Professional Documents
Culture Documents
DATE GENERALE
DATE DE AMPLASAMENT
AMPLASAMENTUL
Comuna BARZA VA,, Judeul Arad
TOPOGRAFIA
Amplasamentul aparine Cmpiei de Vest, terenul este plan, fiind situat pe valea MUREULUI, cota terenului se
situeaz aproximativ intre cotele 99.00 -100.00 sistem local.
GEOLOGIA SI SEISMOLOGIA
Din punct de vedere geologic amplasamentul este aezat pe formaiunile depresiunii panonice, depresiune ce a
luat natere prin scufundarea lent a unui masiv hercinic, constituit din isturi cristaline. Peste cristalin, situat la
cea. 1000 m adncime, stau discordant i transgresiv formaii sedimentare ale panonianului i cuaternarului care
are o grosime de cea. 250 m i este alctuit din formaiuni lacustre i fluviatile, prezentnd o stratificaie tipic
formaiunilor din conurile de dejecie. Cuaternarul este constituit din pietriuri i bolovniuri n masa de nisipuri, cu
intercalaii de argile i prafuri argiloase.
Amplasamentul se situeaz n localitatea BARZAVA, iar alternana de strate permeabile, permit ascensiunea apei
subterane funcie de variaiile regimului precipitaiilor din zon.
Conform macrozonrii seismice, dup Normativ P100-92 - localitatea Arad se ncadreaz ntr-o zon seismic de
calcul notat cu "D" creia i corespund K=0,16; Tc=1,00.
Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.
CAILE DE ACCES
Accesul in amplasament se va asigura de pe strzile existente ale localitii BARZAVA.
Stabilesc de comun acod prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor de construcii:
Nr. Lucrri ce se controleaz se verifica sau se Documentul scris care se Cine Nr. si
cit recepioneaz calitativ si pentru care trebuie incheie: ntocmete si data
intocmite documente scrise PV - pr. verbal semneaz actului
PVRC - pr.verbal de l-Inspectia in ncheiat
recepie calitativa Construcii
PVT - pr.verbal de trasare B-beneficiar
CRM -caiet evidenta pt. E-executant
recepia materialelor P-proiectant
0 1 2 3 4
/. LA-PRELUARE AMPLASAMENT
1.1. Predarea-primirea amplasamentului si a PV BEP topometru
bornelor de reper
1.2. Trasarea pe teren a obiectului PV BE
0 1 2 3 4
//. EXECUIA IMBRACAMINTII
2.1. Verificarea vizuala si nivelitica a pavajelor PV BE
BENEFICIAR:
PROIECTANT SEF PROIECT: ing. HORIA COSTAN
EXECUTANT:
NOTA:
1. Coloana 4 se completeaz la data incheierii actului prevzut in col.2.
2. Executantul va anuna in scris ceilali factori interesai pentru participare cu minim 10 zile inaintea datei la care
urmeaz a se face verificarea.
3. La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construciei.
TRASAREA LUCRRILOR
Trasarea lucrrilor consta in stabilirea amplasamentului, in funcie de poziia reperelor de nivel. Reperele de nivel
se predau de ctre topometru.
In execuia lucrrilor trebuie sa se respecte cu strictee trasarea, orice modificare a amplasamentului putandu-se
realiza numai cu acceptul proiectantului.
CURENIA PE ANTIER
Curenia si intretinerea mijloacelor de munca la locul de munca, degajarea locului de lucru de materiale si
mijloace de lucru si transportarea lor in afara locului de munca intra in sarcina executantului lucrrilor de
constructii-montaj si trebuie urmrite atent avnd in avnd in vedere consecinele economice de interes general si
anume:
economie de materiale, timp si manopera;
comoditate in execuie;
evitarea unor accidente de munca:
influenta asupra calitii lucrrilor;
urmrirea lesnicioasa a execuiei.
10. In exploatarea drumurilor, dupa terminarea lucrrilor de imbracaminte, se vor respecta de ctre organele care
administreaz drumul toate prevederile legale prevzute in decretul nr. 328/1966 si modificrile ulterioare ale
Ministrului Transporturilor. Se va prevedea semnalizarea rutiera (indicatoare de circulaie).
11.In conformitate cu legislaia in vigoare, instalarea indicatoarelor rutiere se face cu acordul organului care
rspunde de sigurana circulaiei (Primria Barzava, Politia).
12.De asemenea, felul si amplasarea marcajelor prevzute de STAS 1848/3-71 se va stabili de organele care
administreaz drumul cu acordul organelor de politie judeene.
13.Pe linia prevenirii incendiilor se va respecta Decretul nr. 290 din 1977, Norme generale de protecie impotriva
incendiilor la proiectare si realizarea construciilor si instalaiilor, Norme tehnice de proiectare si realizare a
construciilor privind protecia la aciunea focului 1118/83.
14.Se prevede respectarea normelor specifice de Protecia Muncii, articolele: VI - organizarea de antier;
IX - activitate pe timp friguros;
XI - executare transport;
XII - depozitarea materialelor; XIV - scule si dispozitive;
XVI - utilaje mecanice de ridicat; XXI - lucrri de terasamente;
X - incarcare si descrcare de materiale
XIII - electrosecuritate;
XVIII - utilaje si dispozitive de construcie
S.C. TOPOCONS SRL. arata ca masurile si indicaiile din proiect nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
urmnd sa ia in completare orice masuri de protecia muncii si sigurana circulaiei pe care le vor considera ca
necesare si pe care le vor solicita autoritilor locale de specialitate.
Tinand seama de situaia concreta a lucrrilor (din timpul executrii sau exploatrii), executantul si beneficiarul
raman direct rspunztori de aplicarea acestor lucrri. naintea nceperii lucrrilor de terasamente, beneficiarul va
degaja terenul de orice sarcina, ndeosebi de acelea care pot produce accidente (reele electrice etc). La orice
instalaii intalnite in timpul execuiei se vor opri lucrrile si se va solicita prezenta deintorului de reea.
Pe tot timpul execuiei lucrrilor, constructorul se va ingriji ca sa nu mpiedice scurgerea naturala a apelor, evitnd
colectarea lor in depresiunile de pe platforme, ceea ce poate produce micri (lunecri) de terenuri.
MEMORIU TEHNIC
Prezenta documentaie tehnica in faza de Proiect Tehnic s-a intocmit la solicitarea Primrie Comunei
Barzava.
Ca indicator de dezvoltare urbana studiile releva ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30 la suta din
suprafaa intravilanului unui oras iar distribuiia acestora sa permit cetenilor sa aiba acces la ele in aproximativ
15 minute de mers pe jos. In acesta idee, Ministerul Mediului a iniiat (inca din toamna trecuta) un act normativ
(Ordonana de urgenaa nr. 114/2007 pcnruu modificarea si completarea Ordonanei de urgenaa a Guvernului nr..
195/2005 priviind protecia mediului) prin care instituia doua obligaii cheie pentru autoritile locale: sa nu schimbe
destinaia terenurilor amenajate ca spatii verzi si sa asigure creterea acestor suprafee verzi la 20 mp/locuitor,
pana in anul 2010 si la 26 mp/locuitor, pina in anul 2013.
Pentru a veni in sprijinul autoritilor pubiice de a atinge acest obiectiv, Ministerul Mediului a lansat
conform OUG 59 din 2007, aprobata prin Legea 343 din 2007 si a Ordinului 1166 din 2007 -Programul nationll de
mbuntire a calitaiii mediului prin realizarea de spatii verzi in localiti.
Avind in vedere prevederile Programului naional de mbuntire a calitii mediului prin realizarua de
spaii verzi n localiti, ce urmrete ca obiectivele generale de dezvottare i modernizaee a spaiilor verzi din
localiti s se ndeplineasa prin nfiinarea de noi parcuri, scuare i aliniamente plantate, precum i necesitile
populaiei la iniiativa si in administrarea Primriei.
Realizarea proiectului de investiii va asigura un impact pozitiv economic i social.
Prin crearea zonelor de recreere adresate n special tinerilor se ncearc meninerea in comunitate a fortei
demunca.
Prin amenajarea spaiilor verzi va spori gradul de confort al locuitorilor. De asemeni, sigurana copiilor va fi
asigurat prin crearea locurilor de joac dedicate cu echipamente care satisfac toate standardele europene n
vigoare.
innd cont de aceste elemente, necesitatea i oportunitatea investiiei devin majore.
La elaborarea documentaiei in faza Proiect Tehnic s-au avut in vedere si s-au utilizat datele culese de pe
teren.
Parcul amenajat urmeaz sa fie reamenajat ca loc de odihna si de joaca pentru copii.
Prin proiect se prevede amenajarea unui parc in localitatea Barzava, judeul Arad. Numrul de locuitori
este de 3100, astfel se realizeaz un spaiu verde amenajat de 5,56 mp/locuitor
Proiectarea, realizarea si funcionarea acestui obiectiv se vor face cu respectarea prevederilor: Ordinului
nr. 742/2004 emis de Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor, ale Ordinului Ministrului Transporturilor,
Construciiilor si Turismului nr. 1430/2005 pentru aprobarea Nonnelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii.
Amenajarea aleilor pietonale din dale prefabricate din beton de 6 cm grosime aezate pe o fundaie de balast de
20 cm prin intermediul unui strat de nisip pilonat de 3 cm. Aceasta structura rutiera se va incadra cu borduri de
10X30X100 aezate pe o fundataie de beton. Bordurile vor fi aezate la nivel. In sens transversal aleilor se vor
realiza cu panta de 2-2,5 % in vederea asigurrii scurgerii apelor meteorice ctre spatiile verzi.
Spatiile verzi se vor amenaja prin scarificare, mobilizare cu sapa, adaos de pamant vegetal unde este necesar si
insamantarea cu gazon. Se vor administra si ingrasaminte.
Pe ling arborescentul existent se vor complecta prin plantare toate golurile cu material arbustiv si arborescent
din flora autohton.
Se va amenaja un spaiu de joaca pentru copii pe o suprafaa insumata de 20X 30 m pe care se vor amplasa
(TOBOGANE, leagne, cataratoare, tiroliana etc.) care sa respecte condiiile de utilizare a acestora in sigurana de
ctre copii respectnd normele europene de sigurana si exploatare a acestora.
Se prevede realizarea unui spaiu dotat cu mese si scaune pentru vrstnici; Construciile propuse se incadreaza
in categoria de importanta D".
Fiind vorba despre o gradina publica (parc), toata activitatea de realizare a acestuia va trebui sa
urmreasc asigurarea indeplinirii funciunii specifice pentru odihna, agrement, recreaie, purificarea atmosferica,
educaie si instruire civica si estetica.
Astfel se dorete:
unificarea amenajrii peisagisiice din punct de vedere a imagini stabilirea i evidenierea funcional a diferitelor
zone, legarea lor;
creterea suprafeei de spaiu verde amenajat pe locuitor;
mrirea sigurantei n exploatare;
creerea unei atmosfere vii a spaiului verde;
diversificarea opiunilor de agrement n interiorul su;
Transformarea parcului n punct deatracie pentru turiti i localnic;; Plantare i gazonare
Tratarea libera, naturala a compoziiei care se reflecta in utilizarea de mase neregulate de arbori si
arbuti, de mrimi diferite si cu volumetrie variata o regsim si in parc. Alegerea speciilor de arbori si arbuti pentru
acest parc s-a fcut tinandu-se cont de vegetaia existenta si de cea inconjuratoare. Cadrul din jurul parcului
Suprafaa parcului va fi acoperita de gazon, arbori si arbust,, atat foioase cat si conifere, toate plantele folosite fiind
perene.
Ca si arbori avem specii de Betula pendula (mesteacn cu scarta alba), Pinus sylvestris (pin cu scoara
roie), Tilia tomentosa( tei cu flori parfumate), Aesculus hippocastanum, castan decorativ prin flori si fructe, Acer
platanoides, arar decorativ si toamna trziu prin colorit galben portoca.iu, Catalpa bignonioides, arbore decorativ
atat prin frunzele sale mari cat si prin fructele ca nite pastai lungi pe care le face, Prunus cerasifera nigra (prun
rou).
Arbutii folosii in amenajare au nflorire ealonat incepand de primvara devreme si pana in toamna.
Primele flori rosii-portocalii sunt ale gutuiului japonez (Chaenomeess japonica,, urmat ndeaproape de Forsithia cu
flori galbene, Deutzia cu flori de culoare roz, Spiraea sau cununita miresei, iasomie si hibiscus.
Subordonate ca mrime sunt plantele de inaltime mica sau trtoarele, majoritatea fund plante decorative
cu frunza verde tot timpul anului: pin pitic, ienupr, cotoneaster. Intercalarea mesteacnului cu pinul cat si a
prunului rou cu catalpa sunt elemente de interes in parc prin contrastele de textura, colorit si forme ale frunzelor si
scoarei pe care le au aceti arbori.
S-au gndit forme de aezare a arbutilor in trepte cat si combinaii de foioase cu conifere. Grupaje ce
conin forsitie ,gutui japonez.deutzie si ienupr ca si grupaje de hibiscus, spiraea.pin pitic si cotoneaster, ce sunt
amplasate atat la marginea peluzelor cat si In interiorul lor dau dinamica peisajului si asigura o nflorire ealonat
pe parcursul anului. Iasomia, planta parfumata ce ne incanta in lunile iunie-iulie este punctata acolo unde pasul
trectorului se oprete, in zonele de odihna.
Aranjamenee florale ce constau in combinaii de trandafiri de culori diferite le regsim in zona centrala a
parculu.. Aranjamentele se situeaz in peluzele de gazon acestea fiind la rndul lor delimitate de garduri vii din
Buxus (cimiir), planta mereu verde si care se preteaz bine la tuns astfel mentinanduse gardul viu la inaltimea
dorita .
DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI
Parc
alei pietonale 693.00 mp
gazon 15451.00 mp
rondouri de flori 500.00 mp
plantat arbuti 90.00 buc
gard viu 1800.00 ml
Amenajarea aleilor pietonale din dale prefabricate din beton de 6 cm grosime aezate pe o fundaie de
balast de 20 cm prin intermediul unui strat de nisip pilonat de 3 cm. Aceasta structura rutiera se va ncadra cu
borduri de 10X30X100 aezate pe o fundataie de beton. Bordurile vor fi aezate la nivel. In sens transversal aleilor
se vor realiza cu panta de 2-2,5 % in vederea asigurrii scurgerii apelor meteorice ctre spatiile verzi.
Aparatele care se vor monta pe spaiul de joaca pentru copii vor fi cu structura metalica/ lemn cu fundaie
de beton cu respectarea normelor europene.
Utiliti
Iluminat
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr. 1139-87 a cror
dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabelul 20
Tipul Mrimea Limea 6+2 nlimea 4+5 Lungimea 1+5 Observaii
A A2 200 300 1000;330 utilizat la trotuare
B B3 100 170 750; 500 utilizare la drenarile spatiilor verzi incadramente
laterale, etc.
I I 300 300 600 utilizate la intrri
P P 600 300 400 carosabile
Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt artate in tabelul 21.
Tabelul 21.
Caracteristici mecanice Condiii de admisibilitate
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B Kgf/cmp 40
Retistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru 30
lungimile de 1000,750 si 500mm Kff/cmp
Rezistenta la uzura, mm max. 1,3
Rezistenta la inghet-dezghet la 20 cicluri inghet dezghe fara sa apar fisuri
sau stirbituri
La amenajarea rigolelor, anurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevzute
in proiectul de execuie care pot fi cele indicate in STAS 10796/1-79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe antier din beton clasa Bc15 respectnd ntocmai elementele geometrice
date in detaliile de execuie si condiiile impuse in caietul de sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de execuie amenajarea anurilor poate fi fcuta fie cu elemente prefabricate din
beton de un tip agregat de diriginte, fie din beton turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini
speciale.
Incercrile preliminare de informare sunt executate pe eantioane de materiale provenind din fiecare
balastiera, cariera sau uzina propusa de antreprenor. Natura lor si fecventa cu care sunt efectuate sunt
artate in tabelul 23 completat cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificaiilor prevzute in prezentul caiet de sarcini,
eventual completat prin dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenta incercarilor de reeta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23
completat eventual de dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta dect cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de
cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde condiiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara antierului
prin grija dirigintelui.
Tabel 23
de calitate
Parte levigabila 4606-80 - O determinare pe lot
de100mc
Humus 4606-80 La schimbarea sursei -
Corpuri strine, argila in bucati, 4606-80 O determinare pe lot
argila adereni coninut de delOOmc
carburani mica
Granulozitatea sorturilor 4606-80 O proba la maxim 500mc pentru O determinare pe lot
fiecare sort si sursa delOOmc
Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru fiecare O determinare pe lot
sursa de 50mc
Rezistenta la uzura cu maina tip 730-89 O determinare la maxim 500m -
Los Angeles pentru fiecare lot si sursa
PIATRA Examinarea datelor din certificatul - La fiecare lot aprovizionat -
BRUTAPT. de calitate
PEREURISI
ZIDARI DE Rezistenta la compresiune a rocii pe 6200/5-71 0 ncercare pe un lot
PIATRA epruvete in stare uscata delOOmc
APA Analiza chimica 790-89 Pentru apa potabila nu este cazul. Ori de cate ori se
Pentru apa care nu provine schimba sursa sau
din reeaua publica de apa cand apar condiii de
potabila o analiza pentru fiecare poluare
sursa
Pichetarea lucrrilor
Pichetarea lucrrilor consta in materializarea axei si limitele fundaiilor sau a amprizelor lucrrilor, in funcie de
natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum si de implementarea unor repere de
nivelment in imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre antreprenor pe baza planurilor de execuie, pe care le va respecta intocmai si se
aproba de ctre diriginte consemnandu-se in registrul de antier.
Execuia spaturilor
1.Spaturile pentru fundaii vor fi executate conform desenelor de execuie care vor fi vizate"Bun pentru execuie".
Ele vor fi duse pana la cota stabilita de diriginte in timpul execuiei lucrrilor.
2.Sapaturiie pentru anuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din planele
cu detalii de execuie (limea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor), precum si a amplasamentului acestora
fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul anurilor de garda.
3.Sapaturiie pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea stricta a limii transeei, a inclinarii taluzelor,
a cotei si pantei precizate in planele de execuie.
4.SapaturiIe vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina
antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
5.Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de diriginte la o distanta, care nu va putea
depasi 1km dect in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescripii speciale.
6.In cazul canalizrilor, daca este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a
asigura securitatea personalului realiznd susineri joantive sau cu interspatii, in funcie de natura
terenurilor, care insa nu pot depasi dublul limii medii a elementelor de susinere.
7.Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a cror dimensiune depete 15cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecrui strat elementar nu va depasi
dupa tasare 20cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa ating 95% din densitatea optima uscata, Proctor
Normal.
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr.24 in care sunt indicate rezistentele pe
care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum si consumurile minime de ciment.
Tabelul 24
Compoziia betoanelor
1.Compoziia betoanelor este definita de proporia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea
liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale
prevede proporiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea
acestuia de ctre antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc7,5;
fie prin comparaii cu compoziii deja folosite, cu materiale identice, daca dirigintele accepta.
In aceste doua cazuri, antreprenorul trebuie sa prezinte dirigintelui pentru acceptare, intr-un termen de
minimum 15 zile inainte de data prevzuta pentru inceperea lucrrilor de betoane, studiul compoziiei si justificrile
necesare.
2.La stabilirea compoziiei betonului se va tine seama de prevederile "Normativului pentru executarea lucrrilor din
beton si beton armat C.140", lund in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 25;
cantitatea orientativa de apa de amestecare, conform tabelului 26;
rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabelul 25
Tabelul 26
CLASA BETONULUI APA, l/m3 PENTRU LUCRABI -ITATE
L2 L3 L4
Bc3,5 ... Bc7,5 Bc10 160 170 -
... Bc25 170 185 200
3.Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate in tabelul 27.
Tabelul 27
Agregat Limite % Treceri in masa prin site sau ciurul de:
02 1 3 7 16 25 31 40 71
A. PENTRU BETOANE DE CLASA <Bc7,5
0-31 max. 10 25 42 60 80 - 100 - -
min. 2 18 32 50 70 - 95 - -
0-40 max. 10 28 38 52 74 - 90 100 -
min. 2 16 28 42 64 - 82 95 -
0-70 max. 8 18 32 45 16 70 77 84 100
min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15
0-31 max. 8 22 37 55 76 - 100 - -
min. 1 14 27 45 66 - 95 - -
0-40 max. 8 20 33 47 69 - 88 100 -
min. 1 12 23 37 59 - 80 95 -
0-70 max. 8 18 32 45 61 70 77 84 100
mm. 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. PENTRU BETOANE DE CLASA >Bc20
0-31 max. 7 18 32 50 72 - 100 - -
min. 1 10 22 40 62 - 95 - -
0-40 max. 6 16 28 42 64 - 86 100 -
min. 1 8 18 32 54 - 78 95 -
Tabelul 28
GENERALITI
Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la alctuirea, montaju,, recepia si ntreinerea pavajelor
executate cu pavele autoblocante.
STANDARDE DE REFERINA
CARACTERISTICI
Se vor folosi pavele autoblocante de 6 cm grosime, din beton colorat in masa realizate din beton. Pavajul
cuprinde urmtoarele componente:
Infrastructura
Suprafaa finisat a infrastructure
Stratul de poz din nisip;
mbrcmintea din pavele;
Terenul natural este cel care se gsete la fata locului sub lucrrile de pavaj, teren care va fi studiat n
mod special i definit prin caracteristicile sale geotehnice.
Sistemul de pavaj flexibil presupune pavele aezate liber, pe un pat de nisip cu rosturi de tip elastic,
nguste, umplute cu nisip.
Elementele principale ale sistemului de pavaj flexibil sunt:
1. Infrastructura - cuprinde straturi de materiale aezate pe terenul de fundare, dimensionate n strict
corelare cu caracteristicile geotehnice de fundare i ncrcrile de proiectare funcie de destinaia de folosina a
lucrrii.
Rol principal: drenarea apelor de suprafaa i asigurarea rezistententei fundaiei pavajului.
2. Suprafaa finisat a infrastructurii - reprezint nivelul topografic al infrastructurii , de pozare a pavelelor,
fr modificri dimensionale ulterioare n ceea ce privete nivelul sau panta proiectata . Poate fi acoperita cu un
strat de membrane geotextile, avnd rol de:
- difuzie a aciunii de drenaj a apelor superficiale -protecie a nisipului de poz
- omogenizarea suprafeei de finisare i aezare uniform a pavelelor
Folosirea materialului geotextil este recomandat n special:
sub patul de criblura, atunci cnd stratul de pietri de dedesubt are multe spaii goale (volum ridicat de aer);
sub stratul de protecie mpotriva ngheului- n cazul unei fundaii instabile, pentru a preveni splarea pietriului n
timp i apariia pmntului la suprafaa.
3. Stratul de poz din nisip
Stratul de poz trebuie sa fie format din nisip de ru sau de concasaj provenit din materiale aluvionale sau
din materiale de carier avnd rezistenta mecanica superioara.
Nu trebuie s conin ml, argil sau resturi de concasare mai mult de 3% din greutate.
4. Imbrcmintea pavajului
Straturi:
Pavele de grosime 60 mm
Strat de poz din nisip cu granulometrie 2/5mm pn la max 2/7 mm - grosime 3-5 cm
Suprafaa de finisaj a infrastructurii poate fi acoperit cu material geotextil, dup caz.
Amestecuri cimentate sau betoane slabe - grosime 5-10 cm ;
Amestecuri granulare din materiale nelegate cu granulometrie continua 0/35mm pn la 0/70mm (de
ex. strat de piatra sparta sau balast cu granulometria specificata) - grosime cea 30-40 cm;
Pentru obinerea rezistentei dorite a lucrrii, in condiiile unui sol cu proprieti geotehnice bune, este
necesar execuia unei bune compactari/tasri a stratului de amestecuri granulare (pietri) al infrastructurii.
Pentru evitarea eventualelor migrri ctre suprafaa a pmntului din stratul de baza, cauzate de inghet,
stratul de pietri permeabil la apa trebuie sa ajung pna la adncimea minim de inghe pentru zona respectiva.
Patul de poz pentru pavaj trebuie s ntrerup capilaritatea. Patul de poz pentru pavele i nisipul pentru
rosturi nu trebuie s conin impuriti i var (calcar), respectiv s conin doar o cantitate redusa de var (calcar)
pentru a evita apariia urmelor de dezagregare/efluorescente. Drept pat pentru pavaj (amestecurile granulare
pentru infrastructura) este recomandata in special criblura far calcar, din bazalt i rocile cu cuart, cu o gradare a
granulatiei de 2/5 mm pn la 2/7 mm i o depire a granulatiei de maximum 8 mm.
Nisipul pentru rosturile inguste (3-5 mm) va fi obligatoriu nisip de concasare cu granulatia de 0/2 mm,
respectiv 0/3 mm, din bazalt sau din roc cu cuar. Pentru a permite scurgerea apei acumulate in cursul unei ploi
de var, (de ex 15 l/m2) se recomand o deschidere a rosturilor de 1,0 -1,5 mm, iar ca material pentru rost - criblura
(nisip de filtru). Nisipul de rosturi prezint la nceput o mare permeabilitate, dar ulterior are tendin de colmatare.
Pentru o mai bun scurgere a apei de ploaie, pentru suprafee de pavaj de tip ecologic, cu guri, se pot
folosi crmizile cu goluri, dispuse ca niele pentru gazon. Dar i in acest caz trebuie asigurata capacitatea de
scurgere utiliznd un amestec de 50% criblur i 50% substrat cu semine de iarba. Este deosebit de important ca
i fundaia s poat prelua apa de scurgere i trebuie s aib rolul de element intermediar de acumulare, in special
in cazul solurilor legate de stratul de susinere. Totui, in cazul suprafeelor mari, trebuie realizat in plus i un canal
de drenaj pentru apa de ploaie. Panta de drenaj a apelor pluviale se recomand a fi de min. 1 %.
ATENTE: Curirea finala prin maturare a suprafejei se va efectua dup un interval de cteva zile! Pozarea fiecrei
pavele se va face cu atenie i ngrijire, astfel nct montajul s se fac fr deranjarea din poziie sau cota a
pavelelor adiacente deja montate!
Ritmul de montaj va fi adaptat astfel nct s nu se monteze pavele prin forare sau tensionarea elementelor
adiacente! Este strict necesar respectarea ordinii de montaj, pe tipo-dimesniuni i culori, conform proiectului!
Montajul se va executa n cadrul aceleiai etape cu pavele din cel puin trei palei diferii, pentru uniformizarea de
culoare a suprafeei in execuie!
Pavajul nu va fi supus altor ncrcri n afara trecerii pavatorului i a utilajelor sale de execuie strict necesare
(exclusiv trafic auto) pn la definitivarea compactrii finale i colmatarii de completare a rosturilor!
n consecina organizarea de antier va ine seama de ordinea operaiunilor pe suprafee (fronturi) de lucru, pentru
fluidizarea aprovizionrii i operaiunilor de execuie.
Executarea lucrrilor pe timp friguros
Fixarea n nisip i vibrarea pavelelor se face pe timp uscat, iar pentru rostuire se va folosi numai nisip uscat.
Fundaiile bordurilor se vor executa la temperatura de peste + 5C, fiind interzis execuia lor pe timp de ploaie sau
burnia.
Executarea lucrrilor pe timp friguros se va face n conformitate cu prevederile din "Normaiivul pentru realizarea pe
timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente" indicativ C16 - 84.
Controlul calitii la recepia lucrrilor
Se va verifica:
existenta i completitudinea certificatelor de calitate pentru pavelele sosite pe antier;
corespondenta dintre proiect, detalii i punerea n oper;
asamblarea corect a elementelor componente;
existenta i traseul corect al pantelor de scurgerea a apelor de ploaie; ,
dac s-a realizat umplerea uniform a rosturilor cu nisip fin;
dac sunt pavele sparte sau tirbite.
Defeciunile constatate se vor meniona n procese verbale i vor fi remediate. Msuri de ntreinere i
exploatare Beneficiarul, pe tot parcursul exploatrii, trebuie s:
verifice vizual starea pavajelor;
protejeze pavajul de substane chimice (clor, acizi, sruri);
foloseasc pentru deszpezire unelte sau utilaje cu lame metalice. 5.MASURTOARE SI DECONTARE
Pavajele se msoar i se deconteaz la metru ptrat suprafaa real executata. . Bordurile puse n
oper se msoar la metru liniar real executat.
- pentru arbuti i conifere sub 1 metru nlime: 60-80 cm/40 cm (lrgime/adncime) n sol bun, 80/70 cm
n sol mediocru. n cazul distantelor mici de plantare se desfund ntreaga suprafaa ocupat de arbuti;
- pentru arbori cu circumferina sub 18-20 cm i conifere de 1-2 metri nlime - 80/80 cm n sol bun;
100/80 cm pn la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba;
- pentru arbori cu circumferina mai mare de 20-22 cm i rasinoase peste 2 metri nlime, gropi de
desfundare de minim 1 m3 putnd ajunge pn la 8 m3 n funcie de mrimea balotului de pmnt.
Dimensiunile anurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii n sol bun sunt:
- 60/50 cm (lrgime/adncime) pentru plantele fr pmnt pe rdcini;
- 75/50 cm pentru plantele cu balot. Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe.
n funcie de situaie, se evacueaz pietrele, deeurile, resturile vegetale. Cnd solul i subsolul sunt de calitate
bun, se separ straturile, pmntul de la suprafaa urmnd s fie aezat n fundul gropii. Dac pmntul este
parial sau total impropriu, se nlocuiete cu pmnt bun (curat de deeuri vegetale, pietre etc).
n cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesar strpungerea acestuia cu un burghiu i
umplerea cu pietre a spaiului perforat, permind astfel drenarea (dac grosimea stratului impermeabil nu este
prea mare). Dup desfundare, gropile se astupa, pentru trasarea natural a solului pn la plantare. Odat cu
reintroducerea pmntului este bine s se administreze n fiecare groap pentru arbori 1-1,5 kg de superfosfat i
0,2 kg de potasiu (1/2 pe fundul gropii i 1/2 n stratul inferior de umplere).
Aportul de ngrminte asigur satisfacerea necesitailor arborilor i arbutilor pe o perioad de cativa ani.
Sparea gropilor propriu-zise de plantare se face manual sau mecanizat (cu burghie purtate pe tractor),
asigurndu-se un volum dublu dect al rdcinilor sau balotului de pmnt; lrgimea gropii se sap mai mare dect
adncimea: de exemplu, 50-60 cm/40-50 cm.
Plantatul materialului vegetal
Plantatul materialului vegetal se refer n principal la metodele i operaiile pe care le execut un lucrtor la
introducerea n sol a gardului viu, arbutilor sau arborilor.
Plantatul arbutilor
n cazul n care arbutii, care se replanteaz cu tot cu pmntul din jurul rdcinilor i care sunt inui n mpletituri
din fibre naturale, este recomandabil ca pe fundul gropii spate s se aeze un strat de nisip fin i apoi s se
decupeze impletitura respectiva, dnd posibilitatea rdcinilor s se dezvolte corespunztor.
Transportul materialului vegetal in folie de plastic
Pentru meninerea corespunztoare a pmntului in jurul rdcinilor se utilizeaz o folie de plastic perforat care,
in momentul plantatului, se ndeprteaz.
Tot o alternativa la transportul i uneori creterea arbutilor este i cea in care se utilizeaz plasele textile. n
momentul ajungerii la locul de plantre aceasta se indeprteaza.
Pentru unii arbuti sau arbori, sensibili, crescui in condiii speciale de climatizare se utilizeaz ghivecele mari de
lemn, demontabile. Dup atingerea stadiului de dezvoltare i in momentul in care trebuie replantaiti la locul final,
acetia se transporta pn la destinaie dup care se detaeaz fundul ghiveciului i se demonteaz acesta,
arbustul respectiv fiind introdus in sol cu tot cu pmntul care a luat forma ghiveciului.
Plantatul arborilor
Se execut individual, dup ce s-a spat, in prealabil, o groapa, in care s-a introdus pmnt special, pentru a
asigura o dezvoltare mai rapid a sistemului radicular al acestuia.
Groapa se poate spa att manual ct i mecanizat, utiliznd, in acest ultim caz, burghie de spat, al cror
diametru de spare depinde de mrimea arborelui preluat din pepiniere.
Anumite metode de plantat se refer la replantatul unor arbori dezvoltai corect, cu coronament i sistem radicular
puternic dezvoltat. Aceste metode implic o dezrdcinare a arborelui cu tot cu sistemul radicular i cu pmntul in
care s-au dezvoltat rdcinile, o mpachetare a acestora in plase speciale textile, o ncrcare intr-un mijloc de
transport i o aezare in groapa de pe noua locaie. Datorit faptului c arborele este masiv, se utilizeaz de cele
mai multe ori macarale puternice pentru, incrcarea si descrcarea acestora.
Pn la refacerea i prinderea sistemului radicular, n foarte multe cazuri, arborii sunt ajutai s stea in poziie
verticala, utiliznd diverse metode, dintre care menionm cea cu suport de lemn inclinat i colier de prindere, cu
ancore metalice sau, in cazul arborilor tineri i foarte tineri, cu suport de lemn montat vertical lng trunchiul
acestuia. Metodele de susinere a arborilor sunt:
- cu suport lemons i colier de susinere ;
- cu ancore metalice;
- cu suport lemnons vertical i colier de susinere
Gazonarea
Este foarte importanta achiziia de semine de gazon de o calitate foarte bun. Seminele de calitate
superioar sunt, probabil, cele mai scumpe semine disponibile pe piaa. Totui, costul seminelor este
nesemnificativ comparativ cu costul de ntreinere a terenului in urmtorii 20 de ani de viata.
Compoziia de gazon recomandata a se utiliza este:
2% Achillea millefoiium
10%Festuca rubra tricophylla
10%Festuca rubra rubra
40% Lolium perene
38%Poa pratensis
Cea mai bun perioad pentru insmantare este sfritul verii - nceputul toamnei. O umiditate adecvat
in sol, un sol cald i o presiune sczut din punct de vedere al buruienilor vor permite seminelor o dezvoltare
optima. Perioada 15 august -15 septembrie este perioada optim pentru nsmantarea parcului. Este important de
semnat ct mai devreme in acesta perioada. Chiar i cnd se seamn n acest interval, ntrzierea cu o luna a
lucrrilor poate conduce la o ntrziere cu 2 - 4 sptmni a maturizrii gazonului. Semnarea in primvara este
posibila, dar cu rezultate mult mai slabe dect cea din toamna. Terenul care urmeaz s se gazoneze trebuie
eliberat de vegetaia concurenta existent ( buruieni, iarb, rdcini) precum i de resturi de materiale de
construcii sau piatra. Solul curat trebuie s fie mruntit prin frezare, fertilizat, nivelat i tvalugit uor pentru a
evita lsarea terenului ulterior. Insamintarea se poate face manual sau mecanizat cu 30g/mp saminta amestec.
4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITII. LIVRARE, MANIPULARE,
DEPOZITARE
Copaci, arbuti, puieti. Calitatea plantelor.
Plantele vor fi de calitate superioara, crescute in pepiniera, reprezentative pentru soiul lor i varieti.
Trebuie s aib ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu rdcini viguroase. Plantele nu trebuie s fie cu insecte,
boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Copacii vor fi lipsii
de ramuri pe cel mult jumtate din partea inferioar a tulpinii; vor avea un singur trunchi, si vor fi bine inrmuriti i
drepi. Aceast cerina se refer la soiurile generale, dar unele varieti, care au alt caracteristica de cretere, vor
fi acceptate. Plantele trebuie s fie exact cum este menionat pe eticheta, nlocuirea cu plante de aceeai calitate,
tip i mrime va fi aprobat de beneficiar far nici o schimbare la preul pe bucat in cazul in care materialul
acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise i
a propunerii de nlocuire de la beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificat pentru plantare. Oricnd este
folosit cuvntul "specimen", se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei i plini de ramuri. Cand se cer mai
muli, toti trebuie s fie uniformi ca mrime i forma.
Msurarea dimensiunilor
Rdcina.
Rdcina plantelor va fi suficienta pentru a asigura creterea plantelor. NU se accepta plante cu rdcina
dezgolit pentru a se asigura succesul plantaiei. Plante crescute in recipient.
Plantele crescute in recipient vor fi bine inrdcinate i stabile in vasul in care se dezvolta. Acestea au
crescut destul de mult timp in recipient pentru ca rdcina s ina pmntul cnd sunt scoase din vas, dar nu
suficient de mult ct s fie inepenite in vas. Mrimea recipientului nu va fi mai mic dect 75% din volumul baloilor
(rdcinii cu pmnt). Recipientele vor fi stabile i nu vor fi deteriorate ca s cauzeze ruperea rdcinii in timpul
operaiunii de plantare.
Plante cu rdcina in pmnt i nvelit in sac de pnz.
Plantele trebuie s fie cu pmnt la rdcin i invelite in saci de pnz, ele vor fi scoase cu o cantitate
suficient de pmnt in mod egal pe toat rdcina pentru a asigura creterea. Pnza de iut ce nvelete rdcina
va fi suficient pentru a cuprinde toat rdcina, in funcie de soi. Baloii vor fi pregtii intr-o manier profesionala
i vor fi bine ambalai. Sacul de pnza i sfoara se vor descompune dup plantare. Dac balotul de pmnt
depete 1 mc, acesta va fi asigurat cu o plas de srma. n legtur cu nlimea i diametrul trunchiului
plantelor, diametrul de la partea de sus a balotiilor trebuie s fie egal sau mai mare dect mrimea minim dat in
tabelul 1. Se inelege c dimensiunile baloilor sunt minime, i vor fi acceptate la nlimea corespunztoare i
diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, condiiile climatice, rrirea rdcinilor sau transplantarea
au fcut s rezulte rdcini mai groase de 13 mm ce depesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia
trebuie mrit in aa fel inct s nu fie tiate rdcinile mai groase de 13 mm, excepie fcnd rdcinile pivotante,
Not: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, mrimile minime ale baloilor trebuie s fie
mrite in mod proporional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale baloilor din urmtoarea
clasificare: Baloi cu diametrul mai mic dect 500 mm - nlimea s fie de cel puin 75% din
diametru.
- Baloii cu diametre de 500-750 mm inel. - nlimea s fie de cel puin 66% 2/3 din diametru.
- Baloii cu diametrul de 775 mm -1,2 m (31-48 inci) inel. - nlimea s fie de cel puin 60% din
diametru.
Verificarea plantei
Verificarea plantei va fi fcut de ctre beneficiar, sau de ctre un reprezentant autorizat, oricnd o astfel
de examinare este considerat practica, i trebuie fcut pe terenul (sau in depozitele) pepinierei care furnizeaz
plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie neleas ca acceptarea acestuia. Acceptarea
final se va face in momentul in care planta este intr-o condiie sntoas de cretere. Cu privire la verificarea
plantelor de boli i infestare cu insecte, fiecare livrare va fi nsoit de un certificat de verificare, iar la sosire acest
certificat va fi aprobat.
Livrarea
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate i mpachetate in maniera aprobat pentru acea planta, lund in
considerare solul i condiiile climatice din perioada i locul de scoatere a plantelor, i de perioada ce va trece pe
timpul transportului i livrrii. Se vor lua toate msurile de precauie care se obinuiesc in practica unei bune
comercializri pentru a asigura livrarea plantelor in bune condiii.
Plantele vor fi impachetate i acoperite pentru a asigura o protecie adecvat mpotriva deteriorrii din
timpul transportului. Rdcinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit
pentru a asigura livrarea plantelor la destinaie cu rdcinile umede. Cnd transportul este fcut cu un vehicul
acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului. Dac Beneficiarul nu solicit
altfel, doar un numr reprezentativ de arbuti, rsaduri sau alte plante trebuie s fie etichetate. Toate celelalte
stocuri furnizate trebuie s fie etichetate clar cu numele i destinaia corespunztoare.
Pmnt vegetal i ngrminte.
Pmntul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie s aib
un coninut organic intre 1 i 10%. Va fi relativ eliberat de rdcinile mari, bee, buruieni, arboreli, sau pietre cu
diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie i deeuri. Cel puin 90% trebuie s treac prin sit de 2,00 mm
i pH-ul trebuie s fie ntre 5.0 i 8.0. Pmntul vegetal trebuie s poat susine i favoriza germinaia vegetaiei.
ngrmntul va fi un descompus al resturilor organice produs n instalaii specializate nregistrate, ngrasamintele
nu trebuie s conin cioburi de sticl sau metale. Orice material din plastic sau alt material confecionat de om nu
va fi mai mare de 4 mm i va fi mai puin de 1% din greutatea uscat total a ngrmintelor. ngrasamintele vor
ajuta creterea i dezvoltarea vegetaiei. Transport
n timpul transportului, contractorul va avea grij s previn ruperea i uscarea plantelor. La sosirea la
locul lucrrii sau la depozit, plantele vor fi verificate dac au fost transportate corect. Dac rdcinile sunt uscate,
ramurile mari sunt rupte, bulgrii de pmnt sunt desprini sau pri din scoara sunt rupte, Beneficiarul poate
respinge copacii rupi. Cnd un copac a fost respins, contractorul l va ndeprta de urgenta din locul lucrrii i l va
nlocui.
Depozitare temporara
Nici o plant nu trebuie s rmn n depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate pentru
proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate n urmtorul mod:
(a) Plante cu rdcina dezgolita.
Plantele pot rmne pe antier doar 24 de ore nainte de a fi plantate sau mutate n depozit. n timpul perioadei
de 24 de ore contractorul trebuie s continue s aib grij s previn ruperea i ofilirea plantelor. Rdcinile
plantelor ce vor fi plasate n depozit vor fi mai nti acoperite cu o past din pmnt vegetal i ap. Plantele vor
fi apoi protejate i pstrate umede, cu rdcinile nnoroite sau prin aezarea plantei ntr-un depozit rcoros i
umed.
(b) Plantele cu rdcina acoperit de pmnt i nvelit n sac de pnz i plantele crescute n recipiente. Plantele
pot rmne pe antier doar 72 de ore nainte de a fi plantate sau duse n depozit. Plantele cu rdcina
acoperita de pmnt i nvelit n sac de pnz vor fi pstrate umede i vor fi bine ngrijite. Pentru a preveni
ofilirea sau nghearea, vor fi depozitate ori ntr-o cldire cu condiii de rcoare i umiditate sau n grup compact
cu rdcinile nvelite i separate de un material de protecie potrivit astfel nct s fie complet acoperite.
Timpul plantarii
Exceptnd pe cele crescute n containere plantele trebuie s fie inactive n momentul livrrii la depozit sau
la amplasament.
Scoaterea plantelor din pepiniera
Plantele nu trebuie s fie scoase din pmnt pn cnd contractorul nu este gata s le transporte din
locul original la locul lucrrii sau n depozitul aprobat. Timpul maxim dintre spare i ncrcare pentru livrare pe
antier sau plasarea n depozitul aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu rdcina acoperit de pmnt i nvelit
n saci i o zi pentru plantele cu rdcina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a, evita ruperea
plantelor sau pierderea sau deteriorarea rdcinilor, se va acorda o atenie deosebit rdcinilor fibroase. Imediat
dup scoatere, rdcinile vor fi protejate mpotriva uscrii si inghetarii. Plantele cu rdcina dezgolit vor fi scoase
doar cnd temperatura aerului va depasi 2C.
Curarea plantelor
Curarea se va face de ctre un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi fcut in aa manier incat
s se pstreze ritmul de cretere natural al fiecrei plante. Capetele rdcinilor rupte i deteriorate de 6 mm sau
mai mari, vor fi retezate cu o tietur curata, indeprtnd doar partea deteriorata. Vor fi ndeprtate toate crengile
rupte, cioturile i tieturile greite de la retezrile de crengi anterioare.
(a) Copaci cu frunze cztoare.
Retezarea crengilor va consta in rrirea rmurelelor aa cum indic obiceiul de cretere al diferitelor soiuri de
copaci.
(b) Arbuti cu frunze cztoare.
n general, arbutii vor fi tiai de la jumtate. Arbutii care cresc greu sau nu dau lstari, vor fi curai de ramuri in
acelai fel ca i copacii umbroi cu frunze cztoare.
4. VERIFICAREA CALITII LUCRRII
Perioada de instalare
Inspectarea pentru constatarea ncheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din
fiecare an. Pentru acceptarea la inspecie, contractorul trebuie s primeasc o certificare scris de la beneficiar in
care sa se menioneze faptul c toate plantele au fost la loc i ntr-o stare sntoas pe 1 iunie sau nainte de
aceast dat din anul inspeciei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie s fie ntr-o condiie sntoasa,
reprezentativa a soiului sau. Nici o poriune a lucrrii nu va fi inspectat pn cnd toat lucrarea nu va fi
terminata.
Aceast ntrziere in verificarea i recepia plantelor nu va ntrzia acceptarea proiectului i plata final
dac contractorul furnizeaz beneficiarului un contract de garanie cu toat valoarea plantelor menionate in
contract. Garania se va face nainte de recepia i plata final a articolelor in afar de plante i vor fi in plin fora i
efect pn la verificarea final i recepia plantelor. Beneficiarul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele
gsite in stare satisfctoare la verificare pentru ncheierea cu success a perioadei de plantare. Plantele care nu
ndeplinesc cerinele pentru recepie vor fi nlocuite de contractor pe cheltuiala proprie dup data verificrii i
nainte de 30 noiembrie. Plantele menionate pentru plantarea numai primvara se vor planta inainte de 30 aprilie.
Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul beneficiarului doar dac condiiile de vreme extreme sau alte
circumstanee o vor impune. Cnd nlocuirile sunt terminate, contractorul va plivi i va cultiva intreaga lucrare.
Contractorul va indeprta imediat de pe antier orice plant uscata. n timpul plantrii de primvara sau toamn,
contractorului nu i se va permite s ncheie operaiunea pn cnd toate plantele nu sunt intr-o stare bun. Toate
plantele care se usuc in 15 zile dup plantare vor fi nlocuite i se va considera c sunt parte din plantarea
original i vor fi supuse la cerinele perioadei de fixare.
Ingrijirea plantelor
n timpul perioadei de fixare, Contractorul va avea grij de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea
legturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrri care sunt necesare pentru a menine sntatea i
aparena satisfctoare plantrilor.
Toate cerinele pentru ngrijirea corect in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului
contractului i se vor face la 5 zile de la informarea de ctre beneficiar.
a) n timpul perioadei de fixare, se va uda in plus mcar o dat la fiecare 30 de zile n timpul lunii mai pn
in decembrie. Apa va fi aplicat la fiecare plant in parte in aa fel inct groapa in care este sdit planta s fie
saturat far a se revrsa in afar pmntului. Udarea plantelor in spaiul plantarii se va face in aa fel inct toate
gropile in care sunt sdite plantele s fie saturate uniform fr a permite apei s se reverse dincolo de marginea
suprafeei. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza
lipsei de ap.
(b) n timpul perioadei de fixare, buruienile i iarba care vor crete vor fi ndeprtate din apropierea
copacilor i din zona in care plantele sunt protejate. Plivirea se va face de dou ori pe lun din aprilie pn n
septembrie. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele nesatisfacatoare din cauza
buruienilor.
Plivirea se face prin ndeprtarea buruienilor i a ierbii cu tot cu rdcinile care au crescut. Protecia
indeprtat prin plivire va fi pus la loc. Rmiele, care rezult din aceast operaiune, trebuie ndeprtate la
sfritul fiecrei zile.
Ghid pentru ntreinerea plantelor si a gazonului
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile pentru ntreinerea plantelor i a gazonului.
NTREINEREA GAZONULUI
- udarea corect duce la un gazon atrgtor i stabil.
- sursa de apa trebuie sa se afle n apropierea gazonului si sa aib o buna calitate a apei.
- frecventa udrilor depinde n mare parte de cantitatea de ploaie i de evaporarea apei din
sol.
UDAREA GAZONULUI PANA LA NFIINARE
pentru germinarea seminelor de gazon este necesara meninerea permanenta a umiditii solului, regula
pentru udarea gazonului la infiintare nu consta in numrul de udri ci in meninerea solului umed la
suprafaa in permanenta, apa trebuind sa penetreze pana la 10 cm sub strataul superior de sol.
udarea se va face cu asperosare cu jet fin, n ploaie, pentru ca presiunea exercitata de apa sa nu
ndeprteze seminele de pe suprafaa.
udarea se va face pn cand solul "nu mai cere apa" dar nu este permisa bltirea apei la suprafaa.
se va evita clcarea suprafeei gazonate pn la nfiinarea gazonului altfel se vor forma goluri i
denivelri n gazon precum i suprafee unde apa va blti. UDAREA GAZONULUI PUPA NFIINARE
udarea se va face astfel inct apa sa penetreze pn la 10 cm n stratul superior de sol.
nu udai daca ploua regulat.
o data ia 2-3 zile n perioadele mai puin secetoase.
in fiecare zi in perioadele secetoase (dimineaa i seara) pn n 7 a.m. i dup 7 p.m.
in perioadele de seceta gazonul nu se uda in timpul zilei.
udarea se face cu asperosare cu jet fin.
nu se uda iarna. FERTILIZAREA
SOLULUI
se va face de cel puin doua ori pe an (primvara i toamna).
TUNDEREA GAZONULUI Se face regulat, tinandu-se cont de urmtoarele:
cosirea regulata duce la formarea de lstari noi i implicit la indesirea acestuia.
daca se lasa iarba netunsa mai mult de o sptmna (in perioada de vegetaie) i apoi se tunde se
va taia gazonul in punctele de cretere, se va rari i cu timpul va capata un aspect sarmos i
neplcut la atingere.
- tunderea regulata duce totodat i la reducerea buruienilor.
Regula! nu se va tunde mai mult de o treime din lungimea lstarului, altminteri se va afecta
structura acestuia pana la sistemul radicular.
daca se tunde prea scurt acesta va fi mai puin viguros, concentrandu-se pe formarea lstarilor i nu pe
creterea rdcinilor.
daca se ntrzie tunderea gazonului acesta va ajunge la nlimea de taiere dorita prin tieri successive
la 2-3 zile
este interzisa tunderea gazonului umed deoarece gazonul va fi neuniform i resturile pot bloca i strica
maina de tuns.
- este interzisa folosirea uneltelor electrice in condiii de umiditate.
in timpul toamnelor trzii nu se recomanda tunderea pe vant deoarece iarba rmne ars. nu se
tunde iarna!
se va evita traficul pe gazon iarna pe zpada. NTREINEREA
Regula! La cel mai mic semn de suferina a plantei, este necesar sa contactai un specialist in protecia
plantelor.
ARBORI SI ARBUTI FOIOSI udarea se va face regulat, in funcie de anotimp i
de dimensiunea plantelor, udarea excesiva ca i lipsa apei afecteaz planta, nu se
uda iarna.
in perioadele de vara udarea se face dimineaa i seara. - vara este interzisa
udarea in timpul zilei, mai ales udarea pe frunze. CONIFERE
coniferele nu sunt iubitoare de apa i pentru aceasta este de preferat ca acestea s fie udate mai rar.
in perioadele de vara udarea se poate face o data la 2 zile moderat, dup perioadele ploioase
udarea coniferelor se va sista o perioada pn ce rezerva de apa din sol se va diminua.
nu se uda iarna. PLANTE DE
APA SLCII
- udarea se va face abundent.
- lipsa apei duce la ncetinirea creterii plantelor.
- zilnic n perioadele de vara, dar nu pe frunze cand soarele e puternic.
- nu se uda iarna.
NGRMINTE
GENERALITI
Domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcia i
reconstruct drumurilor publice. El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea
debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor precum i controlul calitii
i condiiilor de recepie.
Prevedeii generale
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 i alte standarde i normative in
vigoare, la data execuiei, in msura in care acestea completeaz i nu contravin prezentului caiet.
Contractorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte uniti de specialitate, efectuarea tuturor
incercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Contractorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, i alte verificri suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Contractorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice care s conduc la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Contractorul este obligat s in evidena zilnic a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor i a
celorlalte cerine.
n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul poate dispune ntreruperea
execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun, pe cheltuiala contractorului. MATERIALE FOLOSITE Pmnt
vegetal
Pentru acoperirea suprafeelor ce urmeaz a fi nsmnate sau plantate se folosete pmnt vegetal rezultat de la
curirea terenului i cel adus de pe alte suprafee locale de teren. Pmnturi pentru terasamente
Categoriile i tipurile de pmnturi, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelele 1.a i 1.b. Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiii
climatice i hidrologice, la orice inlime de terasament, fr a se lua msuri speciale. Pmnturile clasificate ca
bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiii climaterice, hidrologice i la orice inlime de terasament,
compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvata. Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre in
cazul cnd condiiile hidrologice locale sunt mediocre i nefavorbaile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS1709/1,2,3 privind aciunea fenomenului de inghe-dezghet la lucrri de drum.
n cazul terasamentelor n debieu sau la nivelul terenului, executate in pmnturi rele sau foarte rele (vezi
tabelul 1 b) sau a celor cu densitate in stare uscat, compactat mai mic de 1,5 g/cm3, vor fi nlocuite cu
pmnturi de calitate satisfctoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu liani (var, cenua de furnal, etc).
nlocuirea sau stabilizarea se va face pe toat limea platformei la o adncime de minimum 20 cm in cazul
pmnturilor rele i de minimum 50cm in cazul pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare
uscat compactat mai mica de 1,5 g/cm3. Adncimea se va considera sub nivelul patului drumului i se va stabili
in funcie de condiiile locale, concrete, de ctre W (umiditatea naturala,) Wiflimita de curgere) inginer. Pentru
pmnturile argiloase, simbolul 4d, se recomand fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori
chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cnd pmntul din patul drumului are umiditatea relativa
Wo>0,55, se va executa un strat de separaie din geotextil, rezistent i permeabil.
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) i 4e (cu
materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de
punere in opera i eventualele msuri de imbunatatire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente
tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pmnturile organice, maluri, nmoluri, turb i pmnturile vegetale,
pmnturile cu consisten redus (care au indicele de consisten sub 0,75%), precum i pmnturile cu coninut
mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pmnt inghetat sau cu
coninut de materii organice in putrefacie (brazde, frunzi, rdcini, crengi).
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleurilor erodabile trebuie s aib
calitile pmnturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile i pietriurile aluvionare.
Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR PICHETAJUL LUCRRILOR
De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului
prin pichei cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legai de reperi amplasai in afara amprizei
drumului. Pichetajul este nsoit i de o reea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasai n afara
zonei drumului, cel puin cte doi reperi pe km. Materializarea lui urmeaz s se fac la nceperea lucrrilor de
execuie pe baza planului de situaie, a listei cu coordonatele pentru vrfurile de unghi i a reperilor de pe teren.
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente contractorul, pe cheltuiala sa, trece Ia restabilirea i completarea
pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. n ambele cazuri trebuie s se fac o pichetare detaliat a
profilurilor transversale, Ia o distana maxim ntre acestea de 30m n aliniament i de 20m n curbe. Picheii
implantaiti n cadrul pichetajului complementar vor fi legai, n plan i n profil n lung, de aceeai reperi ca i pichetii
din pichetajul iniial.
Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, contractorul va materializa prin tarui i
abloane urmtoarele:
- nlimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza; nclinarea taluzelor)
Contractorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilori reperilor i are obligaia de a-i
restabili sau de a-i reamplasa dac este necesar. n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este
efectuata de ctre contractor, pe cheltuiala i rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a beneficiarului, cu
notificare cu cel puin 24 ore n devans.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene, aflate n ampriza
lucrrilor n vederea mutrii sau protejrii acestora. Lucrri pregtitoare
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri
pregtitoare n limita zonei de propriate: defriri;
- curirea terenului de resturi vegetale i buruieni;
- decaparea i depozitarea pmntului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de
suprafaa i adncime; demolarea construciilor existente;
Contractorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor i arbutilor, s scoat
rdcinile i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este necesar, n conformitate cu
legislaia n vigoare. Scoaterea buturugilor i rdcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu nlime mai mic de 2
m precum i la debleuri.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni i alte materiale se face pe ntreaga suprafaa a
amprizei. Decaparea pmntului vegetal se face pe intreaga suprafaa a amprizei drumului i a gropilor de
mprumut. Pmntul decapat i orice alte pmnturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si
depuse n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pmntul vegetal va fi pus n depozite provizorii, n vederea reutilizarii.
Pe poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin anuri de gard care s colecteze i s evacueze apa n afara amprizei drumului. n general,
dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare i evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolrile construciilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00m sub nivelul platformei
terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi reutilizate conform indicaiilor
precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora, vor fi evacuate n groapa public cea mai apropiata,
transportul fiind n sarcina contractorului. Toate golurile ca: puuri, pivnie, excavaii, gropi rezultate dup scoaterea
buturugilor i rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru umplutur i compactate pentru a obine gradul
de compactare, conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Contractorul nu va trece la execuia terasamentelor nainte ca beneficiarul s constate i s accepte
execuia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul capitol. Aceast acceptare trebuie s fie in mod obligatoriu
menionata n registrul de antier.
Micarea pmntului
Micarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu
umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, contractorul trebuie s prezinte consultantului spre aprobare, o
diagrama a cantitilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de micare a terasamentelor), precum i toate
informaiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante). Excedentul de sptura i
pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleurilor, precum i pmntul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie nlocuite, vor fi transportate n depozite definitive. Necesarul de pmnt care nu poate fi
asigurat din debleuri, va proveni din gropi de mprumunt. Recurgerea la debleuri i rambleuri n afara profilului din
proiect, sub forma de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii beneficiarului. Dac, n cursul execuiei lucrrilor,
natura pmnturilor provenite din debleuri i gropi de mprumut este incompatibil cu prescripiile prezentului caiet
de sarcini i ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor i normativelor tehnice n vigoare, privind
calitatea i condiiile de execuie a rambleurilor, contractorul trebuie s informeze beneficiarul i s-i supun spre
aprobare propunerea de modificare a provenienei pmntului pentru umplutura, pe baz de msurtori i teste de
laborator, demonstrnd existena real a materialelor i evaluarea cantitilor de pmnt ce se vor exploata.
La lucrrile importante, dac beneficiarul consider necesar, poate preciza, completa sau modifica
prevederile prezentului caiet de sarcini. n acest caz, contractorul poate ntocmi, n cadrul unui caiet de sarcini
speciale, "Tabloul de corespondent a pmntului" prin care se definete destinaia fiecrei naturi a pmntului
provenit din debleuri sau gropi de mprumut.
Tranportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmtt de contractor, "Tabelul de micare a pmntului"
care definete n spaiu micrile i localizarea final a fiecrei cantiti izolate de pmnt din debleu sau din
groapa de mprumut. El ine cont de "Tabloul de corespondent a pmntului" stabilit de beneficiar, dac acesta
exist, ca i de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport i de prescripiiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobrii beneficiarului n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de
nceperea lucrrilor.
Gropi de mprumut i depozite de pmnt
n cazul n care gropile de mprumut i depozitele de pmnt nu sunt impuse prin proiect sau n caietul de
sarcini special, alegerea acestora o va face contractorul, cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui s fie
solicitat cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Dac
beneficiarul consider c este necesar, cererea trebuie s fie nsoit de:
un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese, n spiritul prevederilor din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele i analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind n sarcina contractorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite i/sau
pentru gropile de mprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut i planul de refacere a mediului.
Toate materialele si elementele de mobilier folosite trebuie sa fie noi, de fabricatie rcenta, de constructive
ingrijita, si provenienta lor trebuie agreata de consultant.
2. EXECUTIA
Antreprenorul va putea eventual modifica amplasarea unor elemente de mobilier cu acordul consultantului.
Masinile folosite pentru amplasarea elementelor de mobilier de parc nu trebuie sa deterioreze elementele
construite deja realizate.
Bancile vor fi implantate acolo unde este precizat in proiect. Fixarea lor va necesita realizarea unei
fundatii, protejata de inghet, cu beton 350 kg/m.
Pentru desfasurarea activitatilor fizice si recreative se propune amenajarea unor spatii de joaca .
Modulele vor fi proiectate avand in vedere respectarea normelor de siguranta a locurilor de joaca
europene impuse de Comitetul Europea pentru Standardizare (Standarde Europene EN 1176 1177).
Toate echipamentele vor fi insotite de certificatul TUV in conformitate cu normativele europene si
certificate tip emis de ISCIR CERT (sau dovada ca produsele sunt in curs de autorizare la ISCIT CERT).
Iluminatul aleilor perimetrale si aleilor din parc se va realiza cu stalpi de 2,6m cu corp ornamental cu
distributie a luminii pe 360. Acestea asigura o protectie impotriva orbirii cat si un nivel de iluminare sub
coronamentul arborilor. Amplasamentul lampadarelor este optim pentru o zona cu vegetatie abundenta creand o
ambianta placuta pe timp de noapte. Modelul ansamblului stalp+corp de iluminat intregeste gama de mobilier de
parc fiind realizat special pentru spatii verzi.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la cel mai apropiat punct de bransament.
Stalp din fonta , vopsit in doua straturi cu elemente de fixare din inox;
Cosul din tabla perforata de 1mm grosine, tratat coroziv si vopsit in camp electrostatic;
Capacitate 36 litri;
Greutate 20Kg;
Fixare cu dibluri in fundatie de brton.
Banci
Structura din teava de otel tratata anticoroziv vopsit in camp electrostatic;
Scanduri de 25mm grosime tratate;
Elemente de fixare din inox;
Greutate 50kg;
Fixare cu dibluri in fundatie.
Mesa cu scaune:
Leagan
Stalp de iluminat
Detaliu alee
Detaliu bordura: