ritlor de relativitate” EW SCIENTISTJ ’ TATI IN IMAGINI A TEORIA RELATIVI SINIaYydy ; “YONYWYW O v9 ee He =, 4q LW1SSNI ae Is und ‘WLS Javo wna: .-= VS¥1 41 AN ava et sew iJ3f AOHSRELATIVITY VIZUALIZED Lewis Carroll Epstein Copyright ©- 1981, 1983, 1985, 1981, 1988, 1991, 1992 by Lewis Carrol Epstein All rights reserved. This copyright will be vigorously protected. This work contains unique pedagogy and novel geometric reprezentations of Relativity Theory which will be protected. No part of this book may be reproduced in any form — by any electric, xerographic, electronic, chemical, photographic, mechanical, or other means — without * permission in writing from the publisher. Copyright © - 1996 - ALL Educational 3.A. TEORIA RELATIVITATIL IN IMAGINI Lewis Carroll Epstein Traducere: Anca Tureanu ISBN 973 - 9229 -31-x Toate drepturile rezervate Editurii ALL Educational 5. A. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a Editurii ALL Educational S.A. Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate editurii. Copyright © 1996 by ALL Educational S.A. All rights reserved The distribution of this book outside Roumania is prohibited without the written permision of ALL Educational S.A. Editura ALL Educational Grupul Editorial ALL, Bucuresti Str. Carol Knappe nr. 20, sect. 1 FH 31279 90; 223 43 35 Fax: 312 7795 Departamentul difuzare Bucuresti Str. Hagi Ghita nr. 57, sect. | @ 665 37 45; 666 38 00; 223 32 44 Procesare coperta: Nicolae Dumitrescu PRINTED IN Romania a lea ee ocala i " Eta TEORIA RELATIVITATH iN IMAGINI © Scrisd si ustrata de Lewis Carroll Epstein City College of San Francisco Traducere o¢ Anca Tureanv £o1.49erIn memoria tatalui meu Harry EPSTBRIN Atternepy at Warm 3229 MISSION ST.,AT VALENCIA SAN FRANCISCOCapitolul 5 coustituic partea principalaé a acestei lnerari. Capitolele care il preced sunt. legate de evohutin acestuia, iar cele care Tl unmeaza sunt legate de aplicatiile care au hua nastere in spiritual sim. Cuprims Prefata xiii Cuvautul tradueatoralui xv Capitolul | Principinl Relativitatii fin care este vorba despre istoria couceptiilor legate de miscmre Principiul lui Galilei I Lumina 3 Pe vremea eterulni 8 Principiul se afla in pericol il . Principiul triumfa iI Rezumat 14 intrebare si raspuns 16 Atomii de eter Vechiul eter Capitolut, 2 Problema centrala Iu care este vorba despre viteza luminii Un pas fnapoi 21 Problema 21 Posibilitati 23 Un plan nebunesc 24 Privire retrospectiva 25 intrebari si raspunsuri 25 IRS Ge este in capul unui fizicianCapitolul 3 Cutia Pandorei in care este vorba despre desineronizare Experimente mintale Miscare sincronizata Timpul difers Miscare desincronizati Spatiul se contracta | Rezumat intrebati si rispunsuri Inexistenta contractiei laterale Un joc cu ceasuri dereglate A vedea sau a masura?- Capitolul 4 Masmrarca conusecinteclor Iu care este vorba despre caleulul exact al efectclor Doua feluri de viteza Ritm lent - Vitezometrul cosmic intrebare si raspuns Unde de lumina Desincronizarea Ceasornice cuplate Depasirea limitei Capitolul 5 Mitull Fotonul stie ca ceasornicul cu lumina se misca? Eterul si cine se misca in realitate sil cousecintele ei 33 33 34 39 41 42 43 51 37 60 63 67 68 69 66 71 In care este vorba despre contractia spatiniui, despre dilatarea timpului si tm care aflati de ce nu va puteti deplasa en viteze mai mani decat viteza luusinii De ce? Mituri izbutite si neizbutite Povestea 76 77 78 85 Separarea de trup 7 Doua feluri de timp ‘ {ntrebare si raspuns 2 3D . La inceput a De ce se contracta? a {ntrebari si raspunsuri 2 Dovada 4 -Cuvant de desparfire 7 intrebare si raspuns Miturile miscarii Prin spatiu si timp Capitolul 6 Big Bang in care este vorba despre radiatia mingii de foe, ves et ae Universului si despre principiul cosmologic aplicat la cosm Big Bang-ului ee Geneza ‘ai Privire inapoi 103 Varsta este imposibila ios Orizontul final. Capitolul 7 Al treilea picior in care este vorba despre felul in care viteza influcnteaza masa Masa x Impulsul 110 incdierarea 114 Masa relativista 117 Energia are masa : 115 Impulsul relativ 119] ImpedoSEE Capitolul 8 E = me* fu care este vorba despre greutatea cnergici si aflali cui se datoreaza masa Energie echivalenté, masa echivalenta £21 ,,Masserator” 122 O prejudecata larg rispandita 127 Masa este energie? 129 Numai pentru profesori E = mc*, din reflexia luminii pe o oglinda in miscare Capitolul 9 ‘ Enigma In care este vorba despre variatia vitezei humintii Lumina cade 137 Se poate schimba c? 138 Criza 140 Din nou despre timpul lent 140 Curbura in spatiu-timp 141 Lumina grea 138 Cat de lent? 145 Capitolul 10 Cauza gravitatiei In care este vorba despre felul in care curbura coutinneon-wulai spatiu-timp produce grayitatia Originea gravitatiei 146 Surpriza! 147 Cat de repede puteti cadea? 148 O gaura pana in China 153 in capeana 154 {ntrebare si raspuns 156 Evadarea 157 Croiala, nu forma 158 Podeaua urca 151 Explicatia lui Galilei 153 Gravitatie prin refractie 160 Capitolul 11 Spatiul curb fu care este vorba despre felul in care curinura spatiuhui produce gravitatia : Cursa glontelui si a fotonului 164 Faldul 166 O alta cauza 170 Efectul faldului t71 {ntrebari gi raspunsuti 175 Totul se increteste Ley intrebari si raspunsuri 179 Cum se deseneaza liniile drepte pe suprafete curbe 182 Capitolul 12 Marginile spatiului si Gimpului In care este vorba despre sfisierca si cArpirea Ratuhui Gaurile negre 184. Gauri de vierme si punti 193 Doua cosmologii 194 Intrebare si rispuns 196 Anticiparea gaurilor negre 185 Cum se deseneaza infinitul 190 Anexe In care este vorba despre niste chestii telmice Adunarea vitezelor 199 O alté viziune 203 Ce trebuia sa intelegeti la pagina 10 207 Note finale 209 Index oiPrefata Publicarea culegerii de probleme calitative de fizicd a lui Lewis Carroll Epstein, Ganditi Fizica!, in limba romana (Editura All, septembrie, 1995) a fost un proiect indelungat si solicitant mai ales datorita dificultatilor pe care le implica traducerea lucrarilor lui Epstein. Ins dupa aceasti expe- rienta, se pare ca a fost mult mai usor sa se pastreze umorul blajin si stilul legat de vorbirea cotidiand, intr-o limb’ romAneasca ce nu ar trebui sa-i tulbure nici chiar pe cei deosebit de sensibili la subtilitati lingvistice sau de fizica. Ca si cartea publicaté anterior, Relativitatea in imagini oferaé mai mult decat o introducere corectd gi usor de urmarit a subiectului abordat. In acest sens, lucrul cel mai important ar putea fi acela cd te pune in garda in privinta naturii metodei stiintifice. Céi care au invatat ci stiintele ,,reale” contin lucruri perfecte, vor fi alarmati de natura fragild a cunoasterii noastre stiinfifice: nu existA nici un adevar absolut. Asa cum sugera Karl Popper, soarta oricdrei teorii stiintifice este s4 fie dovedita gresiti. . Thomas S. Kuhn a mers mai departe, descriind rafinarea lenta $1 gra- duali a acestei cunoasteri stiintifice ca pe un proces social, tulburat uneori pro- 7 fund de crize. Conflictul intre teoria curenté si noile observatii devine bruse atat de grav, incat o intreagd paradigma trebuie schimbata si comunitatea stintifica trebuie si adopte o nou’ modalitate de a gandi. O astfel de criz4 a fost provocat& de rezultatul nul al experimentului Michelson Morley (1887). Exista, de asemenea, si un simfimant de disconfort in raport cu echivalentul matematic al sc4rpinatului cu mana dreapta dupa urechea stanga, pentru a face ca ecuatiile lui Maxwell s4 prezici aceeasi comportare intr-un punct din spatiu, fie c& acesta ,,se afla in repaus sau se misca uniform, in linie dreapti” (acestea sunt cuvintele lui Isaac Newton, care au determinat felul in care au fost vazute timpul si spatiul timp de 200 de ani). Teoria relativit&tii a lui Einstein a rezolvat ciudateniile rezultatelor experimentale, introducand un model complet nou asupra spatiului $i timpului. Epstein te ajuta sa-ti explici acest model, dar ifi reaminteste, totodata, ci nici un model nu este factual. El vorbeste despre constanta vitezei luminii ca despre un mit, lucru care se justifica numai prin aceea cd este in continuare in concordanta cu observatiile experimentale. Unii cititori ar putea gasi putin fortata folosirea cuvantului mut, dar ei ar trebui poate sd-si aminteasca de fap- tul cd viziunea lui Einstein aupra spatiului si timpului nu este o simpla ajustare a viziunii lui Newton, ci una radical diferité. Epstein evocd neobisnuita intuitieXIV / PREFATA pe care trebuie s& o fi avut Einstein cand a adus la lumina aceast4 revolutie in fizica: ,,.Dacd o usa dintr-o cas nu se inchide, doua lucruri se pot face. Poate fi modificata usa, netezind-o cu o rindea sau reasezand-o in balamale. Sau poate fi modificaté casa, ridicand-o cu cricul, pana cand se inchide usa.” O alta caracteristicé neobisnuité a acestei carti este aceea cA introduce in circa 200 de pagini ambele teorii ale lui Finstein. Din aceasta cauza, unii cititori s-ar putea intreba daca tratarea Ini Epstein este in mod necesar superfi- cialé. In Romania au inceput si apara carti'de popularizare a stiintei care dau cititorului o viziune asupra a ceea ce se intimpla la granitele cercetirii mo- derne, de exemplu volumele scrise de Paul Davies si Richard Dawkin. Aceasta vedere de sus asupra teoriilor restrdnse si generalizate este lipsit’i de ecuatil si de o algebra complicata, dar tratarea nu este superficiala. Existé aici aspecte neobisnuite pentru o carte de initiere, dar care au rolul de a conduce rapid catre ideile fundamentale. Dupa introducerea contractiei relativiste a lungimilor, Epstein foloseste analogia cu un tablou rotit in spatiu, astfel incat latimea lui pare micsorati. Distorsiunea continuumului spatiu-timp, produsa de eatre gravitatie, este vizualizata sub form’ de conuri de hartie, pe care cititorul este incurajat si. le confectioneze. Se pot desena linii pe hartie si apoi hartia se poate rasuci intr-un con, pentru a lega intuitia euclidiana de universul curb al Relativitétii Generalizate. intr-un sens cat se poate de autentic, cititorul ar putea nu numai si vada, ci $i s4 simta principiile din miezul relativitatii einsteiniene. Dorinta de a ajunge repede in miezul lucrurilor este obisnuita pentru un profesor si este o calitate pe care cititorul s-ar putea si o fi remarcat, de exemplu, citind cursu- rile lui Feynman. In aceasta carte, Epstein ar putea sa-i tulbure pe cei cativa cititori care ar gandi cé a mers prea departe. Acestora s-ar putea sd le lipseasca eXprimarea conventionala si termenii cu care s-au obisnuit din manualele standard. Din acest motiv, s-a avut mare grija in privinta fizicii, traducdtorul apelind la multe texte de referinta, printre care Max Born, Einstein, Feynman, A.P. French, V.A. Ugarov. D-ra Anca Tureanu este ea insdsi o studenté foarte buna la Facultatea de Fizicd de la Universitatea »ALL Cuza”, Tasi, care a dovedit un profesionalism exceptional si o stapanire profunda a ambelor limbi. Calitatea acestei lucrari in limba romana se datoreazi $1 seriozititii extraor- dinare a tuturor celor care au contribuit la procesul de publicare: dl. conf. dr. Gheorghe Maftei, d-ra Tulia Dumitriu si dl. Corneliu Tocan de la Editura BIT lasi si dl. Mihai Penescu de la Editura All. Christopher Clark Cuvintal bradueatorubui Dacd am incerca sa ne intoarcem la varsta adolescentei, ene ca “mul lucru care ne-ar veni in minte ar fi un model acnmc ce neori, aes a de atunci a modelelor ni se pare hilara, dar pentru cei cativa pentru aa a fost Einstein, cu siguranta ca imaginea sa le dainuie in eta Este fireascé fascinatia pe care o produce Einstein Fe un sae cent, cu non-conformismul si cu capacitatea iui exceptional be nc i. lumea. Adolescentul afla despre opera lui Einstein, de aaa Tite ee popularizare a stiintei: cateva cuvinte, provocatoare, aa eoril aan multe aminunte biografice. Si, firesc, vrea sf stie mai ae a eae : schimbat Einstein lumea’. Prima at as oe as nave oe ivitatii este mijlocité de manualul de fizica. : \ ae 2 Gane ee acolo este ,,ceva”, dar esenta se ae a meant aminunte experimentale si relatii matematice a céror semni are es ha f scoasi in evidenta. Nu este nevoie de mai mult ca entuziasmu se Te . pentru moment. Va fi nevoie de ani de munca pentru ca sensurtle sa se eh Din fericire, putem oferi acum si in limba romana ce a eae L.C.Epsteim, care sperm c4 va reusi sa implineasea rect me ie expunerile traditionale de relativitate esueaza, adica oe un ajutor tiv pentru dezvoltarea unei intelegeri intuitive a relativitati. sas 4 ge Abordarea lui Epstein, care pare sa contina atat de putina alge! er torial, nu este decat o ilustrare in imagini a acesteia. Fiecare ee hee Restranse a Relativitatii pus in evidenla in aceasta carte are un id fu f ment matematic si poate fi intalnit in aproape orice carte de relativ Nes numat cA sub o alta forma. insa cartea lui Epstein are puterea de a da $1 celor ae putin familiarizati cu gandirea abstract sansa de a simti macar o parte ae ie fumul relativititii, La aceasta contribuie in mare masura $1 limbaju i 0 deosebita plasticitate folosit de autor. Aici insa trebuie s4 dim un prim avertis ment cititorului: Relativitatea in imagini s-at putea sa nu dea o ae deplina asupra relativitatii daca cel care ar citi-o ar fi cu totul neinitiat in fizica, Dar cu siguranti, pentru aceasta categorie de cititori cu »mintea oo : ditoare”, cartea isi va dovedi in cel mai mare grad eficienta Si = oy provocator. Relativitatea in imagini va scurta calea dintre premisele si ¢ : cluziile Teoriei Relativitatii, cale care este altminteri anevoioasa pentru ¢AVI necesita o capacitate speciala de ridicare in abstracto. Dar asta nu insemna cd Relativitatea in imagini este o carte facild. Ca orice lucrare de relativitate, © ramane totusi o carte abstract. Valoarea ei constd in aceea ca mut accentul de q pe formalismul algebric - de multe ori inhibant - pe un tip de abstractizare mai | usor acceptat: diagramele. Si pentru cititorii familiarizati cu abordarea traditionala a relativititii, cartea poate si puna probleme, pentru cA Epstein urmeazi o cale diferita. 7 Relativitatea in imagini nu se bazeazi pe Postulatele lui Einstein, ci pleaci de 7 la ideea ca: Nu va puteti deplasa cu vitezit mai mare decat viteza luminit pen- | tru c& nu va puteti deplasa nici cu vitezd mar mica Orice lucru de pe lume se © mused totdeauna cu viteza luminii (inclusiv dumneavoastra). Afirmatia este destul de socanta, cel putin la prima vedere, dar ea nu reprezinté decat inter- ptetarea unui rezultat care apare in cartile de relativitate, si anume invarianta 4 marimii cuadrivectorului viteza*. | De asemenea, este necesar si punem in evidenti cateva dintre com- promisurile la care ne-a silit insolita expunere a lui Epstein. Unele dintre ele _ sunt simple chestiuni de limbaj, pentru c& autorul nu ia in seami granitele — impuse de terminologia folosit’ in mod curent in cartile de stiinti. De aceea, 0 — exprimare de felul ,,botul si coada” unei nave spatiale (in limba engleza, nose _ and tail”) ar putea si para neobisnuita. Devieri de la limbajul acceptat fac parte © din stilul lui Epstein, care se potriveste perfect non-conformismului abordarii ‘ sale. in anumite situafii, in care s-a simtit nevoia imperioas’ de a elucida aq intentiile autorului, s-a recurs la note finale. : Un alt compromis pe care nu am avut cum sd-! evitim este legat de | transformarea unitatilor de masuri folosite de autor. In versiunea original, se foloseste in exclusivitate sistemul imperial britanic, fat de care Epstein are a predilectie; existd chiar $i cAteva note destul de sarcastice la adresa celor.care au adoptat Sistemul International. Din pacate, n-am putut mentine unitdtile originale, fiindea pentru lectorul roman ele nu sunt familiare si folosirea lor ar i fi facut mai dificild urmirirea textului. Considerim cA acest avertisment este necesar, pentru a elimina nedumeririle care ar putea si apari, avand in vedere discordanta intre unitatile folosite si notele autorului. a O problema controversati, care apare si in multe alte carti de relativi- tate, este asa-zisa ,,dependenti a masei de viteza (sau de energia) particulei”) In abordarea moderna a relativit&tii, se considera cA definirea masei de miscare | este redundanta. Dar introducerea masei de miscare rimane o chestiune de gust. Considerém ca in aceasta carte, care nu-si propune si fie exhaustivi, este *V.A. Ugarov, The Special Theory of Relativity, Mir Publishers, Moscow, 1979, paragraful 4 4-velocity and a 4-acceleration. j XVII nimerita folosirea masei de miscare, care se potriveste unei reprezentari grafice, aga cum invarianta marimii cuadrivectorului pamela . potriveste reprezentarii analitice. Mai mult, nu sunt putini cei care consi era ca paragraful incdierarea din capitolul A/ treilea picfor este unul dintre cele mai Se oe os in limba romana nu avem un echivalent consacrat, de aceea am preferat sa cream unul care si induc& cat mai putine confuzit: route non-proprii. Aceasta alegere are la baza termenul pe care il foloseste A.P. French in volumul Special Relativity, Chapman & Hall, London, 1991 . : Sperm ca acest cuvant introductiv st va fi pus in garda si sf va fi ofe- rit cheia pentru lectura cartii. Relativitatea in imagint poate fi un ajutor Lanes dar, la fel de bine, poate si dea o imagine falsd despre relativitate. Impactu : asupra cititorului depinde in mod esential de instructia acestuia, dar $i disponibilitatea lui de a accepta o paradigma noua. lar daca ir id va fi acceptata, cititorul va cApata, aga cum spune Epstein, un premiu sup imentar, fn sensul ci nu numai cA va avea prilejul s& se bucure de 0 abordare insolita, dar va fi provocat sd-si puna tot felul de intrebari cu privire la limitele la care se poate ajunge pe aceasta cale sau la echivalenta ei cu cea traditionala. Spunea odati Grigore Moisil: “Nici o problema nu are granite, Orice rispuns are mai multe”. Relativitatea in imagini esfe un raspuns. 2 * ok OR Dorim s4 ne exprimam recunostinta fata de toti cei care au avut 9 con- tributie importanta pentru calitatea traducerii si cu care am colaborat in diverse = DI. asist.univ. Daniel Radu a avut un rol esential in perioada de cdutiri de la inceput, indrumandu-ne catre carfile fundamentale din literatura de spe- cialitate publicata in Romania. DI. conf. dr, Gheorghe Maftei a avut bunavointa de a face lectura_ manuscrisului in forma finala, semnalind capcanele acestei carti. Multe dintre ideile dezvoltate in discutiile pe care le-am avut sunt expuse in Cuvantul tta- duc&torului $i in Notele finale. Pe \angi faptul c& au dus la imbunatatirea calit&tii traducerii, aceste discutii au fost adevarate surse de elevatie. : In sfarsit, dl. prof. Christopher Clark a fost alaturi de noi de la inceput pnd la sfarsit, luand impreun4 cele mai importante decizii in privinta continu- tului_notelor si a punctelor de avertizare. Dar in colaborarea noastra, domnia 8a a reprezentat, inainte de toate, vocea lui Epstein, clarificandu-ne pasajele - aparent obscure. Datorité domniei sale, autorul a fost tradus si nu a fost tadart ee Anca TureanuPe cand cei mai multi se lasa in voia soumului, wii se furiseazA im locurile ad&uci, unde salasluiese tamele nepatrunse...Capitolul 1 Principiul Relativitatii Principiul Ini Galilei in anul fn care Columb a descope- rit Lumea Nowa, un tanar student nu- mit Copernic a descoperit matematica si astronomia, Aceste descoperiri $i 0 viatd intreaga de studiu I-au facut pe Coperic sa-si dea seama ca Pamantul nu este doar un glob in spatiu, ci ca globul SE MISCA in jurul Soarelui. Totusi, multi intelectuali gaseau ca este imposibil sa cread& ca masivul Paméant ar putea sd fie in miscare, mai mult, intr-o migcare perpetud. [i au venit cu argumente rationale impotri- va teoriei lui Copernic. Tata unul din- tre aceste argumente: sa presupunem ci Pamantul se mised si cd lasati sa cada o moneda exact de deasupra unui deget de la picior. in timpul in care moneda cade, Pamantul se va fi miscat, purtdnd totodata si piciorul dumneavoastra. Deci moneda nu v-ar atinge degetul. Dar daca lisati si cada © moneda de deasupra degetului, accasta vA va lovi, de fapt, la deget. Ca urmare, Pamantul nu poate sa fie in miscare, _ Cam un secol mai tarziu, pe vremea cand primele colonii engleze se sta- Fiintele umane se deosebese de toate creaturile prim misura in care isi pum futrebari despre Ineruxri care mu le influenteazA, im mod direct, existenta. Figura 1-1. Daca Pamdntul s-ar mis- ca, atunci obiectele lasate sd cada nu s-ar deplasa drept in jos.b 2/PRINCIPIUL RELATIVITATI Figura 1-2. Dar obiectele lasate sd cada se deplaseazd drept in jos, Dect Pamdantul nu poate fi tn miscare. bileau in America de Nord, Galilei s-a ridicat in apararea ideii ca Pamantul se © miscé. Jataé, fn cateva cuvinte, | contraargumentul lui Galilei. Sa presu- punem ca stati in picioare in cabina — unui avion, chiar si unul supersonic, avion care zboara lin, si lasati sa cada 7 o moneda exact de deasupra unui deget de la picior. In mod sigur, mone- da va atinge degetul*. Galilei s-a re- ferit de fapt la cabina unui vapor si nu a unui avion, dar ideea esentiala este” c4 daca va aflati inchis intr-o incinta” care se misca lin, adicé nu porneste, | nu se opreste, nu se zdruncina, nu se~ roteste, ci se misca doar cu aceeasi vi- tezi, in acelasi sens, atunci nu puteti | si afirmati ci vA aflati in miscare; tot” ce se petrece in incinta dumneavoas- 7 tra, se petrece de parca ati sta pe loc. Aceasta idee fundamentala este cunos-— cuta drept Principiul lui Galilei. Mai mult, dacd deschideti o fe-— reastra a incintei si va uitali afara si vedeti o alt& incinti apropiindu-se de | a dumneavoastra, tot nu puteti afirma — ca sunteti in miscare. Nu puteti afir- ma daca dumneavoastra vi miscati catre cealalté incinté sau cealalta in- ~ cinté se miscé spre dumneavoastra. — Tot ceea ce stiti este ca cele doua in-— cinte se aflé in miscare relativa una — fata de alta. In esenta, Principiul lui Galilei su- 7 na astfel: Toate miscarile line, fn linie — dreapta, sunt relative. Universul este inftesat de particule, toate miscén- — * Moneda va atinge degetul deoarece, | dacéi degetul dumneavoastra se miscA spre | dreapta datorita zborului avionului, si moneda — se afla in miscare spre dreapta in momentul in care este lasatd s4 cada, de vreme ce este © legati de avion prin intermediul trupului — dumneavoastri in clipa in care fi dafi drumul, — Moneda continua si se migste spre dreapta dupa ce o lisafi liber’. Deci moneda y4 urmeaza degetul gi ,,igi atinge finta . —-eeeiaiiaiesssllzsislslii. du-se in diferite directii cu diferite viteze. Cine ar puiea spune care din- tre ele este, cu adevarat, in repaus absolut? De aceea nu puteti spune niciodata: ,,Viteza acestei particule este de 900 de kilometri pe ora”. Tot ce puteti spune este: ,,Viteza acestei particule este de 900 de kilometri pe ora relativ la aer, sau relativ la Luna, sau relativ la frontul unei unde de cu- tremur”, Acest lucru este cu totul rezonabil si povestea s-ar fi oprit aici, daca n-ar fi existal anumite curiozitati in comportarea luminii, observate de un pictor cu ochi patrunzator, Fran- ciscus Grimaldi care a fost angajat oficial chiar de cei doi papi cu care Galilei a avut necazuri. Limmina Grimaldi a observat ca in jurul si chiar in interiorul umbrei unui obiect opac exista cateva inele sau franje. Dar cei mai multi oameni presu- puneau ca lumina era o ploaie de par- licule minuscule. Aceastd idee se potrivea perfect in schema lui Galilei, a unei lumi de particule, si explica de ce lumina zboara fn linie dreapta si de ce umbrele reprezinta siluetele exacte ale obiectelor care le dau nastere. Dar nu explica franjele lui Grimaldi. Artistul a sugerat ci lumina este o substant& fluidi, care poate si cured putin in jurul si in spatele obiectelor §1 ca franjele rezulti din imprastierea micilor fneretituri care apar pe supra- fata fluidului, de la marginile unui obiect, in sensul de curgere, exact cum micile fneretituri de pe suprafata apei se imprastie de la marginile unei pietre in jurul cdreia curge un curent rapid. fn felul acesta a inceput si fie banuita natura ondulatorie a luminii, PRINCIPIUL LUI GALILEI/3 Figura 1-3. Miscarea lina in linie dreapta nu influenteazd ceea ce se intampla in interiorul incintei. Afi putea crede ca acest lucru este evi- dent, totusi, pe vremea lui Galilei, era o idee noud.4/PRINCIPIUL RELATIVITATII LUMINA/ 5 Figura 1-4, Dacé lumina este o ploaie de mici bile, atunci un obiect ar trebui | sd ecraneze complet zona din spatele sau, aga cum este ilustrat aici. Ca sa realizafi acest experiment, avefi nevoie de o sursa punctiformd de humind. Soarele sau un bec nu sunt surse punctiforme, Lasaji deci lumina sa treacd printr-o gaura cat un varf de ac; gaura va fi sursa punctiforma. eens. Figura 1-5. Dar, de fapt, zona din spatele unui obiect nu este complet ecranatd. Daca va vefi uita de foarte aproape, vefi vedea cdi are pe margine inele de lumind., LUMINA/7 6/ PRINCIPIUL RELATIVITA TIL Pe masura ce teoria s-a dezvoltat ulterior, lumina a fost considerati mai exact ca o vibratie ce se transmite <5 prin spatiu, si nu ca o curgere de % fluid. (Totusi, efectele de curgere ne LON vor readuce la firul rosu al acestei ee Ne istorisiri.) Marea utilitate a teorici ondulatorii a luminii a fost ca a aritat \, \ de ce lumina poate ocoli mici obsta- cole — undele se imprastie — si de ce lumina nu apare uneori acolo unde ne-am astepta ca ar trebui sa apara — undele se pot anula. : a a Teoria ondulatorie a luminii expli- . ay ‘. c& haloul pe care il vedeti cand priviti : x mici surse stralucitoare de lumina printr-un orificiu cat un varf de ac Figura 1-6. Remarcafi imprastierea dintr-o folie de aluminin sau printr-o undelor in zona ecranatd, cu apd perdea transparenta. Teoria ondulato- linistita, din spatele pietrei, rie explicia. si de ce este invizibil abu- rul in imediata vecinatate a cogului unei locomotive sau a ciocului unui ceainic. Dar mai convingator decat orice este faptul cA teoria ondulatorie l-a célauzit pe un profesor de fizica, ce incerca sa o ilustreze clevilor sai, catre constructia unui dispozitiv elec- tric care sé producd unde de lumina de marime adecvataé unei demon- stratii. Dispozitivul creat de Profe- sorul Hertz in 1887 pentru elevii sai s-a dovedit a fi primul transmitator de unde radio. x Figura 1-8. Acesie unde se combina astfel incdt sa se intdreascd una pe alta. Asta inseamnd ca undele ce se compun sunt tn faza. Figura 1-9, Aceste unde se combina astfel incdt sa se anuleze una pe alta. Asta inseamnd cd undele ce se com- Fe ae pun sunt defazate. Undele sunt defa- zale exact cu o jJumatate de ,,ser- puire” (180 de grade), ceea ce pro- duce o interferen{a distructiva com- oof pleta. Dar acest lucru pare o violare a conservarii energiei. Daca lumina anuleaza lumina, unde pleaca ener- SRN aren gia? S-a constatat ca ori de cate ori lumina anuleazd lumina intr-un loc, exista un alt loc — de obicei foarte apropiat — unde lumina intdreste | lumina si toata energia ce lipseste dintr-un loc apare in celalalt. Acest lucru este adevarat pentru sunet, ecu : unde de apa si once alt fel de unde: eT bai Figura 1-7. Realizaji un orificiu cat un varf de ac intr-o folie de aluminiu, Apoi plimbafi-va seara si privifi prin gaurd la luminile indepartate de pe strada.