Capitolul I

1.1. Structura arboretelor. Consideraii teoretice

Notiunea de arboret are o dubla acceptie.

In silvicultura prin arboret ca etaj al arborilor se intelege totalitatea arborilor care
participa in constituirea unei paduri. Este insa o notiune abstracta care nu are in vedere
variabilitatea constitutive a padurii in spatiu.
In mod current arboretul a fost definit si ca o parte omogena de padure in care ansamblul
statiune vegetatie are acelasi aspect. Aceasta acceptie desi larg folosita include si toate celelalte
component organice si anorganice dintr-o portiune omogena de padure si nu numai masa
arborilor component. De aceea in silvicultura arboretul v-a fi tratat doar ca etaj al arborilor dintr-
o portiune de padure omogena ca vegetatie si statiune.
In viziune sistematica arboretul constituie o unitate bioecologica la nivel superior de
integrare cu insusiri structural si functionale noi care apar si se manifesta ca rezultat al
interactiunilor dintre arbori in arboret.
Ca unitate bioecologica distinct arboretul se intemeiaza numai din momentul cand masa
exemplarelor component realizeaza o desime la care acestea se conditioneaza reciproc in crestere
si dezvoltare constituind asa numita stare de masiv si se mentine pana cand aceasta stare se
destrama si se intrerupe daca arboretul este exploatat sau distrus diontr-o cauza oarecare.
Odata cu constituirea arboretului coroanele se intrepatrund si se interconditioneaza
realizand coronamentul arboretului si concomitant se constituie si o noua padure cu un nou
mediu propriu.
Constituirea in fiecare loc si moment a unui nou arboret reprezinta un salt calitativ
important si coincide cu intemeierea unei noi paduri.
Din acest moment existententa, dezvoltarea si functiile fiecarui exemplar,populatie,etaj
de vegetatie ca si ale padurii in ansamblu au loc in conditii deosebite generate de aceasta noua
stare.
In fiecare noua generatie de padure arboretul dispune de integralitate proprie,de
capacitate de autoreglare si control de un program propriu ca si oricare dintre celelalte sisteme
constituente. In acelasi timp arboretul se subordoneaza programului de nivel superior al padurii
modelandu-si in mod adecvat programele proprii dar si influentand si conditionand existent
celorlalte etaje de vegetatie.
Arboretul reaslizeaza cele mai mari dimensiuni atat in atmosfera cat si in sol si prin
aceasta ajunge sa exploreze un spatiu aerian si edafic cu mult superior altor asociatii vegetale
terestre. Datorita spatiului ocupat ca si a marii sale stabilitati bioecologice si lungevitatii
fiziologice arboretul este acela care da nota predominant a configuratiei,fizionomiei si dinamicii
padurii in ansamblu.
In acelasi timp arboretul domina si controleaza circuitul trofic si energetic din padure
cumuland si conservand peste 90% din biomasa vegetala produsa de aceasta si oferind in mod
prioritagr resursele necesare consumatorilor si descompunatorilor ca si material organic moarta
care contribuie la evolutia, conservarea si ameliorarea solurilor forestiere.
Prin insusirile si functiile exercitate de arboret el intervine hotarator in definirea si
realizarea functiilor productive si protectoare ale padurii,fapt pentru care se impune drept veriga
principala In constituiea si functionarea acesteia. Arboretul este si singurul capabil sa produca
masa lemnoasa cu insusiri tehnologice deosebite,reprezentand astfel principalul mijloc de
productie si produsul muncii in padure.De cantitatea si calitatea masei lemnoase in padure
depinde covarsitor productia valorica a acestuia si deci valoarea cultural-economica a padurii
cultivate ca si valoarea multifunctionala a padurii in general.
De remarcat esti si faptul ca arboretul ofera si calea directa nemijlocita,sigura si eficienta
prin care silvotehnica influenteaza starea, structura si functionabilitatea padurii cultivate si
dirijeaza dezvoltarea sa in conformitate cu telurile de gospodarire urmarite. In consecinta in

1
gospodarirea judicioasa a padurii cultivate arboretul poate si trebuie sa stea in central activitatii
activitatii silvice de productie, proiectare si cercetare. In functie de starea si calitatea arboretului
se pot stabili in mod judicious genul,caracterul,intensitatea si ritmul complexului de interventii
silvotehnice.
In cercetarea si descrierea arboretului intereseaza atat caracteristicile lui structural cat si
cele calitative. In mod obisnuit caracteristicile structurale se pot evidential intr-o sectiune
orizontala si vertical printr-un arboret. De aici s-a ajuns sa se vorbeasca despre caracteristici ale
structurii orizontale si verticale ale arboretului. Desi aceasta diferentiere este acceptata nu se
poate considera ca se deosebesc doua feluri de structure, ci una singura, unitara si indivizibila
pentru fiecare arbore dat. De asemenea este de remarcat ca insusirile structurale ale arboretului
prezinta si semnificatii calitative,iar insusirile calitative ale arboretului pot constitui elemente de
structura in descrierea padurii ca o suma de arboreta.
Caracteristicile structurale ale arboretului in plan orizontal se refera la
compozitia,consistenta, desimea, densitatea si gradul de umbrire al arboretului la diametrul
mediu si suprafata de baza al arboretului, la diametrul mediu al coroanelor sau suprafata
proiectiei lor orizontale,etc.
Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret.
Speciile se inscriu in denumirea popular prescurtata iar proportia lor de participare se exprima in
unitati intregi.
Astfel speciile se noteaza obisnuit folosind primele 2 litere din denumirea lor populara.
Proportia de participare a fiecarei specii se determina de regula prin raportul dintre suprafata de
baza a fiecarei specii si aceea a arboretului intreg sau mai prcis prin raportul dintre volumui
fiecarei specii al arboretului. Aceasta se exprima in unitati ingtregi de la 1 la 10.
Speciile care participa in proportie mai mica de 1 la 10 in compozitie se numesc
disseminate si se mentioneaza in compozitie fara a se mai preciza proportia lor de participare.
In raport cu numarul speciilor participante se pot distinge:
- arborete perfect pure,constituite dintr-o singura specie
- arborete practice pure,cand specia principal participa cu peste 9 din 10 in
constituirea arboretului
- arborete amestecate din 2 sau mai multe specii, care participa cu mai mult de 1 la
10 in compunerea arboretului.
Arboretele amestecate se diferentiaza la randul lor,dupa modul de grupare al speciilor in
urmatoarele categorii:
a. Arborete cu amestecuri uniforme cand arborii sau grupele de arbori apartinand aceleasi
specii se succed in aceeasi ordine pe intreaga suprafata ocupata de arboret.
b. Arborete cu amestecuri uniforme care se clasifica in urmatoarele categorii:
- amestecuri in buchete cand speciile de amestec participa in fiecare punct cu 2-5
arbori sau ocupa in tinerete pana la 100m2.
- amestecurile in grupe de 6-20 de arbori la un loc sau care ocupa 100-500m2.
- amestecuri in palcuri mici de 20-50 arbori mature sau care ocupa 500-1000m2.
- amestecuri in palcuri mari, cand exist ape 50 arbori care ocapa pana la 5000 m2.
In cazul in care suprafata ocupata de aceeasi specie este mai mare avem de-a face cu
arboreta pure.
Dupa durata lor arboretele amestecate pot fiii de doua feluri:
- Amestecuri permanente care se mentin ca atare in intreaga lor perioada de
dezvoltare.
- Amestecuri temporare care deriva sau devin cu timpul arboreta practice pure.
In arboretele amestecate valoarea cultural si economica a speciilor constituente fiind
diferita se pot distinge specii principale, de mare valoare si care intereseaza cu precadere in
cultura si respectiv specii secundare care exercita in principal functii amelioaratoare pentru
arboret si padurea in ansamblu.

2
 Pentru determinarea compozitiei arboretului sunt necesare lucrari de teren precum si de
prelucrarea datelor la birou.
De remarcat ca, desi compozitia exprima ponderea ocupata cu speciile component ale
arboretului la un moment dat,ea se poate modifica in timp cu o dinamica care variaza in functie
de natura speciilor,ritmul lor de crestere si eliminare,conditiile stationale,caracterul
intervenctiilor silvotehnice aplicate,etc
De aceea in practica compozitia arboretului se determina periodic iar prin masuri
silviculturale adecvate aceasta este permanent dirijata catre o stare optima ecologic si economic
fixate ca sarcina de realizat.
In gospodarirea padurilor este important ca prin interventiile silvotehnice sa se treaca fara
riscuri previzibile si cat mai repede de la o compozitie momentana la compozitia-tel iar cand
padurea se apropie de varsta de taiere sa fie pregatite conditiile de realizare sigura a compozitiei
de regenerare pentru viitoarea generatie de padure.
Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul lui de
apropiere a coroanelor arborilor component sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta se
exprima p;rin indici de consistent de la 1,0 la 0,1 si in raport cu aceasta se pot deosebi
urmatoarele categorii de arboreta:
- arborete cu consistenta plina k=1.0
- arborete cu consistenta aproape plina k=0.7-0.9
- arborete cu consistenta rarita, luminata sau bracuite k=0.4-0.6
- arborete cu consistent degradate sau poienite k=0.1-0.3
Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este
dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp precum si interventiile silvotehnice
aplicate pe parcurs. Indicele de consistent se poate determina in mai multe moduri:
-prin aprecierea vizuala a ponderii suprafetei globale si a proiectiei orizontale a coroanelor
arborilor din suprafata ocupata de arboret. In acest caz determinarea indicelui de consistenta se
face pe teren in cat mai multe puncte representative doar in timpul perioadei de
vegetatie,respective pe toata durata anului. Cu toate ca aprecierea vizuala a indicelui de
consistent este afectata de subiectivism si depinde de experienta si corectitudinea operatorului
aceasta este calea cea mai frecvent utilizata in descrierea arboretului.
-pe cale analitica, cu ajutorul aerofotogramelor si al fotografiilor de la sol care inregistreaza
proiectia coroanelor arborilor. Se poate recurge chiar la det raportului dintre suma suprafetei
proiectiilor orizontale ale coroanelor arborilor constituienti si suprafata ocupata de arboreta. Sunt
determinari mai precise dar mai dificil de obtinut si mai costisitoare.
De remarcat un arboret dat se dezvolta normal si realizeaza efficient functiile atribuite dar
in conditiile consistentei pline sau aproape pline.(1,0-0,8).
In padurea virgina constituenta arboretului se regleaza prin procese interne de eliminare
naturala a unor arbori din padure dar si de cresterea si dezvoltarea a coroanelor arborilor
remanenti ori prin integrarea unor arbori tineri in arboret.
In padurea cultivata consistent se corecteaza periodin prin rarirea corespunzatoare a
arboretelor excesiv de dese sau cu consistent plina si daca devine necesar prin introducerea unui
subetaj arborescent sau chiar a subarboretului in arborete puternic rarite dintr-o cauza oarecare.
Indicele de consistent prezinta o dinamica active si el trebuie deteminat periodic.
Determinarea pe cale analitica a starii de desime a unui arboret dat se poate face cu
ajutorul indicelui de desime si a celui de densitate. In cacest caz se elimina in mare parte
subiectivismul operatorului deoarece se compara arboretele reale care constituie obiect de studiu
cu modelele teoretice date in tabelele de productie. Indicele de desime al unui arboret este dat de
raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un
arboret cu aceeasi compozitie,varsta si clasa de productie.
Indicele de densitate al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si
suprafata de baza normal data tot in tabelele de productie. Acelasi indice se obtine prin raportul
dintre volumul la ha si vol normal din tabelele de productie.

3
 Atat indicele de desime cat sic el de densitate pot lua valori subunitare in arboretele rarite
dar si supraunitare in arboretele excesiv de dese. De remarcat insa ca valorile indicelor de
consistent de desime si de densitate a unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in
zecimi si se determina in acelasi timp, nu au de regula aceleasi marimi pentru ca si modul lor de
determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate ale caror valori in cazul unei stari structurale si functionale normale a padurii variaza
intre 1,0 si 0,8. Diminuarea valorii acestor indici devine necesara insa trece la regenerarea
padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este doritga si trebuie evitata reducerea
acestor indici sub 0.8 in arboretele preexploatabile trebuie de asemenea prevenita.
Din cele prezentate rezulta ca indicele de consistent de desime si de densitate au o
dinamica variabila in timp si spatiu si de aceea trebuie determinate de fiecare data inaintea unor
interventii silvotehnice.
Diametrul mediu al arboretului este o marime medie a grosimii arborilor componenti.
Aceasta variaza cu natura,starea si varsta arboretului, cu conditii stationale si cu natura
interventiilor silvotehnice aplicate. Este o caracteristica deosebit de importanta ce se determina
in mai multe moduri.
Caracteristicile verticale are arboretului care se pun in evidenta printr-o sectiune vertical
prin arboret sunt: etajarea arboretului,profilul arboretului,inchiderea arboretului,inaltimea medie
a arboretului,lungimea medie a coroanelor,etc
Etajarea arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un
arboret dat.Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita amogenitate structural si
functional arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere care
permite separarea unor etaje sau straturi arborescente mai mult sau mai putin distinct si durabile.
Ca urmare se pot distinge.
Arborete unietajate in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel constituind un singur
etaj de dispunere a coroanelor. Arborete echiene,pure sau aproape pure ca si arboreta amestecate
constuite din specii cu aceleasi ritmuri de crestere realizeaza de regula arborete unietajate.
De remarcat insa ca pe masura ce arboretul innainteaza in varsta diferentele de inaltine dintre
arbori si lungimea coroanelor se maresc astfel incat se poate diferentia un ploafon superior
constituit din arbori cu o pozitie dominanta si unul inferior in care raman cei cu inaltimi si
coronae mai mici .
Arboretele bietajate in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau repede
crescatori iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa.

1.2.Obiectivele proiectului

Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective teoretice si obiective practice.
Obiectivele teoretice sunt: aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar
obiectivele practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la inventarierea
arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni deja cunoscuti ca clasa de productie, etc.

1.3.Logistica abordata

Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare urmatoarele instrumente si unelte:
ata, panglica, ruleta, topor, dendrometru, clupa, spray colorat si creta.

1.4.Metode de cercetare
Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz:
-Inventarierea statistic a arboretelor

4
 t 2 s%2 F
n
F 2% t 2 f s 2 %

F - suprafaa arboretului;
% - tolerana admisibil;
t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare;
f - mrimea locului de prob;
s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de
prob) ;
Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca arboretul
este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint
eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza statistico-
matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a informa asupra
gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i al
populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:
-forma suprafeei de prob
-mrimea suprafeei de prob
-numrul suprafeelor de prob
-modul de amplasare al suprafeelor de prob
-Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i analizarea
posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice.
-Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea
simulrii tierilor de regenerare.
-Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de
specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat la
condiiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a utilizat
pachetul GIS Mapsys 7.0.
Forma suprafeelor de prob
n privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum
urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea
circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti:
-perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme
de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita acestora.
-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare
este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.
Mrimea optim a suprafeelor de prob
n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea
respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi
n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob:
-300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,7-1,0;
-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru arborete
pluriene cu consistena 0,5-1,0.
n ambele situaii se folosesc :
-procedeul cercurilor de prob cu raz fix
-procedeul cercurilor cu raz variabil
n prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de
panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.
La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a
terenului.
5
Capitolul 2

Localizarea studiului

2.1. Elemente de identificare a unitii de producie

Unitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de Ocolul

Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe
raza comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.
Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest a
judeului Bihor.
Se face meniunea c n tot proiectul s-a folosit termenul generic de unitate de producie
i nu unitate de protecie i producie, cauza constnd n faptul c are o utilizare larg n toate
domeniile silviculturii i exploatrii pdurilor.

2.2. Vecinti, limite, hotare

Vecintile, limitele i hotarele pdurilor

Tabelul 1.1.
Pt. Limite Hotare
Vecinti
Card. Denumirea Natura Denumirea Natura
0 1 2 3 4 5
D.C. Sialazar-Abramut- Artific. Liziera Naturale
Fancica pdurii
U.P. II Sacuieni D.C. Fancica Cubulcut Artific.
Nord U.P.III Simion Sanicolau-Codea-Sacuieni Liziera
D.C. Sacuieni- Frontiera Artific. pdurii Naturale
Liziera
Est O.S. Marghita Rul Barcu Naturala Naturale
pdurii
D.C. Salard-Cihoi Artific. Liziera
Sud O.S. Oradea Naturale
Rul Barcu Naturala pdurii
Liziera
Vest Ungaria Frontiera Convent. Naturale
pdurii

Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n conformitate

cu normativele n vigoare.

6
 2.3. Trupuri de pdure existente

Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de

pdure.

Situaia tipurilor de pdure

Tabelul 1.2.
Distanta in km pana la

Suprafaa
Nr.crt.

Comuna
Sacuieni
Denumirea Pacele Staia

ha

Gara
terit.

CFR
Comuna

O.S.
trupului aferente CFR

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Bleier-Diosig 1-21 168.1 Diosig Diosig 19.0 3.0 7.5
2 Eghed- Faiscola 22 17.6 Diosig Diosig 18,0 2.5 6.0
3 Hilinger 23-25 32.2 Diosig Diosig 15.0 10,0 4.0
4 Sintimreu 26-38 147.1 Salard Biharia 17.0 5.0 16.5
5 Toros 43-44 43.8 Ciuhoi Biharia 17.5 6.0 16.0
80-98; Sacuien
6 Siniob 285.7 Ciuhoi 13.0 4.5 13.0
D166 i
Sacuien
7 Lucaci 99-111 221.2 Sacuieni 14.0 5.5 14.0
i
118; 121- Sacuien
8 Hermann 61.8 Sacuieni 15.0 6.0 15.0
123 i
9 Fatanos 124-128 58.4 Salard Biharia 34.0 4.0 12.0
10 Vaida 129-130 19.1 Salard Biharia 30.0 5.0 8.0
11 Kopashegy 143-144 10.2 Sacuieni Diosig 15.0 5.0 4.0
12 Cadea 145 11.7 Sacuieni Diosig 16.0 5.0 5.0
13 Revichi 146 8.0 Diosig Diosig 16.0 10.0 6.0
14 Ganas 147 7.9 Salard Biharia 18.0 6.0 17.5
15 Pr.Janikoros III 155 6.0 Sacuieni Biharia 17.5 10.0 18.0
16 Pr, Janikos IV 156 0.8 Sacuieni Biharia 17.5 10.0 18.0
Sacuien
17 Pr. Isalagos 159 6.3 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
Sacuien
18 Pr. Isalagos II 160 13.4 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
Sacuien
19 Armos 163 7.1 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
20 Diosig 164 27.3 Diosig Diosig 16.0 16.0 5.5
Total 1180

7
 2.4. Repartizarea fondului forestier pe localiti

Situaia trupurilor de pdure componente, ale unitii de producie

pe comune administrative
Tabelul 1.3.
Comun Suprafaa
Nr. Crt. Parcele componente
a (ha)
0 1 2 3
1 Diosig 1-25; 146; 164 253.2
69-79; 99-111; 118-; 121-123; 143-144; 155; 156;
2 Sacuieni 555.9
159-160; 163
3 Salard 26-38; 39-42; 124-130; 147 287.6
4 Ciuhoi 43-68; D165; 88-98; D166 683.7
Total U.P. 1180

2.5. Administrarea fondului forestier

2.5.1. Administrarea fondului forestier proprietate publica
Pdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt
constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei Naionale
Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.

2.5.2. Administrarea fondului forestier proprietate privata

Arboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se gsesc in
urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142;
146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in amenajamentul
actual.

2.6. Organizarea teritoriului

2.6.1. Constituirea unitatii de producie
Pdurile unitii de producie I Sniob au fost amenajate unitar pentru prima data dup
prevederile Conferinei I de amenajare din 06.08.1997 n anul 1956, cnd s-au inclus n U.P.I
Sniob din M.U.F.G. Scuieni, fiind administrate de O.S. Scuieni. Revizuirea din 1967 a pstrat
aceleai limite teritoriale aprnd diferente de suprafaa datorate delimitrii mai exacte a pdurii.
Prin amenajamentul din 1976 s-au stabilit includerea in U.P.I Sniob a trupurilor de
pdure Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la Ocolul Silvic Oradea
U.P.I iterea n urma modificrii limitelor sudice ale U.P. (vechea limita urmarea drumul
comunal Sniob-Sntimbreu-Vaida-Rosiori-Frontier).
Prin amenajamentul executat n 1988 au fost incluse n amenajament parcelele 131-164
preluate de la primriile comunelor Salard, Cherechui i Diosig si C.A.P.-urile Cihoi-Smtimreu,
Scueni-Snicolau, Cadea, Diosig i Sniob ca urmare a aplicrii prevederilor Decretului
Consiliului de Stat 328 din 1986, iar parcelele numerotate n 1975 131-138 (linii parcelare i
drumuri forestiere) s-au transformat n 165-170.
Prin actuala revizuire au fost scoase din amenajament parcelele 38%:122-114:116-
117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170% care au fost predate
la populaie conform Legii 18/1991, iar parcelele L167-L169 au fost incluse n parcelele unde
constituiau linii parcelare.

8
 2.6.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului
2.6.2.1. Mrimea parcelelor i a subparcelelor
Fa de revizuirea precedent, limitele parcelare au rmas nemodificate, considernd
amplasarea lor pe limite artificiale distincte.
n prezentul amenajament sunt evideniate 135 parcele numerotate de la 1-111;118;121-
130;143-147;155-156;159-160;163-166, un numr mai mic dect cele existente la precedenta
amenajare. n acelai timp parcelele numerotate de la 167-169 i 170%(linii parcelare) au fost
desfiinate, datorit constatrii c ele nu pot constitui parcele deoarece limea lor nu era
corespunztoare. Suprafaa acestora a fost inclus n parcelele la care constituiau linii parcelare.
Subparcelarul a suferit modificri datorate micrilor de suprafaa, lucrrilor de cultura i
exploatare executate ntre cele dou amenajri, precum i a diferenierilor mai atente a
arboretelor. Sunt constituite 450 subparcele, cu 93 mai puine dect la amenajarea precedent.
Limitele parcelare au fost materializate i ntreinute de ctre personalul unitii silvice
iar cele subparcelare de ctre proiectant, folosind semnele convenionale.

2.6.2.2. Situaia bornelor

n cuprinsul unitaii de producie exist 305 borne, numerotate: 1-235;243-248;153-
278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365, confecionate din beton.
Starea unora dintre cele existente, ct i lipsa acestora presupune nlocuirea sau
amplasarea lor n punctele indicate prin hrile amenajistice.
Faptul c numrul bornelor nu au continuitate se datoreaz cedrii unor parcele ntregi
conform legii 18/1991.

2.7. Suprafaa fondului forestier

2.7.1. Determinarea suprafeelor
Suprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mic dect
cea de la amenajarea precedent.
Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin Legea
18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus , putem afirma c actuala
mrime a unitii de producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei afirmaii aducem
urmtoarele argumente:
a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.
b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se n
tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menionm c
planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de la suprafeele trupului
pn la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa determinat
n acest mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991, dup actele ce le deine
O.S. Scuieni, prin predarea la populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha.
Celor menionate mai sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu douzeci
de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenei determinrii lor de
atunci.

2.7.2. Utilizarea fondului forestier

Situaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori la data de 1 ianuarie
1998 este prezentata n subcapitolul 2.4.4. iar situaia generala a micrilor de suprafaa din
fondul forestier n subcapitolul 2.4.3. Rezulta de aici c din cele 1180 ha avem:
- 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se
reglementeaz producia de produse principale; 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8 ha goluri
destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii; 25.4 ha terenuri destinate gospodririi silvice din care

9
11.9 ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si 8.1
ha terenuri pentru administraie silvica;
- 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa
funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:
- 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie - 218.1 ha
(T.III);
- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;
- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservrii
genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii privind protecia
mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).
Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit rolului
cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune aplicarea unui
complex de masuri de gospodrire speciale.

2.7.3. Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier

Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier

Tabelul 1.4.
Scopul Modificri n Scoateri

Defriri fr scoatere din fond

Documentul
modificrii suprafaa fondului temporare din
de aprobare
efectuate. forestier fondul forestier
Unitile amenajistice

Denumirea
Scoateri definitive din

unitatii de la

forestier
care provine
fond forestier

Nr.
Suprafaa.

terenul sau
Felul doc.

Cr.
Intrr Termen
Data

beneficiarul
Nr.

Sold Data
scoaterii i
definitive ori
temporare
din fond
forestier
I. Suprafaa fondului forestier la amenajarea precedenta 2039
:1.I.1988 .5
a. Terenuri cedate conform legii 259.1 1780
18/1991 conform tabelului .4
anexa
II. Suprafaa fondului forestier la amenajarea actuala : 1780
1.I.1998 .4

10
 2.7.4. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane)

Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit din 7
cantoane de paz, constituite ntr-un singur district.

Organizarea administrativ
Tabelul 1.5.
Suprafaa
Cantonul
District Parcele componente cantonala
Nr . Denumire ha %
1 Diosig 1-22; 164 213.0 12
Sntinbre
2 26-38;124-130;146 232.6 13
u
23-25;47;50-51;55-58;62-68;143-
3 Hilinger 275.5 15
145;147
4 Iepurite 39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165 246.4 14
I. SINIOB 5 Snicolau 69-79;81-82;84-85;166D 281.8 16
6 Lucaci 80;83;86-101;105;166 289.0 16
102-104;106-111;118;121-123;159-
7 Cubulcut 242.1 14
160;163
TOTAL 1780.4 100

11
 Capitolul III Culegerea i prelucrarea datelor

3.1.Culegerea i prelucrarea datelor pentru descrierea arboretului

3.1.1.Inventarierea statistico-matematica

Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz:

-Inventarierea statistic a arboretelor

t 2 s%2 F
n
F 2% t 2 f s 2 %

F - suprafaa arboretului;
% - tolerana admisibil;
t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare;
f - mrimea locului de prob;
s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de
prob) ;
Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca arboretul
este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint
eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza statistico-
matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a informa asupra
gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i al
populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:
-forma suprafeei de prob
-mrimea suprafeei de prob
-numrul suprafeelor de prob
-modul de amplasare al suprafeelor de prob
-Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i analizarea
posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice.
-Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea
simulrii tierilor de regenerare.
-Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de
specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat la
condiiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a utilizat
pachetul GIS Mapsys 7.0.

Forma suprafeelor de prob

n privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum
urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea
circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti:
-perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme
de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita acestora.
-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare
este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.

12
 Mrimea optim a suprafeelor de prob

n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea

respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi
n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob:
-300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,7-
1,0
-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru
arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0
n ambele situaii se folosesc :
-procedeul cercurilor de prob cu raz fix
-procedeul cercurilor cu raz variabil
n prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de
panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.
La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a
terenului.

Tabelul3.1
2
Suprafete de sondaj de 300 m , arborete exploatabile
Structura arboretului
Clasa de Echien Plurien
consisten Clasa de omogenitate
I II III I II III
0 1 2 3 4 5 6
0,1-0,4 70
48 90 49 75 95
0,5-0,7 52
35 70 38 55 72
0,8 si peste 40
26 52 32 45 62

Tabelul 3.2
Suprafee de sondaj de 300 m , arborete preexploatabile(60-80 ani)
2

Consistena Clasa de omogenitate

arboretelor I II III
0 1 2 3
0,5-0,7 30 40 50
0,8 i peste 20 30 40

Tabelul 3.3
Suprafee de sondaj de 300 m , arborete tinere (20-60 ani)
2

Consistena Coeficientul de variaie

0 1
0,5-0,7 25-35
0,8 i peste 20-30

13
 Tabelul3.4
Suprafee de sondaj de 200 m , arborete preexploatabile
2

Consistena Coeficientul de variaie

0 1
0,1-0,4 -
0,5-0,7 48
0,8 i peste 40

Tabelul 3.5
Suprafee de sondaj de 100 m , arborete tinere
2

Consistena Coeficientul de variaie

0 1
0,5-0,7 59
0,8 si peste 49

Tabelul 3.6
Suprafaa de sondaj de 500 m2 , arborete exploatabile
Structura arboretului
Clasa de Echien Plurien
consisten Clasa de omogenitate
I II III I II III
0,1 0,4 37 55 70 38 58 75
0,5 0,7 28 41 51 30 43 56
0,8 i peste 21 30 41 25 36 49

3.1.1.1.Stabilirea numarului suprafetelor de proba

Studiul de caz s-a realizat n parcela 54B. a uniti amenajistice care sunt incluse n
planul decenal. Aspectele aferente arboretelor studiate sunt prezentate n tabelul 3.7.

Datele referitoare la realizarea studiului de caz

Tabelul 3.7
Nr. Numr Suprafaa Forma n Suprafaa Nr. arbori
crt. u.a. u.a. [ha] sondajului d[m] sondaj [m2] inventariai / sondaje
0 1 2 3 4 5 6
7
1 55 5 Cerc 300 226
93

Observaii:
n-numr de sondaje
d-distana dintre sondaje

14
 3.1.1.2.Amplasarea pe teren a suprafetelor de proba

In teren suprafetele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al parcelei
cu prima suprafata dupa care s-au facut patrate cu latura de 93 m in colturile carora s-a amplasat
centrele celorlalte suprafete de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa acopere intreaga
suprafata a unitatii amenajistice.

3.1.1.3.Inregistrarea datelor din teren

Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar dupa care s-a facut despuierea
pe specii si clase de calitate a arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul programului
EXCEL.

3.1.2.Prelucrarea datelor

S-a realizat cu ajutorul softului EXCEL

3.1.2.1.Extrapolarea numarului de arbori la hectar pe specii

Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara pentru calculul mai usor pe
intregul arboret. Acest calcul reda numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar.
Totodata extrapolarea la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai
avansate, si ajuta la apofundarea in cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor. Extrapolarea
se face in modul urtmator.
1. Numarul suprafetelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste
cu suprafata suprafetei
2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui hectar adica 10000 de metri patrati la
rezultatul punctului 1
3. Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultand tot un
tabel.

Extrapolarea la hectar pentru specia cer din u.a. 54B

Tabelul 3.8
D I II III IV TOTAL
18 0 0 0 5 5
20 0 0 0 0 0
22 0 0 0 0 0
24 0 4 0 0 4
26 0 5 0 0 5
Total 0 9 0 5 14

Extrapolarea la hectar pentru specia carpen din u.a. 54B

Tabelul 3.9
D I II III IV TOTAL
6 0 5 0 0 5
8 0 0 4 0 5
TOTAL 0 5 4 0 9

15
 Extrapolarea la hectar pentru specia stejar pedunculat din u.a. 54B
Tabelul 3.10
D I II III IV TOTAL
10 0 0 0 5 5
12 0 0 0 0 0
14 0 4 0 5 9
16 5 5 0 5 15
18 5 14 10 0 29
20 10 15 10 5 40
22 0 33 24 0 57
24 14 52 0 5 71
26 5 19 29 5 58
28 14 28 0 0 42
30 14 34 5 0 53
32 10 19 0 0 29
34 5 23 0 0 28
36 0 0 0 0 0
38 0 15 0 0 15
Total 82 261 78 30 451

Extrapolarea la hectar pentru specia gorun din u.a. 54B

Tabelul 3.11
D I II III IV TOTAL
12 0 0 0 5 5
14 0 0 0 4 4
16 0 0 0 0 0
18 0 0 0 0 0
20 0 0 0 0 0
22 0 0 0 0 0
24 0 0 0 0 0
26 0 0 0 5 5
Total 0 0 0 14 14

Extrapolarea la hectar pentru specia prunus serotina din u.a. 54B

Tabelul 3.12
D I II III IV TOTAL
6 0 14 67 10 91
8 10 18 114 13 155
10 10 34 76 18 138
12 9 10 82 0 101
14 5 19 10 0 34
16 0 5 36 10 51
18 0 0 5 5 10
20 5 0 0 5 10
22 0 5 0 0 5
24 0 0 0 0 0
26 0 0 0 0 0
28 0 0 0 0 0

16
 30 0 0 0 0 0
32 0 0 0 0 0
34 0 0 0 0 0
Total 44 105 390 61 595

Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii la hectar din u.a. 54B
Tabelul 3.13
D/specii st Prn Cer Carpen Gorun Arboret
6 0,000 91,000 0,000 5,000 0,000 96,000
8 0,000 155,000 0,000 4,000 0,000 159,000
10 5,000 138,000 0,000 0,000 0,000 143,000
12 0,000 101,000 0,000 0,000 5,000 106,000
14 9,000 34,000 0,000 0,000 4,000 47,000
16 15,000 51,000 0,000 0,000 0,000 66,000
18 29,000 10,000 5,000 0,000 0,000 44,000
20 40,000 10,000 0,000 0,000 0,000 50,000
22 57,000 0,000 0,000 0,000 0,000 57,000
24 71,000 0,000 4,000 0,000 0,000 75,000
26 58,000 0,000 5,000 0,000 5,000 68,000
28 42,000 0,000 0,000 0,000 0,000 42,000
30 53,000 0,000 0,000 0,000 0,000 53,000
32 29,000 0,000 0,000 0,000 0,000 29,000
34 28,000 5,000 0,000 0,000 0,000 33,000
36 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
38 15,000 0,000 0,000 0,000 0,000 15,000
Total 451,000 595,000 14,000 9,000 14,000 1083,000

3.1.2.2.Determinarea suprafetei de baza

Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate suprafata de baza a arborilor
inventariati si apoi extrapolati la hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de
baza, unde este redat intensitatea numarului de arbori la hectar pe categorii de diametre si
frecventa diametrelor in arboret.
Suprafata de baza se calculeaza astfel:
1. Se creeaza un tabel cu rezultatele extrapolarii la hectar pe fiecare specie.

2. Fiecare rezultat se va inmulti cu 2
4
d diametru
3. Toate datele se vor trece intr-un tabel.
Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectar
Tabelul 3.14
D/specii st Prn Cer Carpen Gorun Arboret
6 0,000 0,257 0,000 0,014 0,000 0,271
8 0,000 0,779 0,000 0,020 0,000 0,799
10 0,039 1,084 0,000 0,000 0,000 1,123
12 0,000 1,142 0,000 0,000 0,057 1,199
14 0,139 0,523 0,000 0,000 0,062 0,724
16 0,302 1,025 0,000 0,000 0,000 1,327
18 0,738 0,254 0,127 0,000 0,000 1,120
20 1,257 0,314 0,000 0,000 0,000 1,571
22 2,167 0,000 0,000 0,000 0,000 2,167
17
 24 3,212 0,000 0,181 0,000 0,000 3,393
26 3,079 0,000 0,265 0,000 0,265 3,610
28 2,586 0,000 0,000 0,000 0,000 2,586
30 3,746 0,000 0,000 0,000 0,000 3,746
32 2,332 0,000 0,000 0,000 0,000 2,332
34 2,542 0,454 0,000 0,000 0,000 2,996
36 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
38 1,701 0,000 0,000 0,000 0,000 1,701
Total 23,840 5,834 0,574 0,034 0,384 30,666

3.1.2.3.Determinarea volumului pe hectar

Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si extrapolati trebuie calculat volumul
la hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai intai introduse datele in programul FOND, acesta
ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul volumului la hectar. Volumele
unitare se introduc intr-un tabel cu volumul aferent fiecarei specii pe categorii de diametre.
Aceste volume se vor inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor extrapolati, rezultatul
volumului real(din teren) al arborilor din teren.
Volumul pe categorii de diametre pe specii din u.a. 54B
Tabelul 3.15
D/specii st Prn Cer Carpen Gorun Arboret
6 0,000 0,910 0,000 0,055 0,000 0,965
8 0,000 3,100 0,000 0,088 0,000 3,188
10 0,305 4,692 0,000 0,000 0,000 4,997
12 0,000 5,252 0,000 0,000 0,475 5,727
14 0,117 2,584 0,000 0,000 0,556 3,257
16 2,715 5,304 0,000 0,000 0,000 8,019
18 7,076 1,360 1,150 0,000 0,000 9,586
20 12,680 1,710 0,000 0,000 0,000 14,390
22 22,857 0,000 0,000 0,000 0,000 22,857
24 35,145 0,000 1,844 0,000 0,000 36,989
26 34,684 0,000 2,755 0,000 3,145 40,584
28 29,778 0,000 0,000 0,000 0,000 29,778
30 43,619 0,000 0,000 0,000 0,000 43,619
32 27,405 0,000 0,000 0,000 0,000 27,405
34 30,100 2,615 0,000 0,000 0,000 32,715
36 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
38 20,370 0,000 0,000 0,000 0,000 20,370
Total 266,851 27,527 5,749 0,143 4,176 304,446

18
180.000
160.000
140.000
120.000 st
100.000 Prn
Cer
80.000
Carpen
60.000 Gorun
40.000 Arboret

20.000
0.000
0 5 10 15 20 25 30 35 40
-20.000

Fig 3.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si specii

3.1.3.Stabilirea compozitiei arboretului

Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret.

Speciile se inscriu prin denumirea populara prescurtata, iar proportia lor de participare se
exprima in unitati intregi.

3.1.3.1.Stabilirea compozitiei arboretului pe numar de arbori

Determinarea compozitiei arboretului determina gradul de participare a numarului de

arbori in intregul arboret. Aceasta determinare ajuta la observarea procentului de participare a
numarului de arbori in arboret.

1% 1% 1%

42% st
Prn
Cer
Carpen
55%

Fig. 3.2 Compozitia arboretului pe numar de arbori

19
 3.1.3.2.Stabilirea compozitiei arboretului pe suprafata de baz

Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se realizeaza din suma datelor

de la suprafata de baza la hectar. Aceasta arata compozitia arboretului in functie de suprafata de
baza si gradul de participare a arborilor in arboret.

0% 1%
2%
st

19% Prn

Cer

Carpen

78% Gorun

Fig. 3.3 Compozitia arboretului pe suprafata de baz

3.1.3.3.Stabilirea compozitiei arboretului pe volum

Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar pentru arborii

inventariati si extrapolati, ajuta la observarea gradului de participare a arborilor si procentul
aferent fiecarui specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele calcului
volumului la hectar.

st
Prn
Cer
Carpen
Gorun

Fig. 3.4 Compozitia arboretului pe volum

20
 3.1.4.Determinarea indicilor de desime i densitate a arboretului

Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori
existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie, varsta
si clasa de productie.
Indicele de desime al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si
suprafata de baza normala data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin raportul
dintre volumul real la ha si volumul normal redat in tabelele de productie.
Ambii indici pot lua valori subunitare in arborete rarite dar si supraunitare in arborete
excesiv de dese. De ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si densitate ai unui
arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp nu au de
regula aceeasi marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate, ale caror valori variaza intre 0.1 si 0.8. diminuarea valorii acestor indici devine
necesara cand se trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu
este dorita si trebuie evitata, reducerea acestor indici sub 0.8 in arborete preexploatabile trebuie
de asemenea prevenita.
Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si spatiu trebuie determinati
inaintea fiecarei interventii silvotehnice.

3.1.4.1.Determinarea indicilor de desime a arboretului

= = = .

indicele de desime a arboretului

numarul real de arbori existenti la hectar

numarul de arbori din tabelele de productie

3.1.4.2.Determinarea indicilor de densitate pe suprafaa de baz a arboretului

.
= = = .
.

indicele de densitate pe suprafaa de baz a arboretului

suprafata de baza reala la ha

suprafata de baza normala data de tabelele de productie

3.1.4.3.Determinarea indicilor de densitate pe volum a arboretului

= = = .

indicele de densitate pe volum a arboretului

volumul real la ha

volumul normal redat in tabelele de productie

21
 3.1.5.Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului

Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest
coeficient variaza in limite mari, depinzand de starea si structura padurii, natura speciei, varsta si
desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interventiilor
silvotehnice etc.

.
z==.=77.95

De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta inaltimi mari si diametre
mici, fapt ce face ca acest vcoeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai
vulnerabile la vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici vatamatori. In arborete
similare, dar constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata,
ponderea sortimentelor de lemn gros deci productia lor valorica este infrioara.
Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata
satisfacatoare cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete
preexploatabile. Cercetari intreprinse in zona Brasov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile
de structuri considerate, coeficintul de zveltete este maxim la arborii subtiri si descreste odata cu
cresterea diametrului.
In arborete pluriene coeficientii de zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii
comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile
dominante arborii tineri au cresteri mici in inaltime.

3.1.6.Determinarea indicelui de spatiere a arboretului

Se determina impartind distanta medie dintre arbori la inaltimea dominanta a arboretului

3.1.6.1 Consideraii referitoare la spaierea arboretului

Indicele de spatiere se determina pentru cunoasterea spatiului pe care il are un arbore

pentru a se dezvolta.
Dupa valoarea factorului de spatiere se deosebesc:
-arborete cu desimi normale cand S % > 20;
-arborete relativ dese cand S % = 15 20;
-arborete dese, instabile cand S % = 10 -15;
-arborete excesiv de dese cand S % = < 10.
In arboretele cu desimi normale se pot aplica rarituri forte. In arboretele relativ dese
trebuie aplicate rarituri slabe pana la moderate, iar la cele excesiv de dese nu se recomanda
executarea de rarituri pentru a nu se destabiliza arboretul.

22
 3.1.6.2 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului patrat

= = = .

.
% = = = .
.
distanta medie dintre arbori in m
% factorul de spatiere in procente
inaltimea dominanta (superioara) a arboretului
= + . =15.31

3.1.6.3 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului chinconz

= = = .

.
% = = = .
.

distanta medie dintre arbori in m

% factorul de spatiere in procente
inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.2.Culegerea datelor pentru realizarea structurii spaiale a arboretului

Pentru cilegerea datelor necesare realizarii structurii spatiale a arboretului s-a facut
deplasarea echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 54B.

3.2.1.Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor

Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat cu
ajutorul atei si a unor suporti un dreptunghi cu suprafata de 500 2 cu lungimea de 25 m si
latimea de 20 m cat mai aproape de centrul parcelei.

3.2.2.Culegerea datelor

Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui,

inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa
de structura a arboretului.
Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul
unei rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost masurat cu
ajutorul clupei.

23
 3.2.3.Realizarea structurii spaiale a arboretului

Datele culese in cadrul parcelei 54B au fost introduse in softul PROARB si prelucrate cu
ajutorul acestuia rezultand structura spatiala a arboretului.

PROARB 2.0

Fig 3.5 Profilul 3D al arboretului din u.a. 54B

24
 40
h (m)

30

20

10

0 32 29
20
30
26 27 28
22
PRN 31

ST 25 23
24 21

18 20
16
17 19 10
12 13
14 15 9
4 8
3 5
2 7
1 11

6
0
0 20

PROARB 2.0

Fig 3.6 Profilul orizontal si vertical al arboretului din u.a. 54B

25
 Capitolul IV

Aspecte finale

4.1.Discuii

In urma iesirii pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Directia Silvica Bihor, U.P. I Siniob, la
U.A. 54B am cules o serie de date in vederea elaborarii unui proiect
Pentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: clupa,
ruleta, ata, sptay, si creta forestiera, dendrometru, precum si fise de inventar pentru trecerea
datelor culese impreuna cu datele din biometria arborilor referitoare la parcela u.a. 54B stiind ca
distanta dintre suprafete este de 85 m, urmatoarea etapa fiind inventarierea propriuzisa a
arboretului pe suprafete de proba numarul acestora 7 fiind luat din biometria arborilor.
Pe baza datelor din teren se poate vedea diferenta dintre datele actuale culese de pe teren
si numarul de arbori, suprafata de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma prelucrarilor
in laborator cu programe specializate precum FOND, EXCEL, WORD.

4.2.Concluzii

In concluzie aceste iesiri pe teren in vederea culegrii datelor pentru elaborarea proiectului
au fost unele foarte benefice pentru studenti ajutandu-ne sa invatam lucruri noi despre domeniul
nostru si bineinteles ce inseamna munca in echipa.
In laborator am beneficiat de materialul necesar elaborarii proiectului si de programele
specializate precum FOND, EXCEL, PROARB, WORD, care ne-au usurat munca si care ne-au
ajutat sa facem diferenta dintre masuratorile de teren si cele de laborator.
Nu in ultimul rand vreau sa multumesc Domnului Profesor Dr. Ing. Crainic Ghita Cristian
si Domnisoarei Asistent Drd. Ing. Laura Damian, pentru ajutorul si supravegherea pe parcursul
elaborarii proiectului si pentru sfaturile si invataturile benefice noua.
In final vreau sa multumesc colegilor de echipa pentru ajutorul acordat pentru culegerea
datelor.

26
 Bibliografie

1. Crainic, Gh, C., 2009, ndrumar de lucrri practice,Universitatea Oradea, Facultatea

de Protecia Mediului, catedra de Silvicultur;
2. Crainic, Gh, C., 2009, Silvobiologie Note de curs, Oradea;
3. Crainic, Gh, C., 2009, Silvotehnic Note de curs, Oradea;
4. Florescu, I.I., 1981, Silvobiologie, Editura Didactic si pedagogic, Bucureti;
5. Florescu, I.I., 1985, Silvobiologie, ndrumtor de lucrri practice, Universitatea din
Braov;
6. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V., 1996, Silvicultura volumul.I, Studiul pdurii, Editura
Lux/Librix, Braov;
7. Florescu, I.I. Nicolescu ,N.V., 1998, Silvicultura volumul II Silvotehnica, Editura
Universitatea Transilvania, Braov;
8. Mancebo, S. J. C., 2010, Lucrare de licen Documentaia tehnico- economic de
aplicare a tierilor de ngrijire i a tratamentelor n cadrul unitii de producie (U.P.) I Sniob,
Ocolul Silvic (O.S.) Scuieni, Direcia Silvic Bohor, pentru perioada 2009-2010,Universitatea
din Oradea, Facultatea de Protecia Mediului, Domeniul Silvicultur, Oradea;
9. Negulescu, E. G., .a., 1973, Silvicultur volumul I i II, Editura Cere Bucureti.
10.*** Amenajamentul Ocolului Silvic Scuieni, Studiul general;
11.*** Amenajamentul U.P.I Sniob.

27