MARSHALL KILDUFF. si RON JAVERS redactori la San Francia Chronicle SERRETEGE SECIE: ‘TEMPGUG POPOGREGOR Si AGE MasachuGui Din GuWana Editura politicaeo Be ‘Traducere din limba englezi si postfata : ras Prefatit + PEFRU BERAR FELICTA ANTIP Copertat CONSTANTIN NITULESCU | | i MARSHALL KILDUFF RON JAVERS redactori la ,,San Francisco Chronicle“ SECRETEGE SECS REMEGUE FOPMAREGOR §i A065 MASSERURU bin GUWATia a 1981 EDITURA POLITICA BucurestiPREFATA "NOI IPOSTAZE ALE SECTARISMULUI RELIGIOS Arta de a convinge are un raport direct si cu medul in care oamenii consimt la ceea ce li se propune gi cu starea lucrurilor pe care vrem facem sa le creadi, BLAISE PASCAL *Vestea celor intimplate in Guyana, la sfirsitul anului 1978, in viaja minusculei secte religioase intitulate pompos ,,Templul popoarelor“ a provocat in lumea intreagA un complex de sen- timente si impresii greu de definit in ansamblul lor. Intreaga co- lonie intemeiat& de citre reverendul Jim Jones, ,duhul rau“ al intimplarilor apocaliptice, s-a pravilit in bezna mortii, impreund eu profetul sau. In jungla guyanezd, unde se retraseserA prozeli- {ii cei mai fideli ai lui Jim Jones ca si pund bazele unei colec- tivitafi umane ,,superioare“, model pentru intreaga omenire*, s-a produs una dintre cele mai bizare intimpliri din istoria ultime- Jor veacuri: aproape 0 mie de oameni s-au sinucis prin’ otravire — sau unii au fost, forfati sa-si curme viaja, ciici intregul adevir MARSHALL KILDUFF — RON SAVERS privind felul in care au murit va ramine, pare-se, pentru totdeauna HU pete - imposibil de stabilit cu exactitate — din motive aproape incre- SUICIDE CULT 4 dibile pentru infelegerea si accep{iunea unei min{i normale si ‘pronicte greu de explicat la nivelul actual al stiintei, in primul rind al nt © 1978, by The San Francisco Chront Coe hed by arrangement with Bantam Books, Psihologici si sociologiei colectivitatilor religioase. Published by 8 : £ ; Inc., New Yo 5 Lae— La drept vorbind, privite cu discernimint si incercind desprinzi din subiectivitatea tiranici cu care au fost traite, aceste motive nici nu existi intr-o forma indeajuns de explicita, oricit de paradoxalé ar parea aceasta situatie. Tocmai de aceea trebuie sf fim de acord, cel putin intr-o prima instanta, cu autoril cartii de fat& atunci cind considera c4 ,,templierii* din Guyana ‘au fost devorati de propriile lor spaime gi au murit, poate toc asc a lasa vreun cu= mai din aceasta cauzd, fara sd mai .t vint care si confere vreo semnificatie acestui dezastru. Este explicabil deci c&, la vestea hecatombei din Guyana, oamenii de pretutindeni au fost neercati de sentimente si impresii difuze : oroare, compasiune, stupefactie gi poate multe alte nuan{e triste ale uimirii produse de un eveniment si inspaimintator, intr-un anume fel si gratuit, jar pe deasupra si cauze vizibile sau de neocolit. Prima reactie a opiniei publice a fost deci un soc ce rapeste gi graiul si puterea de a judeca evenimentul intimplat, Dar vidul de motivatie al unei sinucideri ‘in masi — fenomen ce a pr dominat, chiar daci unii credinciosi au fost ucisi — nu poate para- liza totusi pentra mult timp cdutarea unor explical {ntele- gerea cauzelor constituie dintotdeauna continutul cunoasterii umane, jar intr-o lume ca a noastra, in care responsabilitatea sociala eregte in ritmuri mult sporite, este cit se poate de firese ca dramele umane si implice nu doar compasiune, ci $i 0 pAtrundere a cauzalitatii lor complexe, ca si a semnificafiei soc! a acestora. Cuvintul care a intervenit astfel in discutie a fost cel de sect religioasd. ,Templul popoarclor a fost tocmai o asemenea secti, tindra si incé cu aderenti relativ putini. Ceea ce nu 5 gasit in biogr sectei, mai ales pentru a-i putea ex! a sfirsitul tragic, sau mu poate fi prea pine inteles din variate cauze, s-a considerat ei poate fi elucidat, cel pujin partial. prin restu- dierea in general, sociologicé si psihosociall, a sectelor religioase ca comunita{i sociale specifice, Dar discutiile in jurul acestui subiect sint ele insele destul de complicate, iar tentativele multor ziaristi, din pacate de pretutindeni, de a considera ca toate sectele, de oricind si de oriunde, ar avea aceleasi t uri psiho- sociale au facut mai malt réu decit bine injelegerit probleme- Jor puse in discutie. Se poate constata dealtfel usor gi repede ci multe dintre sectele crestine de avi nu mai corespund total, iar unele -chiar deloc, imaginilor tradijionale ale acestor colectivititi, eunoscute din lucrarile unor mari sociologi din treeut, ea Max Weber, Ernst Troclisch s.a. Au aparut chiar asemenea noi de- numiri ca .sectele religicase seculare*, ,noile secte religioase* ete, prin care se incearci a Se sugers existenta unui plus de semni- 6 ficafii in sectantismul religios contempor: i Bae i poran, cel putin a i de sorginte crestind, dar nu in exclusivitate a acestuia. j ee Dc referl mai pe larg, in continuare, la aspectele ine- dite, i logice si organizajionale, ale ,noilor* secte religioase sau a Gar doud dintre trasaturile lor originale le amint im, in’ treacat, ined de pe acum, Raporturile lor cu woe sociala profand sint mult mai complexe gi mult di- in comparatie cu sectele crestine tradi{i ss coe ; fionale, izvorite er see in a al XVI-lea si al XVIi-lea, fie in lea, Din punct de vedere ideologic, lib ral 2 4 eralismi acestora atinge puncte extreme, in care intilnim tendinfa see uni doctrina crestina cu ideologii religioase orientale etc, Impulsivitatea sectelor apir i ; oe ates warute in ultimele decenii oe wes se invecineazi adesea cu ee in forme dintre cele mai variate, f: oe . " ‘ : , fapt pentru - sea sini supranumite ,,eligii salbatice*. $i ae Coe spicuiri de date si idei, iati, bundoard, fizionomia mi eiaee: Togica i organizatorica a citorva dintre aceste secte, ata ae te yen ecoul produs de ele in constiinta publica. as oo opt nt Dumnezeu* (Children of God) — secta fondata in er California, de citre pastorul David Brandt Berg, [ae a fe a ij Moise David si este supranumit ,,.Mo“, Dupa rela- ae po profetul Oe ar avea numeroase incurcaturi cu jus- ee care fl acuz4 pentru delicte de santaj, viol si le minori. Secta are astazi adep{i tn ci el PEM ike Gh te EERE Di in cirea cincizeci de 7 x cu raspindire internationala, Si pars zi 3 pices oee Bees de obicei, in grupuri de cite 10—20 de Basen ‘Oo comunitate totali, iar cdsatorii e "au tate i ile se fae in si a ' Tneearca Sd sustina ideea ci prin modul lor ae ae ae HEL ookkee bisericilor crestinismului timpuriu, Baza cue SSiows : interprearen Bibliei_ into forms literal deliranta ao ie ee inpletit cu demagogie politicy cu consecinte ariel alae ee eee © socls i » indemnul la o viata morald I in- a — iata citeva din ,,chemarile“ ingeldtoare ale sectei Hn 5 proporfii mai vaste este insa ivi : : e 1 Y a activitatea seciei, numiti eg Pentru unificarea. crestinismului mondial“ ae ee ee »Biserica unificérii, intemeiati de sud-coreeanul eae oe age Este cree de (Spus cu precizie cifi membri are care majoritatea stat fae als See ee atea copii. Latura politica di ivi oe : politica din activi- es oe este mult mai pronuntati si deosebit ae agresi prin’ anticomunismul profesat (si mai spune; in ex:a ee tazul_ ei reactionar, Federajia internationala pentru zarobi comnunismului®). fn acest sens, este deosebit de sermnificativ urmatorul episod. In 1975, la Seul, in fata unui milion de concetafeni si de credincio veniti din gaizeci de fart, Moon face © declaratie final al carei prim punet este urmatorut : Noi ii definim pe comunisti ca pe dusmanii Jui Dumnezeu gi a intregil umanitifi si noi irebuie sa stam in fruntea luptei pentru Noul Mesia® fondeazi la inceput 0 piserica penti- sa bisericd, in 1950. Dupé trei mariaje iar apoi yropria® guccesive, se cisitoreste, la 40 de ani, cu o fata de 18 ani, devin impreund, chipurile, “adevavatii parin{i ai umanitayii®, iar religioase if numeste smembrii familiei*. pe fidelii miscarii > constituie de fapt afacerile frauduloase si Activitatea sectel manipularea cea mal josnicé a tinerilor.- Doctrina sectei este cum Discurs asupra principiilor divine* — 0 interpretare originala a istoriei umanitatii, argumentata de citre Moon prin- tr-o viziune bizard asupra textului piblic, ce are ca SCOP prin- cipal sa se declare pe sine insusi continuatorul direct al lui... Yisus. O alta secta sseculara® ‘prinsi in ., destul de raspinditi — aproxima- tiy 2.000 000-3 000 000 pe plan mondial — este cea care sé intitu- Jeazai ,.Biserica de scientologie®, fondata in California, in 1954, de caire Lafayette Ronald Hubbard. $i el cu o biografie gneurcaté si urmacit de justitie, Hubbard este la origine un vechi ofiter de cmarina si autor de _,,science-fiction’ Doctrina acestei secte sé vrea a fi un fel de .,filozofie religioasa aplicata* ce Lar ajuta pe om si intre in contact cu... divinitatea prin dezvoltarea calita- qilor Lui psihologice. Nu pe gratis insé, Cum releva presa fran- ndrumator spivitual* al acestei secte a fixat urmatorul aproximativ 500000 de franci vechi pentru. 75 de ere de indrumare spiritualé, Dar in aceasta docirina intilnim deja un liberalism teologic ce se suprapune chiar ct. 0 indepartare de cresiinism. {ntr-un jargon jeologic complicat, tehnici de sti- mmuiare psihologicé + imbinate cu conceptii hinduiste gi budiste (de pild’, teoria reincarnarii), cu docivine ezoterice gi gnos- tice. Fapt nicidecum intimplitor dealtfel, caici elemente vulga- cizate de religii orientale gisim in mat toate ideologiile de tip qbippies*. iar unele dintre sectele now aparute si aflate in voga tn SULA. si Europa occidentala mustese de exotism oriental, lata citeva dintre ele. Dintre acestea, ,Misiunea luminii divine“ pate sa aiba fn jur de 7000 000 gi numai in SULA. eines cezi, uD tarif in 1976: cei mai multi adept 8 80 000 nermbri 8 ae eae Conducdtorul ei este Guru Maharaj al patrulea fiu al.lui Shri Hans Ji oe Bie site cake Geet tut Shri Hans Ji re a fonde t ear fi transmis ,,pt i ve Ree ee aes mis ,,puterea lui spirituala ratia E cok fiului séu inet de pe cind acesta eas et a a : ee Guru Maharaj Ji s-a instalat in SUA oe fia ee aaa A, nu inainte imsi de a declara la Delhi ie lion de oameni, cf odaté cu ae Can pee dati cu sine umanitatea intra ee si c& = v ili pacea universala, Pe Hee ee See ae a strul perfect, venit pe lume sa vindece Saas Se a ee ee ee meditatia spiritualé initiata Ee a lor, de Krishna, Buddha, Tisus* (desi See ee = oe ne me Tui i-a retras un asemenea ,,titlu“ ee a oe uscine ee fea eae mqencanameamens phere ae a cura ca un sfint !). Doctrina acestei sect Uyesat ee ae vulgariza: unor concepfii religi : Cee ee ae Palhologie .Cunoasterea“ rioare si a fericir a ert 2 si a unor aspecte de ar fi cheia magicé a ficli i en ts a a pacii inte- Rec ones ae Sone in aceasté religie trebuie sil Bd 2 e acest panacet, Dar, fi eunoastere este esentia eee ee pe este esentialmente ceva mistic, ce implic a ea am qari de un anume tip, realizabila Saree ie ec a oa ae »mahatma*, un fel de conducitor PncGal n intreaga lume ar exista v: ia eS puck © aoe sta vreo 2000 de Pe pay eum remarcé cel care au studiat (cae ceo Hibs ca _ secte, intilnim aici, pe de o parte, zara nee ; be = es < Ssupunere: absolutaé a prozelitilor, pina es es Bs. “i os ee a familiei, studiilor, Sears: ee} : alté parte, un impact bizar intr 3 ‘ exacerbal seat Hine eee istiea a See itafii gi o confuzie spirituala cata coe onducind sistematic la anihilarea personalitatii eee Oarecum asemiind Ee Oe ee sects aut Meditutia ereatoare“. Unii fee ae iti si Stiinta inteli, ; fi vorba ca eS oe <8, de fapt, in acest caz aici ae fle, o practic de = Hele cle taatalcs co o\ tehnichides mediti- eoncepfie despre ieee psihicA ce nu ar implica si o anume luclai, aceste ,.tehnict ea cum remarei insi alfi observatori, mat erat an sae meditatie“ nu prea oblsnutese sh fie ee oes aovacists Min igicasi fati de lume si viatd, In- ee 2 eats Mahesh Yogi, iar éupii unele evaluaei tanta este in Ae aie: Beebe area lead E Das fapt i se si ad my sei adreseazi 1 valga areia de & cu vulgarizarea unor ,tehnici spirituale” 9jor in niste surogate detestabile jentale, pina la transformarea i : each pentru a putea deveni ja indemina oricui. ‘i a Mai putin bogaté in membri, dar foarte i Rates a prezinta, in sfirsit, secta religioas’ Hare Krishna“, nw fii Asociatia internationala pentru peonseitiie a nae noua pseudoreligie a fost ee 2 ae de citre A. C. Bhaktivedanta Swami Prabhupad Ye i ee Ee iri de provenienta indiand, cu unele merite recun a ee ior din literatura sanscrita, Doctrina lui porneste ee re din Vede, al céror sens il transform insa dupa a ee Tiner adepti ai lui Krishna sini ee te reintoarcA Ja valorile meditafiel de op. oriental si ale ae a si duc o viafi comunitard, in rugacluni si Bees _ Pe strazile unor mari orase occidentale acesti eee mou vind reviste si di re sian Se ee iati de tobe, cimbale si chitare, danseaza 51 cinta scelebral 16y ee tra‘ (Gn sanscrila: vers sau formula rituali cu rol SRE berate din saisprezece cuvinte: »Hare Krishna, pet ee Krishna Krishna Hare Hare, Hare Rama Hare Rama, Rama Rama, Hare Ha! Dac& in general si dintoideauna sectele religioase carecé : : 1 terizat. print’-o mare mobilitate a membrilor Jor, n puri aceste gi veflururi fn perioade de timp foarte seurte, ast ae trasAiuri sint si mai pronunjate, Aceasta poate si din cauz; cee viata: multora’ dintre neeste ,moi secte”, religioase ie : religioase, joaca un rol mult mai crescut ee a — = plemele financiare, cele erotice, coteriile politice etc. ee mai -vorbim de elementeie not, inexistente sau prea pair ae : fn trecut, cum sint ¢o uml in et droguriior si ae fisul de probleme" pe care le implica acest flagel contemp! - Creionind, pe biogratia geroululs ee oe aoe gasd, Marshall Kilduff si Ron Javers relevi ei ins a ee tendin{é de proliferare in SUA, a unor secte erie aie Pi ue injavea a tot felul de grupulete mai mult sau ne ae Yigioase cu 0 ugurinta nzitoare chiar fae ne au zt in care sciziparitatile pe planul cultelor religionse ae ae moda si in trecut. ‘In: Jim aones oscileazé ee ° ere aita si este mereu tw ins de febra one ae jnainte de a reugi sa-s) imtemeieze propria sa ote anieayis i de prisos, poate, s&-amintim) ca, dupa “unit See ay a ou tatii americane de avi, proliferarea exorbitanta a He ae gioase s-ar inserie ca element bem pebeey al unui tab! ae _ a Dupa Alvin ‘Toffler, bunadoara, aceasta societate ar fi intr 10 it-0 epocd de ,,explozie a subcultelar* : .,.Departe de a fi monotone, tehnosocietajile sint presaérate cu tot felul de grupuri originale de acest tip: hippii si motociclistii furibunzi, teosofii si fanaticii farfuriilor zburatoare, scufundatorii si plonjorii aerieni, homo- sexualii, computeristii, vegetarienii si musulmanii negri* 4 Poate muxi de prisos ca citiiorul s& afle ci, mai ales in S.U.A, noua expansiune a sectarismului religios, deosebit in multe privinte fata de cel din trecut, se aflé in atentia oameni- lor de stiinfé, in primul rind a sociologilor, care sint preocu- (pati in special de idealurile sociale de viati pe care incearcd s& le aplice aceste secte gsi influenta noilor stiluri de viata promovate asupra personalitafii umane, Caci — Jucru care trebuie @ el stiut — dincolo de sfirsitul tragic al ,,Templului popoarelor*, oricit de original a fost fizionomia acestei secte, ea nu s-a deosebit in mod radical de multe alte organizaf{ii religioase fau cvasireligioase de tip mou. Asa incit se poate afirma ci, desi autorii cartii Secta sinucigasd prezintéa doar ,,un ecaz*, in unele Privinte iesit din comun, totusi ei surprind si multe elemente cu earacter mai general, introducindu-l asifel pe sfera inedith si stranie a lumii ,,noilor secie% bizara ,.revolutionare* a vie! ititor in atmo- ce-si_propun. o omului contemporan, Tnainte de a merge insi mai departe cu rezumarea citorva dintre cercetirile privind sectele religioase din treeut si de azi, 8@ impune o precizare: carica de fat nu este o Jucrare gti- infifica in sensul didactic al cuvintului, Secta sinucigasé este o relatare jurnalistici a principalelor evenimente ce compun bio- @rafia social a sectei ,,Templul popoarelor* si in primul rind @ Diografiei lui Jim Jones, care nu numai ci a ereat aceast§ secta, ci i-a si imprimat, intr-un mod trdsiiturile sale de personalitate, intr-un pla chiar in lumea acestor colectivitat in care rolul liderului este esenjial pent ata lor in general, u doar pentru viata lor ideologic#. Oare si nu fie unul dintre cele mai stranii fenomene social-umane puterea nor indivizi ca Jim Jones de manipulare si de ucigasi dominajie a unor mari grupuri de oameni intr-o societate ca cea contemporana, supra- dominata de stiinta, de tehnic: de hiperrationalism ? Caracterul jurnalistic al crtii Secta sinucigasé nu se opune, desigur, relevrii de idei, de semnifica pot conduce meditafia in aria de-a dreptul patologic, fel cum rar se intim- eligioase, colectivitati i teoretice sau care teoriei sociale. Cei doi autori # Alvin Toffler. Socul riitarului, Bu 1973, p. 270. sti, Editura politicd, if> ‘ai sii — Marshall Kilduff si Ron Javers — sint preocupati perma~ ment de semnificatiile multiple ale faptelor pe care le infStl- geazA cititorului, in general cu obiectivitate, chiar daci nu-gi propun si argumenteze si consideratii teoretice, adic sA explo- reze contextul si cauzele sociale mai adinci ale existenjei gi proliferirii unor asemenea secte religioase in societatea contem~- porand, In schimb — constatare din nou pozitiva — cei doi jur: nalisti americani privesc evenimentele narate ca pe 0 problema deschisd si care ar putea si rimina muli timp astfel, chiar gi dupa ce-si va fi spus verdictul cercetarea stiintifica a acestui caz singular de patologie a vielii veligioase. Ceea ce ne propunem in continuare nu este relatarea gi co- mentarea confinutului cartii. Cunoasterea scurtei biografii a »Templului popoarelor“ ii revine cititorului, Cel pujin uncle din- tre particularitatile acestei grupari religioase, inir-un anume fel neobisnuité, vor deveni insi mai ugor de injeles in contactul direct cu principalele concluzii ale sociologiei sectelor religioase. * * * Ce este de fapt o secté religioasi? lat& o intrebare care, _pornind de la exemplul ,,Templului popoarelor“, inceteazii de a mai prezenta doar un interes academic, indepartat de preocupa- rile cotidiene ale oamenilor. Destinul extrem de dramatic al aces- tei “secte a adus ins& in constiinja opiniei publice, cu o putere de impresionare deosebitd, vestea unei probleme deja existente pentru stiinfé. E drept insi ci in istoria studierji sectelor re- ligioase putem si trebuie s& distingem cel putin dowd etape, des- partite de acel moment in care interesul problemei a incetat si se mai restringd la domeniul propriu-zis al religiei si a inceput sa ia in considerar comportamentul social specific al acestui gen de colectivitafi religioase. Este vorba — in ce priveste Eu- ropa, iar ca forma de religie studiata, crestinismul —. de momentul in care incep si fie studiate din punct de vedere sociologic transformarile produse de Reforma, incepind cu veacul al XVI-lea si care se continud pind azi. Din momeniul in care sectele reli- gioase au devenit deci obiect de studiu sociologic. Ca urmare, teoria sociologicé a sectelor se va dezvolta la inceput mai ales in Europa, iar sectele crestine constituie pentru cereetdtori inci gi as- tazi, in mod preponderent, materialii social-istoric. de reflectie principal. Pina Ja aceasta data, secta a interesat doar istoria religiilor gi, féri indoijalai, diferitele teologii istorice, interesate vital 12 de acest subiect. Dar istoria religiilor, mai ales in epocile inde.. piirtate, gi-a resirins interesul la contextul doctrinar al pro- blemei, la raporturile pur teologice dintre diversele grupiri religioase (ascendente si descendente), iar cit priveste. cultele religioase predominante, ele au demonstrat cu consecventi o atitu- dine apologetica. Cum remarca un sociolog, ,.tenmenul de «sect» a fost util la inceput in mod abu: deoarece bisericile s-au servit de el tocmai pentru a numi gruparile schismatice* 2 Or, in aceste condi{ii, cum precizeazi chiar un ginditor de orientare teo- logica, ,,istoriografia sectelor a fost mult timp dificilA din cauza ismului «marilor biserich> si a discreditirii sistematice e ele © aruncau asupra sectelor. Astfel, infatisarea reali a gnosticismu este in mare parte indescifrabilé, si aceasta de bund seama si fiinded el a fost caricaturizat si in parte au fost distruse documentele ce ar fi permis cunoasterea lui. Este meritul gtiintei profane, si cu decsebire al primilor marxisti, de a se fi Preoctipat de restituirea adeviirului.. Recunoscind cA este vorba mai pujin de forme fixe si mai mult de elemente adesea amesiccate, S€ poate sustine ci ceea ce provoaci nasterea sectei este, in cea mai mare parte a istoriei, uniformizarea bisericii de ciire reali- tatea sociala ambiant4, ideologia sa si formele sale de putere* 4 Dar ce este totusi o sect religioasa ? fn raspunsul la aceasta intrebare trebuie si deosebim doua stadii posibile. Unul, cind avem in vedere semnificatiile cele mai generale ale sectei, adicd 0 co- faunitate religioasi formatéi prin “separare de o alti grupare reli- gioasi, in mod obignuit mult mai mare si mai organizatii ; de re- guld, aceasta despartire are caracierul unui protest antiecleziastic, adic& este indreptat impotriva clerului din comunitatea inijiala gi impotriva pozifiilor ideologice ale acestuia’, Cu o asemenea defi- hitie, extrem de generala si care nu unmareste judeciifi de valoare mai profunde, pot fi de acord, desigur, majoritatea cercetiitorilor gi fofi cei interesati de problema sectelor religioase, Nu-1 mai pufin adevarat insi ci, fiind foarte generalé, aceast&i definitie este gi foarte siraci in semnificajii teoretice, Aga ineit, in mod inevita- bil, se iveste necesitatea unui al doilea stadiu de definire a sec- tei religioase, cind unanimitafii acordului dintre cercetitori i se i Joachim Wach. Sociologie de ta religion, Paris, Payot, 1956, bp. 17. ® Georges Casalis. Secie, in La Grande Encyclopédie Larrousse, vol. 18, Paris, 1976, p. 10 946. * Secta — cuvint de origine latin’, cu o etimologie ins’ contro- Versaté : dupa unii ar deriva de la ,,secare“ — a tiia, a despica etc, Sau ,,secedere“ — a se separa etc, dar dupa altii de la sequi® — @ urma, a fnsofi ete. 13eo substituie divergenja de p&reri, cici acum se opereazd cu sensuri mai profunde si cu validarea saa invalidarea unor judecati de va~ loare privind statutul social al sectelor, raportul acestora cu Dro- gresul social, legitimarea lor cultural si, in sfirsit, dar nu in ultimul rind, ca insemnatate, se pune acum implicit problema dacd existé — in perspectiva criterlilor de mai sus — ° esenja sociolo- gicd unitaraé a sectelor din antichitate si pind astazi sau cel putin unele dintre caracteristicile lor esentiale variazi gi ele de la 0 epocé la alta. Diferentierea posibild si necesara intre aceste doud ipostaze ale definirii sectei religioase veprezinta un aspect important, In acelasi timp este mecesar, eredem, de'a releva de pe acum in- semnadtatea nu doar teoreticé, pur si simplu, ci gi cea politica a acestui mod de a pune problema. In ce raport se aflA secta cu ordinea sociala ? Se extinde in yreun fel oarecare disidenja sa ideologica, care reprezinta actul de nastere si uneori chiar ratiunea ei de a fi, si asupra mediului social ambiant ? ExistA vreo deosebire in acest sens intre ,,secta* gi ,biseriei* (cea din arm consideraté de catre sociologi, in acest caz, elementul antinomic al primei) ? Ne aflam in faja unei probleme extrem de complexe, care comporta doud aspecte: daca existA protest social religios si care este specificul s&u, in primul tind; prin ce se deosebeste secta de biseric& din acest punct dé yedere si daci existé, de-a lungul istoriei, 0 pozitie identica @ sectelor in ce priveste raportul lor cu protestul social, in al doi- lea rind. A considera ci in intregime si jntotdeauna religia a repre- zentat corsfintirea absoluta a tuturor rinduielilor sociale din societatile bazate pe exploatare inseamnd a vulgariza conceptia materialist-istorica despre religie. Intr-una din lucrarile sale esen- fiale referitoare la acest subject, Marx definea religia ca fiind »expresia mizeriei veale gi totedati protestul impotriva mizeriei _ , in limba romana nu exist, cel putin lingvis- pozitie totala de sernificatil intre nofiunile de ,,secta religioasa* si .,cult religios“, cum gresit se considera uneori, Am- pele notiuni vizeazi si fenomene identice in esenta lor, dar privite din unghiuri de vedere diferite. Dealtfel, in acest sens, in Con- stitutia R. S. Romania si in alte legi ale {arii se vorbeste de culte religioase. fiind denumite astfel si acele religii cu caracter de secte, Cu referinté la religie, in limba romana cuvintul ,,cult* are dows semnificatii principale : 1) cel de religie, de confesiune selleieyy fm general ; 2) cel de totalitate a aspectelor particulare, de organizalorico-ritualisticé, proprii tuturor religiilor. tic, si 0 4 reale’". Esie adevirat ci acest protest este inegal repartizat in ideologiile religicase si, de asemenea, este foarte inegal impariasit gi trait de c&tre credinciosi, gindindu-ne mai ales la faptul ¢& piserica, colectivitatea religioas’, ii cuprinde gi pe cei bogati si pe cei siraci, nefiind deci omogend sub raport social, Dar,: vor- pind despre existenfa protestului religios, trebuie si ne gindim mai intii la specificul eticii religioase, O asemenea elica trans- eende, prin ideal, lumea prezenta gi se opune acesteia, implicind transformarea ei. Aproape orice etica religioas& confine, de regula, Sns in form mistifieati, o naizuinti umana ce neagé realitatea social prezenta. Or, in functie de anumite caracteristici istorice gi de potentialul ideologic al diverselor religii, anumite inva(a- turi religioase, dezvoliate printr-un complex sincretism cu anu- mite ideologii sociale, pot indeplini, vremelnic, stindarduri si funcfii social-politice revolutionare (mascate, e drept, in frazeolo~ gia religioas& sau cvasireligioasa). Dar, cu toata existenfa sa real, acest protest de natura religioasi nu a putut duce niciodaté in istorie, doar prin sine insusi, la infaptuirea plenara @ unei revolufii sociale. La nivelul practicii istorice putem constata a relatiile religioase cu politicul au fost complexe si variate, dar, eu rare excepfii, si acesiea de scurti durata, ‘ligia, ee ae cea institutionalizata, a stat, de regula, practic si ideologic, de partea claselor dominante, a puterij de stat, atit in antichitate, cit si tn lumea feudal si cea modemnd. Acesta este un adevar recunoscut astazi chiar de catre cele mai inalte foruri clericale ele anor biserici, care, drept consecinti, incearci sa desparta »teligia istoricé” de ,,credinta religioasa*, R a Este explicabil faptul c&é atitudinea protestatara de natura réeligioasd, dar si cu substantiale implicatii sociale, este cu de~ Osebire proprie nu atft bisericilor, cit mai ales sectelor religic se care gatau la originea marilor religii, printre care er oeupi un loc de frunte. Constatind c& si crestinismmul si miscarea muncitoreascé moderna au debutat istoric ca suite complexe de Bete. Engels merge atit de departe in aceasta privint&, incit con- sideré cA ,,istoria crestinismului timpuriu prezinta puncte comune, demne de relevat, cu miscarea muncitorease{i moderna. Ca si aceasta din urma, crestinismul a fost inifial o miscare a nice asupriti, care s-a manifestat la inceput ca o religie a sclavilor si libertilor, a s&racilor si a celor lipsiti de drepturi, a popoarelor be care Roma le-a subjugat sau le-a imprastiat, Si unul si altul, ee © Marx ; as § tics, weg Lenin. Despre religic, Bucuresti, Editura poli- 15_— aiiG eresiinismul, cit si socialismul muncitorese propovaduiesc izbavirea in viitor de robic si de mizerie.. Fara indoiala apot cA aceasté ideologie protesiatara, cu puternice accente sociale, pe eare 0 intilnim in eadrul nenumaratelor secte ale primilor cregtini, © vom regisi partial reeditata, intr-un fel sau altul, si in veacu- rile urmatoare. Unul dintre acesie momente din istoria ¢restinis- mului, de reimpulsionare a’ protestului religios cu intense impli- cafii sociale il constituie toemai Reforma din veacul al XVI-lea, care, dup cum se stie, reprezinté si 9 formidabila eflorescenta a sectelor, Sub acest aspect, Reforma constituie, din punct de ve~ dere teologic, cel mai important punct de referinta docirinara directa sau indirect& pentru mai toate sectele crestine pind in zilele noastre. Unora dintre aceste secte crestine, eu o istorie mai seurté sau mai indelungata, li se si spune neoprotestante*®. Rememoriim sumar existenfa acestor doud momenie din is- foria erestinismului — starea lui inifiala, plurisectanti, inainte de a se Oficializa ca religie, si proliferarea seclelor deciansaia de Reforma — pentru a pune in eviden{a stratificarea interioard de- osebit de complexa a notiunii de secti religioas’, cit 3i pentru a demistifica unele pretentii demagogic .,protestatare* ale celor mai multe dintre sectele crestine de aparitie recenta, dornice de ‘a face vilva in jurul ... ,,revolutionarismului* lor, Ar fi prea hazardat si nerealist si credem ci masa larg’ de adepti ai secielor crestine de azi, fie ele tradifi sau mai nou formate, nu ar c&uta un adevar moral al lor, ¢& religiozitatea Jor nu ar fi niciodaté sincera, ci cameleonic’, falsi, ci ei s-ar asemiina chiar cu accia dintre liderii lor care, cind nu sint scele- rafi, se dovedese a fi niste afaceristi ce transforma religia in 7 Op. cit., p. 436. ® Este vorba de cultele : baptist, adventist, penticostal, martorii lui Iehova (,studentii in Biblie“) s.a. De precizat este si faptul ea prin subsumarea acestora titlului de ,neoprotestantism* nu se in- dic& existenta vreunui caracter protestatar propriu acestora si care s-ar mani a indeosebi in prelungirile sociale ale doctrinelor lor religioase. Prin termenul de ,,neoprotestantism* se indica descen- denta lor teologic’ de la Reforma. Initial, insisi adeptii lui Luther isi ziceau biblieni sau evanghelici. Termenul de »protestani*, ex- ting asupra tuturor cultelor ce decurg din Reforma, dincolo de diferentele teologice dintre ele, are el insusi un caracter istoric gi nu unul politico-ideologic. Este vorba de protestul adus de cifiva principi germani si mai multe orase imperiale impotriva hotarirti Dietei de la Speyer (1529) prin care nu li se admitea dreptul de a face reforme religioase in teritoriile lor si de a acapara averi bi- sericesti (catolice). 16 —— mijlée de imbogitire, sau sint si una si alta. In pofida, totusi, a acelei realitati contemporane pestrife in care fervoarea se imbinaé cu josnicia patologica tehnicizataé — fapt pe care ar trebui s&-] ia mai mult in considerare si unii ziaristi care adesea nu disting suficient intre religiosii devenifi victime si sarlatanii ware ii manipuleazi —, ar fi gresit sa credem ca substratul social ‘ generator al sectelor religioase ar avea una si aceeasi natura de-a lungul istoriei, si ci specificul si dimensiunile implicajiilor sociale pe care le contine protesiul lor religios ar avea aceeasi importaniaé si aceeasi valoare istoricd. Sectele ce au format ev timpul religia crestina institutionalizaté au reprezentat in fond — ¢ drept, intr-o forma religioas. si plind de contradic latura esenfiala a spiriiualita{ii unei intregi epoci, dintr-o mare zona a lumii acelei vremi. Fapt ce explicd posibilitijile sineretiste majore ale erestinismului inijial de a-si asimila, in forn ligioasa, spiritualitatea antiei nu numai iudaicé, ci si gre mana, iar mai tirziu-de a se adapta, e drept nu f contersiuni, marilor prefaceri culturale ale omenirii, La rindul sv, comparat €u. majoritatea miscdrilor sectariste crestine de astizi, sectarismul erestin legat de Reforma este gi el cu totul de alt& anvergurd gi de alfté relevanja sovial-istoricd. Implicajiile sociale, caracteristi- gile sociologice si rezonanta cultural-sociala a sectelor declansate de Reform’ nu pot fi identificate cu aura palida si adesea contra- facuta a seciclor stine ce isi cer asta eu violenfé, dreptul nu doar Ja viaja, ci si la succese rapide si, dacd se poate, cit mai stralucitoare. Dupé cum ereziile evului mediu ascundean protestul impotriva feudalismului, sectele Reformei reprezeniau vesmintul religios al unor procese sociale innoitoare, profunde si de mari dimensiuni; intr-un anume fel, ele exp: Societitii feudale occidentale, la rindul siu expresie a crizej eco- nomice si social-politice a acestei societati. Religia er intra in contradic{ii tot mai grave cu elementele no aparea, cea moderna, iar ,mai inainte ca feudalismul laic si poati fi atacat in fiecare {ard in parte, trebuin distruss aceasta organizatie centrala sacré a feudalismului* * Poate si nu fie apoi prea hazardatai opinia neoprotestante ,,traditionale* (baptismul, penticostalismul s.a.) nu trebuie omologate, din punect de vedere sociologic, cu ,noile secte“, adica cu cele care se dezvolté acum. Desi, in mod expli- eabil, anumite legaturi tipologice dinire unele si aliele sint reale, chiar si numai gindindu-ne ci anumifi lideri membri de ° H. Hauser. La naissance du protestantisme, P: sau 3, 1940, p. 72 17