Oasele membrelor

Membrele sau extremitatile sunt destinate diferitelor miscari.

Extremitatile prezinta o portiune care le leaga de trunchi si care se numeste centura membrului si o portiune care continua centura si se numeste membrul liber.

Oasele membrului superior

Membrul superior este alcatuit din 4 segmente :

- Umar
- Brat
- Antebrat
- Mana

Centura membrului superior reprezinta legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos. Este consituita din 2 oase (clavicula si scapula).

Clavicula os lung pereche aflat la limita dintre torace si gat. Este orientata transversal si este cuprinsa intre manubriul sternal si acromion. Prezinta 2 curburi inegale care
dau forma literei S mare. Prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati. Fata superioara da insertie pe partea mediala muschiului sterno-cleido-mastoidian, iar pe partea laterala da
insertie muschilor deltoid si trapez. Fata inferioara raspunde primei coaste, prezinta in partea ei mijlocie un sant pe care se insera muschiul subclavicular, medial de sant se
insera ligamentul costoclavicular, iar lateral de sant se insera ligamentul conoid si ligamentul trapezoid. Marginea anterioara este concava in treimea laterala si da insertie
muschiului deltoid si este convexa in treimea laterala si da insertie muschiului pectoral mare. Marginea posterioara este concav-convexa in sens invers, in portiunea ei laterala
se insera muschiul trapez, in portiunea mijlocie are raportul cu muschiul omohioidian, cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial. Aceste raporturi sunt
deosebit de importante pentru ca in caderile pe umar, clavicula se poate fractura in zona mijlocie si fragmentele osoase pot leza vasele subclavii si/sau trunchiurile plexului
brahial. In cazurile calusurilor voluminoase, acestea pot comprima sau chiar include unele formatiuni determinand compresii nervoase sau vasculare. Extremitatea mediala a
osului (sternala) este voluminoasa si are o fata sternala de articulare cu manuvriul sternal. Extremitatea laterala (acromiala) este turtita si prezinta o fata acromiala destinata
articulatiei cu acromionul.

Scapula este un os lat, de forma triunghiulara aflata in zona postero-superioara a toracelui, acest os se intinde practic de la primul spatiu intercostal pana la nivelul coastei a
8-a. Este aplicata pe torace, pe care il depaseste lateral luand parte la formarea umarului si la delimitarea axilei. Prezinta o spina puternica, prezinta 2 fete si 3 margini. Fata
dorsala priveste posterior si lateral, pe aceasta fata se gaseste transversal o lama osoasa foarte puternica numita spina capului, aceasta imparte fata posterioara in 2 fose,
fosa supra si infraspinoasa. Spina scapulei are forma triunghiulara, prezinta o parte superioara si una inferioara si mai multe margini. Marginea dorsala, e groasa si rugoasa si
da insertie muschiului trapez, prin buza sa superioara si muschiului deltoid, prin cea inferioara. Acromionul este o proeminenta turtita de sus in jos, palpabila sub piele si
prezinta o fata articulara pe extremitatea laterala a claviculei. La unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei se formeaza unghiul acromionului, acest unghi este
foarte important practice pt ca de la el se fac masuratori pentru stabilirea luxatiilor centurii. Fosa supraspinoasa da insertie muschiului supraspinos, fosa subspinoasa da insertie
mai multor muschi (subspinos, rotund mare, rotund mic). Fata anterioara(costala) a osului prezinta o concavitate, prinsa sub fosa subcraniala si da insertie muschiului
subscapular, in partea mediala se mai insera si muschiul dintat anterior. Marginea superioara a scapulei este subtire si prezinta o scobitura numita incizura scapulei, prin
aceasta incizura trece nervul suprascapular. Medial de scobitura se insera muschiul omohioidian. Marginea mediala este orientata spre coloana vertebrala si pe ea insera
muschii romboizi. Marginea lateral este orientata spre axiala, unghiul superior este ascutit, usor de explorat sub piele. Unghiul superior este rotunjit si da insertie muschiului
ridicator al scapulei. Unghiul lateral, este cel mai voluminous si reprezinta 2 elemente, cavitatea glenoida si procesul coracoid. Cavitatea glenoida este legata de restul scapulei
printr-o parte mai ingusta numita colul (gatul) scapulei. Cavitatea glenoida este putin profunda ovala si prezinta 2 rugozitati, una inferioara numita tubercul subglenoidian
care da insertie muschiului triceps brahial. Proeminenta superioara, este tuberculul supraglenoidian care da insertie muschiului biceps brahial. Procesul toracoidian este o
prelungire recurbata a carei baza se afla intre, cavitatea glenoida si scobitura capului. Pe el se insera muschii: capul scurt al bicepsului brahial, coracobrahial si pectoralul mic,
de asemenea se mai insera si ligamentele: conoid si trapezoid.

Scheletul membrului superior liber.

Bratul este reprezentat de osul humerus, este un os pereche, prezinta o diafiza si 2 extremitati numite epifize, una distala(catre extremitatea membrului) si alta
proximala(catre centura). Ca orientare, humerusul prezinta in partea de sus extremitatea proximala cu un cap sferic medial cu suprafata articulara. Corpul humerusului este
aproape cilindric in partea superioara si prismatic triunghiular in cea inferioara.

Prezinta 3 fete si 3 margini, bine diferentiate in partea posterioara. Fata anterolaterala prezinta ceva mai sus de mijloc o rugozitate in forma literei V, numita tuberozitate
deltoidinala, pe care se insera muschiul deltoid si muschiul brahial. Sub tuberozitate se gaseste un sant mai putin proemitat care pleaca de pe fata posterioara (santul nervului
radial) prin care trec nervul radial si artera brahiala profunda. Deasupra tuberozitatii fata anterolaterala este inconjurata de nervul axial (circumflex) care poate interesat in
fracturile osului. Fata anteromediala prezinta insertie pentru muschiul coracobrahial, fata posterioara este strabatuta oblic, de santul nervului radial, deasupra acestui sant se
insera capul lateral, iar dedesupt capul medial al muschiului triceps brahial. Marginea anterioara este foarte bine pronuntata, marginile mediala si laterala prezinta adevarate
creste, dar numai in jumatatea lor inferioara.

Epifiza superioara este unita de corpul osului prin colul chirurgical, cele mai multe fracturi la nivelul humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical, tot aici se poate
produce, dezlipirea traumatica a epifizei la copil sau adolescent, deoarece aceasta zona se sudeaza abia la varsta de 20-25 de ani. Epifiza superioara, prezinta mai multe
elemente: capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic, santul intertubercular sau culisa bicipitala.

Capul humerusului este o suprafata articulara neteda si reprezinta o treime dintr-o sfera, priveste medial in sus si putin posterior. Axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi
de circa 130 grade.

Colul anatomic este un sant circular, care separa capul de restul epifizei.
Tuberculul mare se afla pe partea laterala a capului prezinta 3 fatete, pentru insertii musculare. Pe fateta superioara se insera muschiul supraspinos, pe fateta mijlocie se insera
muschiul subspinos, pe fateta inferioara se insera muschiul rotund mic.

Tuberculul mic se afla pe partea anterioara a epifizei, pe el se insera muschiul subscapular.

Santul intertubercular, este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara e epifizei si se termina pe fata anteromediala a diafizei. Prin acest sant aluneca tendonul capatului
lung al muschiului biceps brahial.

Pe creasta tuberculului mare se insera muschiul pectoral mare. Pe creasta tuberculului mic se insera muschiul rotund mare.

Epifiza distala, este turtita si recurbata din inapoi spre inainte, din aceasta cauza diametrul transversal este mult mai mare decat diametrul anteroposterior. (paleta humerala)
Epifiza distal prezinta un condil si 2 epicondili.

Condilul humerusului prezinta 2 categorii de formatiuni, suprafetele articulare si fosele. Suprafetele articulare sunt destinate radiusului si ulmei, sunt reprezentate de trohlea
humerala, capitul humeral si santul intermediar. Trohlea humerusului corespunde scobiturii trohleare de la nivelul ulmei, este formata din 2 margini, 2 proeminente si un sant.
Santul are un traiect spiroidal de jos in sus si de la medial catre lateral. Capitul este o proeminenta rotunjita lateral de trohlee, el corespunde fosetei capului radial. Santul
intermediar separa trohlea de capit. Fosele sunt in numar de 3, fosa coronoidiana, fosa radiala si fosa olecraniana. Fosa coronoidiana se afla deasupra trohleei pe fata anterioara
a epifizei, in ea patrunde procesul coronoid al ulmei in miscarile de flexie ale antebratului. Fosa radiala se afla deasupra capitului, in ea patrunde capul radial in miscarile de
flexie. Fosa olecraniana se afla deasupra trohleei pe partea posterioara a epifizei, in ea patrunde olecranul in miscarile de extensie ale antebratului.

Epicondilii sunt 2 proeminente care servesc pentru insertii musculare. Unul este medial, celalalt este lateral. Epicondilul medial, prezinta pe fata posterioara, santul nervului
cubital/ulnal, pe epicondilul lateral, se insera muschii pronatori ai antebratului si flexori ai antebratului, mainii si degetelor. (Rotundul pronator, flexorul medial al carpului,
palmarul lung, flexorul ulnar al carpului, flexorul superficial al degetelor) Epicondilul lateral este mai mic decat cel medial pe el se insera muschii supinatori ai antebratului si
extendori ai antebratului, mainii si degetelor. (scurtul extendor radial al carpului, muschiul supinator, extenzorul degetelor, extenzolur degetului mic, extenzorul ulnar al
carpului si anconeul).

Oasele antebratului

Are 2 oase paralele, unul este situate in prelungirea degetului mic (ulna sau cubitus), celalalt este in prelungirea policelului (radius). Aceste 2 oase se articuleaza prin epifizele
lor, dar raman distantate la nivelul diafizei prin spatiul interosos.

Radiusul depaseste prin epifiza lui inferioara ulna si este depasit de ulna prin epifiza superioara. Deci ulna va fi mai importanta functional in articulatia cotului, iar radiusul va
fi mai important in articulatia pumnului.

Diafizele celor 2 oase au forma prismatica triunghiulara, fiecare avand cate 3 fete si 3 margini.

Ulna sau cubitusul este un os lung pereche aflat in partea mediala a antebratului, este oblic in jos si mediolateral si formeaza cu humerusul un unghi cu deschidere lateral,
prezinta corpul si 2 epifize.

Epifiza proximala este mai voluminoasa, prezinta o scobitura anterioara si o margine laterala ascutita, corpul ulnei este putin concav inainte si are 3 fete si 3 margini.

Cursul Numarul 2

Fata anterioara prezinta in partea superioara zona de insertie a muschiului flexor profund al degetelor, iar in zona inferioara insertia muschiului patrat pronator.

Fata posterioara prezinta o linie oblica in jos si medial deasupra liniei oblice se insera muschiul anconeu. Partea inferioara este impartita printr-o linie vertical intr-o zona
mediala si una laterala. Pe partea mediala se insera muchiul extensor ulnar al capului, pe partea laterala se insera muschiul supinator, mai jos tot pe fata posterioara se insera
muschiul lung abductor al policului, scurtul extensor al policului, lungul extensor al policului si extensorul indexului.

Fata mediala este larga in portiunea superioara si se ingusteaza in cea inferioara unde se palpeaza sub piele

Marginea anterioara este bine pronuntata, incepe de la procesul coronoidian si se termina la stiloida.

Marginea posterioara, proemina sub piele si pleaca de la olecran.

Marginea laterala sau interosoasa, da insertie membranei interosoase care uneste corpurile celor doua oase ale antrebratului.
Epifiza superioara are doua proeminente osoase, una verticala numita olecran si una orizontala numita proces coroid, cele doua proeminente formeaza intre ele un unghi drept
si delimiteaza cavitatea articulara, numita si scobitura trohleara, care priveste inainte si se articuleaza cu trohlea humerusului.

Scobitura trohleara prezinta o creasta anteroposterioara, care corespunde cu santul de pe trohlea humerusului. Pe partea laterala, a procesului coronoid, exista o fateta articulara
semilunara, numita incizura radiala, care se articuleaza cu capul radiusului. Sub procesul coronoid se afla tuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul brahial. Olecranul se
palpeaza pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe el inseranduse muschiul triceps radial.

Epifiza inferioara, prezinta 2 formatiuni, capul si procesul stiloid. Ambele se palpeaza sub piele. Capul reprezinta un segment de cilindru. Suprafata laterala este articulara
pentru incizura ulnara a radiusului si fata lui inferioara este de asemenea articulara.

Procesul stiloidian, are forma conoida cu varful in jos si se afla pe partea mediana a capului. Intre cap si procesul stiloidian, pe fata posterioara a osului, exista un sant prin care
trece tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

Radiusul este os lung pereche, aflat in partea laterala a antebratului in dreptul policelui, are un corp si 2 epifize. Este orientat in jos, cu extremitatea voluminoasa distal. Corpul
osului este prismatic triunghiular, are 3 fete si 3 margini. Este palpabil in jumatatea lui inferioara.

Fata anterioara este ingusta in partea superioara, in partea superioara se insera muschiul flexor lung al policelui, iar in partea inferioara muschiul patratul pronator.

Fata posterioara, este rotunjita in partea posterioara, la acest nivel corespunde muschiului supinator. Este plana si usor escavata in partea inferioara unde se insera lungul
abductor si scurtul extensor al policelui.

Fata laterala, prezinta in zona mijlocie o rugozitatea pentru insertia lungului pronator. Deasupra rugozitatii, osul este in raport direct cu ramura profunda a nervului radial, de
aceea fracturile la acest nivel pot interesa nervul. Marginile anterioara si posterioara sunt mai pronuntate in portiunea superioara, respective mijlocie. Marginea mediala este
ascutita in zona inferioara, prezentand fateta articulara, numita incizura ulnara a radiusului, marginea ulnara da insertie membrane interosoase.

Epifiza superioara, este compusa din 3 elemente, capul, colul si tuberozitatea radiusului. Este un segment de cilindru plin, mai inalt medial. Fata sa superioara se articuleaza cu
capitul humerusului. Circumferinta capului, corespunde scobiturii radiale de pe ulna. Cand se produc miscarile de pronatie si supinatie, capul radial se poate palpa sub
epicondilul lateral al humerusului. Colul, este portiunea care leaga capul de corp, e oblic de sus in jos si din lateral catre medial. Astfel face un unghi cu corpul deschis lateral.
Tuberozitatea radiusului este o proeminenta osoasa sub col, pe ea inseranduse bicepsul radial.

Epifiza inferioara, este comparata cu un trunchi de piramida, are 4 fete si o baza. Fata medial, prezinta scobitura ulnara si se articuleaza cu capul ulnei, fata laterala prezinta un
sant pentru trecerea tendoanelor si se continua cu procesul stiloidian. Fata posterioara prezinta mai multe creste verticale, care delimiteaza santuri prin care trec tendoanele
extenzorilor, mainii si degetelor. Fata anterioara este concave de sus in jos, si da insertie muschiului patrat pronator. Baza sau fata articulara carpiana, prezinta o creasta
anteroposterioara, care o imparte in doua parti. O parte laterala triunghiulara, in raport cu osul scafloid si o parte mediala patrulatera in raport cu osul semilunar.

Oasele mainii, sunt in numar de 27, dispuse in 3 grupe. Carpul (oasele carpiene), metacarpul (oasele metacarpiene) si oasele degetelor (falangele).

Carpul este format din 8 oase, dispuse pe 2 randuri, primul rand (proximal) incepand de la police (degetul mare) catre degetul mic (auricular) cele patru oase sunt: scafoid,
semilunar, pyramidal si pisiform. In cel de-al doilea rand, se gasesc de la police la auricular, patru oase: trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig. Toate aceste 8 oase, au
forma aproape cubica, fiecare avand o fata superioara, una inferioara, una palmara, o fata dorsal, o fata laterala si una mediala.

Scafoidul este cel mai lateral os al randului intai, a fost comparat cu o luntre, pe fata palmara prezinta un tubercul, si se articuleaza in sus cu osul radius si in rest cu oasele
invecinate. Oasele se vor articula, 2 cate 2 in functie de vecinatati.

Trapezul, este primul os din randul al doilea, pe marginea laterala si el prezinta un tubercul si se va articula in sus cu scaploidul si in jos cu metacarpianul I, fata inferioara de
articulare cu metacarpianul I, are forma de sha, ceea ce-I permite anumite miscari policelui. Fiecare din oasele din randul doi, se articuleaza cu metacarpienele
corespunzatoare.

Carpul, privit in totalitatea sa, prezinta 2 fete, una dorsal acoperita de muschii extenzori ai mainii si degetelor, si una anterioara (palmara), concava, care formeaza santul
carpului. In acest sant trec tendoanele flexorilor degetelor si ai mainii. Santul carpian este marginit de 2 eminente, eminenta tenara si eminenta hipotenara. Eminenta tenara
corespunde tubercului scafoidului si trapezului iar cea hipotenara celui pisiform si osului cu carlig.

Metacarpul prezinta scheletul carpului si al dosului mainii, este format din 5 oase metacarpiene, numerotate lateromedial, de la I-V. Metacarpienele sunt oase lungi pereche,
prezinta un corp, o baza si un cap. Corpul are forma de prisma triunghilara, prezinta o fata dorsala, una laterala si una mediala. Baza este voluminoasa si se articuleaza cu
oasele carpului. Capul este rotunjit si se articuleaza cu prima falanga.

Caracteristici, metacarpianul I este cel mai scurt si cel mai gros, baza are forma de sha si se articuleaza numai cu trapezul, nu se articuleaza cu metacarpianul II. Metacarpianul
II este cel mai lung si baza sa se articuleaza cu trapezul, trapezoidul, osul capitat, si baza metacarpianului III. Metacarpianul III se articuleaza cu osul capitat si cu
metacarpienele II si IV. Metacarpianul IV se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig, dar si cu metacarpienele III si V. Metacarpianul V se articuleaza cu osul cu carlig si
cu metacarpianul IV.

Oasele degetelor, degetele sunt in numar de 5, numerotate cu cifre romana, dinspre lateral spre medial. Police, index, medius, inelar, deget mic. Oasele care formeaza degetele
se numesc falange si sunt 14. Cate 3 pentru fiecare deget de la II la V, si 2 pentru police. Prima falanga se numeste falanga proximala, a 2-a mijlocie, a 3-a distala. Sunt oase
lungi pereche, prezinta un corp turtit, cu o fata anterioara si una posterioara , o baza care prezinta o cavitate articulara, pentru osul de deasupra si un cap care prezinta o trohlee,
pentru osul urmator.

OASELE MEMBRULUI INFERIOR, ca si la membrul superior, oasele se impart in centura membrului si membrul liber.
Centura membrului cuprinde cele 2 oase coxale. Oasele membrului inferior liber, se gasesc la cele 3 segmente astfel:

- Coapsa, la acest nivel osul este femurul si in plus in zona inferioara rotula (patela)
- Gamba, are 2 oase, tibia si fibula (peroneu)
- Piciorul, la care distingem, tarsul, metatarsul, degetele.

Oasele coxale care prezinta centura osului inferior, se unesc inainte intre ele, iar inapoi cu sacrul si coccisul, formand peretii ososi, ai unui spatiu anatomic, denumit pelvis
(bazin).

Centura membrului inferior, este un os voluminous neregulat si torsionat ca o elice. In cursul dezvoltarii organismului, el este format din 3 piese distincte:

Ilion;

Pubis;

Ischion.

Aceste 3 oase se sudeaza intre 12-16 ani la fete si 13-18 ani la baieti.

Ca orientare, posterior, osul prezinta o margine care are o scobitura importanta lateral, scobitura prevazuta cu o cavitate emisferica. Aceasta cavitate se numeste acetabul. Sub
aceasta cavitate se gaseste o scobitura.

Ilionul formeaza partea superioara a osului si reprezinta peste jumatate din acesta. Prezinta un corp, care participa la formarea acetabului, are o parte superioara turtita care
formeaza aripa osului iliac.

Ischionul cuprinde partea postero-inferioara a osului, are un corp si o ramura. Corpul participa la formarea acetabului, formand partea posteroinferioara a cavitatii, corpul se
continua cu ramura. Intre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiadica

Pubisul, reprezinta partea anterioara a osului, prezinta un corp si 2 ramuri. Corpul participa la formarea acetabului, in partea anteroposterioara a acestuia. La locul de unire
intre corpul pubelui cu ilionul, se gaseste eminenta iliopectinee. Ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului.

Considerat o totalitate, osul coxal prezinta 2 fete, 4 margini si 4 unghiuri. Fata laterala prezinta in zona mijlocie acetabulul, la formarea caruia participa toate cele 3 oase.

Sub acetabul se gaseste un orificiu mare, numit gaura opturatorie. Ea este formata din ischion si pubis. Deasupra acetabulului, se gaseste fata gluteala a aripii osului coxal,
care da insertie muschiilor fesieri.

Acetabulul(cavitatea cotiloida), este o cavitate profunda, emisferica, care serveste la articulatia cu femurul. Circumferinta acetabulului este proeminenta si ascutita si poarta
numele de spranceana cotiloidiala sau acetabulara. Aceasta spranceana este intrerupta de 3 incizuri. Cea mai profunda incizura acetabulara, se afla in partea inferioara la unirea
ischionului cu pubele, si se afla imediat deasupra gaurii obturatorie. Ea este transformata intrun orificiu prin ligamentul transversal al acetabulului.

Suprafata interioara a acetabulului prezinta 2 parti, partea semilunara articulara si foseta acetabulului nearticulara.

Gaura obturatorie, este limitata de o margine ascutita cu exceptia portiunii superioare unde exista santul obturator. Ea este acoperita de membrane obturatorie si santul este
transformat in canalul obturator. Suprafata gluteala a osului iliac este usor escavata in partea mijlocie si prezinta 3 linii, linia gluteala anterioara pleaca de la scobitura
ischeatica si merge aproape de spina iliaca antero superioara.

Linia gluteala posterioara, pleaca tot de la scobitura ischeatica, merge in sus aproape vertical si se termina la marginea superioara a osului, la unirea a 2 treimi anterioare cu
una posterioara, a marginii superioare.

Linia gluteala inferioara, de la scobitura ischeata la marginea inferioara a osului.

Cele 3 linii, defines 4 campuri, un camp posterior mic, pe care se insera muschiul fesier mare, un camp situate mai anterior de primul pe care se insera fesierul mijlociu, al 3-
lea anterior da insertie fesierului mic, al 4-lea aflat sub linia gluteala inferioara da insertie muschiului dreptfemural.

Fata mediala a osului coxal. Este strabatuta de linia arcuata care se indreapta oblic, de sus in jos si din inapoi spre inainte. Aceasta linie imparte fata mediala in 2 portiuni.
Deasupra liniei arcuate se gaseste fosa iliaca, pe care se insera muschiul iliac. Sub linia arcuata, se gaseste in primul rand suprafata sacropelvina, care este alcatuita din 2
formatiuni anatomice, o puternica rugozitate pe care se insera ligamentele scacrolidiace, aceasta formatiunie se numeste tuberculozitate sacrolidiaca. A doua este o formatiune
care prezinta o formatiune asemanatoare cu pavilionul urechii, de aceea se numeste fata auriculara, prin care se articuleaza cu sacrul. Sub ea exista o suprafata plana care
corespunde acetabului.

Marginile osului, marginea anterioara la unirea acesteia cu marginea superioara se gaseste spina iliaca anterosuperioara, care se palpeaza sub piele si pe care se insera muschii :
croitori si tensori al fasciei lata, ligamentul inghinal.

Pe marginea anterioara, in continuare, se gaseste o mica scobitura prin care trece nervul femuro-cutanat, mai jos se gaseste spina iliaca anteroinferioara pe care se insera
muschiul drept femural. Mai jos se gaseste o scobitura, prin care trece tendonul osului ilisoas. De la acest nivel directia marginii se schimba, in continuare ea prezinta o
eminenta rotunjita numita eminenta iliopubiana, mai jos se afla suprafata de insertie a muschiului pectineu.
Marginea posterioara prezinta spina iliaca postero superioara (este palpabila sub piele) si spina iliaca postero inferioara, intre cele 2 spine aflanduse insertiile ligamentelor
articulatiei sacroiliace.

Scobitura inschiatica, prin ea trec foarte multe formatiuni. Muschiul piriform, nervul sciatic, nervul fesier superior, nervul fesier inferior si grupul vaselor rusinoase interne.
Sub incizura exista spina ischiatica pe care se insera muschiul gemen superior. Mai jos exista mica scobitura inschiatica, prin care trece muschiul obturator intern si pachetul
vasculo-rusinos intern. Mai jos se gaseste tuberculozitatea ischiatica, pe care se insera multi muschi si noi stam in pozitia asezat.

Marginea superioara, creasta iliaca, se intinde de la spina iliaca antero superioara pana la spina postero superioara, este cea mai groasa dintre margini si are forma literei S
culcat, da insertie multor muschi, oblic extern, oblic intern, transvers, patratul lombar, fesier mare, fesier mijlociu si iliac.

Marginea inferioara se intinde de la tuberculozitatea ischiatica la unghiul pubelui, este formata din ramura ischionului si ramura inferioara a pubelui de unde si denumirea de
ramura ischiopubiala, se articuleaza cu osul coxal pe partea opusa la nivelul simfizei pubiene.

Marginea inferioara da insertie muschilor adductor mare si adductor scurt.

Unghiurile osului sunt 4, unghiul antero superior sau spina iliaca anterosuperioara, unghiul posterosuperior sau spina iliaca posterosuperioara, unghiul anteroinferior sau
unghiul pubelui, unghiul posteroinferior sau tuberculozitatea ischeatica.