BAZELE DE AMENAJARE

Compozitia tel
Este combinatia de specii din cadrul unui arboret care impaca in modul cel mai favorabil
atat prin proportia cat si prin gruparea lor exigentele biologice ale padurii cu cerintele social
ecologice si economice in orice moment al existentei lui.Am intelege prin ea compozitia cea mai
corespunzatoare intereselor sociale economice,ecologice si culturale in orice etapa din evolutia
arboretului.La compozitia tel se porneste asadar de la conditiile naturale.
1.In cazul statiunilor extreme elementul hotarator la stabilirea compozitiei tel la
exploatabilitate precum si a compoz de regenerare este statiunea insasi.Compozitia tel nu poate
indica desigur in astfel de situatii decat specia sau speciile care pot folosi cat de cat factorii
stationali.Aici compozitia tel este determinata in primul rand de interesul ameliorarii statiunii.
2.Modificari mai importante in compozitia aboretelor pe linia intereselor economice se
pot preconiza numai in statiunile bune si foarte bune in care se pot dezvolta cu succes specii cu
valoare economica diferita. In aceste cazuri compozitia tel trebuie sa indice formula cea mai
convenabila dpdv economic si cultural .
3.In cazul arboretelor constituite din specii necorespunzatoare statiunii sau putin
valoroase cum ar fi arboretele pure de molid din afara zonei de vegetatie a acestuia ori cele de
carpen, de plop, de mesteacan instalate in statiuni proprii unor specii mai valoroase se pot
preconiza prin compozitia tel substituiri radicale pentru a se reveni la tipul natural.
4.In cazul arboretelor expuse doboraturilor de vant sau altor calamitati a caror rezistenta
poate fi marita prin introducerea in amestec a unor specii mai rezistente cum ar fi
laricele,pinul,bradul pentru arboretele de molid in compozitia tel se poate prevedea introducerea
acestor specii daca alte motive nu se opun.
5.In sfarsit in cazul arboretelor de protectie sau al celor destinate sa indeplineasca o
functie de interes estetico-sanitar compozitia tel trebuie sa preconizeze proportionarea speciilor
si eventual introducerea unor specii noi in vederea maririi eficacitatii arboretelor in functiunile
respective.
Compozitia tel se poate stabilii cu ajutorul modelarii matematice

Varsta exploatabilitatii.
Cum sa aratat determinarea exploatabilitatii se reduce in mod practic la determinarea
varstei exploatabilitatii sau a diametrului limita ori maxim dat dupa cum este vorba de arboretele
regulate sau gradinarite.Problema determinarii varstei exploatabilitatii arboretelor nu a fost
rezolvata inca in mod multumitor pentru toate cazurile.Procedee practice simple si usor de
aplicat sau stabilit numai pentru arboretele de productie.
Ele se bazeaza in general pe datele experimentale existente (tabele de productie, tabele de
sortare,tabele de descrestere a diametrului fusului) si asigura in consecinta precizia
corespunzatoare acestor date.In ceea ce priveste varsta expoatabilitatii arboretelor de protectie
este varsta la care capacitatea lui de protectie exprimata analog productie de lemn prin maximul
efectului mediu de protectie incepe sa scada in cadrul functiunii atribuite.Momentul atingerii
acestui maxim variaza cu specia si conditiile stationale si nu corespunde cu termenul longevitatii.
Determinarea varstei expoatabilitatii se poate face prin mai multe metode :
1.Determinarea varstei exploatabilitatii in raport cu productia totala de lemn( a. cu ajut.
Tab. De productie,b. dupa procedeul Pressler, )
2.Determinarea varstei exploatabilitatii in raport cu un sortiment oarecare (a. procedeul
tabelelor de sortare combinate cu tabelele de productie, b. procedeul Popescu Zeletin-Dissescu, )
3.Determinarea varstei exploatabilitatii in raport cu productia de venituri.
1. a.Se stie ca productivitatea este indicata de productia medie .Aceasta se poate
calcula cu ajut. Tab. De productie care contin datele necesare in acest scop :volumul arboretului
principal si al produseor secundare la diferite varste.
b.varsta exploatabilitatii absolute se poate determina si pe alta cale folosind
relatia dintre cresterea curenta in volum si productia medie.
p/100=Cc/V unde :p- procentul cresterii in volum ;Cc- cresterea curenta in
volum ;V volumul arboretului
2.a. Caracteristicile acestei metode sunt: se pot folosi tabelele de sortare pentru
arborete cu ajutorul carora productia data de tabelele de productie poate fi reparizata pe
sortimente calculandu-se apoi cresterea medie pentru fiecare.
b.Considerand ca lemn de lucru intregul trunchi al unui arbore pana la un anumit
diametru la capatul subtire ei au calculat in procente pentru arborii cu diferite diametre de baza si
pentru diferite diametre la capatul subtire proportia lemnului de lucru in raport cu masa lemnoasa
totala.
3.Pentru determinarea varstei exploatabilitatii problema cea mai importanta este calculul
rentabilitati caci in rest se procedeaza la fel ca si in cazurile precedente : se urmareste variatia
rentabilitatii in functie de varsta pana ce devine maxima
Tratamentul
In general la stabilirea tratamentului trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele idei:
- Tratamentul trebuie sa asigure pe cat se poate regenerarea arboretelor pe cale naturala
pe de o parte fiindca este gratuita iar pe de alta parte fiindca asigura o productivitate mai ridicata
datorita succesiunilor imediate a generatiilor si conditiilor mai bune de dezvoltare a semintisului;
- Scopul gospodaririi padurilor nu este regenerarea ci productia de lemn sau asigurarea
unei protectii oarecare in conditii cat mai economice. De aceea in principiu tratamentul cel mai
bun este acela care asigura realizarea telului social-economic cu cele mai mici cheltuieli
intelegandu-se prin aceasta nu recoltarea cat mai ieftina a arboretelor existente ci asigurarea unui
proces de productie neintrerupt si a unei productivitati cat mai mari prin conservarea si
ameliorarea factorilor de productie naturali.
- Tratamentul trebuie sa evite expunerea arborilor la actiunea factorilor daunatori
externi(doboraturi, uscarea solului,inmlastinarea) si sa ridice pe cat posibil capacitatea lor de
rezistenta ;
- Tratamentul trebuie sa corespunda functiunii padurii.
Tratamentele de codru regulat si modul lor de aplicare sunt indicate in general in practica
romanesca pe tipuri de categorii functionale prin normele tehnice in asa fel incat amenajistul nu
are decat de ales solutia care i se pare mai potrivita din cele aplicabile pentru padurile din
Romania :
G- tratamentul codrului gradinarit inclusiv lucrarile de transformare spre gradinarit ; Cv-
tratamentul taierilor cvasigradinarite sau jardinatorii ; P- tratamentul taierilor progresive sau al
taierilor in ochiuri ; Sm- tratamentul taierilor succesive in margine de masiv ; S- tratamentul
taierilor succesive ; B- tratamentul taierilor rase in benzi ; R- tratamentul taierilor rase pe
parchete mici ; C- tratamentul crangului simplu ; Cz tratamentul crangului cu taieri in
cazanire ; Cs- tratamentul crangului cu taieri in scaun ;Cg- tratamentul codrului gradinarit ;H-
taiei de igiena ;E- regim de ocrotire integrala.
Codrul gradinarit se poate aplica numai in tipurile de ecosisteme constituite din specii de
umbra si semiumbra brad si fag sau brad,fag si molid.In aceste conditii codrul gradinarit este
putin aplicat in Romania.Este totusi de observat ca exista multe imprejurari in care s-ar putea
aplica cu succes fara sa fie nevoie de mai multe drumuri decat sunt necesare pentru aplicarea
rationala a oricarui alt tratament.Unde coastele sunt inguste de pilda vaile sunt suficiente ca
locuri de scoatere si pentru gradinarit.

Ciclul de producie i rolul lui n amenajament

Ciclul conditioneaza structura pe clase de varsta a unei paduri de codru regulat sau de
crang.Stabilirea lui se sprijina pe media varstelor exploatabilitatii arboretelor din padurea pentru
care se stabileste excluzandu-se din calcul arboretele derivate ,subproductive si altele
caracterizate prin inrautatirea starii si scaderea capacitatii lor functionale.La fixarea ciclului
trebuie sa se aiba in vedere o serie de probleme de ordin gospodaresc care nu au putut fi luate in
considerare la stabilirea varstei exploatabilitatii arboretelor.Vom arata cele mai importante si
influenta lor asupra ciclului :
1.Daca la stabilirea varstei exploatabilitatii s-a tinut seama exclusiv de telul economic, cu
ocazia stabilirii ciclului se analizeaza daca la varsta respectiva regenerarea arboretelor pe cale
naturala (din samanta sau din lastari) este asigurata in bune conditii urmand ca in caz contrar
ciclul sa se stabileasca la o varsta mai mare sau mai mica decat media calculata dupa nevoi.
2.Arboretele de protectie isi pot indeplini de regula functia lor in limita de varsta largi in
cadrul carora ele pot indeplini cu succes si anumite functiuni de productie daca amestecul de
specii si tratamentul se stabilesc dupa nevoile protectiei.In acest caz pentru a se realiza si asigura
realizarea telului de productie in conditii cat mai bune fara a se stanjenii functia de protectie a
arboretelor ciclul trebuie sa asigure abatandu-se la nevoie de la varsta medie a exploatabilitatii
stabilita in raport cu telul de productie dat posibilitatea aplicarii tratamentelor celor mai
corespunzatoare si folosirea cat mai completa a capacitatii de protectie a arboretelor.
3.Cu ciclul creste si scade si marimea fondului de productie ; de aceea fixarea ciclului
poate constitui si un mijloc de creare a unor rezerve de material lemnos foarte necesare in
conditii economice precare sau acolo unde stabilitatea arboretelor este amenintata.Intr-adevar un
ciclu mai lung asigura gospodariei o mai mare mobilitate o varietate mai mare de sortimente si
posibilitatea de a face fata mai usor unor cerinte exceptionale de lemn sau unor calamitati.
4.La stabilirea ciclului se iau in considerare si eventualele scimbari in ceea ce priveste
proportia speciilor.El se fixeaza la un numar de ani mai mic sau mai mare decat varsta medie
actuala la exploatabilitate dupa cum va creste sau va scadea proportia speciilor a caror
exploatabilitate se realizeaza la varste mai mici.
5.Din faptul ca fondul de productie normal nu se poate realiza decat in decursul mai
multor decenii prin aplicarea consecventa a unui plan de organizare rezulta ca ciclul pe care se
sprijina acest plan trebuie sa aiba si el un caracter cat mai stabil.In consecinta ciclul odata stabilit
trebuie pastrat.
 Ciclul este indicatorul prin care se exprima structura pe clase de varsta a fondului de
productie normal al unei paduri de codru regulat sau de crang si totodata norma de timp stabilita
de amenajament pentru mentinerea in productie a arboretelor intr-o astfel de padure.

Fixarea regimului.
Spre deosebire de padurile de rasinoase, cele de foioase, se pot regenera tot atat de bine
prin lastari ca si din samanta, si pot fi gospodarite, deci, atat in crang, cat si in codru. Telurile de
gospodarire care definesc starea normala a fondului de productie se deosebesc de la caz la caz. De
aceea, la astfel de paduri, inainte de a se pune problema determinarii telurilor de gospodarire este
necesar sa se opteze pentru un regim sau altul. Telurile de gospodarire se stabilesc apoi pe regiune.
Prin regim intelegem aici un sistem de cultura si exploatare a unei paduri sau o modalitate de
gospodarire prin care sa se asigure intr-o padure conditii proprii de aplicare a unui anumit mod de
regenerare, adica fie din samanta, fie din lastari, fie din samanta si lastari. Astfel avem regimul:
codrului, crangului sau crangului compus. Amenajistul trebuie sa cantareasca avantajele si
dejavantajele pe care le-ar avea adaptarea unuia dintre regime si sa impuna pe cel mai avantajos din
punct de vedere economic. Problema stabiliri regimului nu se pune decat la padurile care se pot
regenera atat din samanta, cat si din lastari, iar stabilirea regimului mai poate fi facuta prin directive
oficiale menite sa asigure satisfacerea nevoilor economice cu produse cat mai utile.
In aceste conditii problema stabilirii regimului se poate rezuma astfel :
1. Regimul codrului se impune :
a) de la sine, la padurile de rasinoase si la cele de amestec cu rasinoase.
b) din oficiu, la padurile de fag, la cele de stejar, de garnita, de cer (din zona
forestiera) si de sleau, cu execeptia celor cu destinatie speciala pentru care se impune crangul.
Regimul specific plantatiilor de plopi euroamencani este regimul codrului. In
consecinta, toate padurile din categoria b de mai sus, tratate in trecut in crang, urmeaza sa fie
conduse treptat spre codru, aplicandu-se un regim special de conservare.
2. Regimul cringului se impune :
a.) de la sine, in cazul arboretelor de salcim,al celor de cer din stepa si
silvostepa,si la zavoaie;
b) din consideratii economice,in cazul padurilor cu destinatie speciala pentru
care cringul este forma cea mai corespunzatoare(pentru productia de coaja,
de araci, etc.)
3.Regimul cringului compus - nu se recomanda in practica romineasca.
 CRESTEREA INDICATOARE

Creterea indicatoare este creterea curent a unei pduri (subunitate de gospodrire)

constituite din arborete de aceeai compoziie, aceleai clase de producie i aceleai densiti
ca i cele reale, dar avnd clase de vrst egale ca ntindere.
ntr-o astfel d pdure, mai precis un model structural al pdurii pe care o reprezint, n
fiecare perioad de 20 de ani ajunge la exploatabilitate o clas de vrst, deci n fiecare an devine
exploatabil un parchet egal cu S/r i un volum egal cu creterea anual a pdurii, adic cu
creterea indicatoare.
Comparat cu modelul pdurii normale, care are temporar caracter static, modelul
corespunztor creterii indicatoare are caracter dinamic, adaptativ.
Posibilitate P se calculeaz cu formula:
P m Ci ,
Ci cretere indicatoare;
m factor modificator
Creterea indicatoare se stabilete pe baza datelor primare (distribuia suprafeelor pe specii i
clase de producie) i a creterii curente la jumatatea fiecrei clase de vrst, preluate din tabele
de producie:
Ci Si ki ci
Si suprafaa ocupat de specia i;
ki consistena medie a speciei i;
ci media creterii curente corespunztoare claselor de vrst
considerate.

POSIBILITATEA PE VOLUM

Volumul de material lemnos ce urmeaz a fi recoltat dintr-o pdure , n baza

amenajamentului, se numete posibilitate.
Volumul de recoltat anual este posibilitatea anual; cel ce urmeaz a fi recoltat ntr-o
perioad se numete posibilitate periodic.
Mrimea posibilitii este rezultanta a doi factori: a creterii pdurii i a griji pentru
ameliorarea continu a strii ei, n spiritul principiilor de amenajare. Ea reprezint n acelai timp
producia pdurii i mijlocul de ndrumare a ei spre structura normal . De aceea poate fi cnd mai
mare, cnd mai mic dect creterea pdurii, n perioada de timp la care se refer.
n cadrul codrului grdinrit se stabilete o posibilitate unic (global).
Dup modul de exprimare a posibilitii, distingem o posibilitate pe suprafa i una pe
volum. Ca rezultat de calcul, posibilitatea are un caracter abstract de cifr de control i devine o
realitate concret cnd se transpune pe teren.
n acest caz, posibilitatea anual pe volum devine recolt, posibilitatea pe suprafa se
caracterizeaz n ceea ce se numete parchet anual, iar posibilitatea periodic pe suprafa, n ceea
ce se numete suprafaa periodic sau afectaie.
a) Posibilitatea pe suprafa P rezult din relaia:
 S
P
r
Raportul exprim mrimea parchetului anual. Aceast formul se poate aplica numai dac
masa lemnoas ce se recolteaz de pe fiecare parchet are acelai volum. n condiii neomogene de
producie urmeaz s se stabileasc parchete neegale, inndu-se seama de volumul lor. n acest
caz posibilitatea se stabilete pe suprafa cu control pe volum, dup relaia

S
P Q
r
Q - este un corectiv cu rol de control al ndrumrii pdurii spre starea normal.
b) Posibilitatea pe volum exprim direct cantitatea de material ce urmeaz a se recolta.
Stabilirea ei este mai dificil dect cea pe suprafa ntruct se sprijin pe variabile greu de
determinat.
Elementul de baz pe care se sprijin posibilitatea este creterea pdurii. Dac fondul de
producie are o mrime normal, posibilitatea trebuie s fie egal cu creterea, se poate scrie:
P=C
Dac fondul de producie real este diferit de cel normal, pentru normalizarea lui este
necesar ca posibilitatea sa fie ori mai mic ori mai mare.
P=C+X
Unde X = diferena pozitiv sau negativ , n funcie de starea fondului de producie real.
Dac se noteaz cu Q timpul n care diferena dintre volumul fondului de producie real i
cel normal s-ar putea lichida fr a fi ameninat continuitatea i fr a se micsora creterea , i
notm cu Fr i Fn mrimea fondului de producie real i respectiv cel normal , posibilitatea va
fi :
F Fn
PC r
Q

n cazul codrului grdinrit posibilitatea se calculeaz numai pe volum.