indrep-
tateste pe astronomi s creada, ea aceste,
din urma stele nu apartin de acel grup.
Miscarea proprie a Pleiadelor nu poate fi
socotita Ins de cat pe veacuri.
Stele le din Ursa mare insemnate Vita,
gama, tita, epsilon, dvelta, au o miscare
comuna; astfel, c dupd cum a aratat Proc-
tor si In urma Flammarion, altiel a lost
constelatia Ursei mari acum cateva zeci
de mii de ani, si altfel va fi peste Cativel
zeci de mii de ani de acum inainte.
www.digibuc.ro
 STELELEI 49

Comunitatea aCeasta de miscare a do-

vedit-o In zilele noastre si spectroscopul.
In Cassiopeia, trei stele $i anume vita,
ita si mi au de asernenea aceeaiasi direc-
tiune.
Nici un fapt astronomic din ultimele de-
cenii nu e mai demn de admirat ca desco-
perirea iutelei stelelor In raza nodstr
nescoperirea aceasta numai spec-
troscopului se datoreste.
E de prisos s ardtdtm aci pe ce se In-
temeiazd astronomii, Rentru a dovedi, c
stiu cu sigurantd, iuteala In kilometrii, a
stelelo e fug, sau vin spre noi, drept in
raza noastr
E de prisos sdi artm aci pe ee se In-
Julius Scheiner din Potsdam, scriere apd-
rut In 1908, iutelile pe secund ce s'au
calculat In raza vizuald pentru unele stele.
Iatd numai iutelele cele mai mari. Semnul
drat cd steaua se apropie, semnul c
steaua fuge de noi:

www.digibuc.ro
Bibl. (Minervei., No. 40. 4
 50 VICTOR ANESTIN

e Andromeda 84 Km.
Cefen 87

lepurele + 95
0 Caine le mare + 96
\ ;Li Casiopeia 98
'1%2 Orion 95

Adevrata miscare proprie a stelei mi

Cassiopeia Isisd, ar fi de 109 kilornetrii,
cci cei 98 km. pe secundd sunt socotiti
numai In raza miastrd vizual.
Soarele, ca ()rice stea, trebue s'd aibd si
el o miscare In spatiu si In adeVr, azi e
un fapt bine stabilit, c soarele, Insotit de
toate planetele lui, -se Indreapt spre un
pullet al spatiului,, ce se afl In constela-
tiunea Lira.
Miscarea soarelui in spatiu a semnalat-o
pentru prima oard Bradley In 1748.
S'a mai discutat apoi de cdtre astro-
nomi aceast chestiune, dar tocmai In 1783
William Herschel a fdcut cercetdri, stabi-
lind cd soarele nostril se indreaptd spi:e
un punct al cerului situat Yana lamuda din
Hercule. Oto Struve a lirdSit c soarele se
www.digibuc.ro
 Nebuloasa numit6 America din cauza formei ei-
se afld in Lebada Fotografiatil de profesorul
Max Wolf din Heidelberg. Nu se poate observ
cu lunetele.

www.digibuc.ro
 52 VICTOR ANESTIN

Indreapta spre un punct situat Intre ste-

lele pi $i mi din Hercule.
In urrnd, s'au mai fdcut si alte cercetdri,
din ce In ce mai exacte, Wand. cnd, profe-
sorul Newcomb a stabilit c, apexul", a-
dicd punctul spre care se Indreapt soa-
rele, e situat la _4 grade sub Vega, Intre
aceastd stea si vita din Lira, ceva mai a-
proape de cea din urmd.
Distanta stradtut de soare spre acel
punct Infr'un an, ar fi de patru ori diStanta
dela pdmnt la soare (4 inmultit cu 149 mi-
lioane kilometri).
Soarele se miscd diept spre acel punct,
sau calea lui e o linie curbd? Dupd ulti-
mele cercetdri, se crede cd." S'ar patea prea
bine, ca soarele s'd aibd o miscare circu-
lard' Imprejurul centrului de gravitate al
cdei laptelui, care poate fi centrul de gra-
vitate al intregului sistem de stele, ce for-
meazd universul nostru stelar vizibil.
In spatiu circuld insd. nenumdrate $i
mense corpuri Intunecate? S'ar putea oare
Intmpla ca soarele sd Intalneascd In calea
www.digibuc.ro
lui, un asemenea corp ceresc? Faptul a-
 STELELE 53

cesta nu ar fi cu putint si .sunt astronomi,

cari sustin, c stelele boui rin se datoresc
dect unei asemenea catastrofe ceresti.
Misterul misdirilor stelare si prin ur-
mare si miscarea soarelui nostru In spatiu,
e unul dintre cele mai marl. De sute; de
mii, de milioane de ani, soarele nostru, de
pild, merge inainte, mereu inainte, str-
Wand distante ce nu se mai pot socoti.
Suntem mai aproape de unele stele, cu mi-
lioane de kilometri deck eram'acum zece
ani, si vom fi din ce In ce mai anroape....
SI totusi nu vom ajunge nici o datii In ...-
cele pdrdgini.
Stelele duble.
Nu mai Incape astdzi nici o ndoial, cri
toate stelele, chiar cele mai putin lumi-
noase, chiar cele cari nu se vdd dect cu
puternice lunete, sau .cari 1111-si arata exis-
tenta decdt numai pe placa fotogrUfic,
stint sod, ca soarele nostru, corpuri Infla-
cArate, cari de sigur au in jurul lor un cor-
tej de planete. Unii sori sunt mai mari, alth
niai mici decatwww.digibuc.ro
soarele nostru.
 54 VICTOR ANESTIN

Pe la inceputul veacului al xym, astro-

nomii erau incredintati, c toate steleic
sunt sori, dar nu stiau incd, despre exis-
tenta sorilor dubli, tripli i a5a mai incolo.
In 1778, astronomul Christian Mayer din
Mannheim, emise pentru prima oard pdre-
rea, c multe din stele au Insotitori, tot lu-
minosi, cari se Invrtesc In jurul lor, dup
cum planetele se Invrtesc In jurul soare-
lui.
Pdrerea lui Mayer a fost criticatd de
toti astronomii de pe vremuri. Intre altele
i se rdspundea: Dacd aei sateliti stelari
sunt tot luminosi, In ce scop" s'ar Invrti
ei In jurul altor sori tot ca e. Misearea lor
ar fi de prisos, razele lor nu ar aduce nic;
un fobs?".
Asemenea argumente aveau pe vremea
aceea multd putere, cci dac nu exista
un scop oarecare, nu Intelegea nimeni exis-
tenta unui obiect ceresc.
Cu drept cuvnt spune astronomul Her-
mann Klein, cd se putea sustine neexistenta
cdiei lactee, sub cuvnt cd nu aresnici un
www.digibuc.ro
scop. Are frurnoasa aurora vre-un scop,
 STELBLE 55

sau serveste la ceva misteriosul crepus-

? Invsgatii" de azi nu se mai Intreab,
dac un fenomen ceresc, are scop sau nu,
ci se mrginesc s-I studieze.
Christian Mayer a fost luat In rds, dar
un biet muzicant din Hanovra, care rtil-
cit prin Anglia, s'a apucat s studieze cerui
a Mt Arit prin observatiunile sale, prerea
astronomului german.
Acest biet muzicant se numea William
Herschel si numele lui va rmne In is-
toria oinenirei, chiar peste mii de ani, cnd
, omenirea va fi uitat numelb unui Cesar,
sau al unui Napoleon.
Herschel Isi ocupa timpul liber citind
scrieri astronomice si mai ales ceea ce se
referea la instrumentele astronomice.
Cu propriile lui mini, el incera s con-
struiasc telescoape, Ora ce nimeri unul
dup placul lui.
Mai tarziu contrui si alte telescoape
din ce In CQ mai mari si activitatea lui as-
tronomicA a durat ani de zile, roditoare,
spornicg.
Intre alte mari descoperiri, Herschel a fd-
www.digibuc.ro
 56 VICTOR ANEST1N

ctit si pe aceea a stelelor dable. El a ob-

servat nenumrate stele si i s'a intamplat,
de foarte multe ori, ca in imediata apre-
piere a unei stele, de orice marime, s ga-
seasca cate o stea mai mica si adesea ori
de o culoare deosebitd.
Cdtiva anj mai tarziu, Herschel observa
iarasi stelele acelea duble si spre marea lui
mirare gasi, c multe din stelele mid, so
miscase din locul lor, aratand In mod vadit
c aveau o miscare in jurul stelelor, celor
Mari.
Am spus ca stelele duble sunt compuse
din cate douil stele, altfl colorate.
Astfel pentru .a nu cita deck numai ca-
teva: gama din Andromeda e compusa
dinteo stea portocalie si una verde. Cu lu-
netele mari, steaua cea mica se imparte si
ea In alte doua stelute, astfel, gama din
'Andromeda e In realitate o stea
Alfa din Cainii de Vanatoare are doua
stele: una galbend-aurie, si alta liliachie;
vita din Lebda, care este una dintre cele
mai frumoase duble, are o stea mare gal-
bena-aurie si alta mica, safirie.
www.digibuc.ro
 STELELE 57

Cu cele mai mici lunete, aceste stele

pot fi dedublate si pot fi admirate si culo-
rile lor. Sunt si alte Impdrecheri de culori,
topaz cu lapis-lazuli; alb cu albastru,tran-
dafiriu cu albAstriu si asa mai incolo. Dacd
exist planete ce se invrtesc In jurul a-
cestor sori, apoi locuitorii acelor planete
au zile cu culori cu totul impestritate.
Sd ne Inchipuim pentru un moment
spune Flammarion In Minunile cerului",
cdci atunci cad e vorba de poezia cerului
pe el trebuie citdm s'a" ne Inchipuim
cd In locul isvoiului alb de lumind ce ne
inuna avem un soare albastru nchis. Ce
schimbare irnediat In lntreaga naturd!
Norii isi pierd albeata argintie si aurul
Inftisdrei lor, Intinznd sb cer un voal
intunecos; natura Intreagd se acoperd cu
o penumbrd coloratd; stelele mai mari s.e
vdd pe cer In tot timpul zilei, florile isi in-
tunecd strlucirea frumoasei lor
cmpii se intind dup`a cmpii prin ceat,
pn la orizontul ce n se mai vede.
0 zi noted luceste sub bolta geteasc,
roseata obrajilor fragezi dispare, fetelc
www.digibuc.ro
 58 VICTOR ANESTIM

par Irnbdtranite si omenirea se Intreab

miratd, care sd fie esplicarea unei trans-
formri atat de ciudate. Cunoastem atat
de putin temelia lucrurilor, i ne ludm atat
de mult dupd aparente, In cat universul
intreg ne pare relnoit, numai din cauza
usoarei schidnbri a luminei soarelui.
Ce-ar fi, dad. In locul unui singur soare
indigo, care sd-si urmeze, cu regularitate
cursul lui aparent, ar veni un al doilea
soare stacojiu, care sd-i dispute Mil Mee-
tare. Impdrdtia lumei,
Inchipuiti-vd cd la pranz, In momentul
cand soarele cel albastru Intinde asupra
naturei fumina lui penumbratd pe care am
descris-o, incendiul unui soare strdlucitor
aprinde rsdritul cu flacdrile lui. Siluete
verzui se ridicd deodatd .prin lumina di-
fuzd si fiecare obiect are in urma lui U
umbrd, care taie lumina albdstruie Intins
asupra prnantului. Mai tarziu, soarele cel
rosiu se urcd, pe cand celalt se coboard
si obiectele sunt colorate la rdsdrit-cu ro-
siu, la apus cu albastru. Mai tarziu, pd-
mantul are un nou dupd pranz, pe cand
www.digibuc.ro
la apus dispare primul soare. Atud4,4mrtu4q01V11
ra ia o culoare rosie-stacojie.
Dacd ne afldm In timpul noptel,76151#-an--
dispdrut Indeprtatele focuri bengalice,
ultimele raze ale soarlui purpuriu si o
nod. aurord Isi aratd razele de ciclop cu
ochiu albastru".
Dar asemenea descrieri. oricat de mes-
tesugite ar fi fcut, sunt ldsate De jos
fat de realitate, care de sigur nid nu ar
putea fi descrisd.
Astronomul Klein vorbind cu un pictor
faimos, ce ar face, dac ne-am pomeni In
sistemul nostril solar, cu un soare, altfel
colorat -deck soarele -nostru, acesta_ i-a
rspuns : Nimic mai simplu, mi-asi as-
vrli penelui".
Am spus cd multe stele duble se vdd '
cu hinetele mici si daca lunetele astrono-
mice ar fi rdspandite In tara noastrd asi
indica aci o list de principalele steic
dubleo
0 stea dubl, poti s-o desfaci cu o lu-
iiet micd In cele cloud stele ce o compun,
cnd distanta dintre compozante e Mai

www.digibuc.ro
 60 VICTOR ANESTIN

mare. llacd distanta e prea micd, trebuiese

lunete foarte mari. Sunt multe stele duble,
cari privite cu lunetele mici, tot simple
anar celui cari le. observd,
Herschel, Struve, au descoperit o mul-
time de stele duble si se credea cd aproape
nu mai sunt altele, cdnd un simplu steno-
gral, Burnham, apucat de patima astro-
nomiei, a descoperit nenumrate alte stele
duble.
Greutatea de a dedubla o stea nu e nu-
mai in apropierea prea mare a compo-
nentelor, mai sunt Inc i alte greutdti;
astfel distanta dintre stelel ce formeazd o
stea poate sd fie destul de mare, dad'
insd steaua principald e preft luminoasd.
iar cea micd prea putin luminoasd, cea
mic se va pierde In razele celei mari, asa
e cazul cu insotitorul stelei Rigel. Re de
altd parte, cum e cazul cu steaua polard,
steaua cea micd e prea putin luminoasd si
deci In lunetele prea mici nu poate fi vd-
zutd. Cu o lunetd mica', al cdrei obiectiv nu
e deck de 54 m.m am putut s observ

www.digibuc.ro
 STELELE .61

stele duble, cari nu erau despdrtite decal

cu 3" de arc.
Ara' veti putea Inchipui Insd, cat de grele
de dedublat sunt stelele duble descoperite
de Burnham, dacd v voiu spune c dis-
tanta unora din ele nu e mai mare de una
a patra dintr'o secundd.
Principalul interes pe cae II prezintd
stelele duble, este acela de a dovedi, cd
legea aavitatiunei, nu se mrgineste nu-
mai la sistemul nostru solar, ci cd ea se
Intinde si In imperiul stelelor-sori.
Am spus c steaua cea mai micd. se
Invarteste In jurul celei mari, sau pentru
a vorbi mai exact, cele cloud' stele se In-
vartesc In jurul centrului lor comun de
gravitatie, cdci tot asa e si In sistemul
nostru solar. Jupiter nu se invarteste just
In jurul soarelui, ct In jurul unui punct
dintre et si sodre, mai aproape decat de
el, 'cdci si Jupiter atrage soarele, dupd
cum Il atrage soarele pe el, dar nu cu pu-
terea extraordinard a astrului-rege.
Sisteme de stele duble, cari se invartesc
uncle In jurul altora se numesc sisteme
www.digibuc.ro
binare. Aceasta pentru a deosebi adevra-
tele stele duble, de cele cari de si sunt la
deprtdri imense una de alta, par una
ltingA alta hind asezate In raza noastr
vizuald pe aceiasi linie.
Aceste din urind duble se numesc op-
tice. Timpul In care o stea se Invrteste
in jurul alteia este attit de lung, Meth.
pfind acum nu s-a putut calcula deck or-
bitele a 50 stele duble, dintre cari cea mai
scurt perioadd este de 5 ani.
Sant putine stele, a cdror perioadd e mai
mic de 100 de ani. Cele mai multe dintre
stelele duble au de sigur periOade de sate
si poate chiar de mii de ani.
lat un tablou de cateVa stele dublc. In
coloana I se afld numele stelei, In a doua
inhiriiiea componentelor, In a treia timpul
In ani al invartirei astrului ccl mic Impre-
junil celui mare.

www.digibuc.ro
 STELELE 63

Numele stelei Marimea Perioadv

compon. ani
dvelta Calul inic . 4.5 -. 5.0 5,7
kapa Pegas . . 4.8- 5.3 11,4
epsilon Hidra . . 4.0- 6.0 15,7
zita Sagetatorul 3.4-,- 3.6 21,2
82 Balena 6.3- 6.4 24.0
42 Parul lui Berenice 6.0 -6.0 25,6
20 Perseu .5.6- 6.4 27.7
vita Delfinul 4.5- 5.0 27,7
zita Hercule 3.1- 6.5 34,5
ita Coroana Boteald 5Z- 6.0 41,5
mi 1 Hercule 45.4
Sirius . . .
taf Lebada .
.. ..
. 10.0 -10.0
1.0-10.0 48,8
57,3
. . .3 9-10.0
zita Cancel;ul . . 1 .
5.5- 6.2 59.1
xi Ursa Mare 4.0 - 4.9 60.0
99 Hercule ... ...
gama Coroana Boreala
6.0-11.7
4.-2- 7.0
64.5
73.0
alfa Centaurul 0.1- 1.9 81.2
gama Centaurul 3.2- 3.2 88.0
70 Ofiucus 4.1- 6.1 88.4
omega Len] 6 2-7.00 116.2
gama Fecioara 3.6- 3.6 194.0
55 Taurul 7.0- 8.8 200.0
48 Ofiucus 230 0
5.0- 5.7
p.2 Boarul 6.7- 7.3 275.7
I 2525 . . . . 8.0- 8.2 306.7
Castor 2.7,- 3 . 346.8

www.digibuc.ro
 64 :VICTOR ANESTIN

Sirius e Una dintre cele mai interesante

stele duble, mai ales c satelitul lui a fost
descoperit inti prin Calcul si tocmal in
urm a fost observat cu lunetele.
De multd vreme se obser vase, cd misca-
rea proprie lui Sirius prezenta neregula-
ritti. Astronomul Auwers fdcu cercetri
minutioase asupra tuthror ob-servatiunilor
fcute cu privire la aceste neregularitti
$i determind orbita unui satelit necunos-
cut, care prin atractiunea sa, producea ne-
regularittile observate.
Inainte ca Auwers.s5.-si fi publicat stu-
diul sdu, opticianul Alvan G. Clark, In-
cercand una dintre cele- mai mari lunete
din lume, descopei-i Cu ajutdrul fiului sdu,
c irius are un satelit.
Satelitul lui Sirius se vede foarte greu,
din cauza strlhcirei prea mari a stelci
principale.
Cu Procyon s-a intmplat acelasi lucru.
Astronomul Peters studiind neregularit-
tile miscdrei proprii a lui Procyon, bdnui,
existenta unui satelit. In 1895, astronornul
Schaeberle gsi mult cutatul obiect cu
www.digibuc.ro
 STELELE

luneta cea mare a observatorului Lick

din California.
Dupd cum am spus ns exist si stele
triple, quadruple si asa Mai Incoio.
Astfel, gama din Andromeda e
InsotitOrul lui Rigel a fost dedublat si er in
1898 de c-a."tre Aitken.
Una dintre cele mai curioase stele
multiple si care -a fkut disperarea astro-
nomilor e zita din Cancerul (Racul). In
1756, Tobias Mayer descoperi c aceasta
In o stea de miirimea 5
si una de mdrimea 6. In 1781 Herschel a
dedublat pe cea mai mare, descoperind
astfel, c steaua zita este tripl.
De atunci, steaua aceasta a fost mereu
observat. S'a dovedit c." steaua cea
mai 'mic, a treia, urmeazs un drum- pe
care mecanica cereascd nu i-1. poate per-
mite. Neregulile acestei miscdri au fost
deScoperite de Flammarion In 1873 si de
Otto Struve In 1874.
Steaua In cheStiune se reintoarce de
multe ori din drumul ei, Peste ativa ani
apucnd iar pe drumul de mai innainte.
Bibl. .ArBitiervei., N.www.digibuc.ro
40. 5
 66 VICTOR ANESTIN

Seeliger, intre altii, a dat explicatiunea

urmtoare. Steaua a treia, zicem C.
se Invrteste In jurul unui imens corp in-
tunecat si tot lmprejurul acestui corp se
Invrtesc si stelele A si B.
In acest caz, corpul cel intunecat are o
mass neInchipuit de mare. Sistemul so-
Iat din zita Cancerul e anticopernician, e cu
totul contrar sistemului nostru solar.
Acolo, dac'd s'ar naste un Ptolomeu, adic
tocmai pe corpul Imprejurul cAruia se In-
vrtesc cei trei sori, el ar avea Areptate,
nu un Copernic.
Se poate lesne inchipui ce lume ciudat
poate fi lumea aceia luminatd de trei sori.
Se mai poate apoi, ca In jurul acelui qorp
Intunecat, s." se Invarteasc alte corpuri
Intunecate, cari primesc lumina de la
sorii sateliti si dela planeta central.
Un sistem quadruplu gsim apoi In zita
din Ursa mare, Mizar, care dup cum vom
vedea mai departe are si mai multe stele,
ce nu se vc1 cu lunelele, ci cu spectros-
copul.
De asemenea avem un sistem qua-
www.digibuc.ro
 STELELE 67

druplu In epsilon din Lira, In ni Scorpionul.

In Orion, chiar In frumoasa nebuloasa din
aceasta constelatie e o stea septupl, ba
s'au mai observat anii trecuti Inca vre-u
trei.
Nu e rar s vedem stele Ingramddite In
nebuloase, caci exista o strans legatura
intre nebuloase si stele, legatur pe care
o vom vedea mai tarziu, cand vom vorbi
despre nebuloase.
Am mai spus cateceva din minunile
spectroscopului, avem Insa prilejul ca vos-
bind de stelele duble, s vorbim de alte
minuni ale acestui aparat.
Cu ajutorul spectroscopului s'au des-
coperit In ultimii ani nenumrate stele
duhle ce nu vor fi nici odata dedublate cu
ajutorul lunetelor, fie ele cat de puter-
nice.
Se stie ca spectroscopul te face sa vezi
spectrul astrelor.
Stiti ce e spectrul solar ? Ati vazut flu
este asa, curcubeul pe care II produce o
prism pe care Iasi sa cadd o raz de
soare? Curcubeul acela, lumina descom-
www.digibuc.ro
 68 VICTOR ANICSTIN

pusd in elementele ce o compun, e spec-

trul solar. ()rice corp ceresc, orice stea
dd de asemenea un spectru, cu ajutorul
cdruia se poate sti, din ce elemente chi-
mice e compusd o stea. Cdnd o stea e
dubld, ea d cloud spectre suprapuse. As-
rondmii, prin observatii extrem de deli-
cate reu$esc.sd le deosibeascd unul de al-
tul, ba ajung la rezultate cu totul neas-
teptate si pe cari nu le-ar fi dobndit, dacd
ar fi observat stelele nrnai cu lunetele,
fdr spectroscop.
Si acum putern s vorbim de cdteva
asemenea stele.
Priviti Ursa mare, care.totdauna se afld
pe orizontul nostru, yeti gdsi cele trei
stele la sir, care formeazd coada Ursei.$i
despre care am mai vorbit. Steaua din mij-
loc se numeste zita din Ursa mare, sau
Mizar i e de mrimea 2. Ldngd ea se
and o- stelutd de mdrimea 5 numitd Alcor;
cei cu ochii buni pot sd vad aceastd stea,
cei miopi pot sA o vadd cu un binoclu cat
de mic. In evul mediu, in Persia, stelutei
acesteia i se zicea Saidak, sau incercd-
www.digibuc.ro
 STELELE GO

torul", cad cu aceasta stea se Incerca ve-

derea cuiva. Mizar si Alcor formeaza un
sistem. De cand exista o omenire mai
cult, aceste cloud stele nu si-au schimbat
pozitiunile lor fat una de alta, adica de
mii de ani ele tot astfel se afld pe cer. Vre-
o surd de ani dupd inventiunea luntei,
astronomul berlinez Kirch descoperi c
Mizar e o stea dubl, caci avea langd ea
o stea de mdrimea 4. Cu o luneta cat de
mica acest insotitor al lui Mizar poate fi
observat. Steluta aceasta se Invarteste
in jurul lui Mizar In cel putin 1000 de ani.
Nu uitati pe Alcor, care e mai departat.
Spre sfarsitul veacului trecut, profesorul
Pickering dela observatorul din Cambrid-
ge (America) fotografid spectrul lui Mizar
si observa en' mirare, c spectrul e dublu.
Mai lud si alte fotografii 5i se convinse,
cd In adevr, spectrul e dublu si ca." nu se
datoreste unei erori fotografice.
Pickering stabili c Mizar mai are un
insofitor nevzut cu luneiele, din cauza
prea marei apropieri de steaua princi-
pala. Spectrul www.digibuc.ro
suprapus peste spectrul a-
 70 VICTOR ANESTIN

devrat al lui Mizar se deplasa and spre

partea rosie a spectrului, cnd spre par-
tea violet si din aceastd deplasare, care
india rotatiunea astrului necunoscut In
jurul lui Mizar, s'a stabilit cd se Inv.fir-
tete In jurul astrului principal In 20 de zile
5i 12 ore, cu o iuteal de 150 kilometri pe
secundd. Deprtarea corpului necunoscut
de Mizar ar fi de 35 milioane kilometrii.
S'a dedus apoi In mod foarte logic, c
cele dou stele despre care e vorba,.au
o mass de patru ori mai mare deat a
soarelui nostru.
Asernenea stele duble ce sunt descope-
rite cu ajutorul spectroscopului se numesc
stele duble spectroscbpice.
Dar nu am isprvit Ined cu povestea
acestui sistem minunat. Am vdzut cri
Mizar are pe Alcor 5i MCA un astru, care
se Invrte5te In 20 zile si jumdtate In ju-
rul lui Mizar. In 1907 s'a clescoperit la ob-
servatorul Yerkes din America, a $i
Alcor e o dubl spectroscopia, cu o peri-
oadd foarte scurt.
Mizar e deci un sistem de cinci stele.
www.digibuc.ro
 STELELE 71

Am amintit de Castor, sd vor-bim Ins si

despre el mai pe larg, cu prilejul dublelor
spectroscppice.
Castor e o stea de mdrimea 2 din con-
stelatia Gemenii.
Cu o lunet mijlocie am Intrebuiritat
si numai o lunetd de 54 m.m. obiectiv
poti sd o dedublezi. Insotitorul e o stea
mai micd, amandoud au o culoare albd
verzuie.
Am all-tat In tabloul precedent, cd cea
micd se Invdrteste In jurul celei mari In
-Vre-o 340 ant, 350 ani dupd altii. In apro-
piere se mai afld o stea de mdrimea 10,
care apartine aceluias sistem.
Cu ajutorul spectrosopului, s'a con-
statat, e steaua cea mai apropiatd de Cas-
tor e o dubld spectroscopicd, cu o perioa-
dd de mai putin de trei zile.
S-i zicem lui Castor A, stelei celei
mai apropiate B, iar celei mai depr-
tate, (cea de trarimea 10), C.
B este o dubld spectroscoPicd si sate-
litul ei se afl la o deprtare numai de 3
milioane kilometri depdrtare. Mai tarziu
www.digibuc.ro
 72 VICTOR ANESTIN

s'a dovedit c Insusi Castor (A) este o

dubld spectroscopicd, corpul cel nevdzut
Invrtindu-se imprejurul lui Castor In 9
zile si 6 ore.
Iatd deci c frumoasa stea Castor e tin
sistem de cinci stele, dintre cari cloud nu
se pot observa dect dupd spectrul lor.
Mu la vreme am crezut c sistemul
nostru solar este tipul sistemelor solare
din univers, un corp strdlucitor, impreju-
rul cdruia se Invxtesc nenurndrate cor-
puri Intunecate, mai mari, sau mai mici;
acesta era sistemul pe care ni-1 Inchipu-
lam generalizat In Intregul univers.
Acum s'a dovedit Insd, C numdrul sis-
temelor In cari se afld mai multi sori este
nenurndrat. Spectroscopul ardtndu-ne pe
dealtd parte, cd Imprejurul stelelor se In-
vrtesc si corpuri Intunecoase, a confir-
mat pdrerea ce noi o avem de mult, c
fiecare stea este un soare. Este Insd o
deosebire mare si anume, c pe cnd cel
mai apropiat Corp obscur dt soare, se In-
vrte$te In 88 zile, existd sori ale cdror,
planete Isi fac revolutiunea intr'un timp
www.digibuc.ro
 STBLELE 73

neinchipuit de scurt, in cteva zile, sau

chiar numai in cteva ore. Sunt astre ce se
invrtesc in jurul corpului principal nu-
mai in trei sau patru ore.
Corpul cel mic poate fi insd sau lumi-
nos, sau intunecat, adich tot un soare, sau
o planetd. Cnd distanta e mica de tot
intre corpul principal 0 cel secundar, at-
mosferele acestor cloud corpuri, dupd
cum s'a calculat, sunt in contact.
In cazul lui Algol de exemplu, atmosfe-
rele celor cloud corpuri se and la o de-
pArtare numai de 3 milioane kilometrii.
Dacd insotitorul lui Algol e complect
tunecat, sau nmai prea putin luminos, nu
se tie, nc cu sigurantd. Ceea ce se tie
e cd dacd Ptnntul nostru s'ar afla numai
la trei milioane kilometrii de soare, ocea-
nele noastre ar incepe sA clocOteascd
intreaga suprafatA pArnnteascd ar fi dis-
trusd. Astronomul Klein emite pArerea Ca'
corpul intunecat ce se invArte0e in jurul
lui Algol e vre-o planetA veche, care de
mii i milioane de ani se apropie din ce in
www.digibuc.ro
 74 VICTOR ANESTIN

ce mai mutt de soarele su, pentru ca In

timid sA se prdvdleascd peste el.
Se stie cd Algol tsi schimbd strdlucirea
cauza acestui corp Intunecat si c sunt
multe alte sisteme la fel.
Stele le duble spectroscopice au Inceput
sd aibd un rol foarte IrlSemnat In astrono-
mie si mai ales In astrofizicii, ele ca i ste-
lele variabile, cu cari sunt In strans le-
gaturd, vor servi la deslegarea marei e-
nigme a universului nostril, care a rezistat
pand 'hewn la toate asalturile stiintei.
lIngrfimdirile de stele.

Am vdzut c sistemele stelelor duble si

multiple, se deosibGse cu totul de siste-
mul nostru. solar ; existd Insd sisteme de
stele si mai curioase, adundri de sute si mii
de stele Intr'un spatiu relativ Mic sis-
temele acestea se numesc IngrAmddiri
de stele si cel mai cunoscut; acela pe care
stie ori i cine, chiar dac nu a oservat
cerul cu atentie vre-o datd, e Closca cu
pui, sau cum Ii spun astronomii, Pleiadele.
www.digibuc.ro
0 fotografie a marei nebuloae din Orbr.

www.digibuc.ro
 76 VICTOR ANESTIN

Pleiadele se compun dintr'o stea de

inrimea 3 numit Alciona, dot de
mdrimea 4, trei de mrimea 5, cloud de
mdrimea 6 si altele multe mai mici. Cine
are vederea blind poate s vad mai multe
stele In closca cu pui 5i cel care scrie ace-
ste rnduri, In noptile senine, fr5. Lung,
num'rd pn la 11 stele cu ochii liberi.
Sunt persoane cu vederea ritai agerrt, cari
socotesc In closca cu pui 14 stele.
Dac privesti Pleiadele cu im simplu
binoclu de teatru, cari arat bine toatc
stelele de mrimea 6 si pe cele de mild-
rimea 7 atunci Inaintea ochilor ai o pri-
veliste admirabild, cdci stelelp apar din
ce in ce mai multe. llacd fotografiezi cu o
lunet puternicd acest grup, gsesti pand
la 5000 de stele.
Privelistea acestui grup de diamante
ceresti Iti va dT mult de &Wit, cnd vei
afla c toate aceste stele formeazA un sis-
tem, si e toate merg impreun6 In aceiasi
directie, fiecare Invrtindu-se Imprejurui
unui aceluiasi centru de gravitatiune.

www.digibuc.ro
 STELELE 77

In urma cercetrilor spectrografice ce

s'au facut la observatorul Yerkes, .s'au do-
vedit iutelele celOr sease stele mai lumi-
noase din Pleiade. Cele trei mai lumi-
noase, Alciona, Electra 5i Atlas, se depdr-
teazd de noi cu o iuteald de 1.4 kilometri
pe secundil, pe cnd clou stele mai midi
Taigeta si Meropa au o iuteald cuprins
Intre 3 si 6 kilometri. Cea de a seasea stea,
Maia, preziritd variatiuni In iuteala ei; eke
odatd se apropie de noi, ca o iuteald de 21
kilometri, iar alteori se deprteazd. cu 74
kilometri pe secund.
Aceasta dovedeste, c Maia Impreund
cu un Corp nevdzut, se invrtesc Impre7
jurul centrului lor de gravitatiune, In in:
terval de ciateva luni.
Ceea .ce e mai minunat, e c In diferite
prti ale Pleiadelor, se aratd mai mult
prin ajutorul fotografiei, pete nebuloase
chiar cea mai .mare -parte a intregei In-
grmdiri- stelare, e inchisd de nebu-
lozitate foarte find,
O altd ingrdmddire de stele e cea diii

www.digibuc.ro
 78 VICTOR ANBSTIN

Cancerul (Racul). Si aci se poate Intre-

buinta un binoclii de teatru.
In constelatiunea Herciile se afld mare
Ingrmddire de stele, care o poti observa
cu un binoclu de teatru ca o slabd nebu-
lozitate. Cu o lunetd mijlocie o vezi ca o
patd albicioasd cu sclipiri. Cu o lunetd pu-
ternicd Poti s numeri pn la 6000 de
stele In aceastd ingrmdire, cum a nu-
mdrat Herschel.
Locul ce-1 ocupd cu toate acestea pe cer
Ingrdmdirea de stele din Hercule, nu e
dect a patra parte din diametru Lunei
asa cum ni se aratd noud. Aceast Ingrd-
mddire de stele contine deci un numdr mai
mare de stele, dect putem sdfvedem noi
cu ochii liberi pe cer. Forma ei e rotund,
dar nu regulatd cu totul.
Spre margine, stelele ce o formeazd nu
sunt asa de mult apropiate, dar spre cen-
tru ele- sunt Ingrdmddite cu totul una In-
tr'alta $i nici cu lunetele cele mai mari din
lume, nu poti sd le desparti. Numai foto-
grafia isbuteste s rezolve aproape cu to-
tul aceastd adunare de stele.
www.digibuc.ro
 STELELE 79

In Balanta se afld de asemenea o Ingrd-

mddire de stele, care are un diametru
mult mai mic, iar stelele sunt si mi
stranse unele intr'altele.
In Searpele se afld o ingrmddire de
stele cu forma aproape de -tot rotundd.
Adevdrata formd a acestei Ingrdmddiri de
stele, dupd toate probabilitdtile, e sfericd.
In Vdrstorul se afld apoi o ingrdmdire
de stele, foarte stransd.
In Gemenii putem s privim o Ingrdmd-
dire de stele admirabild, care nu are decat
a cincea parte din diamectrul aparent al
Lunei. Aceastd Ingrdmddire are forma
unui triunghiu, In varful cdruia se afld cea
mai luminoasd stelutd din intregul grup.
S'au nurndrat aci vre-o 400 de stele.
Cea mai frumoasd Ingrmdire de stele
e cea din Centaurul, constelatie ce nu se
vede decat din emisferul austral. Cu ochii
liberi ti se aritd ca o stea de mdrimea 4.
Infdtisarea acestei Ingrdmddiri de stele
nu poate s ti-o redea decat numai foto-
grafia. Pe o suprafatd mare numai cat dis-

www.digibuc.ro
 80 VICTOR ANESTIN

cul lunar ,s'au numrat 6400 stele, adia

6400 sori, dintre cari unii, de sigur, sun t
mai mari deck soarele nostru si ca si ei
au planete In jurul lui, planete locuite, sau
eari vor putea fi locuite.
Gel dintdiu, care s'a ocupat cu ingrd-
mddirile de stele, cdrora Englezii le zic
star-clustes, sau simplu clusters, a fost
marele astronom englez Herschel.
Herschel nu s'a mdrginit nun/al sd des-
crie aceastd numeroasd clasd de obiecte
ceresti, ci a autat sd-si explice i rostul
legile dupd cari se strdng la un loc uit
numdr de stele ark de considerabil.
D. I. Corbu din Bistrita (Transilvania) a
scris o brosurd intitulatd Noua teorie
cosmogonicd", in care intre altele, spune
c menirea stelelor e sd se strangd In clu-
stere si d-sa prevede o vreme and cor-
purile ce formeazd un cluster cad unele
intealtele formand un soare imens.
I s'ar putea rdspunde cu concluziunile
la cari ajunsese Herschel, dupd ce studiase
toate clusterele ce se OA In emisferul bo-
real.
www.digibuc.ro
 STELELE 81,

El dovedise, cd mai toate Ingrdmddi-

rile cle stele, au forma mai mult sau mai
putin globulard si c stelele unei Ingrdmd-
diri se strng spre centru, dar au toate a-
proape aceiasi mdrime. Lucrul acesta nu
se datoreste simplei Intmpldri, ci atrac-
tiunei acelui centru si mai dovedeste apoi,
c'd stelele ce compun ingrdmddirea, au
aceiasi origin.
De curnd s'a descoperit o particulari-
tate curioasd a IngrAmdirilor de stele,
si aceastd particularitate s'a dovedit mai
mult cu ajutorul fotografiei.
Grupurile de stele contin foarte multe
stele vaiiabile, cari intr'o perioadd foarte
scurtd Isi schimbd lumina. Astfel In Ba-
lanta, din 500 de stele, cte aratd placa fo-
tograficd, exist 85 de stele variabile, cari
isi schimbil lumina In aproape o jumdtate
de zi. In clusterul din Centaurul s'au gdsit
de asemenea peste 100 de stele variabile.
Mai toate aceste variabile tin de tipul ari-
talgol, despre care am vorbit In capitolui
stelelor variabile.
No. 40,
BibL
www.digibuc.ro
 82 VICTOR ANESTIN

SI aceste enigme vor fi odat dezle-

gate, cdci ele nu s'au impus atentiunei as-
tronomilor deck de un timp foarte scurt.
Fotografia 5i spectroscopia vor rezolva
multe probleme siderale, cari deocamdat
mird 5i pe astronomOl ce le studiazd.

Nebuloasele.
Inceputul si sfrsitul, viata 5i moartea,
nu-si mrginesc imperiul numai pe umila
noastr planet, ci ele cuprind intregul
univers ce se vede cu ochii liberi si cu lu-
netele, ba 5i universele, ce, de sigur exista
dincolo de acest univers.
Noi nu ne putem Inchipui, nici Inceputul,
nici sfrsitul astrelor ce le contemplm.
Asa le-au pomenit strmosii nostril, asa le
vom lsa si noi mostenire strnepotilor
nostrii..Au fost Ins vremuri, cnd mn-
drul soare nu lumina,. ba au fost vremuri,
cnd nu existau mii i zeci de mii de stele,
cari azi ne Impodobesc bolta cereascA.
Tot aSa, vor veni vremuri, and nu va
www.digibuc.ro
 STELELE 83

mai exista, nici una dintre stelele Soli de

acum, Altele Insd le vor lua locul.
In legdturd cu nasterea lumilor se afl
nebuloasele, cari pentru prima oar au
lost bine Studiate de cdtre marele astro-
nom William Herschel.
Inainte de Herschel, a fost uh astronom
frricez, ocupat cu aceste corpuri ceresti,
cari cu ochii liberi nu prezint nici un in-
teres, dar cari studiate cu luneta, dar mai
cu seamd fotografiate, prezint un inte-
res deosebit. Stelele, cu ochii liberi, ca si
cu lunetele, se vdd tot ca niste simple
puncte, nebuloasele Insd se arat din ce In
ce mai mari, au Intinderi uneori colosale,
par niste nori albiciosi, ce prezintd diie-
rite forme curioase.
Nebuloasele cunoscute pand acum sunt
in numr de cteva mii si astronomii sunt
de prere, c numrul lor e de ateva sute
de ori mai mare.
Cu ajutorul fotografiei s'au descoperit
In timpul din urmd nebuloase, cari cu lu-
neta nu ar fi fost vdzute nici odatd. Placa

www.digibuc.ro
 84 VICTOR ANESTIN

fotograficd e mult mai sensibild decat

ochiul omenesc $i ea Inregistreazd obiecte
ceresti, pe cari zadarnic le-am fi cdutat cu
cele mai puternice lunete.
Una dintre cele mai frurnoase nehnloase
este aceia din constelatiunea Orion, curio-
scutd sub numele de marea nebuloasd din
Orion. Cu ochii liberi aproape nici nu o
vezi; cu Ufl binoclu o ghicesti; in luneta
cea mai micd o vezi cat se poate de bine.
In centrul acestei nebuloase se vdd patru
stele, cu lunete mai mici, cinci, sease si
chiar seapte, cu lunetele mari.
Astronomii si mai cu seamd G. P. Bond
si lordul Rosse au desemnat aceastrt ne-
buloasd, dar nici unul nu a putut sd o re-
prezinte in toatd splendoarea ei, dupd
cum o reprezintd fotografiile actuale.
Ceva mai mult, cu ajutorul fotografiei,
s'a dovedit in vremile din urmd, ea' in-
treaga constelatiune Orion, care este una
dintre cele mai mari de pe cer, este ea-
prins Intr'o imensd nebuloasd cu forma
spirald si al cdrei centru este nebuloasa
despre care am vorbit la inceput.
www.digibuc.ro
 STELELE 85

La ce departare se afl nebuloasa din

Orion?
In privinla aceasta, nu putem sii facem
deck numai presupuneri, caci nici un as-
tronom nu a putut s dea de rostul depr-
trei ei.
Ceia ce se .stle, e cA nebuloasa e in le-
gaturd cu cele mai multe din stelele pe
cari le vedem In jurul ei.
0 altd nebuloasa Insemnat este cea din
constelatiunea Andromeda,- care are o
eliptica, 5i care e compus din zeci de
mii de stele, cat i dintr'un smbure ga-
zos. In realitate si nebuloasa din. Andro-
meda are o forma spirald si aceasta for-
ma o au mai toate nebuloasele cunoscute. ,
De cnd s'a descoperit, c mai toate ne-
buloasele au aceastd forma, s'a ivit o teo-
rie. notia cu privire la nasterea lumilor.
Inainte vreme, dupd teoriile lui Laplace,
Kant 5i altii, se credea, ca." un sistem so-
lar se formeazd din Ingramddirea mate-
riei.la un lo. Samburele acestei =tali
Ingrmdite da nastere soarelui, iar ma-
teria lturalnica da nastere planetelor,
www.digibuc.ro
 86 VICTOR ANESTIN

cari la rndul lor isi formeaZ satelitii, a-

died lunile lor. In cer nu s'au descoperit
Ins asemenea formatiuni, ci mai toate
par'c se datoresc altor Imprejurdri. Ma-
teria IngrAmddit la un loc, pare cd a pri-
mit izbitura unei Masse mari, cari s'a in-
vrtit in jurul ei In spirald, dnd nastere in
drumul strAbdtut, fa nenumrate ingr-
mdiri din cari mai trziu se formeazd sori
si planete.
Dar asupra acestor lucruri vorbim nu-
mai In treacdt, de oarece ele se discut
Incti. Nu se stie Inc bine cum se nasc lu-
mile. Se .itie dor, cd Vechi le teorii nu mai
sunt In legturd cu ceia ce se observ pe
bolta cereascd.
Oeiace ne intereseazd in aceast mic
brosur, e s ne ddm socoteal de toate
obiectele ceresti ce au fost observate.
Inainte vreme, se credea, c toate ne-
buloasele sunt alte universuri, toate Inde-
prtate, si c ele nu au nici o legturd cu
sfelele ce le observam. Un astronom en--
glez numit Proctor i dela el, toti astrono-
mii aproape, au artat c nebuloasele fac
www.digibuc.ro
 STELELE 87

parte din universul nostru, care e deci

mult mai Intins de cat se credea.
In universul nostru se nasc si mor lumi
intregi, Intregi sisteme solare si side-
rale. Dincolo de universul nostru pot s e-
xiste altele, dupd cum am mai spus,
acele universuri nu se pot observa si pro-
babil nu le vom cunoaste nici odat
cdci ele sunt dincolo de puterile noastre.
Din nebuioase se formeazA lumile, aces-
ta e un adevr ce nu se poate discuta.
Ciim se strange materia la un loc, aceasta
nu se stie nc, dar se poate spune, CA din
lumile apuse, sse formeazA alte lumi, lumi
luminate de alti sori, lumi populate cu
alte omeniri.
Dacd cugeti cat de putin la aceste eve-
nimente, e drept c te apucd un fior de
groazd. Totul se petrece in milioane de ani
si cu toate acestea, noud, furnici neInsem-
nate, ne e dat s le judecArn, sd le vedem
si In trecut si In viitor, nurnai cu puterea
mintei no_astre.

www.digibuc.ro
 88 VICTOR ANESTIN

Ca lea laptelui
Ddr mai este un obiect ceresc, despre
care nu am vorbit Incd, de si este unul din-
tre cele mai impundtoare.
Din oras vezi acest obiect ceresc mai
cu greu, dar afard la cmp, In noptile se-
nine, si mai ales vara, dupd miezul noptei,
el e cu totul impundtor.
E vorba de calea Laptelui, cdruia la
noi, la tard, i .se mai zice si Ca lea lui Tra-
ian", sau Drumul Robilor".
Ca lea Laptelui se prezintd ca un bru
luminos, care trece de la o parte a cerului
la alta. Dacd Indreptezi spre calea Lapte-
lui cea mai micd lunetd, vei descoperi, cd
aceastd punte luminoasd, este formatd In
realitate din sute si mii de stele foarte
mici, ale cdrK lumini Impreunate, dau in-
fdtisarea aceia ldptoasd, ce ne mird atat.
Cea asemenea constatare, a fdcut-o
cel care a privit pentru prima oard calea
laptelui- ea o lunetd si acela a fost astrono-
mul italian Galileu.
Brdul acesta alb are o ldrolme .Impund-
www.digibuc.ro
 STELLE 89

toare si el se continud si In emisferul aus-

tral al boltei ceresti, parte pe care noi jiu u
vedem de pe latitudinele pe cari ne afldm.
Dad nu am fi pe pmnt, ci In mijlocul
spatiului, atunci, par'cd ne-am afla In mij-
locul unei imense sfere gunoase, iar calea
laptelui am vedea-o ca pe un imens cerc
ce ar Imbrtisa aceast sferd.
S-a discutat mult vreme, dac stelele
ce formeaz calea laptelui sunt prea inde-
prtate de noi, si de aceia ne apar prea
sau dad sunt relativ aproape si sunt
In realitate de dimensiuni mai mici dect
celelalte stele.
Se pare ed ultima prere este cea ade-
- vdrat. Stelele ce formeaz calea laptelui
ar fi deci mult mai mici decat cele de pe
marginele cdei lactee, ele sunt Ingrm-
dite la un loc si au o constitutiune special,
anume sunt stele tinere, stele ce de curnd
au inceput s fie adevdrati
Pentru ce s'au Ingemdit? La aceastil
Intrebare nu se poate rdspunde cu usurin-
t. D. I. Corbu din Bistrita (Transilvania),
dupd cum am m'ai spuS, care; s'a ocupat cu
www.digibuc.ro
 DO VICTOR A NESTIN

dezvoltarea unei teorii cosmogonicemai

cunoscut aiurea dect la noi In far e
de prere, c tendinta tuturor stelelor ce
formeaz universul nostru e s se Intru-
neascA la un loc. Asa s-ar explica, pentru
ce stelele noui apar, de obicei In calea
laptelui. In calea laptelui au loc mai multe
ciocniri, astrele fiind mai apropiate unele
de altele i tinznd .s." se apropie din ce
In ce mai mult. Ba d. Corbu spune, Ca' sco-
pul final, e ca cele mai multe astre e s se
r euneascg Inteunul singur, dndu-se nas-
tere la sori de dimensiuni extraordinare
de mad, Imprejurul crora s'ar Invarti
mai trziu planete colorate, cu alte ome-
niri: In privinta aceasta, imaginatia poate
s plrnddeasc tot ce viseaz, cAci pti
acutn, nici un astronont nu are tried date
sigure.
Calea Laptelui va rdmne Inc6 multd
vreme un adevArat mister pentru astro-
nomi.

www.digibuc.ro
 STELELE 91

Cum se asesc constelatiunile?

Pentru acei cari vor s ilecunoascd pe
bolta cereascA frumoasele constelatiUni,am
Intdcmit tabloul de mai jos, care arat
constelatiunile ce se pot observa din Ro-
mania la diferite epoci ale anului.
Mai Inainte de toate Ins ar trebui Ca
citit9rii s se obi5nuiascA cu numele gre-
ce5ti ale stelelor. Alfabetul grecesc se
poate Invta In cel lima o jumtate de or
Si el slujeste pentru cunoa5terea tuturor
stelelor ce se vdd cu ochi liberi.
a fi 't 8 s
alfa vita gama dvelta epsilon
C 71
8 t x
zita ita tita iota kapa
x 11
v g o
lamvda nii ni xi omicron
7C
P . a 'C

Pi ro sigma taf
? X
ph hi psi omega
I

Cu ajutorul celei mai simple hrti ce-

resti, vei putea sd gsesti pe cer toate con-
www.digibuc.ro
stelatiunile, toate stelele principale.
 92 VICTOR ANESTIN

Acei cari vor sa studieze stelele mai cu

deamanuntul, fie numai pentru a le cu-
noaste cu ochii liberi, fie pentru a le ob-
serva cu lunete cat de mici, autorul aces-
tei brosuri le sta la dispozitie, pentru a le
indica scrierile, sau hrtile ce doresc sa
si le procure.
Tabloul de mai jos este foarte simplu:
astfel: la 21 Decembrie, la miezul noptei,
spre nord se vede Dragonul si Ursa Mica,
la zenit (de-asupra capului) se afl Vizi-
tiul, iar spre sud troneaza Orionul si Cal-
nele mare, etc.

www.digibuc.ro
 N. Casio p eia ; Ursa mica Boar, Fecioara, Centaur S
23 Aprilie m. noptei E. Vultur, Lira, Hercule Ursa mare, Leu mic, Cancer V
23 Mai 10 seara NE. Lebda, Dragoni Cainii de van, Parul, Cupa S. V.
23 lunie 8 seara tSE. Ofiucus, Searpe e Ursa mare, Lynx, Vizitiu N.V.

23 Mai m. noptei IN. Perseu, Ursa mica, Dragon Coroana, earpele, Scorpion S
22 lunie 10 seara j E. Pegas, Lebda, Lira
l NE. Andromeda. Cefeu i Mill van, Leul
Boarul, Fecioara
V
S. V
22 lulie 8 seara 1 SE. Sgetatorul,Vultur, Hercule Ursa mare, Lynx, Gemenii N.V

22 lunie m. noptei jtN. Vizitiu, Girafa, Ursa mica ti

E. Pegas, Lebada '4
Hercule, earpele. Sagetator
Boar, Prul, Fecioara V
22 Iu lie 10 seara INE. Androm.Casiopeia, Cefeu Hercule, earpele, Balanta
21 August 8 seara SE. Capricorn, Vultur, Lira S. V.
Ursa mare, Leul mic N.V.

22 lulie ni. noptei N. Lynx, Ursa mica*, Dragon Lebda, Vultur, Capricorn
21 August 10 seara E. Pestii, Andromeda. cv Hercule, Coroana, Bor. V
21 Sept. 8 seara NE. Perseu, Casiopeia, Cefeu Lira. Ofiucus S. V.
SE. Varstor, Pegas '''' Dragon, Ursa mare. N.V.

www.digibuc.ro
 La orizon La zenit.

21 Dec. m. noptei N. Dragon, Ursa mica. Orion, Cainele mare

21 Ian. 10 seara E Leu. Linx. Perseu. V
NE. Boarul Ursa mare. Taur, Eridan S. V.
21 Febr. 8 seara N.V.
1 SE. Hidra Gemenii -Casiopeia, Lebda

21 Ian. m. noptei ) N. Lebda, Dragon, Ursa mica Gernenii, Cainele mic

EjFecioara, Prul, Ursa mare .5.;') Vizitiu, Taur, Berbec V
21 Febr. 10 seara INE. Coroana, Ursa mare 1 Orion, Eridan S. V.
23 Martie 8 seara SE. Cupa, Leul Casiopeia, Andromeda N. V.

21 Febr. m. noptei N. Cefeu, Ursa mica Leul mic, Leul, Hidra

23 Martie 10 seara E. $earpele, Boarul g I Lynx. Vizitiu, Taur V
23 Aprilie 8 seara NE. Hercule, Dragop a..1 Cancer, Ciinele mic si mare S. V.
SE. Fecioara, Leu Casiopeia, Andromeda N.V.

23 Martie m. noptei N. Casiopeia, Cefeu, Ursa mica :7)( Parul, Fecioara, Corllul, Hidra S
E. Ofiucus, Hercule, Coroana `:"'.. ) Lynx, Gemenii V
23 Aprilie 10 seara NE. Lebda Dragon a 1 Leu, Hidra S. V.
23 Mai 8 seara SE. Balanta, Boar. 1 Vizitiu, Perseu N.V.
1

www.digibuc.ro
 La orizon La zenit.

21 Aug. m. noptei fN. Ursa mare, mica, Cefeu. .cr, Pegas, Varsator, Pesie austral S
22 Sept. 10 seara iE. Taur, Berbec, Andromeda .g Lebda, Lira, Hercule V
NE. Vizitiu, Girafa, Casiopeia FL' Lebda, Vultur, Sgetator S. V.
22 Oct. 8. seara SE. Lebda, Petii P N.V.
Dragon, Boar.

21 Sept. m. noptei N. Ursa mare, mica, Cefeu 0 r Andromeda, Petii, Balena

E.. Orion, Taur, Perseu. I Lebda, Vulturul V
22 Oct. 10 seara NE. Lynx, Girafa -fl Pegas, Vrstor, Capricorn S. V.
21 Noem. 8 seara
1 SE. Balena, Ber,kec, Androme..1 Cefeu, Dragon, Hercule N,V.

22 Oct. m. noptei N. Ursa mare,Dragon, Ursa m.,., Triunghiu, Berbec, Balena

22 Noem. 10 seara E. Cainele mic,Gemeni. Vizitiu;?, Delfin, Vultur V
21 Dec. 8 seara NE. Leu mic, Girafa - Andromeda. Pegas, Varsator S. V
1 SE. Epurele, Orion, Taur Casiopeia, Cefeu, Lira N. V.

22 Noem) m. noptei N. Hercule, Dragon,Ursa mica Taur, Eridan

21 Dec. 10 seara E. Leu, Cancer, Gem., Vizitiu Andromeda, Pegas V
1 NE. Ursa mare, Girafa. F., I Berbec, Balena S. V.
21 Ian. 8 seara tSE. Cainele mare, Orion Taur. Casiopeia, Cefeu, Lebada N.V.

La 21 lanuarie 8 seara, vel vedea deci pe cer constelatiile in aceia0 pozitiune, cum
le vei vedea la 21 Decembrle 10 seara i la 22 Noembrie la miezul noptei.
www.digibuc.ro
 96 YICTOR ANESTIN

Numele latinesti ale constelatiunilor.

In multe atlazuri ceresti si chiar hArti
se Intrebuinteazd numele latinesti ale con-
stelatiunilor.
Andromeda = Andromeda
Aquarius = Vrstorul
Aquila = Vulturul
Aries = Berbecul
Auriga = Vizitiul
Bo Otes = Boarul
Cameleopardalis = Girafa
Cancer = Cancer. sau Racul
Canes Venatici = Mill de vntoare
Canis major = Cainele mare.
Canis minor = Cainelemic.
Cap ricornus Capricornul.
Cassiopeia = Cassiopeia.
Cephius = Cefeu.
Cetus Balena.
Coma Berenices = Prul lui Berenice'
Corona borealis = Coroana boreall
Corvus = Corbul.
Crater .-.= Cupa.
Cygnus = Lebda.
Delplzinus = Delfinul.
Draco = Dragonul.
Equuleus = Calulmic.
Eridanus = Eridanul.
www.digibuc.ro
 StELELE 97

Gemini = Gemenii.
Hercules = Hercule.
Hydra Hidra.
Lacerta = Soprla.
Leo = Leul.
Leo minor = Leul mic.
Lepus = Epurele.
Libra = Balanta.
Lynx = Lynxul.
Illonoceros= Licornul
Oplductd = Ofincus,
Orion = Orionul.
Pegasus = Pegas.
Pisces =Pe
Sagitta = Sgeata.
Sagittarius = Sgettorul.
Scorpio = Scorpionul.
Serpens = earpele.
Taurus = Taurul.
Ursn major = Ursa mare.
Ursa minor = Ursa mica.
Virgo = Fecioara.
Vulpecula = Vulpea mic

Cephei, insemneaz'a a din Cefeu ; p Au-

rigae = (3 din Vizitiul ; i Orionis = i din
Orion ; r, Geminorum = C- din Gemenii etc.

www.digibuc.ro
Bibl. 4Minervek No. 40.
 98 VICTOR ANE4IN

Numele stelelor.
Stele le pe lng litera lor greceasc, mai
au dup cum am spus si un nume de cele
mai multe ori arab. Tat o list de aceste
nume de stele, pe constelatii. Autorul a pus
la contributie Les Etoiles" de Flamma-
rion ; The Stellar heavens" de Gore, at-
lazurile ceresti ale lui Proctor. si Cycle
of celestial objectsJ` a amiralului Smyth.
Andromeda. 7 Giedma, Kaffa-
a Alpherat, Sirrah. gidma
B aten Kaitos.
p Mirach, Mizar.
7 Almach. -t Thani
O Deneb el Kaitos.
Balanta. o Mira Ceti.
Zuben el Genubi,
Berbecul.
Kifa australis.
p Zuben el Chamali, a Hamal.
Kifa borealis. f3 Sheratan.
7 Zuben Hakrabi. y Messartim.
8 Botein.
Balena.
Menkab. Boarul.
Diphda. a Arcturus.
www.digibuc.ro
 STELEISE 99

p Nekkar. Cainii de vnd-

Izar, Mizar, Mir- toare.
rach,Pulcherrirna. a lnima lui Carol II.
C Alaial.
Muphrid. Cinele mare.
Alkarops. a Sirius.
p Mirzam
Capricornul.
7 Muliphem.
Secunda Giedi. a Wezen.
(3 Deneb, Algiedi, a Adara.
Dabih. Phurud.
Nashira posterior. Aludra.
Cancerul. Cinele mic.
C Tegnime. Procyon.
Gomeisa.
Casiopeia.
a Schedar. Corbul.
p Chaph. Alchiba.
8 Rucba. fi Algin al.
X Algorab.
Cefeu. 8 Algamela, Algores
Alderamin.
(3 Alphirc.
Coroana boreal.
7 Errai. Alphecca, Gem-
www.digibuc.ro
 100 VI CT OR ANESTIN

ma, Alfeta, Mar- 0 Beid.

garita, Foca. o2 Keid, Alkaid.
Cupa. Epurele.
a Alker, Alkes. ri Arneb.
Nihal.

Sualocin. Fecioara.
Rotanev. Spica.
Zavijava.
Dragonul. Mmalaiava.
Tu ban. Vindemiatrix.
Alwaid.
Etanim. Gemenii.
Aldhibain. a Castor.
Giauzar. P Pollux.
Arrakis. Alhena.
Grummium. Wassat.
s Mebsuta.
Eridanul. Mekbuda.
Achernar. Tejat.
Cursa, Propus.
Zaurac.
Ainahar. Hidra.
Azha. a Alphard.

www.digibuc.ro
Nebuloasa in spiral din Cainii de vntoare, fotografiat.

www.digibuc.ro
 102 "VICTOR ANESTIN

Hercule. (3 Sheliak.
a Ras-Algehti. 7 Sulaphat.
Korneroros, Ruti-
Ofiucus.
culus.
x Marsic. a Ras Alhag.
Massym. (3 Cebalrai.
8 Yed prima.
Lebda. Yed secunda.
Arided, Deneb, Alsabic.
Adiga.
Albireo. Orionul.
a Gienah. a Betelgeuse.
7C1 Azelfafage. p Rigel.
Leul. y Bellatrix.
Mintaka.
a Regulus. Alnilam.
(3 Denebola. Alnitak.
Algeiba. 7. Aljumna.
Zosma. X Heka.
a Kasalassad.
Algubra. Pegas.
v. Rasa las.
a Markab.
0 Zubra.
(3 Scheat.
Lira. Algenib.
a Vega, E Enif.
www.digibuc.ro
 STELELE 103

Homam. Sarpele.
i Matar. bnukalhay.
0 Bathan.- Alawa.
Fisch. 0 Alya.
Perseu.
Taurul.
a Mirphak.
a Aldebaran.
p Algol.
p Nath.
Pestele austral. Alcyona.
a Fomalhaut.
Ursa mare.
a Dubhe.
a Kaitain. p Merak.
Sgettorul. 7 Phecda.
7 Nushaba. 8 Megraz.
6 Kaus media. e Alioth.
Kaus australis. Mizar.
Alsadirah tertia. Alkaid,Benetnash.
Alsadirah secunda Talitha.
Tania.
Scorpionul. 80 Alcor, Saidac.
a Antares.
p Akrab. Ursa mica.
Iklarcrau. cc Polara.
Schaulah. Kochal,

www.digibuc.ro
 104 VICTOR RNESTIN

Vrstorul. ?, Menkalinam.
Sadalmelik. Vulturul.
-Sadalsund.
7 Gjeuuba. / Altair.
Skat. Alshain.
Aucha. 7 Tarazed.

Vizitiul.
a Capra, Capella.

www.digibuc.ro
 LITERATURA STELELOR

*flu bine, c sunt putini aceia, cari s se

pasioneze pentru bolta cerului. Cei cari vor
fi citit capitolele acestei brosuri se vor mul-
turni numai cu notiunile generale ce ele cu-
prind. Se "vor gs ins i dintre aceia, cari
vor chut s mearg mai departe, cari vor
voi sa se instruiasc eat mai mult In aceast
ranuir tiintific, fArh alt scop dect propria
lor multumire sufleteasc.
Pentru acei putini am adogat acese mic
capitol, lor voesc O. le usurez calea intructva.
Scrieri de astronomie populard sunt ne-
numrate i In toate limbile culte ; printre
cele mai de recomandat pentru cei cari acum
incep sh studieze cerul sunt : Astronomie po-
pulaire a lui Camille Flammarion ; Popular
astronomy a lui Newcomb, din care exist4
www.digibuc.ro
 106 VICTOR ANEgTIN

o traducere germana de Vogel i Engellmann

Astronomy for everibody de acela autor,
tradus i aceasta In limba germana ; Astro-
nomy de Lockyer i altele, pentru a nu vbrbi
decal despre cele mai cunoscute.
Voiu da lush' aci o list mai lunga despre
scrierile ce se ocupa numai de stele i voiu
art pe scurt ceia ce confine fiecare.
Cititorii nu vor gasi o simpl Inirare de
carfi, ci observaliuni juste asupra lor, facute
de cel care a Intocmit aceast brourri i
care le-a consultat i le va consultit atta
timp, cat i va fi Ingaduit sd se bucure de
splendorile cerului instelat.
Les toiles et les curiosits du ciel de
Camille Flammarion. Scriere cam scumpa.
(12 lei la Paris), cea mai bun Ins pentru
a inyafa una cu una, stelele ce compun fie-
care constelafie. Scris clar, aa cum numai
Flamrnarion are secretul, cartea aceasta e
admirabil pentru cel care voete sa studieze
cu deamnuntul curiozitafile stelare. Flam-
marion indica obiectele cere0 ce se pot
vede cu ochii liberi, apoi cu lunetele de
diferite mrimi ; public, tabele, figuri etc,

www.digibuc.ro
 STELELE 107

Un singur defect; dar insemnat, ultima

editie a apgrut acinn vreo 25 de ani, astfel
cA nu mai e in curent cu descoperirile mai
noui, cari sunt i numeroase i importante,
mai cu seam in ceia ce privete spectro-
scopia stelarA.
Les Etoiles de A. Guillemin, scriere ce
dateaz iarAi de vreo 25 de ani, interesant
dar mai putin populard ca cea d'intAi i bine
inteles, tot in urm cu progresele stelare. E
eftind ins, cost nUmai 1 leu i 25 bani.
Die Welt der Sterne de 1-1. J. Klein. No-
tiuni foarte lmurite , seriere cu totul nou
i frumos ilustrat. Pretul de asemenea mic.
Die Fixterne de J. Plassmann, scriere
nou, dar nu tocrnai popular, are rfume-
roase hArti cereti. Notiuni foarte instructive
cuprinzAnd ultimele progrese fcute in astro-
nomia sideral. Eftin.
The stellar heavens de J. Ellard Gore,
unul dlntre cele mai concise i mai intere-
s_ante manuale pentru stele cu numeroase
liste i tabele. E un rezumat complect al
intregului progres fcut in astronomie. Des-
criere pe larg a stelelor variabile, duble, etc,
www.digibuc.ro
 108 VICTOR ANESTIN

The stars de marele astronom american

S. Newcomb ; nu confine sfaturi practice ca
Les Etoiles de Flammarion, dar este una
din scrierile cele mai populare in cea ce
privete cunotinfele moderne asupra stelelor
Newcomb are multe vederi originale asupra
problemelor siderale.
The stars de miss Agnes Clerke nu e o
scriere tocmai popular& cci presupune cu-
notinfi mai adnci ale spectroscopiei. Scrierea
aceasta ins e o adevrat comoar de date
i descoperiri astronomice.
Tot Agnes Clerke a scris un important
studiu intitulat Problems in astrophysic in
care se ocupa cu toate problemele astrono-
mki stelare. Scrierile lui miss Agnes Clerke
sunt rzultatele, nu numai ale unei vaste
culturi astronomice, dar i ale unui spirit
profund tiinfific cu vederi cu totul originale.
In franfuzete nu exista traduceri ale scrie-
rilor lui miss Clerke, iar in nemfete e tra-
dus numai scrierea intitulat oIstoria astro-
nomiei in veacul al XIX.
Mai sunt apoi multe scrieri ale lui Gore,
care -s'a ocupat In special cu. stelele i fara
www.digibuc.ro
 STELELE 109

s aib la dispozitie lunete puternice. Cu

ochii liberi, sau cu binoclu, Gore a urmrit
si a descoperit multe stele variabile. Rezul-
tatul cercetrilor sale, cum si alte frutnoase
capitole de astronomie stelar se gsesc In
Studies in astronomy", Astronomical es,,i
says, Visible- universe i altele. In aceastk
ultim scriere se pot gst rezultatele tuturor
cercetrilor fcute asupra nasterei i mortei
stelelor, cum si asupra constitutiei universului
nostru sideral.
Les Etoiles de Secchi, studiu in cloud
volume, interesant, dar care are defectul de
a fi prea mult indrt fath de descoperirile ,
moderne. Tabele interesante i foarte folo-
sitoare.
Half-hours with the telescope, o mic
brosur de R. A. Proctor, folositoare tuturor
celor cari posedd mici lunete. Descrierea cu-
riozittitor diii principalele constelatiuni, sfa-
turi pentru observatiuni.
Easy star lessons, tot de Proctor, un fru-
mos volum plin de hrti ceresti si de sfaturi
pentru recunoasterea constelatiunilor si a
stelelor.
www.digibuc.ro
 110 VICTOR ANESTIN

Astronomy with an opera-glass de Gar-

rett. P. Serviss, o intrducere populard pentru
studiul stelelor, observatiuni ce se pot face
cu ochii liberi, sau cu uri simplu binoclu de
teatru. Numeroase hrti cereti.
Pleasures of the telescope, un excelent
conduator pentru amatorii astronomi, -cari
voesc s observe stelele cu luneta i o des-
criere populard a minunilor cereti:

Cei cari vor sd cunoascd constelatiunile

i stelele, frd multe alte amnunte, se pot
multumi nnmai cu un atlas ceresc, sau o
hartd. cereasc.
Ca atlaze cereti, cel mai ieftin i in acela
timp cel mai necesar este Atlas cleste de
Proctor, editia francezd, a cdrei prefat e
scrisd de Ph. Grigny. Se gasete la librria
Gauthier-Villars din Paris.
Ca hrti, cea mai excelentd este cea nu-
mit cleste mobile de Flam-
marion. Cu ajutorul acestui planisfer, poti
tii inteo seard. a oricdrei luni ce stele
se pot observa. Pofi s tii ce stele se vdd
seara, la miezul noptii, Cate ore se poate
www.digibuc.ro
 STELELE 111

observA pe cer o stea dela rAsAritul pAn

la apusul ei etc.
Planisferul nu e att de scump i foloa-
sele lui sunt foarte mari.
Cu ajutorul globurilor cereti se invat mai
greu constelafiunile de oarece pe aceste glo-
buri, constelkiile sunt desenate invers deck
sunt pe cer.
Pentru observarea stelelor variabile prin-
cipale ajunge planisferul menfionat, ct i
atlazul lui Proctor ; pentru stelele variabile
mai mici ins nu.
Tot aa i cu stelele duble ; atlazul lui
Proctor confine pe cele mai interesante stele
duble, cum i pe multe dintre cele mai mici.
Mai sunt multe alte scrieri ce ar puted fi
folositoare amatorilor astronomi, dar mai toate
sunt scrise in limba englez. De ctva timp
ins limba aceasta, care e foarte folositoare
omului cult, a inceput s se rspAndeascA
i in tam noastrA, ceia ce e foarte imbucurtor.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII

Introducere 5
Strlucirea i numrul stelelor .
Stele le vat-labile
Deprtrile stelelor
..... . .
.
.
. 10
17
32
proprii ale stelelor 44
Stelele duble 53
Ingrmdirile de stele 74
Nebuloasele 82
Calea Laptelui . .
Cum sa gsegi constelatiunile
. . . ... . 88
91
Numele latinesti ale constelatiutiilor 96
Numele stelelor 98
Literatura stelelor 105

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro