Ambalarea laptelui

AMBALAJE FOLOSITE PENTRU AMBALAREA LAPTELUI

Alegerea sistemului corespunzator de ambalare a unui produs si

selectareamaterialelor necesare pentru confectionarea acestora nu se poate face decat
luand inconsiderare conexiunea mai multor factori cum sunt: cerintele impuse de buna
conservare a produselor, interactiunile dintre aliment si mediul de ambalare, dintre
mediul de ambalaresi invelitoare, dintre ambalaj si mediul exterior. Aceste conexiuni
evidentiaza interactiunilecomplexe dintre diferitele componente ale sistemului.

In ultimii ani ambalajul s-a transformat dintr-un auxiliar al produsului intr-un

produs industrial ce reprezinta un tot unitar de componente interconectate, un set
organizatde cunostinte si conceptii, un mod ordonat de actiune, vizand in ansamblu
realizarea optimaa unor obiective economice specifice. In corelatia dintre aliment si
ambalaj, rolul esentialrevine alimentului, el determinand alegerea materialului potrivit,
corespunzator naturii sale,felul ambalajului si metodele de ambalare adecvate.

In cazul materialelor pentru ambalarea produselor alimentare este necesar sa se

tinaseama de faptul ca prin contactul acestora cu produsul sau prin reactiile chimice ce
intervin,materialele respective, pot influenta schimbarea compozitiei alimentului,
contaminareachimica sau microbiologica a produselor.

In vederea inlaturarii acestor fenomene nedorite este necesar ca materialele

deambalare sa fie judicos alese, sa fie bine curatate si eventual sterilizate. Cantitatea
limita desubstanta care poate fii cedata produlsui trebuie determinata si limitata la un
nivel care sanu produca o schimbare a proprietatilor acestuia.

Natura materialelor de ambalare pot influenta pozitiv sau negativ

permeabilitatea lavaporii de apa, gaze, lumina, etc.

Laptele este un aliment ce contine toate principiile nutritive si care

esterecomandat la toate varstele. Datorita compozitie sale, laptele este perisabil si
expus lalumina isi pierde din valoarea nutritiva.
 O data ambalat, laptele trebuie protejat de lumina - atat naturala cat si
artificiala-deoarece poate avea un efect distructiv asupra multor vitamine (in special
asupravitaminei B2).

Laptele este lichid, ceea ce inseamna ca necesita un recipient in fiecare stadiu

detransport de la vaca la consumator. In stadiul incipient al dezvoltarii pietei laptelui,
ugerulvacii era folosit ca recipient pentru toate scopurile. Vaca, tinuta in staulul
orasului, eraadusa la usa clientului pentru a fi mulsa. In unele cazuri, laptele era vandut
intr-un magazinadiacent grajdurilor. In multe orase europene, puteau fi gasiti crescatori
de vaci pana dupaPrimul Razboi Mondial, dar, din motive economice si de igiena, acestia
au disparut.Aceasta tendina pare a fi inevitabila pentru industria produselor lactate la
nivel mondial iva fi cu sigurana aplicata si n oraele din arile n curs de dezvoltare,
unde inca mai existacrescatori de vaci.

Cresterea cererii de lapte in orase si costul de productie ridicat al laptelui

ininteriorul oraselor a condus la dezvoltarea probabil in jurul anilor 1860-1870
recipientelor adecvate pentru fiecare stadiu de comercializare si distributie. Astfel,
auaparut cutiile de metal, prevazute cu un capac si cu o capacitate de aproximativ 80 de
litri.Introducerea acestui tip de recipient inlesnea transportul feroviar din zonele rurale
in orase,ceea ce a contribuit la dezvoltarea rapida a distributiei laptelui. Recipiente
similare eraufolosite pentru comertul cu amanuntul, laptele fiind turnat in recipientul
clientului pe stradasau la usa acestuia.

Primul pas important in ceea ce priveste ambalarea laptelui destinat comertului

cuamanuntul, a fost facut in ultimii ani ai secolului al XIX lea, odata cu introducerea
procesului de sterilizare, iar ambalajul de sticla a format o parte integrala si esentiala
acomertului cu amanuntul. In a treia decada a secolului al XX-lea, imbutelierea laptelui
pasteurizat a cunoscut o dezvoltare rapida, mai intai in America si imediat dupa, in
Europa.Ambalajul de sticla a ramas neschimbat pana in anul 1933, cand a fost introdus
primulcarton confectionat din hartie cerata. Dezvoltarea si introducerea materialelor de
plastic pentru ambalare in industria laptelui, atat simple, cat si combinate cu hartie, a
dus la ovarietate de recipiente potrivite pentru pastrarea si comercializarea laptelui
lichid..

Tratamentele termice ale laptelui se clasifica in

Pasteurizare
Sterilizare (in sticla)
Tratamentul UHT (temperatura ultraridicata) integrat cu ambalarea
aseptica
 Pasteurizarea (incalzirea laptelui la temperatura de 72o C timp de 15
secunde)indeplineste urmatoarele obiective:

Protectia sanatatii publice prin distrugerea bacteriilor patogene

Pastrarea calitatii laptelui prin distrugerea majoritatii microorganismelor
Asigurarea unui produs care poate fi pastrat mult timp, fara a i se altera
calitatea

Sterilizarea (in sticla) este un temen aplicat procedeului termic care are un efect
dedistrugere a bacteriilor mult mai mare decat in cazul pasteurizarii. Desi nu duce
lasterilitate, da laptelui procesat un termen de valabilitate mai lung. Acest lucru se
realizeaza partial prin utilizarea unui tratament termic mai sever (aproximativ 110 C
timp de 20-30min) si, partial, prin aplicarea tratamentului dupa ce sticla este umpluta si
sigilata ceea ceelimina riscul de contaminare in timpul ambalarii. Ca rezultat al timpului
de expunere laaceasta temperatura ridicata, produsul are o aroma de fiert si o
pronuntata culoare maro.

Tratamentul UHT este un procedeu cu un puternic efect de distrugere a

bacteriilor,dezvoltat ca un proces de flux continuu, in care laptele este incalzit la 135-
150oC pentruaproximativ 2 secunde. Acest tratament trebuie sa fie combinat cu
ambalarea aseptica inrecipiente sterile. Laptele UHT are o aroma de fiert mai putin
pronuntata, iar culoarea nueste maro.

Laptele pasteurizat are un termen de valabilitate de cateva zile la temperaturi

sub10oC. Laptele starilizat la slicla , in mod normal, poate fi tinut cateva saptamani, iar
lapteleUHT ambalat aseptic poate fi pastrat cateva luni, in ambele cazuri la temperatura
camerei,cu conditia de a nu desface ambalajul. Dupa deschidere, sterilitatea produsului
este pierdutasi termenul de valabilitate devine apropiat de cel al laptelui pasteurizat.
 Vanzarea de lapte nepasteurizat se intalneste rar in tarile cu o industrie a
produselor lactate dezvoltata si, adesea, interzisa prin lege. Cu toate acestea, exista
unele tari undelaptele cumparat este fiert la domiciliu ca un obicei comun, chiar daca
laptele crud este laun standard ridicat de igiena. In astfel de cazuri, tratamentul termic
in fabrica de lactate poate fi considerat ca o cheltuiala inutila si nu este cerut de lege.
Acesta este cazulElvetiei, desi, chiar si acolo, in ultimii ani, cota de lapte tratat termic
in totalul vanzarilor este in crestere.

Ambalaje returnabile

Pentru laptele pasteurizat: sticle cu gat larg (36 - 40 mm), adecvate pentru
sigilarecu capace de folie de aluminiu, formeaza sistemul cel mai comun pentru
ambalarealaptelui pasteurizat in recipiente returnabile. Sticlele sunt introduse in lazi,
de obicei dinmaterial plastic. Lazile au diviziuni interne, astfel incat sticlele sa nu fie in
contact una cucealalta, pentru a minimiza riscul de spargere. Acestea sunt concepute
pentru interblocare,astfel ncat poate fi construita o stiva stabila. Capacitatea sticlelor
este de obicei de jumatate de litru si de un litru, dar un exista un standard pentru acest
lucru.

Laptele sterilizat in sticle sticlele folosite pentru sterilizarea lapteluiau

gaturiinguste (26 mm), sigilarea lor fiind mult mai eficienta. Pentru sigilarea lor sunt
folositecoroane prefabricate. Aceste sticle trebuie sa fie capabile sa reziste atat la
socurilemecanice din timpul manevrarii, cat si la socurile termice la care sunt supuse in
timpulsterilizarii si in timpul racirii. In timpul sterilizarii, laptele din sticla se dilata mai
multdecat capacitatea sticlei, aerul din interior se comprima, iar presiunea din interior
devinemai mare decat presiunea externa. In timpul racirii, laptele se comprima,
rezultand astfel unvid intre lapte si capacul sticlei. Asadar, este foarte important ca,
capacul sa fie inchisermetic.

Laptele pasteurizat in cutii de metal cutia de aluminiu folosita pentru

ambalarealaptelui s-a dovedit a fi satisfacatoare si, de la inceputul celei de a doua
jumatati a secoluluitrecut a inlocuit rapid cutiile mici din otel folosite anterior. In ultimii
ani, au fost introdusecutii de polietilena de inalta densitate in cateva tari, dar nu s-au
dovedit populare dindiferite motive. Cele mai frecvente sunt cutiile cu capace care nu
necesit garnituri decauciuc. Din cauza unor probleme mecanice aparute la spalarea
capacelor ataate la cutii culanturi, acestea nu mai sunt utilizate. Capacitatea cutiilor de
aluminiu este de 40 de litri.

Ambalaje de unica folosinta

Trasatura comuna a recipientelor de unica folosinta este ca, dup golire,

acesteasunt aruncate.Acest fapt are un impact semnificativ asupra construirii,
organizarii sieconomiei intregii intreprinderi producatoare de lapte. Astfel nu mai exista
departamentede colectare si spalare a ambalajelor de lapte doar in cazul lazilor, dar
chiar si acestea potfi inlocuite cu un singur serviciu de livrare ambalaje, tavi sau cutii.

De obicei exista doua tipuri de ambalaje de unica folosinta: cutii de carton si

pungide plastic.

Pungile de plastic sunt, de obicei, in forma de perna si fabricate din folie de

polietilena cu densitate scazuta. Acestea pot fi unice sau conuri de film duble sau tuburi
plate, acestea din urma nenecesitand cusatura longitudinala la masina de
ambalare.Materialul trebuie sa fie colorat pentru a reduce transmisia luminii.

In cazul cutiilor de carton, TetraPak, materialul folosit este polietilena filmata

pesuport de hartie presata; in versiunile aseptice este incorporata in mod normal o folie
dealuminiu. O metoda de a face cutii de carton este aceea de a avea cutii pre-formate
sau pre-taiate, gata pentru transformarea intr-un recipient cu un fronton in partea
superioara, dar, ingeneral, acestea sunt mai scumpe. Alt metod de a face o cutie de
carton este de a formaun tub dintr-o rola de material, cusatura este longitudinala, se
umple cu lapte si apoi se facsigilii transversale. Alternativ, tuburile pot fi taiate si
formate in cutii de carton inainte deumplere si sigilare.

Celuloza copacilor reprezinta singura sursa de materie prima care poate fi

continuuregenerata. Acesta este motivul pentru care Tetra Park colaboreaza numai cu
furnizoricertificati in domeniul forestier. Acestia la randul lor sunt auditati de catre o
autoritateindependenta care asigura respectarea principiilor biodiversitatii. Pentru a nu
se crea undezechilibru in acest lant de evenimente se asigura totodata certitudinea
faptului ca ritmul plantarii copacilor il depaseste pe cel al defrisarii.

Ambalarea laptelui in Romania

In tara noastra, ambalajul laptelui la punga de plastic este cel mai des intalnit.
Aaparut insa o noua tendinta, cea a ambalarii laptelui in pet de un litru sau un litru si
jumatate, pastrand forma de sticla. Nici o firma nu s-a gandit sa se intoarca la
ambalarealaptelui in sticla, avand la baza motive psihologice. Acest forma de ambalare
ne trimite, poate, cu gandul la perioadele mai sumbre ale economiei tarii noastre. Insa,
ambalarealaptelui in sticla, este mult raspandita in vest, pozitionand in mintea
consumatorilor un lapte bio, sanatos, care nu contine aditivi alimentari. O tendinta
inovatoare a ambalajului amregasit-o la firma Frisland prin laptele Milli. Ambalajul
utilizat este punga de polietilena,intr-o forma mai stabila si care prezinta la un capt un
maner pentru a facilita manuirea produsului