Tt ^D.'>ft?

2. Structwra celulei bacteriene 4 Uetl i'{r'crr,Ofirt0r4te

2t".* ul3
2. \- Bacteriile s-ar putea subimplrli in:
\{.
- bacterii rigide, cu perete celular dens,
imobile sau mobile' dintre care unele formeazd'
Nocardia)' iar altele sunt siil
streptomyces'
rnicelii (de exemplu Mycobaoterium, Actinomyces,
artificiaie (majoritatea bacteriilor cate vor
fi studiatel T;' a

r-rnicelulare simple, cultivabile pe medii

Rickettsia, Chlamydia);
sau parazili strict intracelulari (de exemplu
(de exemplu spirochetele);
- bacterii flexibiie, cu perete celular subiire
(de exemplu Mycoplasma)'
- bacterii lipsite de perete celular

Celulabacteriand.procanot[,areoseriedecaracteristicistructuratediferitedeceiula
in mod comparativ in urmdtorul tabei'
eucariota. Aceste caracteristici vor fi prezentate A.

rE
procariota)
Tabel nr. l. Caracteristici comparative (celula eucariotilceluia
n{
f-

Celula eucariot[ Celula Procariotd

I nu prezint[ membrand
Nucleul - prez-rntd rnembran[

- are mai mulli cromozomi - are un singur cromozom circular

- prezintf, rParat mitotic - absenla mitozei

prezintd: pt*r"t[ leticul endoPlasmic'

Citoplasma ""
- reticul eirdoPlasmic mitocondrii,ltzozomi

- mitocondrii prezintdribozomi 70S

membrana citoplasmaticd nu conline
- lizozomi
s
- ribozomi 80S steroli (excePlie MYcoPlasma)
C
- membrana citoPlasmatici
i
conline steroli

Peretele celular - absent sau compus din - are structurd complexd, prezentdnd
glicopeptid, Proteine, liPide etc'
T
celulozd sau chitind'
I
- nu prezintd glicoPePtid
absentd adesea prezentd
Capsula

12
 bacteriilor
2. 2. F ormaqi dimensiunile

form6' bacteriile se pot grupa in mai multe categoni:

2.2.i'Dupi
a).detbrm6cocoidald,cudiametreegalesauinegale(coci),dispusetzo|alsaugrupat' #ffi rxryE'CI'

9i stafilococii sunt sferici'

t"t-io":tt-,:"::
\{ajoritarea DlvvrvvvY-^-- r.
l'laJorrLar'd steptococilor 1,3"'^":::,,,,-,"
de diviziune
-1. *^^r renttormt' tn functre de planurile
gonococii meningococii sunt
I
:1:,a ,;l
sunt lanceolati. Ei

rezultd'odispuneremaimultsaumaipulincaracteristic['spreexemplu:
dispuqi in ciorchine;
- stafilococii sunt coci sferici

-pneumocociisuntcocilanceolalidispuqiindipio;
(diviziune in planuri succcslve
- streptococii sunt coci dispuqi ?n lanluri i:

;.':
Sn1 :.
Paralele)' *44
={"::: r;
'ri$iiii" i , .il
,fi;;i!'
b).cuform6debastonag(bacili),dreplicucapeteleuqcrrrotunjitelenterobacteril). +,ftf.- -' .' '
'$.1,ril,: .

dreplicucapeteletiiatedrept(B'anthracis),fuziformi,CuambeieCapeteascutiie
palisade - bacrlii
mod caracteristic (de eremplu in
,5T, :i't '
'a.:

(Fusobacterium), dispugi uneori t"l, :

: i-t
r" .

pseudodifterici)' {:ti "

.g: :
1

influenzae' B' pert-ussis' B' abortus)'

+,t':
c). cocobacili (exempl u H' &i:+,
6l ,:
-V. cha]eraz, spirili qi spircch.:te
-7. pallidunt's. *i :r:..-i:'

d)' forma spiralatf, (vibrioni

singure celuie, prezinta un
rezuh6 prin muitiplicarea unoi
unele bacterii, inclusiv dacl
:

6ytji:r,ri l
Proteus)' 6;
pleomorfism accentuat (de exemplu li!i

rt ftzici, clrimici, biologici, pot apdrea i.

in cuituri vechi sau sub influenla unor
facto .i,i'ir
i@,;r.,.:,
#ri::{:
umfl ate' ramific ate etc'
:.r .r

forme modificate, fil arnentoase' EH::, .

ffit"
Sl,
&.'::
5e--
2.2,z.Dimensiunt|evaiazdinfuncliedespecie,decondiliiledemediu,virstaqi * ;t: .
6i;!-'- :j. I

de exemplu' pentru 4:+ . ,,

dezvoltare al culturii. in general sunt de ordinul micrometrilor' :&;::.':'

* ..
stadiul de 3Ef-
++_ -
-1 .

*t-
It
-

coci0,5-2pm,iarpentrubaciliaS-210,5-l0pm.Flageliipotatingedimensiunidepdn6la *n

*,.;
frFl
10 ptm. *i';:-'
*-j
-.

i*s
ffi:
r

DatoritSdimensiunilormici,bacteriilepotfivtzodrizatenumaicuajutorul o *3-'j
ft;
lumina transmisd direct, atunci cdnd
utiliz:.1ro ," o.,11-.,
microscopului, fie clasic, cu
obiectiv (de imersie) cu o mdrire de 90-100
x s11e@a@-o amplificare
mdrire de r0 X qi un
g00-1000 x,,fie utilizand arte tipuri de microscop' Spre
!

bacteriene de circa i .
a dimensiunilor b,r
iluminarea in ,*it,':
fluorescent creqte puterea de rezolulie'
',

colorare #b;- ,
exemplu, rttrLtzateapreparatelor ffiFi
ffi
.

pallidum'
preparatelor p,roaspete ;i evidenlieteaT' ffii
obscur pemite examinalea ffi-,
rct t:
ffia']"
ffig;:

ffi
%..

13
ffi-: -:
ffi'
rs$gril -
ffit
ffit,
IEP?'I::
 2,3. Componentele structurale ale celulei bacteriene
ExistS doud tipuri de elemente structurale:
- structuri constante, intdlnite la toate speciile qi
- structuri facultative, intdlnite numai la anumite specii, in anumite conditii.

2. 3. l. Structuri constante ale celulei bacteriene

Structurile constante ale celulei bacteriene sunt. reprezentAte de perete, membran[
citoplasmaticd. mezozom| citoplasmi (cu ribozomi qi facultativ cu incluzii, vacuole,
plasmide). nucleu.

2.3. 1.1. Peretele bacterian

Peretele bacterian reprezinti un inveliq obligatoriu (lipseqte la Mycoplasma).
, Are o
grosirne de circa 15 prm.

Bacteriile gram-pozitive confin aproximativ 80-90% mureind (peptidoglican.

-ulicopeptid parietal). Mureina este formatd din lan,turi polizaharidice (din care fac parte in
moci esentrai acidul N-acetil-muramic ryi N-acetil-glucozamina) legate intre ele prin punti
peprid ice.

Bacteriile gram-pozitive relin violetul de genliand (au culoare violet la coloratia

gram), modalitatea de evidenfiere fiind detailatd in cadrul lucrdrilor' practice.
La unele
bactcrii, reteaua de bazd' este acoperiti de relele suplimentare cu specificitate
antigenrci,
alcdfuite de exemplu din acid teichoic (polimer de ribitol fosfat gi glicerol
fosfat). Dintre
bacteriile gram-pozitive am putea aminti stafilococul, streptococul, enterococul,
bacilui
difteric. bacilul antraxului, clostridiile etc.
in cazul bacteriilor gram-negative se descrie in mod suplimentar prezenla unei
membrane exteme (un bistrat fosfolipidic), iar mureinareprezint[ circa
rc-20% din structura
peretelui. Ea este asociatd cu structuri lipidice, glucidice gi polipeptidice.
Lipo zaharidul
(endotoxina) are in componenld doui structuri esenfiale: lipidul
A qi polizaharidul O.
Bacteriile gram-negative se decoloreazi cu alcool-acetoni gi se recolo reazd
cu fucsini diluatd
(au culoare roqie la coloralia gram). Dintre bacteriile gram-negative am putea
aminti
.
meningococul,
-qonococul, enterohacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii _qram-negativi etc.
Bacteriile acid-alcool rezistente (de exemplu mycobacteriile) conlin o mare
cantitate
de lipide ia nivelui peretelui. Rezisti decolordrii cu acid-alcool (au culoare
roqie pe fond
albastru la coloratia Ziehl-Neelsen), modalitatea de evidentiere fiind detailatd in cadrul

14
 s6 reprezinte o etap'd esenliala
de diagnostic atunci cdnd se
rilor practice qi continuand
tehnici
la un arume pacient, in ciuda descoperirii unor difente
sioneazd"tuberculoza +

sondelor nucleotidice sau amplificarea genericd)' In

me de laborator (inclusiv utilizarea
"atipice")'
(in special M. tuberct'ilosis, dar 5i numeroase my'cobacteni
de mycobacterii -_^ -^--:--
priu
aparea coiorate asemSn5tor dupi
colorarea
specii bacteriene care pot
existS gi alte
dilteric'
Ziehl-Neetsen. spre exemplu bacilut
nbrand Rolurile Peretelui bacterian: ,
(coci' bacili etc);
acuole, - prin rigiditate asigur[ forma caractensti"dgtu"t"nei
-asigurarezistenlabacteriei(deexemplulavariatiialepresiuntrosmotice$1ia
ia 20-3C atm')l
uni interioare care pot ajunge p6nd
antigenul O-lipopolizaharidic' in
- are rol antigenic (carbohidratul C ia streptococ'
Are o bacteriilor gram-negative etc) ;
pentru bacitiofaSi;
- prezintdreceptori, de exemplu
participd'lcfiimarea septBlui transversai'
rglican. - are rol in diviziunea bacteriang
(exempiu beta-lactaminele' vancomicina'
pafie 1n - la nivelul lui pot acliona unele antibiotice
n punti icloserina).
peretelui'
gram-pozitivi dupl indepartarea completd a
Protoplastul reprezintf, bacteria
protoplastul se
care lizeazd mureina' in medil hipotone
;o1oralia exemplu sub acliune a ltzozrmttlui
,a unele Este c structuri care nu se poate
multiplica'
gram-negativA ,lupd degradarea parfiald a
peretelui
tigenrc6, Sferoplastul reprezintd bacteria
hipotone sferoplastul se iizeazS' Sprc
r. Dtntre o cantitate mai micd de mureind)' in medii
baciiul bire de protoplast, se poate multiplica'
(enzime hidrolitice care degradeazi
Anumite bacterii produc autolizine
peptidaze)' Este probabii' ea aceste
nla unei licanul, spre exemplu glicozidaze' amidaze'
creqterea qi multiplicarea bacterian['
sttuctura !e sd aibi un rol in
zaharidul Formele L
gerrneni modificali structural' Au fost numili fonne
rridui O. in 1935 s-a observa tprezenlaunol

rd diiuatd dupdnumeielnstitutuluiDr.ListerundeS-audescoperit.Nueraudefapt
cu peretele bacterian modificat'
ra aminti rrsanisme noi, ci variante ale unor microorganrsme
inductori s-au putut obline forme "L" de la
ivi etc. izandu-se lizozimsau penicilinS ca agenli
forme "L" sd explice prin prezenla ior in
cantitate ritatea bacteriilor. Este posibii ca aceste
infeclii ale aparatului urinar)'
: pe fond ism anumite infeclii cronice (de exemplu
in cadrul

15
 Z. 3. 1. 2. Mernbrana citoplasmatic[

intre perete qi citoplasmi exist[ membrana citoplasmaticd avAnd grosimea de 4-5 pm,
consideratd un "mozaic fluid", compusi din fosfolipide qi proteine inclavate. Membrana poate
ft ytz:talizatd cu ajutorul microscopului eiectronic. Are un caracter hidrofil la exterior 9i

hidrofob 1a interior. Nu conline steroli (cu exceplia Mycoplasmei).

Roluri:
- filtru selectiv datoriti penneazelor (rol in permeabilitate qi transport);
- conline enzirne ale metaboiismului respirator (de exemplu citocromi);
- este sediul majorit[1ii activitdlilor enzimatice ale celulei bacteriene (de exemplu
interuine activ in procesele de biosintezi);
- are rol in diviziunea celulard, contribuind la formarea septului transversal;
, - este implicati in chemotaxie prin receptorii de pe suprafala sa;
- asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (de exemplu polimixine).

2.3.1.3" Mezozomii
Mezozomli se forme azd prin inva-einarea membranei citoplasmatice de care r[m6n
legali. Au strucfura chimici a membranei citoplasmatice qi aceleaqi funcfii in permeabilitate gi
respiratie. Sunt mai dezvoltati la bacteriile gram-pozitive. Cu un capdt se pot fixa de
materialul nuclear, favorizdnd distribuirea in mod egal a'genomului intre cele doud celule
fiice.
Au rol qi in formarea septului transversal.

2. 3. l. 4. Citoplasma: structurd, conlinut

Are o structurd mai simpl5 fa![ de citoplasma eucariotelor. Este constituitd dintr-un
sistem coloidal format din proteine, enzime. lipide, pigmenli, hidrali de carbon, sdruri
minerale qi apa. Confine in mocl caracteristic o mare cantitate de ARIrl, explicindu-se astfel
colora{ia intens bazo{id observatf, la microscopul optic pe preparate colorate uzual.
Particulele citoplasmatice studiate sunt: ribozomii, incluziile, vacuolele; in citoplasmd
pot exista qi elemente facultative - plasmidele, formafiuni de ADN extracromozomral.
- la celula tAirdri citoplasma este intens coloratf,, omogenf,, conline ARN in cantitate
mare. este clari:
- ia ceiula "bitrana" citoplasma are aspect granular.

16
 ro1
, 2.3. 1. 5. Ribozomii: structurd'
qi o mdrime care deplnde o".."o""'::rii *:l::,:="- s1

Ribozomii au form6 sfericd ,t .-

Itm, Dinpunctdevederechimicconlincirca650/,APNriribozomal)AuConstanta qi
)oate sentaredeT0unitiliSwedbergEisuntconstituiiidindouasubunititidecAte30S ,t>
care trec moieculele
caoal prin
subunitdli se foneeazd un
or $1 ectiv 50 S. intre cele dou[
prolelcc'
m (mesagcr) in cursul sintezei
cle brosi,tezr prot.-ic'i. Au
iendinla de a se grllpil
roi esenliai in procesur
Ribozomii au
cu eficienld rnai mare in
biosinteza proter':a'
polizomi (poliribozomi)
transcrierea
Biosintezaproteinelorareloclaniveluiribozomrlor,Initial^areloc de la gct-iot-,
(mesager)' care va transporla aceasta infol:na1ie
rl]1piu iei genetice pe ARNm
forma unei copii complementare'
nivelul ribozomiior' sub
de iranscriptazl('qtx
polimeraza ADN-dependenti)'
sinteza ARNm este catalizati
Traducereamesajuluigeneticesterealizat5lanir,elrrlribozomilordecdtreARNridc
aminoacizii pe care ii transl'ortd'
fer). care pune Ir dispczitie specitici in
speciflca a nucieotideiol este transpusi inir-o secVeuqS
Succesrunea

inoaciziicareintr6inconstituliaianluluipolipeptidicdinproreinaincursdefbnnare-
remall
ltate gr 2.3.1.6. incluziiie perioadet
structuraie inerte ce aparin citoplasmd la sf6r9ltul
ixa de incluziile sunt formaliuni
colpusculii metacromatici ai
ce lule activS. Pot conline polimeri anorganici (de exemplu
crc$tere ^* o- o'o+i i c

luiCorynebacterium),substanleanorganicesimple,polimeriorganici(rezen.orenelgctiC
ales la germenii sporulali
aerobi)' lipide etc'

2.3.1'7' Vacuolele
care conlin difente substanle in
soiulie apoasd' Ari o
Iintr-un Vacuolele sunt formaliwri sferice
sltruri membrand lipoproteicd numitl tonoplast'
e astfel

2.3.1.8' Nucleul: structure' rol

partea ccntrala a
nuclearl vine in COntact direct cu citoplasma' Este locahzatdin
;piasm6 Masa

celulei. Conline ADN, nu are nucleoli'

; ar-ttttate Uniculcromozombacterianestealcatuitdintr-osingurdmoiecuiddcADNdublr-r
,Cuaspcctulunuitirlung,inchisintr-uninelgireplicatpeelinsu;i.Replicarea
ui bacterian se face printr-un mecanism semiconservativ'

t]
 Nucleul deline informalia geneticd necesard proceselor vitale de cregtere 9i

'multiplicare.
Codonul
Din punct de vedere func{ional, 3 nucleotide. consecutive din structura moleculei de
ADN form eazd un codon. Codonii delin informafia genetici pentru a plasa intr-o anumit[
secventi un anumit aminoacid, in ianlul polipeptidic care va fi sintetizat la nivelul
ribozomilor.
Cistronul
Cistronul reprezintd o subunitate funcfionald a genei, capabilS sd detetmine
independent sinteza unur lant polipeptidic.
Cena

Gena repre zintd o porliune a genomului, respectiv o anumitd secvenld de nucleotide

dispuse iiniar. Poarti inscrisd in structura sa informatia geneticd necesar[ pentru sinteza unei
proteine specifice,.stt-ucturale sau funclionale (enzime).

2. 3.2. Structuri facultative

Siructurile facultative ale celulei bacteriene sunt reprezentate de capsuli, cili (flagelii),
fimbrii (pili) 9i spori (forme de rezistentd).

2.3.2.1. Capsula: structurd, ro1, evidentiere

Unele bacterii prezintd Ia exterior o masd gelatinoasS, capsula. Existi bacteril care
delin o capsuld bine definitd, cu structurA polizaharidica (S. pneumoniae, K. pnest.m.oniae etc.'l
sau cu str-ttcturd poiipeptidi cd (Bacillus anthracis etc.).
Roluri:
- factor de virulent[, impiedicind fagocitarea bacteriei qi favorizind invazivitatea;
- permite aderarea unor bacterii (ro1 de adezin[);

- barierd protectoare fa![ de bacteriofagi;

- conline substanle cu specificitate antigenic[ (de specie sau de tip) - antigenul K. Spre
exemplu. in cazul S. pneumoniae exrstd.peste 80 tipuri antigenice capsulare.
Referitor la modalitdlile de evidenliere ale structurilor capsulare, este de mentionat ci
prin coloratia cu albastru de metilen sau tuq de China in jurul bacteriei apare un halou
necolorat. Exisia ;i coioraiii speciale pentru capsul5, de exemplu coloralia Hiss. Structura
antigenici a capsuiei perrnite identificarea bacteriilor, spre exemplu prin reacfia de umflare a

18
'e 5i
lei (Neufeld) atunci ctnd se folosesc seruri polivalente sau monovalente anti-capsulare

identificarea pneumococilor.

ei de
2. 3. 2. 2. Flagelii: structur[, ro1, localizare
rmitd
Cilii sau flagelii conferi mobilitate bacteriilor. Mobilitatea poate fi evidenqiat[ in
velul
proasplt (intre lamd qi lameld).
Flagelii sunt formaliuni fine, alungite, .flexibile, cu origine la nivelul corpusculului
Din punct de vedere chimic flagelul este de naturd proteicd (flagelina).
mine
Roluri:
- in mobilitate;
- antigenic (datorit6 structurii proteice-antigenul H);
otide
- in clasificarea bacteriilor (prin numdr qi distribulie).
unci
Dup6 locabzarea gi numIrul flagelilor, bacteriile pot fi:
- monotriche (cu un flagel dispus la o extremitate), de exemplu V. cholerae.

aeruginosa;
- lofotriche (cu un minunchi de flageli dispus 1a o extrernitate);
elii),
- peritriche (cu mai mul1i flageli dispuqi de-a lungul suprafelei bacteriene), de exemplu

coli, P. mirabilis, S. typhi.

2. 3. 2. 3. Fimbriile (pilii)
care
Sunt formaliuni scurte, frne,frfr rol in mobilitate.
etc.)
Exist6 pili comuni, cu urm[toarele rolurit -

- in aderenla bacterianl (adezine) qi

- antigenic (la unele bacterii).
ExistS pili "F" (sexuali), determinali genetic de factorul de fertilitate F (episom).
:?..:t.
rer
. indeplinesc rolul canalului de conjugare. re;i'

ffi
Spre
ffi
ffi
2. 3. 2. 4. Sporii: structurd, compozilie chimic[, rol, localizare ffi
Fenomenul de sporog enezd.este mai des int6lnit la Bacillaceae (genurile Clostridium gi ffi
at cd ffi
illus). ffi
alou
Materialul genetic este concentfat gi, impreuni cu apa legatd, lipide, Ca#, Mg#, este ffi
)tura
urat de un strat protector (membrana spora16, cortexul sp.oral, inveligurile sporale). ffi
lre a ffi
ffi

t9
$t

re
 Roiuri:
favorabile un spor se poate
- formd de rezistentd 9i conservare a speciei (in condilii
transforma intr-o b acterie-forma ve getativ[) ;

sutrstanle chimice qi antibiotice.raze

UV etc^
- rezist[ la c6ldurd. uscdciune, la anumite
SPorul Poate fi localizat:
(LaB' anthracis);
- central sau subterminal' mai mic dec0t celula
(la Ctostridium hystoliticum etc')
- central sau subterminal, mai mare decit celula
cu aspectul de "b[1de chibrit")'
- terminal (de exempl ula Clostridium tetani,
verde malachit) sau pritr
Poate fi evidenliat prin coloralii speciale (de exemplu
coioralia Gram (1ocul sporuiui rdmine necolorat)'
E,stesensibillaformol.propiolacton[etc.Estedistrusprinautoclavare'

3. Fiziotogia bucteriand -+ A*a z Pl i l.hAte{aa

E o.1 . z-B
3. 1. Constitutia chimici a bacteriilor

3. 1. 1. APa: Procent' rol

umedl a bacteriei' Existd apd iiberi
APa rePrezint[ mai mult de 75-85% din greutatea
structuri' Sporii au pulind apd' in
(rnediu de dispersie) qi api legati fizico-chimic cu diferite
special api legatd'
Roluri:
- mediu de disPersie;
- reactiv in reacliile metabolice;
- etapi final[ a unor reactii oxidative'
Bacteriile sunt fiinle acvatice prin excelen!['

3. 1. 2. Substantele mirterale
uscatl a bacteriei Ei vartazd'
Substantele mincrale reprezinti z-30% din greutatea
a mediului' Unele elemente intrd
functie de specie. r,arsta culturii. compozilia chimicd

20