Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dictionar Medical - RUSU

    Uploaded by

    Munte si mare
    46 views1,578 pages
    dictionar medical

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    dictionar medical

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    46 views1,578 pages

    Dictionar Medical - RUSU

    Uploaded by

    Munte si mare
    dictionar medical

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 1578
    rea dictionarului WL. indrumari pentru utili: schifa explicativa aati /epae nate Gnas Nomina ‘boss > were) tmposbiliate de merge vernal Intrare sin cauza tulburii sootdonéri_migcior, Anatomica tmodicarea Tore! muscusre, nil 2 seri Se asonar8, in genera cu “estaie. ACAPNE, 8.1.) acapni, =f. apap [Gra all priv; kapnos = fum| As boxidului de: Trimitere la Cuvéint-tite Earbon din singe. Tepe iral tear, SER, permenu fermen definit) “ sept sin.cu “nposapiie ACETABULUM m1 oe sinonim care ultim. MAY scetabultm. | fon peimrine definitia Categorie ‘vas pentru ofet] Sin. cavit ioida (v.). congine defini lutegorié cin /ACETILSALICILIC/ aotee acetysaileytque gramaticala. acetylsalicylic acid. (OCYSin.” asprina (¥.). (partadle: “eRe et eee EL rereentaesea. emus vorbire) area secretil men vag. comuna ACTINOTERAME, s.1./actinethérapie, f.(ac- _ilermafionalé tinotherapy. [gf aktiy ines ~ raze; *Rerupeta Stmtanent, de fa theropenein — a ingr) Tet- men ce desemneazA toale metodele eation Definitic J care Uizearh races de cherve natant med Prescurtare Deuter areata Pesca analitica | fer luminoese, vlvavilete si infarogi, Sin: 7 27 menului fototerapie. dejinit ACVAPORINE, s. f pl. / aquaporines, s. f. pl. 1 jquaperins. |Lat. aqua = ‘conduct, pas; -ind.| Gr de proteine oma. ale membrane! Informatie il pasiv al apeisi uneon a unary biograficd Traducere in englezti Sebi in membranele erirocitare sa hal, In tubi colector renal exista patru a; mut {genei 2 umane este responsabil de ins Traducere in Trimitere ta att poe” Ee temen pee eer une inprmate HOW / adénopathie informatie’ ‘semn Virchow: Troisier (v.). Frimologie SANT, 3. of sdoorbant, s. pI adsor- ——Trimitere la un SARE pene ces Ti fa prod Shunt oromend! Se uastbbe Palace complementar rele sctvat si cdul de magne V.sladsorba 14 Schila explicuivi a coloanei dé temneni contine o serie de indiualii necesre wllizirii informatiilor conjinate Jn Focabwaral de termeni medical, care reprezin’ dictionarul. propriu-zis. © serie de algi termeni se glsese in urmitoarele capitole tematice: LY - Tabele de date anatomice, XI - Glosar de informatica medicalé. XM! - Glosar de termeni medicali popatari Dupt cin se poate obserea gi lt nivel coloanei din pagina arterioard, Hieeare temnen este taascris ou carte- {ere lipsgrafice hold (aldine) In timbile romana (eu majuscule}, francez’ si englezs. Pentru limbile romén’ si fiancezi sau mensionat paryile de vorbire utlizind abrevierile conjinute in cap. IV (dOreviert walicate fn diogioner). Daci pentru un anumit tennen om ann glsit um echivalent in franceza seu in engleza, in locul termenulti respec- tiv figweaza o linimtf. Alteori, au fost transerise dowd sau mai multe (foarte rar) forme sitonime ale teemenutui Pentru majoritatea termenilor s-a mentionat ctimologia de bari indircetd, accasla chiar dted tenmenii medicali romanesi provin indeosebi din etimoane franceze $i, mai rar, engleze, germane et. Consullarca Ghidului eti- mologic (eap. VL) poate fi utili in eamal unor termeni, 52,3 ete fr cazul tn care au Dacd wi temien are mai multe semnilicafii, acestea au fost mumerolale eu 1 foxt necesare subdiviziuny ale delinitiilor, avestea sau polat cu a, b, © ele. Vote sntonimele apar si cu intsiri separate, la litercle corespunziloare, find urmate de trimitere 4.) la ter menu sinonim la care se giseste definitia ermenii anatomici sunt inelusi in majoritatea Tor in Tabelele de date anatomice (cap. IX), sistematizagi in funeyie de principalete tipuri de formatiuni. Totodata, termenii din labele sunt mentionali si in corpul dictionar- lui, prin inteéri separate, witingve, urmate de mentiunea: ¥ tab, anat. O serie de alti termeni anatonici, ne cupringi in tabele, » in corpul dictionamufui, unde sunt gi definigi. Denumirile conforme cu Nomina Ana- fomica peotra termoaii din tabole se afl la nivelul acestora, iar pentru ceilalti termeni tm corpal dieyonarului Un sistem de timiter: cuprins ly nivelul definitiler facilteazt completarca informatici sau cfutarea altor wr meni, in relajic cu termenul defini Astfel, asteriscul pus in far unor cuviete din text semnaleazi ei respec- tivele cuvimte Figures in dictionar si cu initiri proprii, in care se poate gisi informasie suplimentari, Cu v. (vezi) se semnalearA trimiterile obligetori, pentru termenii care au fost definiji la sinonimele acestora sau cprinsi intr-o cnumerare a unui termen mai cuprinziter. De asemenea, tot cu v. sunt mentionate, dupa transcrie~ rea wilingv # amor cermeni, imiterile la alli temeni care, Bird st fe sinonimi, cuprind definijile aeestora. Cu ¥. gf sunt semnalate trimiterile la termeni ale ciror definigit congin informatie suplimentara. fa unele cazuri, trimiterile se fac de ly fommele flexionale ale termenilor. Anglicismele pentru care nu se pot suabili tment echivaleati in romani sau ca atare au intrdsi separate. sunt utilizati freevent ca Pentru area cuvintuhs echivelent in limbs roménd a unui temmen cin limba francezt sau din limba engl se vor utiliza Indicete de fermeni Jrancez-roman si, respectiv, ludicele de termeni engles-romén, Una din particularitiite avestui diciionar const in geuparea numelor propeii (eponimeler). Astfel, aestea se 14 disuse in ordine alfabetie’ la nivelul termenilor de har cirora le apactin, in particular: boald, sindrom, ssemn, proba, test, reactie, De ex, termiemul hoalé cuprinde doul seetiuni, Boll cu denumiré comune si Bolt eu meme proprit, ia cadrul edrora intrarite se afl in cedine alfabeticd. Pentru ciutarea unui anumit eponim se va Uuiliza indicele de mume propril (cap. XVI), unde ‘ermenii care contin numele unui anumit aulor au fost. gru- pati la numele autorulai respectiv. In multe dicjionare, mumele proprii se afi dispersate in online allabetics Driatre tennenii din voeabuliral dictionanii. Sperimy e soluyia adoptats de moi sé genereze mai multé ondine Mujorittea sponimelor sunt insofite deo notift biografc Namete personalititilor din medicind ale eBror portrte si note bingrafice se afla la inceputul fieeitei ltere diclionarutui sunt dispuse in ondine cronologied © setie de precizari atile, specifice scotiunilor respective ale dicfionarului se aft in introducerile la. capitolele Vi, VI, XI, XU, XID, XIV si i cuprinsul eapitotului X, 6 IV. Abrevieri util te in dictionar abrev. abreviere adj. adjectiv amer, engleza americana anat. anatomie angl. anglicism ant. antonim ar, limba araba ATP acid adenozin trifosforic, adenozin trifosfat bg. limba bulgara cf. conform DCL denumire comuna internationala DEX Dictionarul explicativ al imbii romane ap.dv. din punct de vedere dial. dialect(al) dim. diminutiv engl. limba engleza ex, exemplu, exemple fam. familiar fig. (sens) figurat tr. limba franceza germ. limba german gr. limba greaca (veche) il, limba italiana jap. limba japoneza lat. limba latin’ LCR lichid cefalorahidian magh. limba maghiars Mr masa moleculara relativa n foun (substantiv - in engl.) /n&scut in NA Nomina Anatomica neogr. limba neogreaca obs. observatie Pop. (termen) popular priv. privativ pron. pronuntie s. fh subsiantiv feminin s.m, substantiv masculin son. substantiv neutru sin, sinonim sl. limba slava veche SNC sistem nervos central stom. stomatologic $. a. sialtele tab. anal. tabele anatornice tab. const. biochim. tabele de constante biochimice tab. const, endocrinol fabele de constanie endocrinologice tab, const. hematol. tabele de constante hematologice ‘ver. limba ucraineana Vu (v.) vezi var. variant vb. verb NB. O serie de abrevieri utilizate mai rar se afl cuprinse in cap. VII - Abrevieri si simboluri. V. DIN ISTORIA TERMINOLOGIEL MEDICALE in contrast cu importanta subiectului, lucrarile-dedicate istoriei terminologiei medicale sunt surprinzdtor de putine, dup cum se poate observa si din lista de referinje bibliografice. Aceasta, in timp ce cartile dedicate isto- rei artei gi stiinfelor medicale, reconstituirii unor-mari momente din evolufia medicinei, sau biogrefiilor unor per- sonalitaji sunt numeroase. Se afirma ca spre deosebire de biologi, antropologi, chimisti si fizicieni, care au acor- dat atentia cuvenita mijloacelor lor de exprimare, medicii s-au dedicat cu pujind sarguint& studiului riguros al unui limbaj de o complexitate exceptionald. in aceste conditii, sursele terminologie: medicale se afld indeosebi in scrieri- le strict profesionale, prima dintre acestea fiind Corpus hippocraticum. th consecinfa, istoria terminologiei medicale inscamn’ o reconstituire dificil, 0 retrospectiva care, in absenja unor lucrari cu vechime dedicate ansamblului limbajului medical, se contureazd cu multe dificultati * Medicina este primul si cel mai putemic mijloc de interventie a omului asupra condifiei sale vulnerabile, dar mereu perfectibilé. De aceea, in introducerea la celebrul siu curs de patologie medicala, Juliv Hafieganu scria ca ca a aparut din primele etape de dezvoltare a umanititii: “terapia s-a ndscut in pddure unde era foame, fricd gi dragoste de a trai”. Cand vor fi rostite primele cuvinte destinate exclusiv acestui inceput, foarte discret, al medicinei? Exist in fiecare limba cuvinte vechi, care scapa oriclrei incercdri de integrare intr-un sistem ctimologic. Cel mai. vechi text medical cunoscut dateazi de aproape 5 000 de ani si a fost descoperit in ruincle de Ja Nipur (Mesopotamia anticé). Un medic sumerian anonim s-a decis intr-o zi, cAtre sfargitul mileninlvi al treilea, inainte de Hristos, sa lase conftafilor si elevilor cele mai pretioase refete ale sale. El a scris, ca caractere cu- neiforme, pe o lblitd din argila (16 = 9,5 em) cele mai importante leacuri pe care le poseda. Pentru aceasta el folosea, ca si o parte din industria farmaceutic’ de azi, substante de origine vegetali, animali si minerala. Daci in ceea ce priveste procedeele utilizate pentru obtinerea “medicamentelor” textul este edificator, impresionand prin cunostinjele profunde de chimie ale sumerienilor, nu sunt insi mentionate bolile in care erau utile aceste leacuri. in consecinfa, nu putem afla nimic despre starea terminologiei medicale a timpului Prima terminologie medical coerentA, organizata intr-un autentic sistem, o datorim lui Hipocrate din Cos. Cu patru secole inaintea erei noastre, el a reugit sd desprinda medicina de magie si vrajitorie, transformand-o intr-o ramura a filosofiei si stiintei. Acest moment exceptional a fost posibil prin elaborarea in era hipocratic3 a terme- nilor fundamentali pentru medicin’. Cum a fost posibila persistenta peste veacuri a acestei terminologii? Explicapia acestui miracol lingvistic este complex’: Hipocraie a preluat tot ce era semnificativ in amestecul, adesea confuz, de arté medicala si magie, de la greci, dar deopotriva gsi de la egipteni, arabi, sumerieni gi evrei. Chintesen{a a medicinei hipocratice, aforismele rimén si in timpurile noastre de o surprinzatoare actualitate. Este semnificativ pentru formarea terminologiei medicale la noi c& primul text medical romanese mai important, dintre cele cunos- cute pan acum, este manuscrisul intitulat “4/egerile lui Ippocrar”, o traducere din greceste a aforismelor celebru- lui medic al antichitétii, facutd in prima jumitate a secolului al XVIII-lea. Manuserisul, cuprinzind 24 de pagini in-folio mic, se afla la Biblioteca central universitara “M. Eminescu”, din Iasi. Pe un plan mai larg, trebuie si observam cA in vocabularul fundamental al limbii noasire, ca gi in cel al altor limbi, cuvintele de origine greac3 sunt putine, in general, intre 3 si 6%. Cea mai’mare parte a cuvintelor de origine greacd sunt concentrate in zone particulare ale lexicului, in domeniul stiintelor. Mai vechi ori mai recente, exacte sau umaniste, stiintele gi-au dezvoltat vocabularul din tezaurul grecesc. Chiar denumirile diferitelor 19 VI. GHID ETIMOLOGIC Terminologia medicala de baza isi are originea in limbile latina si greacd, de unde utilitatea acestui capi- tol in care sunt cuprinse o serie de prefixe, sufixe si rédacini provenind din greac& (G) si latin’ (L). Pentru fiecare element cuprins in tabel sunt mentionate originea, sensul evocat si o serie de exemple de utilizare. Pentru facili- tarea c&utarii am ordonat cele trei grupe de elemente de etimologie impreuna, in ordine alfabeticd si nu separate. Numarul de afixe gi riidicini prezente in acest capitol este mult mai mare decdt cel continut de obicci in majoritatea dictionarelor, Pentru c&, desi etimologiile reprezinti destul de des un izvor nesecat de curiozititi lingy tice, cunoasterea tezaurului greco-latin de afixe si radacini este o cale sigura de infelegere corectd a sensului majoritatii termenilor medicali de baz, ca si de diminuare a eforturilor de memorizare, indeosebi in pericada de insugire a terminologiei medicale. Din multimea de afixe numai o parte sunt cuprinse frecvent in compunerea ter- menilor medicali. Pe acestea Je-am semnalat prin caractere tipografice bold (sau aldine). Este ugor si se constate, chiar dintr-o privire rapida in aceste pagini, ci exist serioase resurse clasice de ordin ctimologic care au rémas neexploatate. Exist, totusi, semne de diminuare a clanului generat de un "patriotism" lingvistic care sc manifesta prin crearea de termeni cu totul straini liniei clasice de evolutie a terminologici medicale. Nu este mai putin ade- varat ca increderea absoluta in etimologie trebuie temperata. Citi in acest sens opinia profesorului J.-C. Sournia. un cercetator avizat fn domcuiu, care, desi exagereaza, poate indemna la reflexie: "Timp de doud mii de ani au fost torturate cuviniele grecesti si savante pentru a le utiliza cum nici Hipocrate, nici Aristotel, nici Celsus nu puieau sd gandeasca" (in “Language médical francais", Edit. Privat, Toulouse, 1997, p. 81). Este adevarat numai in cazurile, totusi pujine, in care aceste cuvinte au fost utilizate cu un sens gresit. Altminteri, freevent s-au pro- dus modificari de sens, uneori chiar la nivel conceptual, sau extensii ale sensurilor termenilor datoriti evolutiei cunoasterii in medicin’. Cand aceasté cunoastere a generat o revolutie in medicina, adicd dupa 1950, o multime de neologisme au fost create indeoscbi in limba englezé, fri “torturarea” cuvintelor grecesti sau latine, desi rimanem Ja opinia c& multe complicatii din prolixa terminologic medicali actuald puteau fi prevenite prin recursul la tezaurul de afixe si rAdacini greco-latine. De altfel, chiar J-C. Sournia scrie, cu acelasi spirit polemic, referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat in medicina francezd datoreazd includerea lor lenei Sau snobismului importatorilor” (op. cit. p. 86). $i atunci, care ar fi solutia ? Si se creeze termeni echivalenti in francezi ? Nicidecum, deoarece adesea aceasta incercare este imposibili, din cauza propriet&tii unor termeni englezi de a exprima concentrat ceea ce in alte limbi, inclusiv in francezi, ar corespunde unci propozifii intregi. Este clar ca solutia ideal nu poate fi dect crearea unor neologisme integrate in terminologia medicali internationala, dezide- rat posibil indeosebi prin "torturarea" in continuare a tezeurului greco-latin. Din motive de echilibra, vom cita un alt cercetitor francez, H. Laborit (1914-1996), care sustinea ci: "Limbajul stiinific apartine celui care descoperi. Nu este numai just, dar si indispennsabil ca paternitatea vocabularului s@ revind celui care isi asuma paterni- tatea descoperirii” (H. Laborit, "Colloque de terminologie médicale", Masson, Paris, 1976, p. 26). Opinie absolut corecti, cu conditia ca aspirantul la patemnitate si giiseascd singur, sau ajutat de un lexicograf, un termen cu cat mai multe sanse de integrare in corpul vast al terminologiei medicale internationale. 33 RADACINA, PREFIX, SUFIX Ay AN- AB, | ABS. ABCE- ABDOMIN- ABER- ABSORB: -AC- ACANT- ACARI-, ACARO- ACET- @ ACETABUL-, ACETABULO- ACIDO) AGING) ACOMOD- _ACRO-, -AGRIE ACTIN-, ACTINO- ACTIV. \CUMIN- “ACUTE -ACUZIE. " acetum (L) = olet _akron (G) = extremitate, varf ad (L) = aproape de, spre, langa ORIGINE $I SENS EVOCAT EXEMPLE a, an-(G) = sens privativ, absenta, lipsé . abulie, acalculie, afibrinogenemie, agrafie, apnee, avitaminoz8, azigos, anizocorie, anoxie, anurie ab. abs (L) = de la, indepartat de ee _ abavticilar, abductie, abductor, abstinenia abscessus (L) = acumulare de puroi . abces, abcedat = deltoid demografie, endemie, epidemie, pandemic demonofobie, demonolatrie dendrita, dendrofilie densiflora, densitate, tomodensitometrie dentar, dentina, dentitie, dentom, dentoalveolar deontologie : deradelf, dérodim dermité, dermografism, dermatita, dermatoft, dermatoglife, epiderm, hipoderm, eritrodermie desmita, desmozom an deuteranop, deuteriu dextran, dextrina, dextrocardie, dextrogir artrodeza, tenodeza dicrot, dioxid, dizaharid diaforeza, diagnosti diafenoscopie ializa, diapedeza diaforeza, diaforoscop diafragmalgie, diafragmietooel dicogamie, dicotornie dictiopsie, dictiozom _ dilatator, dilatatie DINAM., -DINAMIE ECTO-, ECT- DINAM., dynamis (G) = forta dinamometrie, adinamie -DINAMIE 7 -DINIE, 1. dinos (G) = ameteala = » 1. cticodinie, scotedinie, dinofobie~ Dio ee , 3 Ly 2. odyne (G) = durere. : DIOPTR- dioptros (G) = care serveste pentru a vedea clar, prin dioptrie, diopru diplacuzie, diplobacif, dipsa (G) = sete |. dis (L) = separat de 2. dys (G) = greu, difici; indica o functionare anormal DISC, diskos (G), discus (L) = dis DISCO- DIST _ distare (L) = a fi departat -DOC dokhos (G) = recipient

    You might also like