L. D, LANDAU * E. M. LIFSIT ELECTRODINAMICA MEDIILOR CONTINUE Traducere din limba rusk Gupd editia tntte EDITURA TEHYICA Bucuresti ~ 1968oy omen i ropier pu PREFATA Volumud de fala din seria ,,Pizica teoreticd” este consaurat teovier cimpurilor electromagnetice tn medii materiale 4i teoriei proprietafilor clectrive, macroscopice si magnetice ale snbstanfei. Dintre acesten face parte, dupa cum se poate vedea din tabla de materii, o sfera foarte larga de probleme, Tn daborarea cérfii_ am intimpinat aiftcullati apreciabile legate de necesitatea unei selectii a imensului material existent, precum si de faptul o& expunerea obignuitaé a multor probleme veferitoare la acesta, nu posed gradul necesar de claritate fizied si uneori confine chiar gregeli. Ne dim seama cd xi in expunerea noastrd existd tack multe lipsurt, pe care sperdm #6 le indreptdm in vtitor, tn odijiite wltertoare ale ctr Bintem recunosedtori profesorului ¥. L. Ghinsburg, care a citit carten in manuseris gi a facut 0 serie de obsercatii pretioase. Sintom. tecunosedtori de asemenca fi lui I. E. Deialoginski si L. P. Pitarcaki pentrn marele ajutor pe care Lau dat ta citirea corecturii. , LD. LANDAU, D. Me LEFSET. Mowers, cevombale 1954TABLA DE MATERIE Pree ee Lee Nottie frie Copitolut 1, Rheatmaatattencomtvdtatlor fA. Clmput electrostatic al conductortior . 2. § 2 Energia ctmpululelectrostutie al conductorilor “2. . {_5. Metode de rezolvare a problemelor electrastatice «+ 4-4 Elipsoid conductor 2. een J 5. Forfele care acfloneazs asupra nut conductor Capitolut 1, Bleetrostattea Aleleetricllor 66. § 6, Gimpnl electrostatic in dielectricl. 6... ee § 7. Permltivitates dielectriet... 2. pees §.+ 8. Elipsold dielectric. 02. : fee J 0. Permitivitates dlelectried a unui amestec - 2. 2. § 10. Relattite termodinamice pentru dielectrici tntr-un eimp electric... ‘Copitolul IF, Carentul eouttnwu {eonstant) . 25. Fenomenele termoelectrice ee 26. Fenomenele electrice de difuzie. se ee Capilotul 1V, Chaput mngactie consta 27. Cimpui magnetic constant ©... ee 28. Slmetrla magneticd a cristalelor ©... ee ee 39. Cimpul magnetic al curentitor constanji- |... . 430. Relaglile termodinamice In clropal magnetic: | | | | SL. Energia tibera totala a unui corp magnetic |... | 32, Energia unui sistem de curenti . 3. 1. 34. Forelo intr-un elmp magnetic... . 5. 36. Fenomencle giromagnetice ss sete Sw oo fs se 4 LL. Energia Uber total a unui corp dielectric... - 4 12. Electrostrlefiunca diclectricitor izotropi. 5 ss 4.13. Proprietatile diclectrice ale eristalel fie $s, Speer pegs 3 susceptibilitatit dielectrice |... § ' ie lichid . | 11. Forte cectet hi BOA SOS noynndy te 4 Ii Medii plezaclecttice ovo enn es : FTE aegahitaqile termodinamtee. | 0 SST § 49. Segnetocleetrict 2 ee 20. Densitatea de curent gi conductivitatea 2... 2... 21, Etectal Wut Hall pill 22, Diferenta de potential de contact |. | >. 23, Elementul galvanic... 2... 2. plelie 24, Electrocapliaritateas 1 1) Lt 35. Autoinduetanja conductorilor liniare 2. 1-2). ut aL 21 36 9 36 n. 6 80 92 98, 104 113 7 128, 128 133 136 1as wat 143 150 La 154 158 162 171 174 179 182 189 193a TABLA DH MATERIT Capitotal Y. Feromagnetiomul oe DR § 36. Feromagnetieul in apropierea punetului Curie ©... . see 15 § 37. Energia de anizatrepie magnetic De Dll 1 agg § 38. Magnetostrictiunea feromagneticilor . 2... 1... eee 206 § 39, Structure sub forma de domenii a feromagneticilor. |) 1 1) 11 1) a0 $ 40, Punctyl Curie antiferomagnetic © 2. 2. ee ee ee 216 ‘Capitolut Vi. Supracenductibilitutem 2. ee 2. 22h § 41. Proprietajile magnelice ale supraconductorilor 22. 2. BRD 52 Gonenin fonraconauetor Peete BRE 49. Cimpul ovitie Pliiiiiiiiiiiis 229 5 44. Slarea imtermediaré oe ee BN Capitotul VI, Cimpul eleetromagnetic cuasistaflomar 2. 2 6 ee § 45, Curen{il Foucault § 46. Efectuol peliewiar . 6 1 ee ee ee rs + § 47 Mmpedanja complex 2 le it? § 48. Capacitatea intr-un circuit de curent cvinistationar Pewee § 49. Migcarea unui conductor in cimp magnetic... 22 § 50. Excitarea curentului prin accelerare. «6 2 6 ee ee we Copitolul VIVE, Hldrodinamies magneied . 6 OTD § 51, Eeuatiile de miscare ale unui lichid in cimp magnetic... 2. 2 1. 279 } 52. Undele magnetohidrodinamice . . Ro ee re § 33, Discontinultajile tangentiale gi discontinuitafile de rotatie |)! 292. § 54, Undele de goc . . . wee noe 289 § 35. Cimpul magnetic spontan la nfgearea | ‘turbulenta a‘ um We ee pee 305 Capitola 1X. Eeunyiite undelor electromagnetic 6... 2 ee 312 § 56. Eeuutiile ciimpului im dielectrici in absenja dispersiei 2. 6 312 § 57. Eleelredinamica dielectricilor im migcatre. © 5 6 0 ee ee BLT § 38, Dispersia permitlvits|ii dielectrice 2.) 11D D 24 § 59, Permitivitatea diclectricd la frecvenje foarte Indlte . . 1. eee | 328 § 60, Dispersia permeabilitifii magnetice . . 2... wee ee BBD § 61. Energia clmpulul in medfi dispersive... fi BSE § 62. Legalura dintre partea reala gi cea maginara a aluie(@) ...... 336 § 68, Unda monocromaticd plank... ee ee Bat § 64. Medii iransparente . 0... PILDD DIDI Diab -s4 Capitetul X. Propnyarea undelor eleetromagmetiee . 6 ee SR § 65. Oplica grometricd oe ee wt se 852 & 66. Reflexia gi refractia undelor ce ee BBE § 67. Impedanfa superficial a metalelor 2. | yee 86S § 08, Propauarea undelor-intr-un medi neomogen © 700 022 Dl. 82 § 69, Principiul reciprocitifl - 0) ee rar ae § 70. Oscilatiile electromagnetice in cavitat! rezonante . ee 380 § 71. Propagarea undeler electromagnetice in ghiduri de unde wee 2 884 § 72. Difuzia undelor electromagnetice pe particule mici ee ee SOR 4 73. Absorbtia undelor electromagnetice Pe particule miei. |.) 86, § 7A, Difractia pee pane. ee ee 908 { 75. Ditracila pe un ecram plan ss Dll 403TABLA DE MATERIT CaniteberXF-"Undele eleetromagnetice in medii anizatrope © § 76. Permilivituten dielectric a eristulelor ee 8 80. 81. 82. 8 77. . Efectele magnet 3. Activilates oplicd natura see Unda plana Intr-an mediu anizotrop Proprictijile optice ale eristalelor unias Gristalele Diane... Pee eee eee eel iat Birefringenja in elmpui eleetrie 22 LL ra Fenomenele dinamo-optice - 2 2 res yplice fest eee eee Capitotul XII, Treeerea particulelor rapide prin substanfé B84. § 85. 4g 86. Pierderiie prin ionizare ale particylelor rapide Jn substanj2. Cazul nere- Iativist Seen Picrderile prin ionizare ale particnlelor rapide in’ substant@, Cazul rela- vist. 2 Fen Hadiajia Gerenkoy 2 LTT Capitohel XIT1, Fluetun{ifle electromagnetics ©. ee 89. a. § 87. Teoria general a fluctuatillor cuantice ale une singure mirimi . 88. Teoria general a fluctuafiilor cuantice ale mai multer marimi - 80. 92. Fortele de atractie moleculard intre corpuri solide. 2... Fluctuafiile de curent tn cireulte Jinlare 00... Fhuctuajiile chmpulut electromagnetic... 2 2. ma Fadiatia neagrd tnbr-un media transparent 22 2. | Capiiotut XIV, Dituzia widelor electromagnetics p66 § 93. § 94, § 35. Difuzia eu variatie mic a freeventel erin. geoegg fused tn micdil izotrope =» tu Mel detaliat-tn procesul de difuzie . . Dituzia Rayleigh in gaze gi lichide . . g § 97. Opalescenja eritica .. .. . er 5 98. Capitolul XV. Difraesia razelor X it § 99. § 100, $101. Difuaia In solidele amorle 2 Li : cristale 2... ‘Teoria _yeneralA a difractiel razelor X. Fee Intensitatea integral’... . tee ee eee Difuzia termica difuza a razclor XL tees Anécd, Coordonate eurbliinit ee Indice aifabetic tee os 208. 408. att 418. 422 427 428, 429 438. 45 451 400 461 464 472 479 480. 487 489,CITEVA NOTATIL Yntensitatea gi indvetia clmpului electric: F si B. a Inteusitatea si inductia clmpului magnetic: Hf si B. Intensitatea cinipulud electric si maguetic exterior : veotorii ; 4, Q valorile absolute &, B. Polarizarea diclectriea : P. ‘Magnetizarea : 3. Momentul electric total si momentul magnetic total ale corpulat: ‘P si A. Permitivitatea dielectticd : ©, Permeabilitatea magneticd : 1. Densitatea de curent : Conductivitates : o. Temperatura absolut (in unitast energetice): 7. Marimile termodinamlce raportate ia unitatea de volum : entropia $, i vel cd energia interna U, : coat ERE energia liberi F, potential! termodinamic ©, “Aceleasi mirimi pentru corpul intreg: 5, U, F, Potensialul chinfe : Constanta Ini Planck impartila prin ar: M Factorul periodic (in timp) complex se la peste tot sab forma 1 at Peste tot s-a adoptat regula de sumare dupii Indicl vectdrlall <1 tensorial tridtmen- sionali (tere latine) gi bidimensionali (itere greeestl)CAPITOLUL © ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR 81. Cimpul electrostatic al eonductorilor Obiectul electrodinamicii macroscopice il constituie studiul cimpurilor Jectromagnetice intr-un spatiu ocupat de substanti, Ca orice teorie macroscopici, electrodinamica opercami eu mérimi fizice, mediate pe elemente de volum ,,infinitezimale din punet de vedere fizic’, fird a se interesa de oscilatiile microscopice ale acestor marimi, oxcilatii legate de structura moleculari, a substantei. Astfel, in loc de valonrea ,,mierosco- + pick” adevaratd a intensitatii cimpului electric ¢, vom considera valou- rea ei mediatd t= 8. aa Fonatiile fitdamientale ale electrodinamicii mediilor continue se obtin prin medierea ecuatillor etmpului electromagnetic in vid. Trecerea de la ecnatiile microscopice Ia cele macroscopice a fost efectuat pentru prima data de eitre H. A. Lorentu. Forma ecuatiilor electrodinamicii macroscopice si semuificatia mari- milor care figureazé in ele depind in mod eseutial de natura fiziod a me- dinlui material, precum gi de caracterul variatiei cimpului in timp. De aceea este rational s& deducem gis stndiem aceste ecuatii pentru fiecare categorie de obiecte fizice in parte. : Dupi cum se gtie, din punct de vedere al proprietifilor electrice toate corpurile se impart in doud categorii : conductoare si dielectrice, primele deosebindu-se de ultimele prin faptul ca crice cimp electric produce in ele migcarea sarcinilor — curentul electric +). Vom incepe ou studiul cimpurilor eleetrostatice, create de conductori incrcati (electrostatica conductorilor), Din proprietatea fundamentala a conductorilor rezult&, in primul rind, of in cagul electrostatic intensitatea 4) Trebuie, inst, menfional cd aici conductorul este presupus omogen (ea compoiitie, temperatura ete.}. Intr-un conductor neomogen, dupa cum vom vedea mai depatte, pot exista cliipurl care sf nu producA migcarea sareinitor,12. ELSCTROSTATICA CONDUCTORILOR cimpului electric in interiorul lor trebuie 84 fie egal en zero. Intr-adevir, a intensitate B diferit, de zero ar duce Ia aparitia carentalni; or, pro- pagarea curentului intr-un conductor este legaté de disiparea energiei, si, de accea, nu se poate mentine de la sine (fird surse exterioare de ener: gie) in stare stationari. De aici rezuité ch toate sarcinile dintr-un conductor trebuie s& tie distribuite pe suprafatu sa: existenfa sarcinilor in interiorul conducto- rului ar duce neapirat la aparijia unui cimp electric in el 4}; distributia sareinilor pe suprafati.s¢ poate realiza, insa, numai in aga fel ineit cimpu- yile create de ele in interiorul conductorului si se compenseze reciproc. Astiel, problema eleetrostaticii conductorilor se reduce le determi- narea cimpulai electri in vid, in exteriornl acestora si la detorminarca distributiel sareinilor pe suprafata conductorilor. Tn puncte nu prea apropiate de suprafaia corpulni, eimpul mestiu B in vid coincide de fapt cu cimpul adevarat @. Aceste dou m&rimi diferd intre ele numai in imediata vecindtate a corpului, unde se manifesta ined influenja cimpurilor mcleculare neregulate. Ultimul fapt au se reflect inst in forma, ccuatiilor mediate ale clmpului, Eouafiile microscopice exacte ale lui Maxwell in vid sint * div 7 =0, (zy 1 on a rote = ~if% (13) (k — intensitatea microscopic’ a clmpulni magnetic). Tntrucit se pre- > supune c& lipsegte cimpul magnetic medin, derivata ah/dt se anuleaz’ in uma medierii gi, prin wmare, cimpul electric constant in vid verifies. ecuafiile obisnuite diy B=0, rot B= 0, (1.4) adieA eate un clmp potential, ex potentialul legat de intensitate prin relatia Bs — grad 9 (1.3) gi catisfiicind ecnatia Laplace Ag =0. (16) Conditiile la limita pentru cimpul E la suprafata eonductorului re- aultd din insdgi ecuatia rot B= 0, valabil& [ca yi ecuatia initial (1.3)] 2) Aceasta reivse tar din ccuafia (1.8) (veri mai departe). BPO RT EP oes x i te n e a G a ad el ‘de La etpees CIMPUL ELECTROSTATIC AL CONDUCTORILOR 15 atit in exteriorul, cit gi in interiorul corpului, Alegem axa 2 pe directixn normalei la suprafata conductorului, intr-un punet oareeare al acestuia. ' Componenta #, a cimpului ia imediata vecinstate a suprafefei corpului atinge valori foarte mari (datorita faptului ed aici exists o diferent’ \ finité de potential la distante foarte mici). Acest cimp mare este o pro- * prietate a snpratefei insigi si depinde de proprietitile ei fizice, tnsd nu are legiturd, en problema electrostatics consideratd, deoarece xeade rapid chiar pe distanfe comparabile cu distantele atomice. Hste insi exential faptul eh dack suprafaja e omogenf, derivatele 04,/0x, AB,jdy de-a Tungul smprafefei rémin finite, desi componenta EZ, ca atare devine inli- nits, De aceea, din s. OE, By (rot Bye =F 53 rezulta c& dB, /82 este finit#, Accasta inseampd ci K, este continyu pe suprafaph (deourece un salt al iui B, ar insemna ed derivata 08,/d2 devine | infinits). Acclagi lucru ne refera gi la B, si, deoarece in intéviorul condue- torulni # = 0, ajungem In concluzia ¢& componentele tangentiale ale cimpului exterior pe suprafaia acestuia trebuie s4 se anuleze E, =0. (LD ‘Astfel, Gmpul electrostatic trebuie s& fie normal pe suprafata condueto- rulni in fiecare punct al acestuia, fntrucit Z = — grad ¢ inseamni ct potentialul eimpului trehnie sh fie constant de-a lungul intregii suprafete a unui conductor dat, Cu alte cuvinte, suprafaga unui conductor omogen ' constituie o siprafeté-echipotentiala a cimpului electrostatic. Componenta cimpului, normal’ la suprafata, este legat’ foarte simplu de densitatea sarcinii distribuite pe suprafats. Aceastd legitura se obtine din ecuatia electrodinamica general div ¢ = 1g, care d& dupa mediere div B= 405 (1.8) unde % este densifatea medie de sarciné. Sub forma integrala, ceuatia (1.8) inseamna, duph cum se gtie, eX fluxul eimpului electric printr-o suprafati inchisii este egal eu sarcina total aflata in volumul marginit de aceasté suprafata Ginmultité en 42). Aplicind aceasti teorema unui element de volum cuprins intre doud elemente de supratafd unitate, infi- nit apropiate, adiacente la suprafaja eonductorului, de o parte gi de cea- lalt& gi tintnd seama et pe suprafata interioard E — 0, gisim B, = 4r, unde ‘c-este densitatea superficiala de sareint, adicd sarcina pe unitates de suprafat2 a couductorului. Astfel, distributia sarcinilor pe suprafata conductornlui este daté de formula dno = B, = — 2 1.9)M4 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR (derivata potentialului se ia pe directia normalei exterioare Ja suprafati). Sarcina totalé a conductorulni este ‘ en 1b ay anf On (2.10) + * integrala find extinsé la intreaga suprafa{% a conduetoralui, : ‘Distributia potentialului im orice cimp electrostatic are urmatoarea proprictate remarcabild : functia 9 («, ¥,2) poate atinge valori maxime sau miinime numai la marginile regiunii in care existi cimpul. Aceasté teorem& poate fi formulata 3i altfel : este imposibil echilibrul stabil al imei sareini de proba ¢, introdusa in cimp, deoarece nu existé vreun punct in care energia ei potential’ eo s& aibé un minim, : ‘Demonstrafia teoremei este foarte simpld. S& presupunem de exempln o& intr-un punet 4 (care nu se afli la marginen eimpului) potenfialul ar avea un maxim. Atunei putem inconjura punetul A en o suprafatd inchis& mick, pe care derivata dup’ normalé s4 fie peste tot negativa 49/anm <0. Prin urmare, s¢ integrala pe aceasta suprafapé \ 2 af <0. Inst, in vir- tutea ecuatiel Laplace oe ag — = (far ={seay =0 wh ceea ce este in contradictie on ipoteza. § 2. Energia cimpului electrostatic al eonduetorilor 3 : Sa calouléim energia total Za cimpulni eleetrostutie creat de con- | duetori inedreati}) : 1 =x) eer ea) unde integrala este extinss pe intregul volum al spafiulvi din exterfora! | conduetorilor. Si transformim aeceast® integral’, in modul urmitor — Bena pav =~ “ div (p£) aV +e o div Bav. an ar 8: Tntegrala a doua se anuleazd, in virtutea lui (1.4), iar prima se transformé | intr-o integral’ oxtins& Ja suprafetele conductorilor care mirginese impul i : unt vai init Ace val 1) Pitratul E® nu coinelde cu pitratul mediu ¢ al clmpului adevirat din vecindtatea | wede suprafefei eonductorului si nici in volumul acestula din urmé (unde B= 0, inst, bineinjeles | riog @0). Caleniind integrala (2.1), facem abstractie de enorgia Intern a eondactoralnl ca atare, | care mu ne intereseaza aici si de energia de afinitate a sarcinilor pe supratata sa. inte; isem:ENERGIA CIMPULUI ELECTROSTATIC ‘AL CONDUCTORILOR 15 ). | gil suprafata de la infinit. Dar ultima integralé se anuleazi datoriti: "| faptului ca la infinit cimpul scade suficient de repede. Numerotind con- ductorii eu indi¢ele « si notind valorile constante ale potentialului de-a ») ; Iungol fiesdruis. din ele cu ¢,, obtiner 7) | U~ EEb RULE a fw ar 1e) In stirgit, notind cue, sarcinile totale ale conductorilor, obfinem conform | eu (1.10), expresia definitiva 2 U=~ Ye (2.2) lu! analog cu expresia energiei unui sistem de sarcini punctiforme. a Sarcinile si potentialele conductorilor nu pot fi date in ansamblu in mod arbitrar ; intre ele exist o anumitd legdturil. Datorit’ Hniaritatii ©. : gi omogenitafii ecuafiilor cimpului in vid aceasté legStur’ trebuie 85 fie x | Bi oa liniard, ‘adiod si fie exprimatii prin relafii de forma = blue (2.3) | unde mirimile C,,, C,, au dimensiunea unei lungimi si depind de forma | §i pozitia reciprocd a conductorilor. Mirimile C,, se numese capacitante, | jar marimile C,, (a3 5) — eooficienpi de inducfie electrostatiea. In parti- cular, pentru un singur conductor e = Co unde C este capacitatea ; ordinul de marime al capacitafii coincide cu dimensiunile liniare ale corpului. Dxpresiile inverse ale potentialelor in functie de sarcini sint a Pa x Cait (2.4) unde cooficientii Cj) (elastanfele) formeazé o matrice, inversi matricei , coeficientilor C,,. | Sa caleuldm variafia energiei unui sistem de conductori in cazul unei | Yariafii infinitezimale a sarcinilor si potentialelor lor. Variind expresia 1 inifialé (2.1) avem tee ue = 7) B aBar. . | Aceasta expresie poate ti transformath mai departe pe donk oi, echi- 4 | valente, Substituind H= — grad ¢ gi avind in vedere faptul e& oimpul 2) Pentru transformarea integraloi de volum in integralé de suprafajé trebuie avut tn ea | vedere, alci gi in ecle ce urmeazd, ci F, este componenta elmpulai in directia normalel exte- leg | riogre fat de conductor ; sensu) ef este ‘opus sensulu! normalei exterioare fa{A de regiunea de re, |integrare dupa volum, adica fata de spatiul din exteriorul eonductoriler. De aevea, s-a schimbat semnul integrate! in {ransformarea efectuata,16 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR yarint, la fel ea.si cel initial, verified ecuatiile (14) (astiel ineit div 8 Pt =), vom série : vy — — op: A fae aap 2 Bu = — 2 [end AB a = — Afaiv tg Bar = EE a amae «i san, in definitiv, BU = Yo,8e, deci am obtinut variatia energiei esprimati prin variatiile sareinilor. De yi altiel, acest rezultat este evident dinainte, intrucit 47% este Iucrul mecanie Gj, care trebuie efectuat asupra sarcinilor infinitezimale de, pentra a le aduce :¢ de ia infinit, unde potentialul cimpulni este nul, la ‘conduetorii dati. yo Pe de alt& parte, putem serie int da=— | Barad pd V — =) div (# 89) dV = = y Boia _ to sau abe xu = Te, 3e, 2.0) Pa adic& variatin energie’ este exprimat’ aici prin variatia potenfialelor for conduetorilor. Formulele (2.5) gi (2.6) aratd ef prin dorivares energiel % in raport - cn sarcinile, objinem potentialele conductorilor, iar devivatele lui @ in pro raport cu potentialele vor da valorile sarcinilor mt tlist MU iy, MU we,. (2.7) ma Oa Age bari Pe-de alii parte, potentialele si sarcinile aint functii limiare unele de altele. tal Folosind (2.3) avem Fen OG i iar dacd am inversa ordinea derivazii am obtine €,,. De aici se vede eatare Coy = Che (2.8708 (gi analog C3 5), Energia (poate fi-repronentata ea.o forma patra: ticd de potentiale sau de sarcini oe 1 1 eo ‘ UM = J, Con Pa = VY Ca! Pa Moe eal 2m 2 ‘Aceast’ forma pitraticd, la fel ca gi expresin inifiala (2.1), trebuief™ si fie pozitiv definith, Din aceasti oondigie rezulti anumile inegalitapENERG!A CIMPULUI ELECTROSTATIC AL CONDUCTORILOR uz = pe, care Je verified cocficionfit C,,. In particular, toate capacitanfele trebi sa fie pozitive |trebuie P | Cg >0 (2.10) Ff (si, de asemenea, Ca! >0)}). Dimpotrivi, tott coeficientii de inductie electrostatic’ sint negativi . Ca <0 (ae d). (2.11) )"—_scest fupt reaultd evident din urmétoarele consideratii simple. 8 ine imaginéim eA toti conductorii, cu exceptin unnia singur (de indice «), sint pugi la pémint, adicd potenfialele lor stnt egale cu zero, Atunei sar jcina mdusd de couduetorul a inedreat pe un conductor oarecare 6 va fi j@ = Coa. Este evident c& semnul sareinii induse este opns semmulni ipotentialulut inductor gi de aceea (<0. Ne putem convinge de aceasta intr-un mod mai rigures, pleeind de la faptal c& potentialnl cimpului felectrostatic uu poute atinge valori maxime gi minime in alara eonduc- torilor. Fio de exemplu potentialul unicului conductor nepus la pimint %, >0. Atunci potentialu! va fi de asemenea pozitiv in tot spatiul, astiel incit valoares sa minima (zero) si fie atinsé numai pe conductorii 6) pusi la pimint. De nici rezulth ef pe suprafata acestora din urma deri- Vata normall a potentialulni d9/én va fi pozitiva, iar sareina lor, cou- 8 ie cS or form on (1.10), negativa. Z Prin rafionamente analoge ne putem convinge ed 31 >0. vt: Energia cimpului electrostatic al conductorilor posedi o anumit& in proprictate de extremum, care are, de fapt, nu atit un caracter fizic, eit mul formal. Pentru deductrea acestei proprietifi si ne imagindm cA Wistributia sereinilor pe.conduetoyi este supusd% unei variatii infinitezi- 7) male (sareina total a fiecarut condtetor réminind aceeasi), in urma ciireia arcipile Pe PAtrunde gi in interiorul vonductorilor ; facem aici abstractie le faptul cA, in realitate, ¢ astfel de dixibutie a sarcinilor nu poate fi ‘tationard, S& cousiderim variatia corespunzdtoare a integralei le. wa=+(mav a) 7 afore trebuie presupusé acum extinsé ia fntregul spatin, inclusty volumul g)fonduetorilor ingigi (deoarece dupa deplasarea sarcinilor cimpul Eva , f in general diferit de zero gi in interiorul acestora), Seriem ras 1 3 ty a Lf eae ak sa = “ighanad e+ aKav— ~ alate abjavs ZY eaiv aBav. 3.9)} _ 2) Mentiondm ci printee condi{ile care asigurd caraeterul pozitiv definit al formet (2.3) wuielMteeza sé inegalitapite bagi Con Coy > Cin ete Wi RGE ms1 ELECIROSTATICA CONDUCTORILOR Prima integral, upd ve o transformim in integrala extina la euprafati® de la infinit, dispare. In a doua, in virtutea ecuafiel (1.8), avem div 8E @, astfel incit aat =| pdpar. inca aceast& integral se anuleazA dack corespunde cimpului electrostatic adevdrat : in acest. caz, in interiorul fiectrui conductor » = const, iar integralele | 8¢4V extinse la volumele lor sint nule, deoarece sarcinile totale ale conductorilor ramin neschimhate. ‘Astiel, energia cimpului electrostatic adevarat este minimi+), tn comparatis eu energia cimpurilor create de oricare alt& distributie de sareini in volumul conduetoriloy (teorema lui Thomson). Din aceast&é teoremé rezultA in particular urmatoarea conseeinga : intyoducerea unui conductor neincarcat in cimpul unor sarcini date {conduetori incircati) micgoreazd energia total a cimpului. Pentru a ne convinge de aceasta, este suficient-s\ compardm energia cimpulu: adevarat, care se va stabili dup introdnucerea conductoralui, cu energia cimpului fictiv corespunzitor absenfei sarcinilor induse pe conductorul introdus, Prima, avind valoarea minimd posibilé, este mai mic& decit cea de a doua, eare coincide in acelagi timp cu energia cimpului initial (deoarece in absenta sarcinilor induse cimpul ar ,,patrnnde“ in interioru) conductorulni, fiir a se modifica). Acest rezultat poate fi formulat si altfel: un conductor neinciroat, aflat la distanjd mare de un sistem de sarcini date, este atras de acestea, : Tn sfirgit, se poate ardta c& un conductor (inctreat sau neinckroat) introdus intr-un cimp electrostatic, nu se poate gasi in echilibru stabic numai sub influenfa fortelor electrico. Aceasta afirmatie generalizeazt teorema analog de la sfirgitul paragrafnini precedent pentru o sarcind punctiformi, §1 poate fi obtinut aplicind ultima teorema $i teorema Ht Thomson; nu vom reproduce aici rationamentele corespunzitoare. Formulele (2.9) sint comode pentru calculul energiei unui sisten de conductori aflati la distante fmite unii de alfii, Un studiu separa* necesité, insi, energia unui conductor neinedreat aflat intr-un chimp elee ey tric exterior omogen 2, pe care ni-l putem imagina creat de sarci 2 eee aflate 1a infinit. Conform cu (2.2) aceasté energie este @% = + ¢9, undPrinc ome ¢ este saxcina depirtata ce creears cimpul, iar g potenfialul clmpului ea) de conductor] considerat in punctul in care se gisegte saroina ¢ (din am exelus energia sareinii ¢ in propriul ei cimp, ca neavind nici o Jegiturt cm energia care ne intereseazd, a conductorului). Sarcina conductorul: a ‘conc 3) Na vom reproduce aici rafionamentele simple care aratd ei este vorba despre an minin gong si despre extremum in general ‘aie— ENERGIA CIMPULUI ELECTROSTATIC AL CONDUCTORILOR, 19 429) este egal ou zero, insi aub influenta cimpului exterior conductorul capiitt BE un moment electric dipotar pe care i vom nota en 7. Potenjialul cimpului + creat de dipolul electric la 0 distanf&i mare 7 de aceusta este, dup’ cum mo se gtie, 0 =P rj? De aceea, sie. at ar att, ar ile Dar — erjr* este intensitatea. £ a eimpului creat de sarcina ¢, astfel cd i os ae a= — + Be (2.42) ith in baza liniaritafii tuturor ecuafiilor cimpuini este evident ed com- at Fonentele momentului dipolar ® sint funcfii liniare de vomponentele : a ac lug intensititii Z. Coeticientii_ de proporfionalitate dintre ® si Z an dimen- siunea unei lungimi la ewb gi de aceea sint proportional! cu volumul con- duetorului Py = Vai by (2.13) ru unde coeficienfii 2, depind numai de forma corpului. Ansamblul mari- milor Vx, constituie un tensor care poate fi numit tersorul polarica- bilitdyii compului, Acest tensor este simetrie : a2 = og, (demoustratin aceste} afirmatii este data im § 11). Corespunzater, energin (2.12) se va serie sub forma, Ua — ai ibe (2.44) PROBLEME 1, Sa se exprime capacitatea reciprocd G a umul sistem de doi conductori (cu sarciaile "A ¢) prin coeficientii C,y. Rezolvare. Capacitatea reciproca a doi conductor se defineste ca fiind coeticientul din relatia ¢ = G (94 —¢) Jar encrgia sistemmlui se exprima prin € astfel : Q¢-— e%/2C. Compax rind on (2.9), objinem 1 =1 = — = on = 267 c 2, O sarcinA punetiforma ¢ este situat’ intrun punet © in veeinitatea umui sistem de fonductori pusé Ja pamint gf induce pe ele sareina eq. Daeit sarcina ¢ nu ar exista, iar wnul dintre igonductori (de indice a) ar avea potentialul a (coilalti ramin ea mai inalnte pugi la pémint)> une! potentialul eimpaui in punctul O ar fi 9}. SA se exprime sareinite €q DYN @ Fi OO~20 FLECTROSTATICA CONDUCTORILOR: Rerolvare, Dac sarcinile ¢g de pe conductori le imprimé acestora potenfialele Qu» iar earcinile ¢? — polentialele pf , atunci din 2.3) rezult& By wea Beda st = B oe ‘ '§8 aplicdm aceasta relatie la dowd stivi ale sisternulul format din tofi conductonil plus sarcina puneélforma e {cousiderind-o pe aceasta din urmi ca wn cay timit all unui conductor de dimene Pnimich), In una dintce stari avem sareina ¢ condvetorii au sarcinile ¢, $l potentialele sin See on ceataita stare, sarcina ¢ = 0, fac uml divtre eonduetor! are potentialul 9p, = + Atunet obtinem eg) + &a9,, = % de unde ‘Asttel, dact sarvina ¢ se gaseste Ja dislanta r de centrul unei stere conducioare de rari a (ra), pus la plimint, atunci aveme gf ~ @/ air si sarclna indusd pe sferd ; Drept alt exempla a considerdin o sarcina ¢ aflaté Intre dous sfere concentrice de eazy a qld, pige ta pamint (Ja distanta r de centru, « a). Rezolvare. Deoareee inelul este sublire, eimprl din apropicrea suprafeyel sale coin- cide eu ehmnpul care ar fi creat cle acceasi sarcind distribuitd pe linia axiala a inelilal (aceasta ar fi rigures pentru un cilindru drept), De aceea, potentialul inelului este unde r reprezint& distanja «le la punctul eonsiderat al snprafetci inelului pind Ja eleméntal ut al liniel sale axiale, de-a lungul carcia se face integrarea. Separim Integrala in dowd parti $1 anume pe domeniile r< Asir> A, aici A este 0 distan{é asticl aleasl incit aq A <2. Atunei, pentru s < S putem considera portiumea de inel ca find dreapta si, de aceen, waned, (3 , yore @ Jn domeniul r ~ A, ins, putem neglija grosimea conduclorulni, adie pulem considera r ea e distan{a Intre douk puncte ale tiniei axiaiv a inelulul, Atunci a — 2 am tg ® ox F , sin (pd) 4 a FF tade ¢ este unghlul Ja centr pe care se sprijins coarda 7, iar limita inferioara de integrare se determina din 26 sin (=) =A, de unde gy 2. Prin adunarea celor douk parti ale integra- 2 6 ii, marimea A se reduce i obtinem im final pentru capacitatea inetului C — ¢)94, urmt— ‘toarea expresic mb In (Bea) Gn. § 3. Metede de rezolvare a problemelor electrostatice Metodele generale de rezolvare a ecnatiel Laplace eu diferite conditii la limitt, date pe diferite suprafete, sint studiate in capitolul corespundll- tor din fizica matematiod si nu ne propunem sé dm aici oxpunerea lor completa. Ne vom mirgini doar la indicarea eierva. metodo mai simple at.f si la rezolvarea unei serii de probleme tipice care prezintd un interes de gulf sing stiitator 1), . J, Metoda imaginilor. Determinarea cimpului creat de o sarein punctiformi, ¢, agezatit in extericrul unui mediu conductor care umpie | un semispatiu, constituie cel mai simplu exemplt de aplicaro a motolel imaginilor. Idec acestei metodo consti in alegerea unor sarcini punet forme fictive suplimentare astfel incit acestea, imprenn’ cu sarcinite 2) Resolvarea unul mare numar de probleme mat complicate se poate gési in cirfile : PW. R. Smithe, Eleetrostatica si electrodiaamica, IL, 1954; G. A. Grinberg Isprannte veprost matemuticescot teorit electriceschia i magniinih iavlenii, Td. AN SSSR, 1948.22 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR: date, s& creeze un. cimp pentru care suprafata conductorului dat si coin- cidien una dintre supraietele lui echipotentiale. In cazal de fat aceasta se poate realiza introducind o sarcinil fietivA e° = — e, agezaté in punetul- imagine a punctului e fat de plamal frontier’ al mediului conduetor. Potenfialut cimpului creat de sareina ¢ gi de ,,imaginea‘* sa e’ este e=e(t- r} (1) unde y sir’ sint distanfele de la punctul de observatie pin la sareinile ¢ aie. Pe planul frontiers r —7’, iar potentialul are valoarea constantd y = 0, astfel incit conditin Ia limitt necesard este intr-adevar indeplinita gi (3.1} da solufia problemei puse. Menfiondam c4 sareina ¢ este atrasi de conductor cu o fori e%/(2a)? (forta imaginii), iar energia de interactiune este egal on — e®/4a. Distributin pe planul frontiers a sareinilor superficiale, induse de sarcina punctiform’ ¢, este dat& de formula 1 ag i on|y an 2) c= unde « este distanja de la sareinit pini la plan. Ne putem convinge usor e& sareina totald pe acest plan este \ear= aga gum trebuia 88 fie, Sarcina totali indusi de sarcinile externe pe un conductor izolat, initial neinedreat, ramine, bineingeles, egali cu zero. De aceea, dack in caaul de faji medivl conductor (in realitate un conductor do dimensiuni mari) este izolat, trebuie 54 ne imagindm ca simultan cu sareina —e este indusi gi sarcina +e, care inst fiind distribuit& pe suprafaja unui corp mare are o densitate practic nula. ‘in continuare vom examina o problem’ mai complicatS privind cimpul creat de o sarcind punctiformA ¢ aflaté in vecindtatea unui conductor sferic. Pentru rezolvarea acestei probleme sé folosim urmétorul rezultat, care se verified ugor prin calcul direct. Potenfialul clmpului, creat de douk sareini punctiforme ¢ si —e’ ee pT TT rr ‘se anuleagi pe o suprafata steric’ de razk R, al cirei centru se aflA pe Srelungire. Greptel care ae ee tie, la distanta l gil’ de aceste puncte, 4, U, B satisficind egalitatile te (ey) Ral, ie eMETODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ELECTROSTaTICE 23 Mai intii s& presupunem c& conductorul sferic este mentinut Ia. poten- fialul constant @ — 0 (sfera_es ja _piimint). Atunci cimpul creat in oxterfornl sferei de o surcind: punctiforma ¢ aflatt Ino distanfa 1 de centrul sferei (in punctul A din fig. 1), va coincide on cimpul creat de un sistem de doud sarcini : sarcina data’e yi sareina fictiva —c’, situatd in interiorul sferei (punetul A’) la distanta i’ de centrul ei si anume = (3.3) Potentialul acestui cimp este @ eR e=4-2 (3.4) (vezi fig. 1). Pe supratata sferet este Fig. 1 indus& in acest caz o sarcind totalé di- Ferita de zero, egal ex —e’. Bnergia de interacjiune a sarcinii en slera este eet eR =~ mr 20-1) 2(@— Ry oH ai sarcina esto atrasi de sferd on forta Dacd ins& sfera conductoare este mentinut& la o sarcind totala oi (ster’ neined: izolata), atunci mai trebuie introwtse he enter tse ey et totalé indus pe suprafata sferei si fie nuld si totodata, s& nu se strice constanfa potenfialului pe aceasté supratata, rasta 0 realizeand agezind o sarcin& +e" in central sferei. Atunci, potentialul cimputui ciutat va fi dat de formula gat, (3.6) coor nergia de interaefiune este in acest caz aa eR ” 27) - - wee 8 In sfingit, duc surcina ¢ se gisoste intro oavitate sferiod intrun iu conductor (in punctul 4’, fig. 1), atundmotmptl ininterceul eaue Heoineide cu eimpul eare ar Hi creat do sareina ¢ gi de imagines24 BLECTROSTATICA CONDUCTORILOR sa in punctu) A in exteriornl sferei (indiferent dac& conductorul este pus la pémint sau este izolat) «oR ro tr o= (3.8) 2. Metoda inversiunii. Exist, 0 metodd simpli care, intr-o serie de camuri, ne permite si gasim solutia problemei eunoscind solufia unei alte probleme de electrostatic’. La baza acestei metode sti invarianta ecuatiei Laplace fata de o anumit transformare de variabile. In coordonate sferice ecnatia Laplace are forma 12 (nt) + due 0 “Rae Or unde cn Ay am notat partea unghiular& a operatorudui Laplice. Ne putem convinge ugor ef aceasid ecuafie isi pastreaza forma daci in leew] Variabilei + introdueem 0 nou’ variabili + conform formule: rok (3.9) {aya-numita tranaformare de inversiune) gi inlocuim in acelagi timp funefia necunoseuta prin expresia roy eaie (3.10) Ajci B este o constanta cu dimensiunile unei hingimi (race de incersiune)- * Astfel, dact frnctia @ (7) verificd eouatia Laplace, atunei funefia @() -2:(8 7) ($42) este si ea o solutie a acestei ecuatii. S35, presupunem eunoscuti solutia problemei referitoare la cimpul electrostatie creat de un anumit: sistem de conductori, aflati tofi la acelagi potential g, si de un sistem de sareini punctiforme. Potentialal 9 (r) se ia de obicei astfc] incit s& se annleze Ja infinit. Aici, insk, vom lua ¢ () astfel incit la infinit aceasta functie 54 tinda citre — 9; atunci, pe conduetori ¢. = 9. Si vedem ce problemi de electrostatied se va rezolva cn functia tvansformata (3.11), 1m primul rind, se modified, aspectul tuturor conduc- torilor extingt prectm gi pozitia lor reciproc’. Condifia la limit& de cons- tani a potontialulai pe suprafefele lor este automat indeplinitf, deosrece._METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ELECTROSTATICE 2B daek p =0 vom aven gi 9’ = 0. Mai departe, se modified pozijia si mi 4, timile tutnror sarcinilor punetiforme. Sarcina aflatd in punotul % treoe m a in punctul 7’ == i, si eap’td valoarea ¢’, care poate fi doterminota 8 in modul urmator. Pentru? +7, potenjialul 9(7) devine infinit dupa e ls + 7 > gisim oi valorile absolute ale diferentelor mici 37 si 87-7’ Tp 5 unde 37 ==7—T, Pe de alii parte, diferentiind relatia legea 9 > sint legate intre ele prin relatia (ary a 2 a my De aceea, pentru ?’ — rf functia » tinde spre infinit dup’ legea corespunzatoare sarcinii fa Blk (3.32) 7 in sfirsit, si examinim comportarea funefiei 9’ (7’) in vecindtatea ori- a 4p e > x ginii coordonatelor, Punctului ¥ = 0 fi eorespnnde 7 ~> oo. Insd, pentru 7 co, funopia ¢ (7) tinde elitre —o,, De aceea, pentru 7’ 0, funetia 9 tinde spro infinit dupa legea +, + Aceasta inseamm’ ed in punetnl 7’ =0 se gilsegte sareina 6 — — Rom Indicdm aici informativ modul in care se transforma prin inversiune uncle figuri geometrice, O suprafata stericd de razi a, cu central in punetul 4 Ty este datt de eenatia + + Tyr ae. Efectuind inversiunea, obfinem ecuatia ea ror)! =a, re26 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR, care, dupl inmulfire eu r’? gi regrupare a termenilor, poate fi adusa la forma F Hye = a unde > RR 1 art a ia pt way (3.18) Astfel, am obtinut tot afer’, de alta razd a’ si cu centrul in punetel 7. Dae& ‘prima sferd trecea prin originea coordonatelor (a = 7%), atunei a’ = oo; in acest cuz sfera se transforma intr-un plan perpendicular pe a directia 7, si care trece la distanta ait 2a de originea coordonatelor. 3. Metoda transformavii conforme. Un cimp care depinde numai de dond coordonate carteziene (x,y) se numeste plan. Un mijloc foarte cores- punziitor de rezolvare a problemelor plane de electrostaticd este teoria fonetiflor de variabili complexii. Baza care ne permite aplicarea acestei teorii consti in urmitoarele. Cimpul electrostatic in vid verifick dowd ecuatii : rot B=0 gi div B= = 0. Prima dintre ele ne permite s4 introducem un potential al cimpului conform relatiei F = — grad 9, iar a doua cA, aléturi de 9, putem intro- duce si un ,,potential vector A al cimpului conform relatiet # = rot A. Jn cagul plan vectorul E se afl in planul xy gi depinde numai de aceste dou coordonate. Vectorul A poate fi ales astfel incit el s& fie orientat peste tot perpendicular pe plaiul xy. Atunci componentele intensitatit se exprim& sub forma derivatelor Ini sau A astfel (3.14) ipsa, astfel de relafii tntre derivatele functiilor » gi A, coineid din punet de vedere pur matematic, cu cunoscutele conditii Cauchy-Biemann, care exprimi faptul eX expresia complex wag—id (3.15) este o functie analitici de argumentul complex *—» 4 fy. Aceasta inseamnd ed functia v(2) are in fiecare punct o derivatd bine determinats,METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ELECTROSTATICE 27 independent de directia dup care se calculeazd ea. Astfel, derivind dupa axa ¢ gisim se _ do _ 24 az Oe Ox aan Mom aR, " (3.16) dz Funetia. w se numegte potential complex. . Liniile de forf& ale cimpului sint detinite de ecuatia oe ay Ey By Exprimind #, si E, sub forma derivatelor lui A, transeriem aceasts ecuatie astfel dx24 + ay24 — a4 —0 ax ay de unde A (x,y) = const. in modul acesta, lintile de valoare constanti a Parfit imagimare a functiei w (2) repreaintd liniile de fort ale cimpului. Lintile de caloaye constantd a, parti ei reale sint linii echipotentiale. Orto- gonalitatea reciprock a acestor doud familii de linii este asiguraté chiar de relafiile inifiale (3.14), conform edrora ag 8a Ga ox ap da _ fy ey Atit partea real&, cit si cen imaginar’ ale funofiei analitice w(z) verified ecuagia Laplace. De aceea, putem lua, cu acelagi succes, Im w drept potential al cimpului. fn mod corespunzator, liniile de fort vor fi atunei date de eeuatiile Re we = const. In locul relatiei (3.13) vom avea atunoi w = A +4 Fluxul intensititii cimpului electric printr-un segment oarecare al unei linii eehipotentiale este dat de integrala {nai =— \= a da unde 41 este elementeil liniei echipotentiale, iar # directia normalei la aceasta. Conform relafiilor (3.14) avem @g/an — — a4/él alegerea sem- nului presupune cd, dae& privim in direcfia Ini n, atunei sensul pozitiv al Ini este inspre stinga. De aceea, {mat = {4 ai— a, —A28 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR, gi A, sint valorile iui A la capetele segmentului. In particular, iluxul cimpulai electric printr-wn contur inchis este egal eu dze, unde ¢ este surciga totalé cuprinsé de acest contur (raportaté Ja unitatea de Inngime a conduetorilor de-w Imngul axei 2). De aceea, unde « e=taa (3.17) dx unde AA este variafia Ini A la parcurgerea Hiniei echipotentiale inchise in sens contrar acelor uni ceasornic. Un exempln simplu de potential complex este potentialul cimpului creat de un fir rectiliniu incdroat (care coincide cu axa 2). Intensitatea ucestui cimp este data de formnlele B=, R=0 unde 7, @ sint coor@onatele polare in planul «y, iar ¢ sareina mnitiifii de lungime a firului. Potentialul complex corespunzator este w= —2elnz2 = —2elnr—2ied, (3.18) Dac& firul inedrcat nu trece prin originen coordonatelor, ci prin punctul (#q, ¥q) atunci potentialul complex este wo = —2eIn (& — 0) (3.19) unde iy = % + io ‘Din punct de vedere matematic, relatia functionald w = w (2) reali zeani representarea conforma a planulni vaxiabilei complexe 2 pe planul variabilei complexe w, Fie C conturul de intersee|ie a eonductorului eu pla- nul ay, iar % potentialul acestui con- ductor. Din toate cele spuse mai sus xeiese clar c& problema determinarii cimpului creat-deavest conductor s¢ re- duce la giisirea unei func(ii w(z) care xa reprezinte conturul € din planul 2 pe linia w = 9 paralelé ea axa ordo- natelor in planul ew; atunei partes re- ali Re » va da potentialnl cimputui considerat [daed, inst, funetia us (2) reprezint&, conturul € pe o linie paralelé cu axa abseiselor, atunei potential] va fi dat de innepia Im we]. 4, Problema panei (wnghiului diedru), Dim aici, pentru verificare, formulele referitoare Ja cimpul creat de o sareind punctiforma ¢ situata in. spatiut-dintre don& semiplane conductoare secante. S& Inim axa zMETODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ELECTROSTATICE 29 4 unui sistem de coordonate cilindrice », 6, # de-a lungul muchiei unghiului diedrn ungiiiul 0 fiind masurat de la una dintre fetele diedrului; sarcina ¢ s0 asofte In punctul (ar) (fig. 2). Unghiul de dexehidere « dintre plane poate fi atit mai mie decit x, eit yi mai mare decit x; in ultiraul caz avem de-a face eu o sarcind agezat& in afara panei conductoare. Potentialul cimpului este dat de formula 2) (3.20) (pe suprafafa conduetorului, adick pentru § = 0,2, potentialul este 2=9) In particular, pentru a =2x se obtine un semiplan conductor in ctmpul unei sarcini punctiforme. fn acest caz, integrala (3.20) se poate calewla pind la sfirgit gi di e [, g/= tJ meeos | — m\R ch 2 R=Vepr pe Wale Tepe Twos ®. La limité, cind punctul de observatie al cimpului tinde cditre punctul in care se aflA sareina e, potentialul (3.21) devine eae te v= ag[t+ (3.22) Frimut termen constituie potentialul coulombian pur, care devine infinit pentru & +0, iar g’ este variatia potentialului in punctul in care se giseste 3} Aecasti formuld a fost data pentra prima dati de H. Me. Dowatd (1895), Dedu- gerea ci se poate gisi in cartea lul G. Grinberg citeld la p 21,20 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR sareina, sub influenta conductorului, Energia de interactiune a sarcinié cu semiplanul conductor este (3.23) PROBLEME 1, SA se determine cimpul din jurul unct sfere conductoare, netnoarcate (de razi R), ‘affata Intr-un eimp electric exterior omogen + Rezolvare, Seriem potentialul sub forma @— 9+ unde g=— cr este potentialul elmpulni exterior, iar g, variatia cautata a potentlalulul, produsa de sferd. Datorlts Simelnel sfercl, functia g, poate depinde numal de vectorin constant 2. Unica solujie de acest fel a eenatiei Laplace, care sé sv anuleze la infinit, este _ Coriginea coordonatelor se atl In centrul sferel), Pe suprataja sferei, g trebule s& fie eonstant 5 de aici gasima : const = RA astfel incit +(e Re = eF(1~ 2) = — Gr cosaf1-* roe ( 7 é ( 7) > piste: (6 este unghiul dintre Z si 7). Distributia sareinilor pe suprafala sferei este dat de formula ag 22 eos a; ox an sarcina totall fiind ¢ = 0 ‘Momentul dipolar al sferet poate ti gisit cel mat simpte, comparind en patentia~ jul (P72) al eimpului unci dipol clectrie: gasim Pare. 2, Idem, pentru un cilindru infinit, aflat tn elmp omogen transversal. Hexolvare. Introducem coordonatele polare intr-un plan perpendicular pe axa ellin- arului. Solutia ecuatiei bidimensionale Laplace, care s4 depindi nomai de um singur vector constant, este ay — const. Ly Ine + Adunind cu gy = —7 ¢ $i punind const = RF ob{inem e——Ercos a(tMETODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ELECTROSTATICE 38 Densitatea superficial de sarcina este cos 8. Qn Momentul dipolar @ al unitatii de lngime a eiliadrului se poate wisi comparindut pe @ eu potentiahil cimpului bipolar bidimensional, Ultimul are forma astfel ineit P = & RY2. 3. Sa se determine chupul din veeindtalea ume margini de tipul panei pe um conductor. Rezolvare, Alegem cuordonatcle polare r. § in planul perpendicular pe muchia panei i cu originea in virful unghlulut @, format de ca, SA masurim unghiul de ia una di Jatarile panei: in regiunea din exterioral conductorului avem 0 < 0 -< 2% — 6 In veelni tatea muchiei unghiului potentialul poate fi dezvollat tn serie dup puterile Ini r, pe noi intere- sindu-ne doar primul termen (dupa cel constant) al acestei dezvaltari, eare con{ine cea mal miei pulere a lui 7, Solutiile proportionale cu r* ale ecuajiel Laplace bidimensionale, sint 7 eos. m6 sir® sin nO. Solutia cu 7 minim care verified conditia p = const pentru O = Os 8 — =%r— 0, (pe supratata conductoruiuip, este es 9 = const -F™sinnG, n= 2n—8 (valoarea constantel poate si delerminatd numai din rezolvarea problemei pentru tntregal cimp). Corespunzator, intensitatea cimpulul depinde de 7 ca r*—4. Pent 8) < (2 <1), i tensitatea devine deci infiniti tn vecinitatea muchiei unghiului, In particular, pentru pand foarte subtire (0) < 1, n = 1/2) E creste, cind r scade, car's. In vecindtatea muchiei ‘con- cavita{il de tip pand pe suprafala conductorulni (9 > x, >t) clmpul tinde edtre zero, 4. Sd se determine cimpul in vecinatatea unui virf conic asculit, pe suprafaja unul con- ductor. Hezolvare. Alege evordonate sferiee cu originca in virfl conclui si cu axa polar dea Jungul axei conulut, Fie 26) <1 unghiul de desehidere al eonului, astfel incit regiuii din afara conductorului ji corespund valorile unghtului polar 8, <0 <2. CHutdin solujia (Pentru partea variabild @ potentialului), simetrie’ fala de axa conulul, sub forma 2 =P 7) it cu n minim posibil, Eeuatia Laplace 1a +t 2 | sin 9 22 oor sin 8 08 dupa substituirea acestel expresii, dh 1 a ay | sin o Sf yr= sin 6 al" wy thet on Conditia ca potentialul s4 dic constant po suprafata virfului conic inseamna ed trebuie si avem F( fh cazul unui %) mic esutém solutia {end ipoteza cA n <1, iar [(8) are forma f= = const. [1 + $(6)1, unde ¥ <1 (pentru 6 -> 0, adie& pentru un virf infinil de Ingust, este32 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR natural sA ne asteptim ca @ sk tind’ catre o eonstanta aproape In intreaga regiune din jurul virial). Pentru } objinem ecuatla toa ay + 4 ( ing 4) — a, sind a8 ( s I " Solujia, tn eare J tu are singularitay! in regiunes din afara virtul 0 =n), este 1 particular pentru 6 0) = 2n In sin —+ 4 2 Pentru 0~ 9 <1 functia inceteas sii mai fle micé, Gu toate acestea, expresia ‘objinuta ramine aplicabila, etici in'acest domeniu, datorita fuptului cd 9 este mic, putem in ‘general neglija termenul al doilea din ecvatia (2). Pentru a determina constanta i in prima aproximatie trebuie si cerem anutarea functiei gisite mai sus f= 1+ %, pentru 9 = 6. Astfel gasim }) 3 2 hn By Pe masura apropierli de virful conului intensilatea clmpului creste nelimilal ea r-A-%, ‘adiea tn fond ca 1/2, 5, Idem, pentru o concavitate (adinciturd) contcd asculitd in suprafaja unui conductor. Rezolvare. Regiunil din afara conductorhi Si corespund acum valorile U & 6 < 8 Ca si in problema precedent, edutim g sub forma (1). Actm inst vom,avea a > 1. Deoarece fm intreaga reglune a cimpului aver acum 0 « 1, ecuatia (2) poate fi serist sub forma AMY 5 ap 8 dO 6 Aceasta este o ecuatie Ressel, iar solufia ef, care mu are singularititi tn regiunea elmpulul, eate J (nO), Valonrea lui a se determin’ ca rédacin& minima a ccuafic! g(r 8) = 0, de unde 24 84 G, Si se determine energi alractiei exercitata asupra unui dipol electete de e&lre supra fata plana a unui conductor. Rezolvare, Alegem axa x perpendicular pe suprafata conduetoculul sl treetnd prin punctul in care se giseste dipolul ; consideram veetorol moment dipotar ( situat in planul zy. wdwaginea”? dipolulai se afl in punctal -2 st are momentul dipolar)! = P,, Pi = ~P,. Finergia de atractie chutata se caleulcaza ea energie de interactiune dintre ilipal si imagines’ sa apn 2B 82% 4) Formula mal exaetit —t 230 (2/69) -core confine un coeficient in logaritmul mare, fn realilate nu poate Cl objlnuta prin metoda simpli indicaté. Un caleul mai riguros conduce, tnsd, accidental, tot ta aeeastd fortuld.METODE DE HEZOLVARE A PROBLEMELOR MEECTROSTATICE aa al 7. Sd se deterwvine capacitatea reciproed a unitatii de lungime a doi conductori cilindrici innfinigi paraleli (de raze a si d : distanta dintre axe o) 3). 3) Regolvare, Cimpulereat de cei doi conduetori coincide cu elmpul care at’ fi creat. ; On spatiul din exteriorui cilindrilor) de dowd tire Ineiircate, trectnd prin punctele a st A” udecvat j alese (lg. 3), Firele poartt (pe unitatea de Iungime) sarcinile te’, egale en saveinile eilindei ™ Lor, iar purctele A si A” trebuie sil tte situate pe Tinka 09" asttel incit suprate. f Jele cilinaritor sf coincid cu supratelele echipotentiale, Pentru aceasta, distantele O4 91 OTA trebule si-verifice relatiile ‘e OA+ OAS 1 O4- OA = na adie’ Oy dled) = a, dle — dy = oF Alunel, pe figeare dintre eercuti rapartal al Gistantelor pina la punetele A yi Avesle constant: pe ecreul ? 1, oo a. oa « on fy, , ir pe cerest 2 vee f . aj = gt | Corospunzitor, poten{islele eilindrilor yor fi om 2eln aiel gasim pentru capacitatea reelproca ciulatd C= €} (ge — oy) 1 ~ sain 88 Lo ay So ¢ a In particular, pentiw un ellindru de caza a, aflal ia distanja h (@ > a) de un plant conductor, 2a Ptrebuie sa lua ¢ = 5 +N gi sa treeem la limita b > ov: aceasta da prin 1 E f -2 Arh oy xy! ¢ a Ysa Dar eet dot Gltindrl se gasese une! in juteriorul celuilall (2 <8, a}, atanel cimpul in [exterior este nul, iar cimpul in spaflul dintee cilin {doui fire cu sarc Foblinem rezultat al i coincide cu etmpul care ar fi creat de ie | est —e, Ureeiut prin punetele A gi A’ (lig, 43. B procedew Re 2ae é eau Tome Analowd periicu doud sfere au se poate rezolva pind hi capit sub forma finita, pli Dencbicea constit In faptul e& in ctinpul a daud fire paralele meseate (cu sarcini egale gi de plemne contrare} toale suprafetele echipotentiafe sint cilindsi elreulari, iar in eimpal a out foarcini punctiforme 1.¢ suprafetele echipotentiole nu sint sfece. 8 =o. 3623b ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR &. Frontiera unui conductor reprezinta wn plan infiult avind o ieslturit sub forma anel emisfere, Si se determine distributla sareinllor pe supratala. Rezolvare, In cimpul aflat i problema 1, cu potentialul de forma planul 2 = 0 ev iegitora r= H este 0 suprafatd echipotentiala (ye care g = 0). De accea, vo poate fi §] suprafalé a conductorului, iar formula serisa da elmpul In afara conductorulut, Dis- tribujia sareinilor pe pariea pland a supratefei este daté de formula s-- 1 an oe aa(t-2 oF (const = -- 4 7 9, unde g, este densitatea sarcini lor departe de iesiturs). Pe suprafata iesiturll aver Iinsat 9. Sa se determine momentul dipolar al unei hare cilindrice conductoare subtiri (de lungime 22 sivazd a; @- co poten {ieiol cimpulni tinde catre oR — ot tn riod corespunzdtor, tn problema trausformata, pentru +” 0 potentialu) Unde eStre tp ime, 8 re Fig. 5 (orimut termen corespunde sarcinii e’ = — 2g, din originca coordonatelor). Pe de all parte, conform formulei (3.23) avem e 8 - (14 xt ( sin a (potenfiatul m vecindlatea sareinii e’, aflatd 1a distanta ¢ de marginea semiplanuloi eu polen- falul nul). Comparind ambele expresii, ob{inem pentru capacitatea chutata (C = e/9,) rma. foarea formula e 9 cme 6 }-Zoerre 7 (R — raza segmentului).36 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR, UU. Sa se determine coreetia, Iegatd de efvctele de margine, la valoarea C — S/4nd a. capacitatii wnui condensator plan (S — aria suprafetet arinaturi, d — distanta dintre arma- ttl, @ < VS). Rezolvare. Existenja marginilor libure la semdturile condensatorulut sitiea unt- formitatea distributici sareinilor pe ele. Pentru deterrsinarea corectiei céutate in prima aproxi- malic, considerim punctele armaturilor departate de margine cu distsaja x astfel inelt d <2 < @ V5. SA ludm de. exemplu armitura superioard (cu potentialul y = — g/2: fig. 6 a sf neglijind distanta d/2 de la ea a planul median {supra- pay, /2 ‘aa cebiporentiala y = 0). vom aver 9 problema rola. P%o/7 tiv la cimpul in vecinatatea frontierei u dou’ portiani va‘ plan eare ax potentinie diferite, Acoustd_ probilomd se PPS, rezolva in mod elementar*) gi ca rezultat se obline wr- métoarea exprosie petitra deastigiea suplimentard (a comparatie ett o dleparte de margini) a saveinilor a é pro astfel ineiL sarcina iota!S suplimentara este L Fig. 6 L( soar = $4 int ant (£ Slungimea perimetrului armaturii} ; in caleulul integralei logaritmie divergeate, drept limita superioard si limita inferlourd considertm murginile domeniului d & x & VS. ‘De aici se obtine capacitatea *) sty Vs yA, ee a a § 4. Elipsoid conductor Problema determinarii cimpului unui elipsoid conductor inedreat gi problema elipsoidulni intr-un cimp exterior omogen se rezolvi eu aju- torn! coordonatelor elipsoidale, Legitura’ dintre eoordonatele elipsoidale gi cele carteziene este data de ecuatia fo Fo (ae b> 0) (4.1) be eta . " 1) Veei § 22; tn formula (22.2) a potentialului trebuie s4 punem In cazul de fat Poy = = Wold cm ; . ®) Un caléul’ mai exact’ (determinarea cocficieritului din argumentul logaritmului) nece- Sit epli¢area unor metode mult mai coniplicate sl rezultatul depinde de forma arméturtlor, Pentra armaturi circulare (de tara. 8) se obtine OR 162k, StH [n -1 wt A d ) (Jormuta lui Kirchtoff).ELIPSOMD CONDUCTOR 37 Aceastd ecnatie, cubic. in raport cn w, are trei ridiicini reale distinete («= 2, % 0) situate in urm4toarele intervale ERA OR aR — te a (4.2) Aceste trei ridacii sint teemai coordonatele elipsoidale ale punctului 2, y, 2. Sensul lor geometric rezultd din faptul ed suprafefele de valori 2, x, ¢ constante reprezint& respectiy elipsoizi, hiperboloizi cu.o pinzé § hiperboloizi cu doud pinze, toate fiind omofocale cu elipsoidul = ay Prin fiecare punct al spatiulni trece cite una dintre suprafetele aces- tor trei familii, aceste suprafete find ortogonale intre ele, Formulele de trecere de la coordonatele clipsoidale Ja cele earteziene se obtin prin rezol- varea celor trei ecuafii de tipul (4.1) gi au forma !) (8 + at) a) ( amt eam _ +) rs HY + OF |? y= + (c% — a) (a? — By | . _ eat ot +a]? c= oooeom | : (4.4) Elementul de lungime in coordonate elipsoidale are forma at = Wd + hid? + Mae = — IG— 96 ~ = aR, la = 2R, hy BR, (4.5) unde am introdus notatia R, =VUF ae TT A, we 0,8. ’ Corespunzator, ecuatia Laplace in aceste coordonate este Ag = ——__.- + ___](, — ° eoateare |" 2 n2(p, 22) 4 (¢— m2 (me *)| — 5 He ARF, (BE) HEE an ze(R )] <6 (4.6) 4) Riguros, drept coordonate elipsoidale ar trebui considerate nu mérimile %, 4 6 ef mérimile Yor > E, YO? Fy, Vo@ SE. Atuuci, din formulcle (4.4) ar disparea semnele duble si legatura dintre cele doud sisteme de coordonate ar deveni biunivoed, dupa eum. si, trebuie.38 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR, Dacd dou dintre axele a, b, ¢, devin egale, sistemul elipsoidal de coordonate degencreazi. Fie a = b> c. Atunei ecuatia eubied (4.1) devine patraticd eo ese eae oh & ao cn dows ridkeini care pareurg valorile din intervalele be —@, — ane —a?. Suprafetele coordonate, de valori 2 gi 4 constante, devin respectiv elip- soizi de rotatie turtiti i hiperboloizi de rotatie cu o pinaii, omofocali (fig. 7). Ca a treia coordonats se poate introduce unghint polar in planul zy (r= 2cose, ye sing}. in ceea ve privesto coordonata. elipsoidalit %, ea degenereazss in constantd —a?, pentru a = b. Legi- tura ei cu unghiul » este cuprins’ in legea dup cure tinde % edtre — a, cind & tinde citre @ gi anume, cind ba, avem cme = lS + (4.8) fapt de care ne convingem usor din (4.4) sau direct din ecuatia (4.1). Legitura dintre coordonatele 2, 9 si E, 7 este dats, conform cu (4.4), de egalitatile ae E+antey le roa [Seperoyt 9 Fig. 7 [seeeeeT. am a Coordonatele 2, 7, @ se numese coordonate sferoidate turtite '). Analog, pentrn a> 6 —c coordonatele elipaoidale degenereazit in coordonatele sferoidale alunyife. Cele dou& coordonate & gi g sint ra- dacinile eeuafiei (4.103 unde £> — 4, —b* >t > — a% Suprafetele de valori 2 gi % constante reprezint& cliptoizi alungiti gi hiperboloizi de revolutie eu dowd pinze 1) Am adoplat aici acea definitic a eoordonatclor sferoidale conform careia ele constituie nemijlocit. un caz limita al coordonatelor etipsotdale. In Titeraturs se folosese gi alte definitsl care se redue ugor la definitia noastra,ELIPSOID CONDUCTOR 39 (fig. 8). Coordonata 4 degenereazi pentru ¢ —> b in constanta —%, dup legea (41) unde ¢ este unghinl polar in planul yz. Legitura dintre coordonatele Z, {gi 2, e este dati de formulele sey (esa tt on 4 [tree 4, bem pe on [Sarees ‘| . (4.12) in sistemul sferoidal turtit focarele suprafefelor coordonate (ale elip- soizilor gi hiperboloizilor} se afki pe un cerc de raz Va?—e in planul ay (in fig, 7, AA’ este diametrul acestui cere). 84 ducem un plan care trece printr-un punct oarecare Pst prin axa z, Bl taie cercul foeai in dowd punete ; fie r, sir, distantele de la aceste puncte pind Ia punctul 2. Dacd g @ sint coordonatele punctulni P, atunei Halo Veo +e, Pa (et Vee ee Coordonatele sferoidale &, 4 se exprim’ prin *, r2 cu ajutorul urmitoarelor formule cafe] el (4.13) In sistemul sferoidal alungit, inaa, focarele stat doud puncte «= + Vat —b* de pe axa 2 (punctele A, A’ din fig. 7). Dacd ry, 7, sint distantele de la aceste focare pind la punctul P, atunci Ra Pte fray, e+e + Var oye mae iar coordonatele sferoidale Z, { se exprima prin 7, 72 cu ajutoral aceloragi formule (4.13) (inlocnind “, ou %). §4 revenim Ja problema cimpului unui elipsoid inedreat a cirui su- prafatd este data de ecuatia (4.3). In coordonate elipsoidale aceasta va fi suprafata coordonata = 0. De aceea, este clar ci, daca ciutam poten -40 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR tialul cimpului sub forma unei funefii numaide £, atunci toate suprafofele clipsoidale — = const vor fi automat suprafete echipotentiale, inclusiv suprafata conductorului. Ecuatia hui Laplace (4.6) se reduce Ja ecuatia (R22) = a ae) ° rae y= S. o() 4\ z Limita superioard de integrare este aleast astfel ineit si asigure anularea. eimpului Ja infinit. Constanta A se determin’ cel mai simplu din con- ditia ea la distante y mari cimpul s& tind’ céitre cel coulombian : 9 = ¢/r, unde ¢ este sarcina totalé a conductorulni. Trecerii Ja limita ¢— oo ii corespunde %—-co; atunei r= %, aga eum reznlté aceasta din eeua- tia (44) cu ew =e "Pe de alta parte, pentru — mari avem RB, = £ gi =24A/r. De aici conchidem e& 2.4 =e, astfel ineft in definitiv de unde ae ea sv oa (414) Integrala care figureazi aici este o integralii eliptici de speta intti, Supra- fetei conductorului ii corespunde valoarea 4 = 0, de aceea, pentru capa- citatea elipsoidulai avem 1 1(" ae : on z), Ry (4b) Distributia densititii de sarcind pe suprafata elipsoidului este datd de derivata normala a potentialului type) L a Cay 08 Jeng De aceea, € ( +e ay" (4.16) " drabe Lat | BET ot Pentru un elipsoid eu dou’ axe, integralele (4.14) —(4.15). se exprimé. prin functii elementare. Pentrn lipsoiaul alungit (a> & = ¢) potentialul cimpului este dat de formula voce ann? =F (4.17) o=ELIPSOM CONDUCTOR 4Y jar capdcitatea Ini (4.18): Pentru un elipsoid turtit (a = b> e) uvem Ve arote lf ,O= (4.19): Ete areeus . @ in particular, pentru un dise ciroular (a =», ¢ = 0) oa %, (4.20). Si trecem Ja problema unui elipsoid conductor neinedveat, situat > intr-un cimp electric exterior omogen 2. Far& a restringe generalitatea, este suficient sk examini’m un cimp exterior orientat de-a Inngul uneia 8 dintre axcle clipsoidului. In caz contrar, se poate descompune & in trei componente de-a langul axelor elipsoidului si c&uta cimpul rezultant ca 0 suprapunere a cimpurilor care se obtin de la fiecare componenta in parte. Potenfialul cimpului omogen Z,. dirijat_de-a Imngul axel @ {axa ‘a a elipsoidului), are in coordonate elipsoidale forma — Yee — a ( — a) % = On VEE A) (4 FACE a), (4.21) S& réprezentim potentialul cimpului in exteriorul elipsoidului sub forma 9 = +9 unde 9’ determina deformarea eXutata a cimpului exterior de cAtre elipsoid gi si eXutém pe 9’ sub forma of = Fle). (4.22) In aceasté functie, factorii care depind de y ai £ coineid cu factorii res- pectivi din ¢,; 0 astfel de form’ a functiei va permite satisfacerea, condi- fiei la limit& pentra 2 +0 gi 7, ¢ arbitrari (Ja suprafaja elipsoidului). Introducind (4.22) in ecuatia Laplace (4.6), obtinem pentru ¥'(2) ecuatia eRe (E+ ah] =. ag O solutie a acestei ecnatii ests F = const, iar cealalt® r@ =a 8 le =k (4.23) +a42 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR Limita superioard de integrare este aleast astfel incit la infinit (Zo) potentialul ¢' si tindA spre zero. Integrala din aceasta expresie este o integral& elipticl de spefa a doua. ‘La suprafata elipsoidului trebuie si avem » = const. Pentru ea aceastl conditic 5% poath fi indeplinité cind Z=0 yi , C arbitrari, trebuie s& avem : const Alegind in mod corespunzator coeficientwl A din F(é) fastfel incit 4 avem F'(0) = —1], obfinem in detinitiv ur- Iitoarea expresio pentru potentialul cimpulul din jurul elipsoldulut = ds oa ds n=ali-—(—_—# _ /P__ . 4.24 ° | f. Grey, /S. ivan} (2a) 88 gésim forma potentialului 9' Ja distante 7 mari de elipsoid. Va- Jorilor r mari le corespund valori mari ale coordonatei 2, astfel incit 72 2 £, aga cum rezulti aceasta direct din ecuatia (4.1). De aceea, as f + at) Ry f- oe get gi obfinem pentru potenfialul 9° fx _V rn? dnnl® unde V = 4nabe/3 este. volumul elipsoidului, iar mérimea w'? (gi mari-| mile analoge n™, n care figureazd mai jos}, xe definese cu ajutornl relatiilor ey we (Fd ia| abe (ds in _ abe (* ds n =F —_, nit a Hd pea j —_, 2), rar, 2), ere, 2), Steyr, (4.25) ‘Dupa cum era de asteptat, exptesia lui 9’ are forma potentialului cimpu- lui unui dipol electric + EP, g 7 momentul dipolar al elipsoidului find Pp, =8,—. (4.26) dma, Expresii analoge definese momentul dipolar in cazul in care cimpul este dirijat de-a lungul axei y sau al axei 2. Constuntele pozitive »!, 2, n depind numai de forma elipsoidului, nu si de volumul sku; ele se numese coeficienti de depolarizare!), Dack 2) Tabele cn acesti covtieien|i sint date in articolul lui St on er (Phil, Mag., 86,1803, 1945).ELIpsol CONDUCTOR $3 nu alegem axele de coordonate de-a lungul axelor elipsoidului, formuta (4.26) trebuie scrisi sub forma tensorialA 4; . Sg Py = (427) Marimile x'"', 2), « sint valorile principale ale tensorului simetric de ordinul doi 2, . In cazul general al unor valori arbitrare a, 6, ¢ din definitiile mirimi- Jor ni, nin rezultd, in primul rind, a cnt nl dach a>b>e, (4.28) iabila de Mai departe, adunind integralele a, 1, a st luind ca vi integrare w = K?, gisim A? EAM Le we abe (*® au > yen 1 ia de unde ne $a patra, (4.29) Suma celor trei eoeficienfi de depolarizre oste egal cu unu (tensorial aceasta inseamnd »,,=1). Deoarece, pe de alt% parte, acegti coeficienti sint pozitivi, fiecare dintre ei nu poate fi mai mare decit unitaten. Pentru ‘sferi (a = b = 0), din consideratii de simetrie, reiese clar ci n® =n =n; de aceea, ae =n aye ot, (4.30) Pentrn eilindru (cu axa de-a lungul axei 7; 4 co) avem}) wi) oO, WY ae WY - (481) Integralele eliptice (4.25) se exprima prin functii elementare, in gene- ral, pentru tofi elipsoizii do revolutie. Pentru_un elipsoid de ‘revolujie alungit (o> b =), cu excentricitatea e =/i— Pfa%, avem (l= Ww). (4.32) Bee a), Daca elipsoidnl este apropiat de forma sferied (e <1), atunci avem apro- ximativ ne (4.33) ») Aceste valori pentru sferd gi cilindru sint, bineinleles, in concortanta cu rezultatele ebjiaute tn problemele 1 sf 2, § 3.44 RLECTROSTATICA CONDUCTORILOR, Pentru un elipsoid turtit (@ = b> e) @ 1 nil (e—aretge), ne =n = — ny) (434) unde ¢ = (aj? —1. Dacd ¢ <1, reaulté 1 Dee 1 e we Dp Ene ani ee (4.35) PROBLEME 1. Sa se alle cimpul unui disc circular conductor, inedrcat (de raza a), In coordonate cilin- drice, preeum si distributia de sareina pe disc. Rezolvare. Distribufia de sarcin& se obtine trecind la limita ¢-» 0, z= 0, In for~ mula (4,16) alei avind raportul zf¢ = YE = ja? gf et = 2? | yA, in concordanta eu (4.3). Feats Potentialul cimpului in fntregul spatin este dat de formula (4.19}, in care luam ¢ = 0 §i expri- nitm pe & prin r si z eu ajutorul ecuafiel (L.1) cue = du — Bao I In apropierea marginii discului introducem, in loc de r $1 z, coordonatele p i 8, conform formulelor z= p sin @7—a— pcos @(p o a ¢, cmpul Zin directia axci a), caleulind Integrala din formula (4.24), obtinem Coordonata & este legata de coordonatele x si p = YyF + # prin relatia xe + +E a +e in spafiul din exteriorul elipsoidului 0 << & << 00. Pentru un elipsoid turtit (a = b> ¢) eimpul 2 este dirijat de-a hmgul axei z. In legitur’s cu aceasta, in integralele din (4.24) trebule s% Inloeuim «+ @ cu s +c, iar 9) = — 22. bn tinal obtinem 1, coordonata & fiind legata de z si p = \'x® + prin relatia ia wre ee 8, Idem, dacd axa de simetric a clipsoidului este perpendiculara pe clmpul exterior. Rezolvare, Pentru un elipsold alungit (etmpul tn directia axel 2} avem Vee ga — dryl- aa <-ELIPSOID CONDUCTOR 4 Jar pentre un elipsoid turtit (cimpul in directia axei 2) 7, Cimpul omogen , dirijat de-a Iungul axci v (in semispatinl z < 0), este marginit de planul conductor z = 0, pus la pamint, eu un orificin cireular, $4 se determine elmpul si distsi- butia sarcinilor pe plan. Rezolvare. Planul zy, ev orificiul circular de raz a in jurul originii coordonatelor,. poate fi considerat ca un caz limita al hiperbolojdulul de revolutie eu 0 pinzt, es ete ys @ —\q) ine atunei cind || - 0, Acesti hiperboloizi constituie una dintre familiile de suprafeye coordonate ale sistemului steroidal turtit de coordonate, cue = 0, Coordonata carteziand 2 se exprima, eontorm lut (4.9), prin 2 si y cu ajutorul formulel «= V2] yl/a unde radacina )E trebuie luaté cu semnul + sau —, dupa com ne referim la semiplanul superior sau Ja cel Inferior, Cauldm solulia sub forma @ = — £z F (2) gl obtinem pentru functia F (£) ag a FQ= const ee = const | 2 — aretg POE + a) lz al (ladm eonstanta de integrare egald cu zero, In comeordan{ cu condifia @ = 0 end z-» + co, cu alte cuvinte eind /%—> + oo). Atunel arctg de argument negativ trebuie inteles ca a a aretg —“_ = m — aretg vE gi nu ca — aretg (a/V@}. In eaz contrar, potentialul ar suferl o discontinuitate pe planul ori- ficlulul (E = 0). Goeficientul constant i) alegem astfel tneit. pentru 2 — co [adied pentru VE + — o, arctg (aE) + x J 8 fie p = — Zz gi obtinem in definitiy - 4 = - Sim [e aretg VE 7 @ © 51 potenfialul se anuleazé, dup& cum era de asteptat. = V2 pt mari de orificiu avem £ sx 7* gf potentalul (In semispatiul Pe supratata eonductoare La distante superior) fa forma cu alte cuvinte, clmpul este de tip dipolar, corespunzitor momentulut dipolar ‘P = a*/an. Intensitatea elmpului seade ca 1/r* si, de accea, fluxul lui prin suprafata de la intinit (in semispatiul z > 0) se anuleazd. Aceasta’insearmnt olf toate liniile de torsa care tree prin orificlu se inehid pe faja superioara a planulul conductor.48 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR, me unde semnele =F se refer la felele superioard i inferioard ale planuui. Conform formulet leno toate eset ett care teagd & dep gic, pe planul = 0 avem 2 = + |g? — ae, Astiel, distribujia. sarcinilor pe fata infexieart a planului conductor este dala de formula | & on a= —- (5 —aresin 4 2 |. ant o tere Pentra p +00 avem «= — Gi4r, dupa cum era de agteptat. Pe fata superinars ¥. Idem, daca orificiul din planul conduetor reprezintd 0 fantd dreapta de largime 26. Rezolvare. Planvl xy, cu fanta de-a hmgut axei 1, poate fi cousiderat ea un eaz limit al cilindrulut hiperbolle Bq) Ta atunei cind | | +0. Acesti cilindri niperholict constituie una din famillile supratetelor de coardonate elipsoidale atunci cind a —> co, ¢-» ©, Coordonata carteriani este VE tae. Ca slim problema 7, ciutiim solutia sub forma @ = — &2 F (Z)siobtiuem pentru funclia F Bo const Aici coeficivatul si conslanta de integrate se delermink din conditiile F = 0 yi F = 1, repspeeliv penlru z -» + oo she = oo (adietl pentru FE > + 09 si #2 + — co) si objinem im definitiv £ ez Fini o=3 WES = VEAL unde tnfelegem acum rédacina YZ ca o marime pozitiva, iat cele doud seine — gl + cores pund reglunilor 2 > 0 si 2 <0. La distante mari de fant, tn semiplamul superior avem & = g® + 2 =r si potentialul wth fi _ oe Pg fe ae cu alte crivinte, clmpul este de tip dipolar bidimensional, cu momentul. dipolar & 6% pe unitatea de Tungime a fante! (vezi formuls dia problema 2;"f 3).FORTELE CARE ACTIONEAZA” ASUPRA UNUI CONDUCTOR 49 Distribuyia sarcinilor pe plana! conduetor este data de formula § 5. Forfele eare actioneazd asupra unui conductor La suprafata unui conductor aflat intr-yn cimp electric, actioneant din partea cimpului anumite forfe. Ele pot fi caleulate ugor in modul curméator. Densitatea tluxulni de impuls in cimpul electric in vid oste data de ennoseutul tensor at tensivnilor al Ini Maxwell?) ~ on = 2 (Fae # By), Forta care actioneazii asupra elementului df’al suprafefei corpului nu este altceva decit flaxul de impuls care ,,curge" inspre el dinspre exterior, adic& este egal cu cdf, = ounedf (am schimbat semnul datorita faptului ed vectorul normalei » este dirijat inspre exteriorul eorpului gi nu inxpre interiorul Ini). Mirimea o,n, este deci forta F.,, raportath la 1 em? de ario a suprafetei. Tinind soama cA la suprafaja’ metalutui intensitatea # are numai ecomponenta normal, obtinem Fs2% (5.4) up ae sau, introducind densitatea superficial’ de sarcin’ o, F, + oe gy SBR Ajungem a concluzia ei la suprafata condnctorului actioneazh forte de wpresiune negativé”, dirjjate dupa normala exterioard In suprafatd. 9 tgale ca mérime cu densitaten de energie a eimpului. Forta total F care actioneazt. asupra conductoraiui se obfine inte- grind forta (5.1) pe intreaga supratatd a conductorului Fad eal ar 1 Veal Teoria clmpului's, § 323 — ou, este wotat acolo ek Tag, in cazul de fata, aplicdm aceasta formuld unei suprafete care nu coincide chiar eu supra- fafa corpulul, ef este putin deplasat& faya de aceasta din urmd, pentru a exclude influenta structurli elmpulul In vecindtates suprafetet corpului (vezi pag. 15). 4-0, a250 ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR, De obicei, insé, este mai comod sii calculim aveast& mérime conform regulilor generale ale mecanicii, prin derivarea energie @. Anume, for- ja care xctioneaz’ asupra conductorului de-a lungnl axei de coordonate ¢ este — 6%/6q, unde derivata trebuic inteleas’ ca variatia energiei la o translafie a corpului dat, ea intreg, de-a Iungul axei g. De aceea, energis, irebuie exprimat& prin sarcinile eonductorilor (surselor cimpului), iar derivarea se face la sarcini constante. Indicind ultima afirmatie prin indicele e, vom serie au 5 P,=- (a: (5.3) Analog, proiectia pe o axl, oarecare a momentului total al forfelor care actioneaz’ asupra conductorului este unde 9 reprezinté unghiul de rotafie a corpului ca. intreg in jurn) axei considerate. Dacé insi energia este exprimatéin funetie de potentiale gi nu de sareinile conductorilor, problema caleulérii fortelor eu ajutornl ei necesits un studiu special. Astfel, pentru a mentine constant potentialul condue- torului (la deplasarea acestuia) trebuie s& apeldm la corpuri exterioare. Putem mentine, de exemplu, constant potentialul conduetorului legindu-} cu un alt conductor de capacitate foarte mare (,,rezervor de sarcini’’). Ineiireindu-se cu sarcina e,, conductoral o absoarbe pe aceasta din ,,re- zervor”, al cirui potential g, nu se schimbS prin aceasta datorité capa- citatii sale mari, Se modific& insti. energia ,,rezervorului”, miegorindy-se en e,9,- Prin incdrcarea intregului sistem de conductori cu sarcinile e,, Energia. ,rezervoarclor” conectate eu ele variaz in total cu— Zyeq gu- fh valoarea lui @ intr’ ins numai energia conductorilor considerafi, nu si energia ,,vezervoarelor””. In aceat sens se poate spune ch @& se refort le. un sistem deschis din punct de vedere energetic, In modul acesta, pentrn un sistem de conduotori ale céror potentiale sint mentinute constante, rolul energiei mecanice il joacii nu 4 ci mirimea =U -—Lea- (5.5) Introducind aici (2.2) gisim cd 2% yi @ difert numai prin semn Hal. (5.6) Forta P, se obtine derivind pe @ in raport en g, cu potentiale constante, adica. =- (4) (F) a0}, (oe J, (.7)FORPELE CARE ACTIONFAZA ASUPRA UNUI CONDUCTOR aL Astfel, forjele care aetioneaz’ asupra conductorulni pot: fi obtinute prin derivarea Ini 0% atit In sarcini constante eit si la potenfiale eonstante, cu singura rezervi cA derivata trebuie Inaté in primul caz cu semnul minus, jar in al doilea cu semnul plus. ‘Avelasi remllat s-ar putea obfine si pe o cale mai formal, pornind de la identitatea diferenfiali dh =¥, ede, —F, dq, (5.8) in care 7 se considera functie de earcinile conduetorilor si de coordo- nata q; aceasta identitate exprima faptul ch derivatele /de, = % 41 ad|éq — — F,. Treeind la variabilele ¢, in loc de e, objinem de aici ad = — Ye, do, —F, dq (5.9) de unde deeurge gi (5.7). La sfirgitul §2 a fost examinat& energia conductorului intr-un cimp electric exterior omogen. Forta totalé care actioneaz’ asupra conducto~ _ rului intr-zn clmp omogen este, bineinjeles, egalé eu zero. Expresia (2.14) a energiel poate fi insi folosité pentru a calcula forja care acfioneaa’ asupra conductorului intr-un cimp % euasiomogen, adicd intr-un cimp care variazd ‘putin pe distante egale cu dimensiunile corpulni, Intr-un astfel de cimp putem ined calcula, in prima aproximatie, energia cu for- mula (2.14), iar forja F va fi determinaté ca gradientul acestei energii Po —gaau= + ang Vigrad Ly. (5.10) In ceea ce priveste momentul total al forfelor K el este in general diferit de zero chiar’ intr-un cimp exterior omogen. Conform regulilor generale ale mecanicii, H poate fi determinat considerind o rotatie vir- tuali infinitezimali a corpului; variatia de energie in aceastd rotatie, este legaté de X prin relatia 80 = —H 8d, unde 80 este unghiul de rotatie. Rotirea corpului en unghivi 8% intreun cimp omogen este echivalenté eu rotirea cimpului fafi de corp cu unghinl — 8). Variatia cimpului in. aceast& rotatie este 82 ——[3J-2), iar variatin onergics ai fe vy Aap — 3S & 6 tnsi 8: 7/3¢ = — GZ, aga eum se vede din compararea formulelor (2.13) gi (2.14). De aceea 80% = —[Béi¢ F, de unde ee. , Baba (3.11) in convordan{a ou expresia. obignuité, eunoseuta din teoria cimpului in vid.ELECTROSTATICA CONDUCTORILOR Dacd forja totald si momentul total care actioneaz’ asupra condue- torului sint egale cu zero, atunci conductorul rémine fix, in cimp gi pe primul plan apar efectele legate de deformarea corpului (electrostricitunea). Forfele (5.1) care actioneaz la suprafata conductorulni dncila o variatie a formei gi volunului acestuia, Intrucit fortele au caracter de ,,presiune negativa’’, volumul corpului creste. Determinarea completa a deformatiei necesits rezolvarea ecnafillor teoriei elasticitéfii eu distribulin de forte (5.1) eunoseut&é pe supraiata corpului, Daca, insd, ne intereseazi numai variafia de volum, problema poate fi rezolvata foarte simplu. Pentru aceasta trebuie si tinem seema cl dacd deformufia este slab& (aga cum se intimpl’ intr-adevér in fenomenul de electrostrictiune), in- fluen{a variafici formei asupra_variafiei volumului este un efect mic de ordinn! doi. De aceea, in prima aproximatie variatia volumului poate fi considerat® ca rezaltat al defomirii tri modificaren. formei, adic& o intindere uniform’ sub influenfa unei presinni excedentare eficace Ap, distribnitK uniform pe supratata corpului, in focul distributiei exacte date de (5.1). Variafia relativi a velumului se obtine inmulfind Ap cu coeficientul de intindere uniform a substanfei. Presiunea Ap este data conform formulei cunoscute, de derivata energiei electrice a corpului U in raport eu volumal séu: Ap =~ 00/0V"). S& presupunem c& insugi conductorul inedrent ereeas cimput de- format.”Atunci energia este “== ¢2/2€ si presiunes La o forma dat& a corpului, capacitatea sa (avind dimensiunile unei iungimi) este -proporjionala cu. dimensiunile sale liniare, adic& proportio- nali eu T24. De accea obtinem Ap. (8.12) ecv Dacd insti conductorul neincireat se giseste intr-un cimp exterior omogen Z, energia Ini va fi dati de formula (2.14). De aceea, in acest caz presiunea de intindere va fi Ap =m ide: (5.13) PROBLEME 1. Un conductor mic, de capacitate ¢ (de ordinul de marime al dimenstunilor sale), se piseste Ia dinslan{a r de centrul unui conductor sferic de raza mare (a B ¢). Distanta r-a de 1a conductor ¢ pind la suprafafa sferel se presupune mare numai in comparafie cu ¢, dar au 3) Marimea ustfel definita este présiunea care actioneazi asupra suprafetei din partea corpulul Insngi ; presiunea care actioneaz asupra el din extertor, se obtine schimbind semnul,FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA UNUI, CONDUCTOR 33 si In comparatic cu a. Ambil conductorl sint legayi hatre ei, printr-un conductor subtire, astfel Sneit. se gasesc Ia acclagi potential g, Sa se determine forfa de respingere reelprecd a eonduetorilor. Tezolvarc, Datorité micimli conductorulai ¢ se poate considera eX potentialul sat se compunc din potential) g a’r, eare este creat la distanta 7 de sfera mare si potentialul pro- prin ejc, creat de sarcina ¢ aflatA pe conductor insusi. De aici rezulta g = alr + eje sau e—cgil — air. Forla de interactiune F ediutaté se determina ca forta coulomblana de res- pingere dintre sarcina ¢ a conductorului c si sareina a @ a sferel 1 pat (p r r (aceasta expresie este valabila cu preeizle pind la termenfi de ordin mai inalt in raport cu ¢). Astfel, conductoral mic este resphnis de sferk en o forta care scade atunci cind el se apropie de suprafata ch. 2, Q sferA conductoare incdrcata este Liat in dowd jumatati. SA se determine forja eu care cele dou’ emistere se resping Intre ele 4), Rezolvare. Considerm ci emisferele sint separate printr-o fant infinit de Ingusta eulul putem si adiugiin la B orice vertor de forma otf: Abia stabilirea legitusil eu momentel + dipolar {1 defineste complet pe P.58, ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR Introducind (6.3) in (6.2) obfinem cea de a doua ecnatic a cimpului eflectrostatic sub forma div D =0 (6.6) unde am introdus o now marime DB, definit ca * + DaB+4nB (6.7) si numit& inducfie electric 1). Ecuatia (6.6) a fost obfinuté prin medierea densitafii sarcinilor eare intr in componenfa dieleetricului, Daei ins tn dielectric aint introduse din afard sarcini strdine fafA de substanta sa (le vom numi libere), atunei in membrul drept al ecuntiei (6.6) trebuie s& introducem densitater. acestora a div B= 4r pm (6.8) Pe suprafaja ce xeparatie a doi dielectrici diferiti trebuie sd fie veri ficate anumite conditii de frontier (sau la limita). Una din aceste conditi este consecinfa ecuatici rot # = 0. Dacd suprafata de separatie este omo- gend in ceea ce priveyte proprictiifile sale fizice 9), aceastA condifie cere fa componenta tangenfiold a intensititii cimpului si fie continud By = Ex (6.9) compari cu deducerea conditiei (1.7). Cea de a dona condifie reatita din eenatia div B = 0 si cere continuitatea componentei, normale pe supra- fatii, a inductiei Day = Dua» (6.10) In adevar, un salt al componentei normale D, = D, ar insemna cd derivata aD,/a: (gi 0 data en ea div B) devine infinita. La suprafata de separatie dintre dielectric gi conductor #, = 0, iar conditia pentra componenta normal se objine din (8.8) B 20, D, =4n0 (6.11) unde ¢ este densitatea sarcinilor pe suprafata conductorului. § 7. Permitivitatea dielectried Pentru ca ecuatiile (6.1) $i (0.6) s& constituie un sistem complet de ecuatii care determina cimpul electrostatic trebuie si le mai adéugsm relafia ce leag’ intre ole induetia B gi intensitatea B a cdmpului. In 2) Uneort se foloseste pentru 7) termenul de ,,deplasare electric, jntrodus Inek de Max- well. Accastd donumire trebuie insi consideratd ea Inveehlta. ay auied in ceca ee priveste eomponenja corpuritor care vin in eontact, temperatura ete. Dack aiclsetricul este un cristal, atumei direcfia eristalin’ a suprafefer trebuie sd fle constanta,PERMITIVITATEA DIELECTRICA a majoritatea cazurilor aceasta relajie poate fi consideratd liniara. Ea corespunde primilor termeni ai dezvoltirii Ini D dupa puterile lui Bg este legati de micimea cimpurilor electric exterioare in comparatie eu cimpurile moleculare interne. Depenc enta liniark dintre B yi H capt’ o forma deosebit de simpla in cazul important al dielectricilor izotropi. Este evident cd pentru un dielectric izotrop, vectorii D gi H trebuie sk aikA aceeagi directie. De aceea, dependenia lor liniaré se reduce la simpla progortionalitate ?) Ba ek. (7) Coefielentul « se numeste permitivitate dielectried a substantei gi este o fanetie de starea termodinamicd a acesteia. ‘O dat& ou inductia, este proportionala cu cimpul si polarizarea Boxk= ws 7 a O) Marimea » se numegte coeficient de polarizare a substantei sau suscep- Hbilitate dielectried, Vorn arita mai jos (S14) c& permitivitatea dielectrics, este intotdeauna mai mare decit anu; polarizabilitatea este deci intotdea- una positivii. Polarizabilitatea unui medin rarefiat (gaz) poate fi conai- derati intotdeauna propertionald eu densitatea lui. Condifiile Ia limitS (6.9) si (8.10) pe suprafata de separatie a doi dicleotrici iotropi capita forma By = By, aH = obs - (7.3) Astfel, componenta normalé a intensité {ii cimpulni suferd un galt, variind invers’ proportional eu permitivitatea dielectricd a celor doug med: Intr-un dielectric emogen ¢ = const gi atunei din ecuatia div B — 0 rezulté ed si diy P= 0, Conform definifici (6.3) xceasta inseamnd cd densitatea de volum a sarcinilor intr-un astfel de corp este nula [densi- tatea superficiald (6.4) este in general diferita de zero]. Dimpotrivs, dack dielectricul nu este omogen, atunci existd o deusitate de volum diferita de zero + + z D aot E =—-2 urd = —--gs. 2 ae ot S ame © 8 : 1 — div B = — diy ane e ‘ty Trebuie tns& speciticat & + ‘cu B, este valabilt riguros doar ta > stfel de rela{ie, ‘care presupune anularea lui D simultan jelectrici omogent prin proprietit{ile lor tlatee (compozitie, > + temperaturi ete.). In corpurile neomogene B poate fi diferit de zero chiar pentru E = 0 fiind determinat atunci de gradientul matimilor termodinamice care variazi de-a lungul corpului. Acesti terment sint insi foarte mic! si de fapt nu joacd rol'in nici un fel de fenomene. De aceea sol vor folosi mal departe relatia (6.1) sl in corpuri neomogene80 ELECTROSTATICA DIZLECTRICILOR Dac& introducem potentialul eimpului electric conform relatiel H == = — grad ¢, ecuatia (6.1) eate satisfteutd automat, iar eevatia div B= =div «#=0 da div(cyp} =O. (7.4) Aceast& ecuatie trece in ecuafia Laplace obignuitd doar intr-un medin dielectric omogen. ( ondifiile la. limita (7.3) pot fi serise sub forma urmé- toarelor condifii pentru potential =o oy 2 oy 20 (7.5) San an (conditia de continuitate a derivatelor tangenfiale ale potentialului este echiyalent& eu eonditia de continnitate a lui y insugi). intr-un mediu dielectric, omogen pe porjiuni, ecuatia (7.4) se reduce in fiecare porfiune omogend la ecuatia Laplace Ag = 0, astfel incit per- mitivitatile diolectrice intri in solufia problemei numai prin intermediul conditiilor (7.5). Aceste condifii contin ins’ doar raportul permitivitapi ). Aceste condifii contin ins doar raportul permitivitatilor diclectrice » doud medii in contact, In particular, solujia problemei elec- trostatice pentru un corp dielectric cu permitivitates z», ineonjurat de un medin on permitivitatea ¢, se reduce la o problema identicd, pentru an corp en permitivitatea 2,/e,, aflat in vid. SH examinim problema enm se schimba rezultatele obtinute in pa- ragrafil precedent pentru cimpul electrostatic al conduetorilor, daci acestia din vuynd na se gtsesc in vid, ci sint cufundafi intr-un medin dielectric omogen. si izotrop. In ambele cazuri, distribuyia potentialutui este descrisi: de ecuatia Ag = 0 cu conditia Ja limits ca 9 sf fie constant _ pe suprafata conduetorului, iar toatd deosebirea consti in faptul of in Joenl lepaturii BE, = -2 =4no on densitatea superficial’ de sarcin’, in avem acum Dy = — 248 = 40. (7.6) De aici se vede ef solujia problemei privind cimpul unui conductor inedreat, in vid, trece in solutinaceleiagi probleme intr-un mediu dielectrie prin inlocuirea formali a potentialelor i sarcinilor: fie peg, @ —> & tie 9g, e-re/e. Pentru sarcini ale conductorilor date, potentialul st intensitatea cimpului se micgoreazi de e ori in comparatie cu valorile pentru cimpul in vid; aceasté slibire a cimpului poate fi interpretati intuitiv ca rezultat al ,,ecran’rii” partiale ‘a sareinii conductoralui, de c&tre sarcinile superficiale ale dielectricului polarizat, adiacent conduc- toruJui. Dac& insi mentinem oonstante potenfialele conductorilor, cimpul va rimine neschimbat, ins’ vor creyte de c ori sarcinile conductorilor.PERMITIVITATEA DIHLECTRICA al in sfirgit, mentioném cd in electrostatic se poate considera format conductorul (neincdrcat) ca un corp cu permitivitate dielectricd infiniti, in sensul ei influenfa exereitata de el asupra unui cimp electric exterior este aceeagi cu influenfa pe care ar exercita-o un dielectric (de aceeasi form&) avind coo. In adevar, in virtutea mivimii finite a conditiei ls limit&é pentru inductia 3B, ea trebnie si rf mind finiti tn interiorul corpu- o Ini gi atunci cind sco; dar aceasta inseamni ci in acest cimp B in concordan}& cu proprictitile conduetorilor. PROBLEME 1, SA se determine ctmpul creat de 0 sarcina punetiformd ¢, agezata la distanta A de suprae fata de separatic, plana, a dowd medii diclectriee diferite. Rezolvare. Not&m cu O punetul in care se giseste surcina ¢ lit mediul 2, si cu 0" imaginea ci de cealaita parte a planulul de separa(ie (in mediut 2) (lig. 10). Vom cXuta cimpal din medi 1 ca fiitd clmpul creat de douit sarcini punetiforme, de sarcina e gi de sarcina fie~ tiva e’ din punetu} O° (veal metoda imaginilor, § 3) e wot arooar unde r,r’ sint distanfele punctului de observatie pind la 0, respectiv O'. Chmpui din mediud 2 1 vom cduta sub forma cim- pului crest de sareina fictiva ¢" aflata in punetul @ ” Ge Fig. 16 ar Pe suprafata de separalic (r = r’) trebule sd fle indeplinile conditiile (7.5), din care obfinem ecuafiile de unde a Dee +t ata - a Cind x + 00 avem ¢” = — ¢, gg = 0, adlied vegisim rezultatul obUinnt in § 3 pentru clmpul unei sareini punetiforme tn veeinitatea unci plan conductor. Forfa care actioneazd asupra sareinil ¢ (,,€or}a imagin") este po (2p ane @ive, (an) alate ¥ > 9 corespunde respingerii. 2, Idem, pentru un fir rectiliniu infinit, tneareat, agezat paralel cu.planul de separatie, fa distanta hk de el.2 ELECTROSTATICA DIFLECTRICTOR Rezolvarea este complet analogi cu rezolvarea problemei precedente eu deosebirea ca potentialele cimpuini in cele dowd medii sit a--mr- 2r, Qe a "a unde ¢ ¢', e” sint sarcinile pe unitalea de lungime a firului gi a jimaginilor” li, iar r, 27 ise tantele in planul perpendicular pe fire. 00°= 6 Pentru ¢, e’, «” se abtin aceleagt ex 40» oo presi (1), jar fora care actloneaz pe unitatea de Jungime a firulni este Zee Bley — ty) Qhey hey (ay -F ey) 3, Siise determine ctmpul creat de un fir rectiliniu infinit, mekrcat, asezal (Inti-un mediu eu permitivitate dicleetriod 2) paralel cu un cilindra. (cue = a) de razi a, la distanta & (> a) de axa sa), Rezolvare, Vomcdutaelmpuk din meatul 7 ca Mind cimpul creat intr-un dielectric omogen ¢, de tiruh increat real (care trece prin punctul im fig. 11), cu sarcina e pe unitatea de lungime si de dou fire fictive, cu sareinile ef si -e care trece respectiv prin punctele A 3i 0’. Punctul A este siluat la distanja AQ’ = at/b de central cereului ; atunci, pentru toate punctele eereului distantele r slr’ respectiv pind Ja pun- clele O 51 4 se gasesc In raportul constant r'fr = ajb; de accea este posibil s& satistacem condl- tiflor ta ‘limita pe seest cere. Clmpul din mediul 2 1 vom etuta find elmpul ereat te mediul! omogen gy de sarcinile fictive e” de pe firal care trece prin 0. Conditiile Ja limita pe suprafata de separatie pot fi formulate comod eu ajutors! poten Yiatului p P= — grad 2) si a potentialului vector ache 9), definit. de B= vot t du con- cordanti eu ecuatia div B = 0); in problema plan& veetorul a este dirffat de-a lungal axel z (perpendicular pe plana) tiguri). Condifiile de continuitate a componentelor tangenfiale ale lui E sl a componentet normate a tui D sint echivalente cu condifiile Mah A= Ase ig. 11 2 Pentru elmpul firuiut infinit avem In eoordonatele polaré 6,8: g = — = hue + comstiy A= 29+ const [veat (3.18)]. De acces, conditiile la limita me dau eit ne + etna) = — 22 tr const 1 a 2 [0 eB — e040] = 20°8 11; am folosit asemanarea Lriunghiurllor 06’ yl BOA). “sh pentru e’, e” obtinem din now expresiile (1 {notatia unghiurilor este data in fi De sici rezulta (e+ 2) = eee din problema 1. +) Problema analog’ privind o sarcing punctiforma in veeindtatea unel sfere dielectrice mu se rezolvd sub forma finili.ELIPSOID: DIFLECTRIC 6s Forfa care actioneazd pe unitatea de lungime a firului incareat este paralelé cu 00’ 3 egal cu, F~eE = OA 2 (ey +e) BO — at) Bee (4 1 eel — gh at oA 00" a (F > O corespunde respingerii), 4, Idem, daed Sirul trece prin inteviorul cilindrului eu permitivitate diectrie a, (b < ae. Rezolvare. C&utam cimpul din mediul 2 ca fiind elmpul creat de firul real ¢ (punetul ‘0 in Tig, 12) sf de firul fietiy & care trece prin punctnl A asezat acum in exteriornl cilindrului, Cimpul din mediul 7 eutzim ca fiind elmpul firelor eu sarcinile ¢" si c-e, care tree respectiv prin © si 0’. Prin acelaji procedeu ca si in pro- blema preeedentd, obtinem ane BB, en ae a+ + Firul este respins (dack cp = €,) de cl- Yndru cw forja poke 1 lym ee % OA alah eto) 3. SAse arate ed potenfialul etmpului g(x) erent in panebuli 75 al unui medin dielectric: neomagen oarecare, de @ saveind pumctiform’ ¢ aflati in ponctal ty, este egal ou potenfialud pa G4) creat in punctul ry de aceeasi sareind aflat in punctal 79 Rezolvare. Potentialele 944) si on (verified ecuatiile 7+ div(eyeg) = ~AnedG— 74) 4+ div (sou) = — 405 — 5). Inmultind prima dintre ele et gy, iar a dova cu g4 si seBzindu-le membin cu membru, gasin» . . bos Par? div (ope y ga) — div (gaty gn) = — tneB Gr — 10) gah) + tne8 F — Ted ga > > + Integrarea acestei egalitati pe intreg spatiul dé relatie céutata: 942 (ty) = ep (ra)- § 8. Elipsoid dieleetrie Polarizarea unui elipsoid dielectrio, agezat intr-un cimp_ electric exterior omogen, poseda unele particularitaiti specifice care conferd acestuh exemplu un interes deosebit. S& examinam in prealabil cazul particular simplu al unei sfere dielec- trice intr-un cimp exterior Z. S& notdim permitivitatea sa dielectric’ on e, iar permitivitatea dielectried a mediilni exterior in care ea este seu~os ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR fundata, cu «. Alegem originea sistemulni de coordonate sferice in centrul sferet (unghiul polar 6 {] masurim do la dircofia iui 2 gickutaim. potentialul cimpului in exteriorul sferei sub forma s+ 37 gt = St 4 Abt. Frimul termen reprezintd potentialul eimpului exterior uplicat, iar al doilea termen, care se anuleazi la infinit, d& schimbarea ediutati 2. poten- tialului provoeati de sfer’ (compari ‘cn rezolvarea problemei 1, §3). Potentiaiul cimpului in interiorul sferei il chutim sub forma gi? = — BEF. Aceasta esic unica functie care verificl ecuatia Laplace, rimine finité in centrul sferei si depinde namai dle veetoru] constant. & — singural pa- rametrn care intr in problema noastrd. Constantele A si B se determina din conditiile la limité pe suprafata sferei, Menfiontm chiar de Ja inceput ef clmpul din interioral sferei Ee — BE este omogen si diferd de cimpul xplieat € numai prin mo- dulul sin. Conditia Ja limit, de continuitate a potentialului, di 1) aA B melt #) B.— raza sferei), iar conditia de continuitate 2 componente normale a nduetiel di DY eg ( +4) Eliminind din aceste dowd egalitéti pe A, obtinem 4 (Be a nee Boy and (an) sau, substituind J? = Bo, 3 Be (8.2) Intr-un mod cu totul analog se rezolv& si problema unui cilindra ‘dieleetri infintt Intr-un olmyp exterior perpendicular pe axa sa (vent pro: plema 2, § 3). Cimpul din interioral cilindrului, ca si in interioral sterei din exemplul precedent, este cmogen, Hl verifica relatia 1 (Bo 4. 10 Biry gtd (8.3)ELIPSOID DIELECTRIC 65 sau jon (8.4) De pate Relatiile (8.1) 41 (8.3), in care permitivitatea dielectried a sferei san cilindrului nu intri in mod explicit, sint importante in special pentru faptul c& valabilitatea lor nu este legati de dependenta liniard dintre * 2 si D in interiorul corpului; ele au loc pentru orice forma a acestei depen- dente (inelusiv pentru corpurilor anizotrope). Acelagi earacter il au re- latiile analoge Hou? (8.5) pentrn cilindral in cimp longitudinal, gi De ag (8.6) pentru o plac plan-paraleld intr-un cimp perpendicular pe ea; aceste egalitagi regulta, in mod evident, direct din conditiile ta limits. Proprietatea de a crea in interiorul sau un clmp omogen (find agezate intr-un cimp exterior omogen) este inerentd in general oriedrui elipsoid cu raport arbitrar intre semiaxele @, b, c. Problema polariziirii unui elipsid dielectric se rezolvi cu ajutorel coordonatelor elipsoidale, analog cum a fost rezolvatd In § 4 problema anulogi pentre un elipsoid conductor. Cimtim din nou potentialul cimpului in exteriorul elipsoidului sub forma (4.22): 9 = ¢ F() ou funetia FE) din (4.23). tn potentialn! cimpului din interiorul elipsoidului, y,, nu poate intra o functie de acest tip, deoarece ea nu verified vonditia ga tn intregul volum din interiorn| clipsoidului cimpul s4 fie finit, Intr-adevar, s& consideriim suprafata —<*, care reprezinté suprafata elipsei in planul ey, aflaté in inte- riorul yolurmului elipsoidului, Cind & > ~-c#, integrala (4.23) se eomportd ca YE 7 Intensitatea cimpului, adicd gradientul potentialului, se va gompor‘a in consecinta ca (2 + ¢®)-1 5i devine infinit pentru ¥ = —e?, Th modul acesta, pentru etmpul in interiorul elipsoiduhii este aplieabila doar solutia ¥ (2) = const, adicd 9, trebnie edntat sub forma 2, = Be. Vedem ca potenyialul g, diferé de potentialul 9 al eimpului omogen doar printr-un factor constant. ('n alte cuvinte, cimpnl din interiorul elipsoidulut va fi omogen. Nu vom serie aici formulele pentru cimpul in exteriorul elipsoidului, care prezinté putin interes. Cimpul omogen din exteriorul elipsoidulul se poate gasi fri a serie efectiv conditiile la limita, folosind in loc de aeeasta unele rezultate pe eare deja le cunoagtem. beam66 ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR Sa presupnnem mai intli ed elipsoidul se giaeyte in vid (2 = 1), Atunei intre vectorii BY, Be, % (care toti au aceeasi directie — de-a lungul axei «) trebuie s& existe o relatie liniard de forma ab, + dD, = hs unde coeficientii a, depind uu de permitivitatea dielecteied e' a elipsoi- dului, ci numai de forma sa, Existenja nnei astfel de relatii rezulta din forma conditiilor la limita, Iueru de care ne-am convins deja mai sus prin exemphal sferei i al cilindrului. Pentra determinarea Ini @ gi b observdm e4 in cazul particular banal <) =1 am avea pur gi simplu B= D = 2; de aici reaulti a +b =1. Un alt caz particwlar pe care il cunoastem este elipsoidul conductor. In vonductor E“ = 0, iar inductin BH” pu are sens fizie direct, dar poate fi priviti co o mérime formalé legat# de momentul dipolar total al elip- soidulni prin relatia adick oneficientul 6 =n, de aceea a=1—n", Jn modul acesta ajungem Ja urmitoarea relatie +) GQ —n') BY + n® De = &,. (8.7) Relatii analoge, dar cu alfi coeficienti, sint valabile pentru efmpul de-w Iungul axelor y §i 2. Ca i formulele particulare (8.1) gi (8.3), ele sint valabile pentru orice tip de dependent dintre # 9i D in interioral elip- soidulvi. Pentru intensitatea cimpului in interiorul elipsoidului obfinem din (87), punind De =

asupra elipsoidului este # = [7P, Zl, unde @® este momentol dipotar al elipsotdalui. Inteun jeurd asupra unui elipsoid de revolutie clipsoid de révolutie vectorul 7) se afl in planul care trece prin axa de simeirie gi prin directia + Joi Z. Momentul forfelor este orientat perpendicular pe acest plan yi pentru modulul su calculul cy Sjutorul formulelor (8,9) ne eonduce Ja rezvltaLil kK fe — 1211 — nig? V sin Qe én fat t—aj[d ns + i+ aj 2 unde a este unghful dintre direetia Iu! & sl axa de simetrie a elipsoldulul, far n este eveficientul de depotarizare de-a Iungul acestei axe [astfel tneit coeficientul de depolarizare tn directiile 1 perpendiculate pe aceasta axd este —-(1—n)]. Momental forfelor este orientat astfed eit ed 1 1 ns tn so sine tpl stn fn < + aia (o> 1) Intr-v pozitie care sa fic paraleli, respeetiv perpendieulara pe elinp. Pentru un elipsoid conductor (z— co) avem I= 8m vias gi K = ——_—__ V# sin 2z. Bena) 3) In problemele din acest paragraf se presupune cd elipsoidul se gisepte in vid.63. ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR 2. O sferd dielectricd goald tn luterior (constant dielectriea ¢, razele Intetloard gi exte- rloartt & si a) se gaseyle intr-un cimp electric exterior omogen £. Si'se determine cimpyl din eavitaten sferied. Rezolvare. Lafel eum am procedat th text pentru sferit plind, ebutam potentiatul cimpului i vid in cxleriorul sferei (regiumea 4) si in interiorul cavililii (regiunes 4) respectiv sub forma won eme ele S)ia- -adeaws = iar potenfialul chnpului in sivatul dielectric (regiunea 2) sub forma ¢. =eéeraf--2) 2 unde A, B, G,D sint constante care se determing din condifiile de continuitate a lui g sie 0 e/dr + po fronticrele 7—¢ si 2—3, fn modul acesta, cimpul E, = B & in interiorul eavitaiili este omo- + gen (elmpul &, din piitura stevie’ este insA neomogen). Caleulul constantelor ne eonduce 1a rezultatul 2 de (242) Ge $1) — 22 = 1F jay* B= 3, Idem, pentru un cilindrn gol in interior affat intr-un clump omogen transversal *). Rezolvarea este analogi cu problema precedeniti sl conduce fa rezuitatut de Bad ~~ 1) — 2 (e — 1) (jay? (© 1 2) Qe+ § 9. Permitivitatea dieleciricdé a um ameslee Dact substanta reprezinté un amestec cu dispersie find (emulsie, pulbere ete.) abunci putem considera cimpul electric mediat pe volume mari in comparatie cu dimensiunile néomogenitatilor. Fati de acest cimp mediu amesteeul va fi un medin omogen, izotrop gi ca atare poate fi «aracterizat de o-waloare eficace bine determinata a permitivitat{ii dielec- trice pe care o.vom nota cu «,,,. Dac& B gi D sint intensitatea gi induetia cimpului, mediate in modul aratat atunei conform definitiei lui ¢,,. avem Ba ey, Be. (9.1) Dac& toate particulele amestecului sint izotrope, iar diferenjele din- tre pormitivititile lor dielectrics sint mic tn comparatie cu ¢ insusi, este 4) In'ehpul Tongitudiinal rispunsul este-evident : By = &.PERMITIVITATEA DIBLECTRICA A UNUT AMESTEC posibil si ealculim <,,, sub forma generalA eu o precizie pind la termenii de ordinul doi in rapert cu diferentele amintite. Sa seriem valoarea local a intensita{ii cimpului sub forma H=E+32, jar valoarea localé a permitivitatii diclectrice sub forma = + 3c, unde é jeer (9.2) se obtine prin medicrea pe volum. Atunci valoarea medie a inductiei va fi 4 9e)(F + ah) — eh 4 8e8R (9.3) (deoarece, conform definitillor Iui_S 2 si 8B, valorilo lor modii aint egale eu zero). In aproximafia de ordinal zero «,,, = #, primul termen corectiv nenul va fi natural, de ordinul doi in raport cu 8c, aga eum se vede gi din (9.3). Din ecuatia nemediata div B —0, ou o precizie pink Ja termenii mici de ordinul inti, div (= + 82)(E 4 8B) =2 div 8H +E ae = sau, inloenind aici SH= — grad 59, ZAde = Evie. Aplicind acestei ecnatii operatia grad, obfinem BEo + Giye Bs, (0.4) Medierea produsului 8¢3H din (9.3) o facem in dovi etape. fn primal tind mediem dup& volumul particulelor unei aceleagi substante, adici Ia o valoare data a lui 32. Valoarea astfel mediaté a Ini 8 se objine ujor din ecuatia (9.4), anume datoriti izotropiei amestecului in ansamblu, dupi medierea ambilor membri ai ecuatiei (9.4), operatorul 2 din Oar; Day membrul drept treee in astiel ineit se obfine70 ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR de unde é Tnmultind cu 3s si efeetuind medierea definitiva dup& toti compo- nentii amestecului, obtinem cab In sfirgit, introducind aceasté expresie in (9.3) gi comparind eu (9.1), obfinem rezultatul cAutat 2 (9.5) Aceast’ formuli poate fi reprezentat’ si sub o alta forma dacd observim cd en o precizie pind 1a termenii de ordinul 2, De aceea (9.6) In modul acesta, se poate spune oi, in aproximatia consideratd, este adi- tiva ridacina eubicd din =. YFRORELEMA Sa se determine permitivitatea dielectric’ a uaei emulsii cu eoncentratie miei, Insd eu diferen{a arbitrard dintre permitivilatile dielectrice ale mediului (24) gi faze! d'spersate (23). Rezolvate, in integrala le 3 > 3 Tea dav =D-gk expresia de integrat este diferita de zero numai tn interiorul particulclor emulsiei, De aecea, ea este proportional cu eoncentrajla de volum ¢ a emuisiei si in caleulul ei se poate considera 7 et particulelé de emulsie se gdsese intr-un cimp exterior egal cu cimpul mediu E Presupunind particulele sferice si folosind formula (8.2), oblinem pentru coeficientul de proportionalitate dintee Bs E BCG — en) & Sm = be & = 2a Aceastd formuld este valab ilk pind la tertnenli de ordinul fntti in taporl eu ¢. Pentru 2 si ey apropiagi, ca coincide (eu aproximatia termenilor de ordinul tatt in raport cue gi de ordinal doi In raport cue, — c,) cu recultatul dat de formuia (9.6) pentru c mici.RELATILE TERMODINAMICE PENTRU DIRLECTRICL INTH-UN CIMP RUECTRIC 74 § 10. Relafille cermodinamice pentru dielectriei Intr-un eimp electri Problema schimbarii proprietitilor termice datorita prezentei cimpu- lui electric nu se pune pentru conductori, Deoarece cimpul electric in interiorul conductorulu este nul, toaté schimbarea marimilor sale termo- dinamice se reduce pur si simplu in a adiugn la energia sa totala energia cimpului creat de el in spatiul ineonjurdtor 5. Aceastd miarime nu depinde de starea termodinamicaé a corpului (in particular, de temperatura) yi, de aceea, nu schimbi de exempln entropid sa, Dimpotriva, proprietitile termodinamice ale dielectricilor sit pro- fund influenfate de cimpul electric care pAtrunde in interiorn! corpului. Pentru studiul aeestor propriet&}i sA ealculam in primul rind luerul me- canic efectuat asupra unui dielectric, izelat din punct de vedere termic, la 0 variatie infinitezima’s a cimpului din el. Cimpul electric in care se gdseste dielectrieul trebuie imaginat ca fiind creat de conductori incireafi exteriori iar variatia eimpului poate fi atunei-eonsiderata ca rezultat al variatiei sareinilor conduetorilor 2). S& presupunem, pentru simplitate, o& avem un singur conductor cu sareina ¢ si potential! 9. Lucrul care trebuie efectuat pentra a mari sareina sa ct © cantitate infinitezimald Se, este aR = o8e. (10.1) “Acesta este lucrul mecanie cfectuat de cimpul dat asupra sareinii 3¢ trans- portath de la infinit (unde potentialul cimpului este egal ou zero) pint In suprafata conductorului ji parcurgind deci o diferent’ de potential egal eu g. Sd aducem 3F la o formi exprimaté prin yalorile eimpului din spatiul umplut eu dielectric, care ineonjoari conductorul. Dac D, este proieetia vectorului induetie electrici pe direcjia normalei Ja suprafata’ conductorului (normal exterioar’ fati de dielectrie gi inte- rioar& fatA de conductor), atunci densitatea superficiala de sarcind pe conductor este egala cu — D,/4z, astfel incit 1 tte c= Spann hed. Avind in vedere ed potentialul ¢ este constant de‘a lungul intregii supra- fete a conductorului, seriem tf tt 1 fa st aR = ge = — Lp es aF=— Ld aecesbar. 4) Facem abstractie aiei de energia de legituré a sareinii eu subslanls eonduelocului ; aceasté energie va fi examinata In § 22. Expresiile definitive pe care te vom obtine contin numai valorile cimpului din interi- orul dieleetricului gi, de aecea, nu depind de originea ctmpulut, Datorita acestui fapt nu e necesar ‘SA specifiedm in mod special cazurile cind cimpul este creal wu de conductori incdreati ci, de exempln, de sareini libere Introduse in dielectrieu! insnyi sau de polarizarea sa pirgelectrica (veri § 13).2 ELECTROSTATICA DIRLECTRICILOR, Ultima integral din membrul drept se ia pe intregul volum din afara conductorului. Neoarece eimpul variat, In fel ca si cel initial, verified ecuatiile cimpului, rezulté div 8% =0, astfel incit div (gD) = 9 div 8D + 8D grade — — AB, In modul acesta, objinem definitiv uzmatourea formal important ESD - ° aR =| OP ay, (10.2) Subliniem ch intograrea din aceasté formult se face pe intregul cimp, inelusiv regiunea de vid, daed mediul dielectric ma ocupa intregul vole al spatiulni din exteriorul conduetorilor. Lucrul efeetuat: aenpra corpulni izolat termic mm este alteeva decit variatia energiei corpulni la entropia sa constant. De aceea, expresia (10.2) gasitt, de noi frebuie adliugatd la relatia termodinamicl care dete hegte variatia infinitesimal a, energiel totale a cimpulul, energie core include gi pe aceea a cimpului electric, Notind aceasta energie en 7 avem deci aa~ was4 1b dabar (10.3) {f— temperatura, — entropia corpului)!), In mod corespunziitor, pentru energia liberd totala F = — TS %) avem d A ag = — ser + (dsBav. (10.4) Relafii termodinamice analoge pot fi serise gi pentrn mirimile care so rofert la unitatea de volum a corpului. Fio U, 8 9i energia intern’, entropia si masa wnitatii de volum a eorpulii, Dupa cum se stie, relatia termodinamica obignuit& (in absenta cimpului) pentru energia intern’, in yolumul considerat se serie aU = TaS+4fdp unde { este potentialul chimie al substantei*). In presenta cimpului din 4) In ceca ce priveste volumnul eorpulul (a edrui diferentialé se scrie de obicel in expresia lui 37%), trebuie avut in vedere cf in cimpul electric corpul devine In general neomogen $i, de aceea, Volumul nu earacterizearé stares sa, 4) Are sens si eonsideram aceasta marime doar Ja temperatura constantt de-a hingut corpului, 8) Vert ,,Hizieu slatisticd’, ed. 3, § 24. In locul densita}ii de masa an folosit. acolo numdrul de particule N din umitatea de volum, legat de densitale prin selatia p= Nm (m— masa moleculei); in JegSturd eu aceasta, detiniti'le petentialului chimic din aceast4 carte si din cealalta difera printran factor (potentialu} chimic este acum raportat la unitatea de masa si mu lao partieulé a substanjei). Notam aici poten{‘alul chimic eu litera % in Jocul notaties mal obisuuite jw; notarea densi- ta{si masei de substan|a cu aceeasi Hitera p ca gi densitatea de sarcind nu poate duce la con- Juzi!, deoarece aceste marimi nm vor figura niekieri impreun’.RELATULE TERMODINAMICE PENTRU DIELECTRICI iNTR-UN CIMP ELECTRIC 73 dielectric trebuie inclus aici un termen suplimentar Inat din expresia de sub integral in (10.3) av = TAS +Cde ++ Bab. (10.9) 7 Pentru energia liber’ F = 0-79 a uni avem respectiv de volum a dielectricului aF =— sat +tde++ Bas. (10.6) Expresiile obtinute constituie baza termodinamicii dielectricilor. Vedem ca marimile U si F sint potentiale termodinamice respectiv in raport eu variabilele 8, e, D si 7, e DB. In particular putem obtine intensitatea cimpului prin derivarea acestor potentiale in rapart en com- ponentéle veetorului D oD Energia liber este in aceasti privinti mai comoda, deoarece derivarea ei trebuie efectuatd la temperaturé constantd, in timp ce energia intern’ trebuie exprimat’ printr-o marime mai putin comod’ — entropia. Aldturi de U si F este util s& introducem potentialele termodinamice in care rolul variabilelor independente il joacd componentele veetorului B si nu B, Astiel sint marimile 2 2 vau—23, p_p_3h (10.8) - _ pentrn a cdror diferentiale avem ai = Pus +tdp — Bad aF = — 8a +tdp— (10.9); 4 De aici rezulti in particular -- 1n(25) . (10.10) ‘ Atragem aten{ia asupra faptului ed legiitura dintre marimile termo- dinamice pe care le notiim cu litere previzute cu semnul ~ gi fird acestTA . ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR semn eorespunde exact cu cea dedusi in § 5 pentru energia cimpului aes electrostatic al condnetorilor in vid. Intr-adevar, integrala | BDdY poate fi transformata exact in acelagi fel cum am fiicut Ja ineeputul § 3, folosind pentru aceasta ecuutia div D =O in yolumul diclectricului si conditia la limits D, = 4me la suprafata conductorilor 1 {#Bav=- ferte: Bava y fe, Of =F eety. (2013) it De aceea, de excmpla, pentrn energia intern avem ope Hau -\Par-a-Yae (20,12) in concordanfa cu definifia (5.5). Este util si comparim si formulele pentru variatiile infinitezimale ale acestor marimi, exprimate prin sarcinile si potentialele conductorilor (surselor cimpului). Astfel, pentru variagia enorgiei libere (la temperatura data), avern (QF) = IR =D 9,8e,. (10.13) Pentru variafia lui “F obfinem (BF lr =(BAr — 8D cet = — Dede, (10.14) Se poate spune ck mirimile fard semnul ~ sint potentiale termodinamice in raport eu sareinile conductorilor, iar mirimile cu xemnul ~ in raport eu potentialele lor, Dupa cum se stie din termodinamied!) diferitele potentiale termodina- mice au proprietatea de a atinge in starea de echilibru termic un minim in raport cu variatii arbitrare ale starii corpului. tn formularea acestor con- difii de echilibru in cimp electric trebuic mentionat dacd variatiile starii se considerd la sarcinile constante san la potentialele constante ale conduc- torilor care sint surse ale cimpului. Astfel, F sau GF au un minim faji de schimbirile de stare care se produc In tomperaturd constant gi respectiv la sareini constante'sau la potentialele eonstante ale conductorilor (ace- lngi lucru pentrn @ gi W este valabil la entropie constantd a corpului). Daci in, corp se pot produce anumite procese care nu au legturd direct cu cimpul electric (de exemplu reacfii chimice), eondifia de echi- Tibru in raport eu aceste procese este dath de minimul {ni F Ia densitate gi temperatura constante ale corpului gi inductie BD constant in el, fie 4) Veni ,,Fisiew statistio’, ed. 3, $15, 1951.RELATILE TERMODINAMICE PENTRU DIELECTRICI INTR-UN CIMP ELECTRIC 75 de minimul lui F ln densitate, temperatura gi intensitate a cimpului Z, constante. Ping acum nu am f&eut nici un fel de ipoteze asupra dependentei lui B de E astfel incit toate relatiile termodinamice obtinute sint valabile pentru oriee tip al acestei dependenfe. $4 le aplicim acum unui dielectric izotrop eu dependen(a liniar’ b = cH. th acest caz, integrarea relitiilor {10.5) gi (10.6) di U = US, ph + (10.15) Dt FP, p+ fre unde Uy si Fy se referd la dielectric in absenja cimpului, fn modul acesta. in cazul de fat mirimes reprezintt, variatia, legaté de prezenta cimpului, a energiei interne (la valori date ale entropiei si densititii} san variafia energie! libere (la tem- peraturd gi densitate date) a unit&fii de volum a mediufui dieleetrio. - Expresiile potentialelor & gi F sint analoge =~ o- a B= Uy (8, ) ~ im (10,16) Fant) -= Vedem ci diferentele { — Ug si @ — Uy diferd in acest caz numai prin seman, aga cum aceasta # avut loc gi pentru cimpul electric in vid (§ 5). In medinl dielectric, insi, o asemenea relatie simpli este valabili numai in cazul uneilegituri liniare dintre DB si B. S& seriem de asemenea pentru necesitafile de mai tirziu formulele care dau densitatea de entropie § si potentialul chimic Z al substantei, for- mule care regulté din (10.15) or Bt (ae) LB (ae s-- (Fy (7; a+ es (F]> 8 iT.) +E(4) (10.17) oF Hf de) =f") =n7,2) 2(S) - 10.18) t (F),5 tal) £ (2). (10.18)76 ELBCTROSTATICA DIBLECTRICILOR Ambele marimi sint diferite de zero, bineinteles, numai in interiorul dielee- iricului, Energia totala liber& se obtine prin integrarea Ini (10.15) pe intregul spatin, Datorité lui (10.15) avem ¥ ees. (10.19) Ultima expresie coincide formal cu expresia energie! cimpului electrostatic al conductorilor in vid. La acelagi rezultat. se poate ajunge gi direct, ple- cind de lu varintia 8 °F (10.13) la 0 variafie infinitezimald a sareinilor conduetorilor. I caaul de fata, al legiturii liniare dintre D gi B, toate ceuatiile cimpului si condifiile la limit& ale acestora sint gi ele liniare. De aceea, potentialele conductorilor trebuie si fie, la fel ea. gi pentru eimpul din vid, functii tiniare de sareinile lor, gi integrarea egalitatii (10.13) con- . duce Ja (10.19). : Subliniem cA in aceste rationamente nu s-a presupus deloe oi, dielec- tricul umple tot spatiul din exteriorul conductorilor. Dacé ultimul caz are log, putem merge gi mai departe, gi folosind rezultatele expuse la sfir- sitnl §7, afirma urmétoarele. La sareini date ale eonduetorilor introduceren, medinlui dielectric micjoreazé de c ori atit potentialele conductorilor cit si energia cimpului (in comparatie eu valorile acestor maarimi pentra cimpul in. vid). Dac& inst se menfin constante potentialele eonductorilor, energia cimpului ereste de ori (impreund cu sareinile conductorilor). PROBLEMA SA se determine indiimea 2 de ascenstune a nivelulul unut lichid absorbit in interioral umni condensator plan vertical, Hezolvare. La potentiale date ale placilor condensatorului, trebule sit tle minima in care trebuie {inut seama gi de energia pgi#/2 a coloanei de lichid in etmpul gravitational. Din accastd condigie rezulta usor n= ttt Steg § 11. Energia liber total a unui corp dicleetrie Enorgia total liber F_(sau energia internd total 2) aga cum a fost definita, in paragraful precedent, include si energia eimpului electric exte- rior care polarizeaz’ dieleetricul. Alaturi de aceast& marime are senn sf considerdm energia liber totali din care este exclust energia ctmpului ce ar exista in tot spatiul in absenta, corpului. S& notsim intensitatea,ENERGIA LIBERA TOTALA A UNUT CORP DIELECTRIC " acestuia din urma cu 2. Atunci evergia libera ,,totala’ in sensul indicat este egal ou integrala 6 ~Syer (11a) . on unde F este ,,densitateat energiei libere, Vorn nota aici aceasts: mirime eu aceeagl literti F on eare am notat in § 10 integrala (F d¥. Trebuie subliniat ei diferen{a dintre cele doud definifii ale lui F se reduce la o mirime care nu depinde de starea termodinamicd si proprietatile dielee- tricului si, de aceea, nu se reflect& in relatille diferentiale termodinamice fundamentale care au Joe pentru aceasta marime '). $4 calenlim variatia lui in/F urma wnei vuriatii infinitezimale a cimpului care se produce la temperatura constanti si faré a strica echilébrul termodinamic al medinlui. Deoarece 34 = + B sd, avem a 1 ag = {ab —éséjav. Aceast& expresie poate fi serisi in mod identiy sub forma 1 SF = 7) @-H radar + Lf hsb sd ar— = \ (b-# aZav. (ang) in. prima integral scriem 32 = — grad Bq) (Hp exte potentialul cimpului Z) si o transformim prin. piirti {erad 3 (B—-Hav=\ 3—)(D— 2} af So, div (D—2) av. Este ugor de vazut cd ambele integrale din membrul drept al egalitatii se anuleazd. Pentru integrala de volum aceasta rezulta direct din ecuafille div D =0 si div 2 —0 po care le verifick respectiv cimpul din dielectric si cimpul din vid. Prinia integrala se ia po suprafata conductorilor care creeazi cimpul si pe suprafafa de la infinit. Ultima integral se anuleazi ca de obicei, iar pe fiecare conductor 3 = const astfel incit > to - 4D ‘ 39o(D —Ahaf = 39 ba fap 1) Mentiondm c& nu ar avea sens s8 scddem din F m&rimea B*/8 7, deoarece # este ctmpul deja schimbat prin prezenja dielevirieului si, de aceea, diferente F — F2/8— uu ar putea ti consideraté ca dehsitate a energiei libere a diclectriculul ex atare.B ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR Cimpul 2 ins este generat, prin definitie, de aceleagi surse ca gi cimpul * E eu inductia B (adick de aceiagi conductori cu sarcinilo totale ¢ date pe ei), De accea, ambele integrale D, df si &, af sint egale ou aceenst cantitate 4xe gi diferenta lor cste “egal: on zero. ‘n mod analog ne convingem ef si termenul al doilea din (11.2) este egal cu zero (pentru acensta inlocuim in el # = -- grad y gi facem ace easi transformare). In definitiv se objine IF =~ EIB-H sZav ——{PaZay. (11.3) i Este remarcabil faptul c& in aceasth expresic integrala se ia numai pe volumul ocupat de mediul dielectric, deoareee in exteriornl corpului # —0. Subliniem ins& e& expresia de sub semnul integralei B32 nu poate fi interpretaté ca variatia ,,densitatii energiei libere a cimpului, aga cum am facut in legiturd cu formulele (10.3), (10.4). In primul rind, aceast’ ,,densitate" trebuie s& existe si in exteriorul corpului deoarece existenta. Tui deformeazi cimpul gi in, spatiul ineonjuritor. Este de asemenea clar cd densitatea de energie in fiecare punct al corpului poate depinde numaf de cimpul realmente existent in el si nu de cimpul care ax exista aici in absenta corpului. Dac& cimpul exterior 2 este ‘omogen, avem a7 ~ —36( Bav= — Pad (4) unde Z este momentul dipolar eleetsic total al corpului. De aceea, iden- litatea termodinamied pentrn energia ber’ se poate scrie in cazul de fati astfel dy =-sar—Paéd. (11.5) Momentul electrie total al corpului se poate obfine prin derivarea ener- giei libere totale a P= -(F) : (11.6) a@ Jr Observiim c& ultima relafie poate fi obfinuts si direct din formula statistic’ general, 5B (22) on a fr unde % este hamiltonianul corpului ca sistem format din particulele sale componente, iar 4 un parametru onreoare ce caracterizeazd conditiileENERGIA LIBERA TOTALA A UNUI CORP DIfLECTRIC 79 exterioare in care se afl4 corpul?). Pentru corpul aflat intr-un eimp + +3 4 exterior omogen £ hamiltonianul confine termenul — 2%, unde P este operatoral momentului dipolar, gi alegind pe Z ca parametru > objinem: formula ciutata. _G Dack B gi E sint legate intre ele prin dependenta liniara D = ck, putem calcula in mod analog sub formé explicit nu numai variatia 3/F ei gi F insugi. Avem F-Tya (pene av. Aceast’ expresie o transeriem identie sub forma F-Fy= E\b+AG-Jav— 2d G-Har. Primul termen din membrul drept al egalitAtii se anuleaza, fapt de care ne conyingem punind in el H+ é = — grad (p+ 9) ai efectuind © transformare eu totul analogd celei efectuate mai inainte. Obtinem a FoR, a) =—SZ2 ay, (Lay In particular, intr-un cimp exterior omogen 135 F-FoV, LI = — SEP. (Abey Ultima egalitate poate fi objinuta si prin integrarea directis a relatiei (21.3), dae observém cd, in virtutea liniaritétii tuturor ecuafillor cimpului - ~ (ineazul B = cB), momentul electric P trebuie sii fie o functie liniar ded. Dependenta liniar4 dintre eomponentele lui # si & poate fi serist sub forma: P; = V aad (11.9) aga cum am facut pentru conductori (§ 2). Spre deosebire de conductori, inst, , polarizabilitates’® corpului dielectric depinde nu numai de forma sa, ci gi de permitivitatea sa dielectricd. Simetria tensorului «,, (amintitt ined in § 2), reulté direct din relajia (11.6); este suficient s& observém ch derivata’ a dona FF 8 vn, 0,68, d&y nu depinde de ordinea derivarii. 4) Veni ,,Fitica statisticd’’, editia 3a, §f 11,15,a ELECTROSTATICA DIELECTRICILOR Forranla (11.7) se simplified si mai mult in cazul important cind « ete apropiat de 1, adic& susceptihilitatea dieleetricd, x = (2--L)/47 este micii. Tn acest caz, in caculul energie! se poate neglija deformarea cimpului Produsi de prezenju corpului, adied se poate pune Bontexd. Atune F~F=~Neear (11.20) unde integrala se ia pe volumnl corpului, fntr-wn cimp omogen momentul ‘lipolar @ = Fx Z, iar energia libera av F-~Fa-Th (11.11) Tn cazul general al unet dependente arbitrare ani Bde B, nu mai au loc formulele simple (11.7) si (11.8). Pentru caleulul Ini poate fi folosita aici formula utilé zB + #=f(e Sar {fr_23_ + B3]ar (1az} 8x, ar 2 x cirei dedueere, dupi calenlele efectunte mai sus, este evidenta. i aici expresin de sub semnul integralei (in ultima intogralit) se anuleazs in exteriorul corpului, astiel tneit integrarea se face numai pe yolumul lub PROBLEMA Bi se dedues © formuli, care s& tnlocuiascd pe (11,7) pentru un corp aflat nu in vid, eb énte-un medi cu permitivilate dicleetrica e, Rexolvare, Kepetind pentru acest ca transtormarile efccuate tn text. obsinem F-F=-+ {2G wo Hav i § 12. Electrostrictiunea dietectriei T izotropi Pentru un dielectric solid in eimp electric nu se poate introduce nolfnnea de presinne aya cum aceasta xe face pentra un corp. izotrop in absenfa cimpului, deoarece fortele care actioneaz’ in el (ele vor fi determinate in $$ 15,16), variazé de-a Iungul corpului si sint anizotrope chiar daed corpul ca atare este izotrop. Determinaren exicti a deforma (aga-numitei electrostrictiuni) unui astfel de corp necesita rezolvarea unei probleme complexe de teoria elusticitatit.ELECTROSTRICTIUNEA DIELECTRICILOR IZOTROPI Bt Luerurile stau ins mult mai simplu dac& ne intereseuzii doar variagia volumului total al corpului. Dupi cum am mai aritat in § 5, se poate considera in acest caz ed forma corpului rimine neschimbatd, adicd. si privim deformarea ea o comprimare sau intindere uniformi. Vom neglija proprietatile dielectrice ale mediului exterior (de exemplu ale atmosferei}, in care se giseste corpul considerat, adied vom considera c& pentrn el «'=4. Rolnl mediului se reduce numai la crearea nei pre- siuni uniforme care aefioneaz’ pe suprafata corpului. Aceasti presiune externa o yon notu mui jos cu p, Daca (F este energia liber’ total a corpu- Tui, atunei conform enioseutel relafii termodinamice gi in mod corespunaitor in oxpresin diferenfialei dF trebuie adiugat ter- menul — paV. Astfel, intr-un cimp exterior omogen avem in local lui (11.5) ag=~satT—pav—-Pad, SA introducem potentialul termodinamic total al corpului, conform definitiei termodinamice obignuite g= Fine (12.1) Pentru diferentiala avestel mérimi (intr-un cimp exterior omogen) avem relatia ag - Sa 4 Vip — Pad. ae.) Variafia mirimilor termodinamice in cimput clectric exterior este de obicei o marime relativ mic. Dupi eum so gtie) 0 variafie mica a energie: libere (la T gi V dati) gi o variatie mic a potentialului termodinamic Us 2 si p dati) sint egale intre ele. De aceea, aléturi de (11.8) putem serie relafia analogit 133 9 Gy~—L Eh (es) pentru potentialul termodinamie al corpului in cimpul exterior omogen. Aici gi, se referd la corpul in absenta cimpulni, cu valori p, 7 date [in timp co F, din (11.8) este energia libera a corpului in absenfa cimpului, eu valori V si 7 date}. Exprimind explicit dependenta momentului dipolar de V sid con- form lui (11.9), transeriem (12.3) snb forma Ly, 5 f= Ba (PT) — — Vain bide (24) 1) Veai Fizica sfatisticd*, ed. 3, § 15, 1951, 6, 563,82 ELECTROSTATICA DIBLECTRICTLOR: unde termenul eorectiy trebuie exprimat in functie de temperaturé gi presiune conform ecuatiei de stare a corpului in absenfa cimpului. Aceast formula se simplified deosebit de mult in cazul unei susceptibilititi dielec- trice mici a substanfei 6 = ghelps fT) — 3S (12.5) [vezi_(11.11)]. Variatia cdutat® a volumului V—V,, in cimpul exterior, se poate obtine acum direct prin derivarea Jui g in raport on presiunea (la 7 gi & constante). Astfel, din (12.5) gisim y-Y)=— a (ee) . (12.6) A Aceast’ mirime poate fi atit pozitivi, cit si negativad (spre deosebire de electrostrictiunea conductorilor al cdror volum in cimp ereste intotdeauna). in mod analog se poate calcula 5i cantitatea de ailldurdt Q absorbits in dielectric in timpul stabilitii izoterme a cimpului electric exterior (pre- siunea extern find mentinutd constants) '). Derivarea Ini — fy in raport cu temperatura di variatia entro- piei corpului gi, immulfind-o eu 7’, obfinem cantitatea eitutati de eldur’. Astiel, din (12'5) se objine 9 =3(Sr . (12.7) Valori @ pozitive corespund absorbtiei de edildur’. PROBLEME 1. S8 se determine variafia de volum gi efectul electrocaloric pentru un elipsoid dielectric aflat inur-un clmp electric omogen, paralel eu una din axele sale. Rezolvare, Conform formulelor (12.3) si (8.9) avem =f —-+-— 8 OOO Retin & Péntr variayia de oom gsm Vey et a 1 ae FG we eat lal, | jar pentru efeetul clectrocalorie o-Metf[_—s-1 1 ae gx [netina.” me+i—nelor}, 2) Daca insé corpuleste izolat lermic, aplicarea chnpului duce 1a o variagio a temperatursis cali cu AT —— Q/Cp, undo Gy este capacitatea caloricA a corpulni Ja presiune constant’BLECTROSTRICTIUNEA DIELECTRICILOR IZOTROPT x3 unde == L (=) este cocficientnl de comprestbilitate a conpudui, fae a= (F] _ x v Copley v lar} coofie’entul de dilatare termics. In particular, pentro 0 placd plan-paraleld aflata intr-un cimp perpendicular pe ea, = 1, esttel inctt 11 [ae ié[e-1,, 1 (9 KK & lép)ry 8x 2 etar|,) ve Penwu aeceasi placd (sau orice corp cilindrie) Intraan cimp longitudinal x = 0 sf V- ve [e= 9 _ (ae — INET yay (82) J. ven SP-C) bee ele Ge) 2. S& se determine diferen{a dintre capacitatea caloriea @y u unei placi plan-paralle ‘sntr-un cimp perpendicular pe ea, Ia diferen{ de potential constanta dintre fefele ei, gi eapact- tatea calorica @p 1a inductic constunta; im ambele cazuri presiunea exterioark se mentine constanta 4). Weerolvare. Conform rezullatelor de Ja problema 1 entropia placii este “sbz] Induetia cimpulni in interierul piicH coincide cu efmpul exterior: P= Z De aceea, pentru caleulul capacitatii calorice @p trebuic s& derivam pe db la “ constant. Diferenja de potential dintre fetele plicli g = E1 = Ll/e, unde {este grosimea placi. La comprimare sau intindere uniforma a corpulul, £ variaz’ proportional cu V"%, De aceea, pentru caleulul capacitatii caio- rice @, trebuie sA derivm pe oS Ja produs & V"/e ennstant. Ca regultat gisim pentru dife- renja edutati ener fos fetefa] 4] e re = ler « [ar 3 8. SA se determine efectul electrocaloric intraun dielectric omogen al cdrui volum total se mentine constant, Rezolware. Riguros vorbind, prin aplicarea cimpului exterior densitatea corpulul varlazii (devenind neomogena de-a tungul corpulvi), chiar daca volamal lui total se mentine constant, In caleulul variatiei entropiei totale acest fapt poate fi ins neglijat si se poate con- sidera densitatea p constant in flecare punct al corpului®), Conform lui (10,17) entropia totela a corpulul 1 (ae S = Se (mo T+ — (| | etav 6 salar |, 1) @, este capacitatea calorie a placii agezate intre arméturile unui condensator plan conectat Intr-un circuit cu t.e.m. constanta. In condensatorul deconectal cu sarcini constante pe armiturl, placa va avea capacitatea caloriea Ep. 2) Variafia densitafii Bp este o marime de ordimul doi in report cu cimpul (~ £4), for xarlafia entroplet totale, legal de variajia deusiiapit, este de ordinut al patrulea. Tn adevar, vata at @ vatiajia liniard in 3p a entropiei totale cate Pe Beady, tnsa Integrate | Bp av = 0 datorita faptului c4 masa totald a corpului ramine nedehimbata,S4 ELECTROSTATICA DIELECTRICELOR unde integrarex oste extinsa pe volumul corpului. Cantitatea de eifdurd ubsorbith wel jae. 8r jar}, 4, Sd se determine diferenja 2, — @,, (veri problema 2) la volum total constant al plécll. Rezolvare. La volum (deel $1 prosime) constamt al plicti, derivarea la difereaja de potenfial constant este echivalenti eu derivarca Ja intensitate F, constantd. Cu ajutorul tor- mule pentru entropie, obfinuti tn problema 3, reaulta 6, @, UB (cs) ane lor}, 5. Un condensator const din doug suprafete conductoare allate Ja distanta f intre cle, distan{a micA In comparafie cu dimensiunile plactlor ; spatiul dintre placi este umplut cu o ‘substanja de permitivitate dielectried ey. ft condensator se introduce o bid de raz ah ‘de permitivitate dliclectrica ¢. Sa se determine varlajla capacitatii condensatorului Rezolvaere, Sd presupuncm cd bila se introduce tx condensator astfel Incll diferenta ‘de potenjial 9 dintre placile Ini rimine neschimbald. Rolul energiei Ubere lu potentials cons- gt HF inde Cyeste capacitatea i 2 Wald a condensatorului, Datorilé dimensianitor nicl ale bilel se poate considera ed ea se intro- ‘luce intr-un clmp omogen de intensitate & = g/h iar varlalia lui F este mici. Variatia mica 8 lui & 1a potentisle constante este egal cu variatia mich 4 Iwi (F ta sareini constante ale sur- selor chapulul. Cu ajulorid formuled obtinnte in problema de la § 11 gia formulei (8.2) objinem dante ale conductorilor il Jouck F tn absonta bilet (F ad ein geh Bey ahh Gu- de ade capaeitatea chutaud § 18. Proprietatile lectrice ale cristalelor intr-un medi" dielectric anizotrop (monocristal) legitura liniar’ dintre induetie gi intensitaton cimpului electric are o form& mai compli- eatd, care nm se reduce la o simpli proportionalitate. Forma cea mai general a unei_astfel de dependente este dati de o expresie de forma BD, = Dy + ey By (3.4) unde B, este un vector constant jar ansumblul mitrimilor eq constituie umn tensor de ordinul doi: tensorul pormitivitafit dielectriee (sau, mai pe Scurt, tensorul dielectric). Te:menul liber Bb, din relatia (13.1) exista,PROPRIETATILE DIBLECTRICE ALE. CRISTALELOR aS insi nu in orice cristal. Majoritatea tipurilor de simetrie eristalografica nu admit existenta unui veetor constant (vezi mai jos) si atunci aver mai simplu D, = ey Be. (13.2) Tensorul c, este simetrie eq = ey. (13.3) Pentru a ne convinge de aceasta este suficient si folosim relatia termodi- namic& (10.10) si a observim e& derivata a doua ae ink OB, OB; nu depinde de ordinea derivarii. Pentrn m&rimea F insiyi avem [in cazul valabilititit Ini (13.2)] ex- presia Pop, ABE (13.4) ar Energia liber’ F este > ph Ds D, BaP pRB py Oe (43.5) an Sn Ca orice tensor simetric de ordinul doi, tensorul 5, poate fi adus lao form& diagonals, printr-o alegere adecyata a axelor de coordonate. In eazul general, deci, tensorul s,, este definit de trei marimi independente + cele trei valori principale «, ¢”, 2, Toate aceste mirimi aint todeauna mai mari decit unitatea, aga cam > 1 la un corp izotrop (vezi § 14). Tn funcfie de o simetrie sau alta a cristalului, numiral valorilor principale distincte ale tensorulvi <,, poate fi si (mai mie decit 3), in eristalele sistemelor triclinic, monoclinic si rombic toate cele tret valori prineipale sint distinote ; aceste cristale se numese cristale biare (sau biasiale) ). In cristalele sistemului triclinic direcfiile axelor princi- pale ale tensorului <,, nu sint legate in mod univoc de directiile eristalo- grafice, tn cristalele sistemului monoclinic este dinainte determinat& di- reefia uneia din axele principale : ea trebuie sé coincidd cu axa de simetrie de ordinul doi sau e& fie perpendicular’ pe planul de simetrie al crista- lului. in cristalele din sistemul rombic sint determinate cristalografie toate cele trei axe principale ale tensorulni cy. 3) Proprictatile de simetrie destul de evidente ale tensorwlui gi. expuse mai jos, se pot obtine deosebit de simplu folosind faptul cunoseut din algebra tensorialt c& fiecdrul tensor- simetrie de ordinul do! i se poate asocia aga-nnmitul ,,clipsoid tensorial”, pentru care lungimoa semiaxelor este proportional cu valorile principale ale tensorului. Simetria elipsoidului trebuie SH corespund’ simettiel cristalutul. 4) AceastA denumire este legatd de proprietiiile optice ale cristalelor eat $8 78,79.86 ELECTROSTATICA DIELFCTRICILOR Mai departe, in cristalelo din sistemele tetragonal, romboedric gi hexagonal, doud din cele trei valori principale coineid, astéel incit exists in total doud mirimi independente ; astfel de oristale se numese eristale uniase (san unioatale). Una din axele principale coincide atunei cu axa cristalograficé de simetrie de ordinul 4, 3 sau 6, iar directia celorlalte doud axe principale poate fi aleas, in mod arbitrar!). ‘In sfirgit, in cristalele din sistemul cubic toate cele trei valori prinei- pale ale tensorului cy sint ogule intre ele, iar directiile axclor principale Sint complet arbitrare*). Accasta inseamad e& tensorul cq are forma 34, adied este definit de un singur scalar e. Cu alte cuvinte, in. privinta proprietiitilor lor dielectrice, eristalele eu simetrie cubiell uu diferd de corpurile izotrope. Si ne oprim acum asupra particularita{ilor proprietipilor dielectrice ale cristalclor cu termenul constant J, din (13.1), Existenfa acestut ter- men inseamnd od dielectrien! este polarizat in mod spontan gi in absenta cimpului electric exterior astfel de corpuri se mumese piroclectrice. Mari- mea acestei polarizdri spontane este ineé totdeauna foarte mick (in. com- parafie ou cimpurile moleculare). Accasti concluzie este legata de faptul c& valori B, mari ar duce la existenta unor cimpuri puternice in interiorul corpului, ceea co este eu totul dezavantajos din punct de vedere energetic gi, de aceea, nu ar putea corespunde unui echilibru termodinamic. Micimea 7 . Ini By asigurd totodata legitimitatea dezyolt&rii lut D in serie dup’ puterile “ lui B, din care primii doi termeni constituie expresia (13.1). Gasim mérimite termodinamice ale unui corp piroelectric integrind relatia de unde For, —#8i% + _ Bw, Dy. (43.8) Energia liberi este nF FaPy RP mre BE Et Observim of din F dispare termenul liniar in Z, care exista in Fa), 1) Elipsoldul tonsoriat deuenerazii in acest caz Intr-un clipsold de rotatie, complet sime- tric fat de axa longltudinala. Subliniem’ ci pentru propriet&{ile fizice ale cristalnlui, deter- sninate de tensorul simetric de ordinul doi, existenta unei axe de simetrie chiar de ordinal trei este deja echivalent& unei izotropii totale in planul perpendicular pe aceasta axa. 2)" Elipsoldul tensorial degenereaza aici inte-o sford, 3) Trebuie observat ei I acoste formule am neglijat tn realitate efectul piezoelectric (adied ‘infiuenta tensiunilor interne asnpra proprietajilor eleetrice ale corpului, vezi § 17). De aceea ele sint aplicablle, riguros vorbind, numai in cazul nor clmpuri omogene pe volumul corpului, cind tensiunile din corp pat lipsi. (D,— Dg) (Dy ~ Doy)- 13.7)PROPRIETATILE DIELECTRIC! ALE CRISTALELOR 87 Energia liberd total a unui piroelectric poate fi ealculatd eu formula (11.12) inlocuind in éa (13.7) gi (13.1). In absenta cimpului exterior, £ = 0, se obtine un rezultat -simphi F ={(4 33) ay. (13.8) Este remareabil faptul cA energia liber a unni piroelectrie in absenja cimpului exterior, depinde (impreun cu cimpul , nu.nemai de volumal lui, ci gi de forma sa, Dup& cum s-a mai mentionat, fenomenul de- pircelectriitate este posibil nu la orice simetrie a eristatului. Deoarece la orice transiormare de simetrie toate proprietiifile cristalului trebuie si rdémini neschimbate, este clar ed numai acel oristal poate fi piroelectrie in care existé o directie care rimine neschimbatd (neschimbat® gi ca sens) la toate transformarlle de simetrie; in aceastd directie va fi indreptat si vectorul constant Dp. Aceasti conditic este satistiicutd numai de acele grupuri de simetrie care se compun dintr-o ax’ gi din plane de simetrie trecind prin aceasté axa. In particular, nu pot fi, evident, piroelectrice cristalele care posed’ uncentru de simeirie, Enumerdim acele clase — din cele $2 clase crista- lografice — in care exist& piroeleetricitaten : sistemul trielinie: C;, sistemul monoclinic: C,, Cp sistomul rombie: Cp, sistemul tetragonal : Cy, Cy, sistemul romboedrie: Cs, Cs, sistemul hexagonal : Cg Coa Printre clasele cubice nu existd in general, binein{eles, eristale piroelec- trice. Intr-un cristal de clas& C, directia veetorului piroelectric Dy nu aste legaté de vreo directie oristalograticd evidentiata, iar intr-un cristal de clasi C, el trebuie si fie situat in planul de simetrie. In toate cele- lalte clase enumerate mai sus directia Tui DB, coincide eu directia axei de simetrie. Trebuie mentionat ci in condifii obignuite cristalele piroelectrice pu au un moment. dipolar electric total, degi polarizarea lor nu este nula. In adevar, in interiornl unui dielectric polarizat spontan existé o intensi- tate nenuld a cimpului #. Datoritt faptului cd proba are intotdeauna o conductibilitate, deyi mica, totusi diferit’ de zero, existenta cimpului duce la aparifia unui curent care va curge pind eind sareinile libeve for- mate la suprafajé vor duce la disparifia cimpului din proba, Tn acelagi