Anatomie cus2 muschii pielosi

Muschi pielosi prezinta o serie de caracteristici:

Muschi slab reprezentati care isi primesc numele datorita

faptului k cel putin una din insertii se face pe fata profunda a
tegumentului. Prin contractia lor contribuie la redarea expresiei fetei,
motiv ptr care se numesc muschi ai mimicii. Sunt dispusi in jurul orif
orbital, nazal, auricular pe care le inchid sau le deschid. Toti sunt
inervati de catre nervul facial. Sunt impartiti in m pielosi ai craniului, m
pielosi ai orbitei si sparncenosul, m pielosi ai orif orbitar, ai nasului si
ai orif oral sau ai gurii.
M pielosi ai craniului sunt reprez prin m occipitofrontal,
temporoparietal si m pavilionului urechii. Occipitofrontalul este un m
digastric cu doua corpuri musculare: occipital si frontal intre care se
gaseste aponevroza epicraniana.
M occipital se insera p linia curba occipitala si p baza mastoidei iar
cealalta extremitate pe aponevroza epicraniana.
M frontal continua aponevroza epicraniana si se insera p fata
profunda a tegumentului din reg sprancenara si de deasupra orbitei,
fibrele sale intrepatrunzandu-se cu cele ale m sprancenos, depresor
al sprancenei, procerus si orbicularul ochilor.
M occipitofrontal prezinta k tendon galeea aponevrotica care este o
banda fibroasa ce prin fata sa inf aluneca pe pericraniu printr-un tesut
lax, iar fata sa sup este aderenta la fata profunda a tegumentului
ceea ce fac ca pielea capului sa se miste odata cu deplasarea
aponevrozei. Partile laterale se ins pe pavilionul urechi, mastoida
ajungand sub arcada zigomatica pana pe fata prof a proc maseterin.
Da insertie m parietal si auricular ant si sup.
M temporoparietal este reprez prin fibre musc ce se insera p
aponevroza epicran in partea sa temporala si se indreapta catre
cartilajul pavil urechi. P mavilionului urechii sunt m extrinseci si
intrinseci, extrinseci in afara pavilionului urechii, sunt in nr de trei:
auricular sup care se ins pe aponevr epicraniana si se termina p
convexitatea fosetei naviculare a pav urechii, auricular ant de pe
aponevr epicr se term p spina helixului si p partea post a concai,
auricularul post se ins pe mastoida si se term p convexitatea concai.
Pav urechi prezinta si m extrinseci, o fata externa, marele si m micul
m ai helixului, antetraliusul, si tralusul.
M orif orbital, orbicularul pleoapelor prez trei portiuni, una lat sau
orbitala, o port mediala int, si o port lacrimala num m lui Horner. Port
orbitala incepe din unghiul intern al ochiului prin doua tend, unul
direct pe proc frontal al maxilei si unul reflectat pe creasta osului
lacrimal, cele doua tend se bifurca intrun tend sup si nf la niv celor
doua pleoape. Pe aceste tendoane se insera fibrele musc la care se
adauga fibre de pe creasta maxilara, de pe proc frontal al maxilei si
care vor merge in grosimea pleoapelor sup si inf, inf concave in sus si
invers, si se vor intrepatrunde in unghiul extern al orbitei. Aceste fibre
ridica si coboara pleoapa. M lui Horner este reprez de catre fibre
musc ce pleaca de pe creasta osului lacrimal in spatele sacului
lacrimal unde se insera impreuna cu tend reflectat si se termina p fata
inf a teg de la niv punctului lacrimal. Prin contractia sa deschide orif
lacrimal favorizand scurgea lacrimilor prin conductul lacrimonazal.
Sprancenosul este un m care se ins pe fata profunda a teg din
unghiul intern al ochiului p marg supraorb si se indreapta oblic
superolat, in dreptul orif supraorb raspandit in evantai si inserandu-se
p fata prof a seg, fibrele sale intrepatrunzanduse cu cele a orbitalul si
orbicularului pleoapei.
M depresor este un m care pleaca de la niv oaselor nazale si se
term p fata prof a tegumentului la niv corzii spancenei prin contractie,
tragand-o in jos si medial.
M nasului sunt reprez de m procerus, m transvers al nasului,
dilatator al narinelor si depresor al septului nazal care se insera la niv
oaselor proprii ale nasului si fibrele sale se intrepatrund cu fibr
frontaluiui si ale spracenosului.
M transvers al nasului si compresor al narinelor sunt descrisi sub
denum de m nazal cu doua portiuni, transversa si alara. M transvers
al nasului este un corp musc care se insera prin interm unei
aponevroze de unde fibrele mediale se insera p fata profunda a
tegum santului nazogenal iar fibrele laterale coboara in buza sup
amestecandu-se cu fibre din m mirtiform sau dilatator al narinelor.
Portiunea alara sau compresor este un m care vine dp maxila si
partea cartilajului a nasului si s insera p marginea latero inf a
narinelor.
M compresor al narinelor este slab reprez si fiind puternic dezv la
mamiferele macrosmatice, care au simtul mirosukui f dezv.
M mirtiform sau depresor al septuiui nazal care se insera p
ridicaturile canine si mirtiforme de la niv maxilei si coboara ptr a se
insera p fata profunda a teg buzei sup. Intre cei doi m ai septuiui
nazal se descrie un m nazolabial care pleaca dp fata profunda a teg
de sub septul nazal.

M pielosi ai orif oral sunt impartiti in doua grupe mari, m constrictori

si m dilatatori
M constrictori sunt reprez prin orbicularul gurii si un alt m numit
compresorul gurii sau musculus osculatorius,
Orbicularul gurii este format la randul sau din doua componente, o
portiune externa si una interna. Orbicularul extern are fibre intrinseci
si fibre extrinseci. Fibrele intrinseci sunt reprez de catre doi m incisivi
sup si doi m incisivi inf. M incisivi sup se insera p fosetele mirtiforme
si se indreapta catre cele doua comisuri, incisivii inf pe proeminenele
alveolare de la niv caninelor catre comisurile celor doua buze. Fibrele
extrinseci sunt fibre provenite de la aproape toti m orif oral, fiind
descrise ptr buza inf, fibr ascendente ptr buccinator si din m depresor
sau coborator a comisurii bucale ptr buza sup fibrele desc ale
buccinat si fibre din m ridicator al comisurii bucale. Lorbicularul intern
este reprez prin fibre arciforme dispuse in grosimea celor doua buze
prin orbicularul extern. Compresorul buzelor este repr prin fibre musc
scurte dispuse intre fata inf a teg si mucoasa buzelor si care prin
contractia lor intervin in actul suptului sau in timpul sarulului, se mai
numeste m sarutului.
M dilatatori ai orif oral sunt dispusi pe un plan profund si unul
superf. P planul profund sunt patru m, ridicatorul comisurii bucale, m
buccinator, este cel mai puternic muschi care se insera pe marginile
alveolare ale mandibulei si maxilei in dreptul ultimilor trei molari si
fibrele indreptandu-se catre comisura buzelor unde se intrepatrund,
cele inf mandibulare trec in buza sup, iar o parte din ele maxilare in
buza inf a orbicularei extrinseci. Supraf sa externa vine in rap cu fata
teg, se gaseste bula grasoasa a lui Bichat, la fata sa interna este in
raport cu mucoasa bucala p care o trage k sa nu fie prinsa intre dinti.
M buccinator este strabatut de canalul lui Stenon si de nervul bucal.
Un alt m profund este m coborator al buzei inf sau patratul barbiei, si
ultimul este m mental
M dilatatori superficiali sunt 6 reprez de ridicatorul comun al aripii
nasului si buzei sup , ridicatorul propriu al buzei sup, acesti doi au
atat fibre superf cat si profunde, micul si marele zigomatic, m rozorius
al lui Santorini care trage lat si usor in jos comisura bucala.
M coborator al buzei inf sau m triunghiular al buzelor care se ins pe
linia oblica externa a corpului mandibulei si vine pe fata profunda a
teg buzei inf si comisurii bucale.
Se mai adauga si m platisma sau pielosul gatului, este un m intins
are isi are originea p fata profunda a teg regiunilor sublaviculare,
acromiala si deltoidiana spre a se termina pe marg inf a corp
mandibulei, p linia interna a corp mandib, pe fata prof a teg comisurii
bucale.

Nervul facial
Prezinta cea dea 7 pereche fiind un nerv motor. Fibrele viscerale
aferente apatin nerv internediar, cei doi nervi au un traiect comun
pana in prima parte a canalului facial. Origine reala a fibrelor este in
nucleul facial situat in tegmentul pontin. Fibrele eferente ale nucleului
facialului si profund pe plansel ventriculuiui patru au un traiect dorso
medial, inconjoara nervul abduces, formeaza genunchiul intern al
nerv facial si e indreapta ventro lat prin punte spre santul
bulbopontin. Originea aparenta este la niv fosetei sub olivare avand
lateral nerv vestibulocohlear iar med nerv abduces.
Traiect si raport.
De la origine strabate fosa craniana post, meatul acustic intern,
canalul facialului si ajunge sub baza craniului terminandu-se in
grosimea glandei parotide. In fosa craniana post nervului facial este
invelit intr-o teca ca arahnoidiana impreuna cu nerv vestibulocohear
si cohlear, au o teaca proprie formata de pia matter. In port sa canian
se gaseste in portiunea acustic faciala. Din fosa craniana post, nervul
patrunde prin polul acustic intern in meatul acustic intern incepand
portiunea pietroasa a nervului facial. La acest nivel, cei trei nervi sunt
separati de catre peretele osos prin teaca arahnoidiana, nervul facial
fiind cel mai sus situat, intre facial si post este interfacialul lui
Wrisberg. N facial are raporturi cu artera labirintica. Fundul meatlui
acustic intern este impartit de doua creste in patru cadrane, aria nerv
facial fiind sup, ariile vesibulare sup si inf si aria cohleara. Ulterior
patrund in canalul facial in care nervul are un taiect in fm de z. Are
trei portiuni, prima este segmentul labirintic, este situata sup de
labirintul osos, a doua este segmentul timpanic, nervul fiind paralel cu
axul stancii temporale avand rapoarte cu ramuri din arera meningee
mijlocie si intre a doua si a treia portiune a nervul se gaseste
genunchiul inf sau cotul nerv facial. Ultima portiune este la niv
peretelui ant a proc masoidian, post de meatul acustic extern, aici are
o directie verticala fiind insotit de arter mastoidiana, iese din canalul
mastoidian prin orificiul stiloidian si se indreapta antero inf patrunzand
in grosimea glandei parotide unde sta k un semn de carte intr-o carte
si se imparte in ramurile sale terminale. Sub baza craniului nervul
facial se gaseste in patrulaterul facialului, sub baza caniuli, inf
digastricul, ant carotida, post mastoida. Faure descrie triunghiul
digastricului intre baza craniului, digastric si hioidian.
Ram colaterale se impart in ram infrapietroase in int pietrosului si
extrapetroase. Ram intrapietroase sunt reprez de n sfenoid sau n
stapenius. Ram extrapietroase snt reprez de ram digastric,
stilohioidian, ram comunicant cu nervul glosofaringian si n lingual.
Auricularul post se desprinde din facial de la orif stilomastoidian,
inconj proc silomast, se indreapta sup al niv insertiei m
sternocleidomast unde primeste un ram anastomotic din plexul
cervical si se imparte in doua ram, unul auricular care se termina prin
m auricuar post si inf si un ram ce se anasomozeaza cu ram post.
Ramul digastric, ram stilohioidian care se distribuie muschiului cu
acelasi nume. Ramul lingual se intinde de la gaura stilomast la baza
limbii la niv careia da nastere la filete musculare dar si la filete
mucoase ce se termina impreuna cu ram glosofaring in mucoasa
linguala. Ram terminala ajunge in glanda parotida, form un ram
discontinuu care separa parotida in doi globi principali. Planul nervos
constituie plexul parotidian al carui formare este varoabila prin
bifurcare sau prin trifurcare. In grosimea parotidei, ram terminale ale
facialului sunt unite in mod constant printr-o anastomoza
parastenoniana. Ram sup da nastere la ramuri temporale ptr m
auricular ant, ramuri zigomatice ptr orbicularul ochiului, depresorul
spracenei, si ramuri bucale sup ce se distribuie m buzei sup, ridicator
al unghilui gurii, al buzei sup, buccinaor si orbicular al gurii. Ram inf
este mai subtire si primeste doua filete anastomotice de la ramul
auricular al plexlui cervical superfical si la niv gonionului se imparte in
ram bucale inf, un ram marginal al mandibulei si un ram cervial.
Ramul cervical inerveaza m platisma.
Vasculaizarea nervului. In triunghiul cerebelos este vasc de artera
labirintica, in meatul acustic intern artera labirintica, in segmentul
labirintic de ram din artera meningee mijilocie, in segm mastodian de
art stilomastoidiana si art auriculara pos. La niv originii aparete se
anastomozeaza cu nervul vesibulocohlear, in meatul auditiv intern se
anastomozeaza cu n glosofaringian, trigemen si cu plexul cervial.

Nervul intermedar.
Contine fibre visceromotorii, somato aferente generale, fibre
gustative.
Originea reala, fibrele isi au originea in gangl genicular situat la niv
genunchiului facialulii. Fibrele somato aferente generale culeg inf de
la niv zonei ramseihan, acestea ajung la ganglionul emiclar. Prin
fibrele centrale ce pleaca de la niv gang genicular se form comp
aferenta d la originea aferenta a nerv facial si face sinapsa in treimea
sup a actului solitar din bulb ptr fibrele gustative si in nucleii terminali
ai nervului trigemen ptr fibrele somato aferente. Gangl geniculat este
numai transversal fara sa faca sinapsa cu fibrele simpatice de la niv
nerv lacrimal, intand in constitutia nerv pietros dar si de fibre care vin
dl nucleul salivator sup ce intra in constitutia nerv coarda timpanului.
Fibrele visceromotorii isi au originea in nucleul salivator si lacrimal
ambii situati in punte. Fibrele pregangl din nucleul salivator sup merg
p nervul intermedinar, n coarda timpanului si n lingual al trigemenului
pana la gangl sublingual si submandib. Fibrele postgangl int
enerveaza secretorul, gl sublinguale. Din nucleul lacrimal pleaca fibre
pregangl mielinice care merg cu nervul itermediar pana la gangl
geniculat, il strabat fara a face sinapsa si vor merge cu n pietros mare
si ai cu nervul canalului perigoidian ptr a face sinapsa in gangl
pterigopalatin de la care pleaca fibre postgangl amielitice pe traiectul
n maxilar. Originea aparete estela niv santuli bulbo protuberancial
deaspra olivei bulbare, lateral de nervul 7 si med de nervul 8. Nervul
intermediar are acelasi traiect cu n facial.
Ramurile nerv intermediar sunt n plietros mare, coarda timpanuli, ram
comuniant cu plexul timpanului, la aceste ram se adauga n pietros
mic superficial si ram meatului austic extern.
N pietros mare. Ia nastere in canalul facialuiui si iese la niv stancii
lui Alopius pe fata ant a stancii temp pe sub gangl trigeminal si se ins
Ese cu n pietros profund, din n carotidian intra ptr a fosrma n
canaluiui vidian ce ajunge in partea lat a foramenului acerum, se
foreaza lama fibroasa de la acest nivel lat de carotida interna si
ajunge in artea post a fosei pterigopalatine ptr a se termina in gangl
pterigopalatin al lui Merkel.
Coarda timpanulu ia nastere in segmentul mastoidian, se angajeaza
intrun conduct osos care se deschide pe peretele post al casei
timpanului. Il strabate in maniera unui arc, partea sup a membr
timpanului nivel la care nervul este situat intre stratul intern mucos si
stratul mijl mucos, se angajeaza apoi in canalu si iese intrun orificu si
ajunge la baza craniului in fosa infratemp. N coarda timp este sit ant
de m pterigoidian. Pt a se anasomoza cu n lingal din mandibula.
Dupa anastomoza ajunge la gangl sublingual si submandib de la care
peaca fibrele postgangl ptr glandele salivare sau fibre
vasodilatatoare.
N pietros mic superficial. Isi are originea in partea lat a gangl
geniculat, iese din stanca temporaluiui prin hiatusurile accesorii ale lui
Falopius si ajunge pe fata anterosup a stancii la niv pietosului mare.
Se anasomozeaza cu micul nerv profnd si cu ram din plexul nervos al
arterei meningee mijlocii, strabate canalul nenumit al lui Arnold si
ajunge la baza craniului, el corespunde ramului comunicant cu plexul
timpanic. Ramul meatic acustic extern inerveaza membrana
timpanica, pavlionul urecii, conca, lobulul urechii, foseta naviculara si
radacina helixlui.
Aticuatia sfenomandibulara. Intre capul mandibular si fosa
temporala impreuna cu condilul. Suprafete artic. Capul mandibular
prezinta o orientare anterolat spre medial, prezinta in portiunea mijl o
creasca care o imparte in doua una ant neart si post artic. Capul
articular are o lungime de 18-20 cm. Suprafata capului mandib este
convexa. Fosa mandibulara este impartita de fisura pietrotimpanica
intro suprafata ant articulara si o supraf post ce este neartic
retroglaseriana si care formeaza peretele ant al conductului auditiv
extern. Sprafata preglaseriana nu este acoperita de catlaj hialin si
prezinta o ingrosare a periostului. Ant fosei madib prezinta articular
condilul temporalului fiind acoperita de cartilaj hialin, deoarece cele
doua supraf artic nu isi corespund va interveni discul aricular care
este mai ros la extremitati si mai subtire central impartind cavitatea
articulara intr-o portiune emeniscenta si una meniscomandib. Central
discul poate fi perforat astel k cele doua compartimente comunica.
Discul se fixeaza pe colul mandibular, ant d insertia fibrelor din m
pterigoidian lat iar post unor fibre conjuctive care formeaza fraul
meniscal posterior ce limiteaza miscarile ant ale capului mandibular.
Capsula articulara. L niv polului mandibular, capsula art se inser ant
langa menisc iar post la distanta de acesta la 4-5 mm. La niv
temporalului capsula art se insera sup pe marg ant a condilului
temporal, in partea post se insera ant scinzurii lui glasser, lat pe
tubercul si radacina longitudinala a zigotului si pe spina sfenoidului.
Capsula este form de fibre musc scurte si fibre lungi superficiale
temporomandibulare. Este intarita de catre ligam care se impart in
ligam adevarate si ligam la distanta sau accesorii. Ligam adevarate
sunt ligam laterale si med. Ligam lateral se insera pe condlilul temp si
radacina longit a zigom si se termina pe partea postero lat a colului
capului mandibular. Ligam med din partea med a fosei mandib ant
scinzurii lui glasser la partea post a colului mandibulei. Ligam la
distanta sau accesorii sunt ligam sfenomandibulare care merg de la
spina sfenoidului si se indreapta pe fata med a ram mandib unde se
termina prin bifurcatie, impreuna cu colul mandib delimiteaza foseta
retrocondiliana a lui Juvara prin care trec vasele maxilare si n
audiotemp. Este socotita de unii ca o intarire externa a aponevrozei
inerpterigoidiene. Juvara descrie si un ligam timpano mandib care
merge de la osul timpanal la fata interna mediala a ram mandibulare
la niv glandei linguale.
Ligam silomandbular, de la siloida la marginea mandibulei si
pterigomandibular de la procesul pteriglidei la linia miohioidiana. Este
numit si aponevroza buccinaofaingiana, ant inserandus-e
buccinatorul iar post constructorul faringianului. Vasculaizatia
articulatiei este asigurata de ram din arterele superficiale maxilara,
auriculara post, faciala, faciala ascendenta. Inervatia bogata, ram din
trigemen. Miscarile de ridicare coborae pe un ax transversal prin
gura, miscari de lateralitae sau diductie.