04.02.

2016 Ghidul
imobilizarilor
corporale si
necorporale
Actualizat 2016

Delia Mircea
PROIECT CAPLINE SRL
Continut

1.Registre de mijloace fixe .........................................................................................................3

2.Clasificari si definitii ................................................................................................................3
3.Durata de viata........................................................................................................................4
4.Metoda de amortizare ............................................................................................................5
5.Conturile contabile .................................................................................................................7
6.Contabilitatea si gestiunea .....................................................................................................9
7.Operatiuni .............................................................................................................................10
7.1.Aditii ............................................................................................................................... 10
7.2 Imbunatatiri....................................................................................................................11
7.3 Iesiri ................................................................................................................................ 13
7.3.1 Casarea ....................................................................................................................13
7.3.2 Vanzarea ..................................................................................................................17
7.3.3. Sponsorizarea .........................................................................................................17
7.4 Trecerea in conservare ...................................................................................................18
7.5.Inregistrarea amortizarii lunare .....................................................................................19
7.6.Reevaluarea activelor imobilizate ..................................................................................20
8.Investitii in curs de executie .................................................................................................24
9.Imobilizari necorporale .........................................................................................................25
9.1.Cheltuieli de constituire .................................................................................................28
9.2.Cheltuieli de dezvoltare .................................................................................................28
9.3.Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare .29
9.4.Fondul comercial ............................................................................................................30
9.5.Alte imobilizari necorporale ...........................................................................................30
10.Documente utilizate in evidenta mijloacelor fixe ............................................................... 31
10.1.Procesul verbal de receptie..........................................................................................31
10.2.Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe .........................................32
10.3.Fisa mijlocului fix ..........................................................................................................33
10.4.Bonul de miscare ..........................................................................................................34

1
11. Structura registrului de mijloace fixe .................................................................................35
12.Inventarierea.......................................................................................................................37
13.Mijloacele fixe destinate prevenirii accidentelor si bolilor profesionale ...........................41
14. Cheltuieli ulterioare achizitiei unei imobilizari corporale ..................................................41
15.IAS-uri..................................................................................................................................43
15.1. IAS 16 Imobilizari corporale ........................................................................................43
15.2.IAS 38 Activele intangibile ...........................................................................................46
16. Catalogul mijloacelor fixe...................................................................................................47
17.Amortizarea fiscala .............................................................................................................49
18.Imobilizari achizitionate in leasing ......................................................................................53
20. Taxe locale pentru active imobilizate ................................................................................56
20.1.Taxe pe cladiri ..............................................................................................................56
20.1.1. Impozitul pe cladiri ............................................................................................... 56
20.1.2.Taxa pentru autorizatia in constructie ..................................................................58
20.2. Impozitul pe teren .......................................................................................................58
20.3.Taxa asupra mijloacelor de transport ..........................................................................58
20.4. Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate ...................................................59
21. Impozitul pe constructii .....................................................................................................59
22. Contraventii .......................................................................................................................60
Anexa 1. Proces verbal de receptie .........................................................................................62
Anexa 2 Proces verbal de punere in functiune ........................................................................64
Anexa 3. Fisa mijlocului fix .......................................................................................................66
Anexa 4. Bon de miscare ..........................................................................................................67
Anexa 5 Lista de inventariere ..................................................................................................68
Anexa 6. Registrul numerelor de inventar ...............................................................................69
Anexa 7 Proces verbal de scoatere din functiune ...................................................................70

2
1.Registre de mijloace fixe

Nu intamplator am inceput cu acest capitol, deoarece in functie de stabilirea registrelor de

mijloace fixe depinde modul de organizare a activitatii pe viitor.

O entitate poate avea doua registre de mijloace fixe :

unul contabil si
unul fiscal.

Primul serveste pentru a calcula amortizarea contabila , conform legislatiei contabile (Ordinul
1802/2014 , actualizat) . Amortizarea contabila este cea care apare in balanta de verificare.

Registrul fiscal este registrul pe baza caruia se calculeaza amortizarea fiscala, conform
precizarilor din Codul fiscal.

Sunt multe societati, de regula mai mici , dar nu numai, care folosesc un singur registru de
mijloace fixe cel fiscal. Amortizarea inregistrata in contabilitate este si cea luata in calcul la
determinarea impozitul pe profit.

2.Clasificari si definitii

I. Din punct de vedere contabil , activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii
economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an, adica sunt acele active
destinate utilizarii pe o baza continua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul desfasurarii
activitatilor entitatii. Beneficiile economice viitoare la care face referire definitia reprezinta
potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de
numerar catre entitate.

II. Din punct de vedere fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii,

pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la
data intrarii in patrimoniul contribuabilului. In prezent aceasta valoare este de 2.500 lei.

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

3
Prin urmare, din punct de vedere fiscal, apare o restrictie suplimentara reprezentata de
pragul de 2.500 lei.

Astfel, anumite societati utilizeaza doua registre de mijloace fixe . In registrul fiscal se
inregistreaza si se depreciaza bunurile cu durata de utilizare mai mare de un an si cu valoarea
de intrare mai mare sau egala cu 2.500 lei. Deprecierea calculata nu se inregistreaza in
contabilitate ci este considerata o evidenta externa, utilizata lunar/trimestrial pentru calculul
impozitului pe profit. Pentru inregistrarea in contabilitate, se utilizeaza un alt registru , care
functioneaza in oglinda cu primul, insa nu mai exista pragul de 2.500 lei pentru recunoasterea
ca mijloc fix. Astfel , in gestiune pot sa existe situatii in care un bun care valoreaza peste 2.500
lei sa fie tratat ca si obiect de inventar (trecut pe cheltuiala la achizitie).

La alte societati, din contra, se utilizeza doar un singur registru, cel fiscal, in care se
inregistreaza toate bunurile cu valoare peste 2.500 lei si durata de utilizare mai mare de 1 an.

Imobilizarile sunt de trei tipuri :

imobilizari corporale;
imobilizari necorporale si
imobilizari financiare.

In acest ghid vom trata doar aspecte legate de primele doua tipuri.

3.Durata de viata

Din punct de vedere contabil prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata
utila, aceasta reprezentand:

a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate;
sau
b) numarul unitatilor produse sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute
de entitate prin folosirea activului respectiv.

Din punct de vedere fiscal, fiecare mijloc fix se incadreaza intr-o anumita categorie, iar pentru
fiecare categorie, prin HG 2139/2004 se stabileste un interval de ani, in cadrul caruia
societatea poate stabili o durata fixa , conform situatiei proprii.Astfel, un laptop se incadreaza
conform acestei HG sub codul 2.2.9 Calculatoare electronice si echipamente periferice.
Masini si aparate de casa, control si facturat pentru care durata de viata normata este intre
2 si 4 ani. Societatea poate alege orice durata de viata din cadrul acestui interval pentru a
calcula amortizarea fiscala. La firmele mai mari, cu personal tehnic, se poate numi o comisie
4
tehnica pentru stabilirea duratelor de viata in cadrul intervalului.

Diferenta intre durata de viata contabila si fiscala este urmatoarea: daca entitatea estimeaza
ca va utiliza laptopul 5 ani, atunci din punct de vedere contabil, trebuie sa il deprecieze pe o
perioada de 5 ani (numita si durata de viata utila). Din punct de vedere fiscal, trebuie sa aleaga
o durata intre 2- 4 ani.

Cele mai multe firme nu se complica cu mentinerea a doua registre de mijloace fixe si
utilizeaza ca durate de viata , duratele mentionate in HG 2.139.

4.Metoda de amortizare

Entitatile pot amortiza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele

regimuri de amortizare:

a) amortizarea liniara care presupune includerea uniforma in cheltuielile de exploatare

a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare
economica a acestora;

De exemplu, pentru un laptop cu valoare de intrare 2.700 lei si durata de viata 3 ani,
amortizarea calculata liniar este de 2.700 lei/3 ani = 900 lei/an, adica 225 lei/luna.

b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara

cu un anumit coeficient;

Prin aceasta metoda , in primii ani se obtine o amortizare mai ridicata decat cea calculata
prin amortizarea liniara. Amortizarea degresiva se calculeaza pana in momentul in care
aceasta valoare a amortizarii este mai mica sau egala cu aceea a amortizarii liniare (daca s-
ar folosi aceasta amortizare). Cand prin calcule, rezulta ca valoarea amortizarii degresive este
mai mica decat amortizarea liniara, valoarea care a mai ramas de amortizat se va imparti
uniform la numarul de ani ramasi.

Exemplu : Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date: valoarea de intrare: 35.0000 lei,
durata de functionare conform catalogului: 10 ani, cota anuala de amortizare: 100/10 =
10%;cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;

Amortizarea liniara, pe care o vom folosi ca reper este : 35.000 lei /10 an =3.500 lei/an

Calculul amortizarii degresive arata astfel:

5
 Anul Baza de calcul Cota Amortizarea anuala (baza de calcul * cota) Valoare ramasa
1 35,000.00 20% 7,000 28,000
2 28,000.00 20% 5,600 22,400
3 22,400.00 20% 4,480 17,920
4 17,920.00 20% 3,584 14,336
5 14,336.00 20% 2867.2 < 3.500 => 14.336/6 =2.389 11,947
6 11,947.00 2,389 9,558
7 9,557.67 2,389 7,168
8 7,168.33 2,389 4,779
9 4,779.00 2,389 2,390
10 2,389.67 2,389 0

Se observa ca in anul 5, prin aplicarea coeficientului ar rezulta o amortizare de 2.867,2 lei,

mai mica decat cea liniara (3.500 lei), prin urmare, din acest an, se va calcula o amortizare
egala cu valoarea ramasa impartita la durata ramasa.

c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in

cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a
imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la
valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de
utilizare ramasi.

Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a activului si,
intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la
50%, rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri
contabile.

Din punct de vedere fiscal este posibila aceasta metoda la anumite categorii de mijloace
fixe(echipamente tehnologice, respectiv masini, unelte si instalatii, precum si computere si
echipamente periferice ale acestora) si se considera a fi o facilitate fiscala acordata
intreprinderilor.

Daca laptopul din exemplul de la pct a) dorim sa il amortizam accelerat, atunci:

in anul 1: amortizarea = 50% * 2.700 lei = 1.350 lei pe an, iar pe luna: 1.350
lei/12 luni = 112,4 lei/luna ;

in fiecare din anii 2 si 3, amortizarea/an = 1.350lei/2 ani= 675 lei/an, iar pe luna
: 675 lei/12 luni = 56,25 lei /luna;

6
c) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii
justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

Metoda de amortizare se aplica de o maniera consecventa pentru toate activele de aceeasi

natura si avand conditii de utilizare identice, in functie de politica contabila adoptata.

5.Conturile contabile

In planul general de conturi , imobilizarile sunt cuprinse in clasa 2, si reflectate pe

Urmatoarele conturi (valabil de la 1 ianuarie 2015, potrivit OMFP 1802/2014):

20. IMOBILIZARI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire (A)

203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
(A)
206. Active necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizari necorporale (A)

21. IMOBILIZARI CORPORALE

211. Terenuri si amenajari de terenuri (A)

2111. Terenuri
2112. Amenajari de terenuri
212. Constructii (A)
213. Instalatii tehnice si mijloace de transport
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale (A)
215. Investitii imobiliare (A)
216. Active corporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (A)
217. Active biologice productive (A)

7
22. IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE APROVIZIONARE

223. Instalatii tehnice si mijloace de transport in curs de aprovizionare (A)

224. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale in curs de aprovizionare (A)
227. Active biologice productive in curs de aprovizionare (A)

23. IMOBILIZARI IN CURS

231. Imobilizari corporale in curs de executie (A)

235. Investitii imobiliare in curs de executie (A)

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280. Amortizari privind imobilizarile necorporale

2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare si evaluare a
resurselor minerale (P)
2807. Amortizarea fondului comercial (P)
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea constructiilor (P)
2813. Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport (P)
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale (P)
2815. Amortizarea investitiilor imobiliare (P)
2816. Amortizarea activelor corporale de explorare si evaluare a
resurselor minerale (P)
2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)

29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZARILOR

290. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

2903. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licentelor,
marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
8
 2906. Ajustari pentru deprecierea activelor necorporale de explorare si
evaluare a resurselor minerale (P)
2908. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)
291. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de
terenuri(P)
2912. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P)
2913.Ajustari pentru deprecierea instalatiilor si mijloacelor de
transport(P)
2914. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)
2915. Ajustari pentru deprecierea investitiilor imobiliare (P)
2916. Ajustari pentru deprecierea activelor corporale de explorare si
evaluare a resurselor minerale (P)
2917. Ajustari pentru deprecierea activelor biologice productive (P)
293. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
2931. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de
executie (P)
2935. Ajustari pentru deprecierea investitiilor imobiliare in curs de
executie (P)

6.Contabilitatea si gestiunea

Pentru inregistrarea si urmarirea mijloacelor fixe exista doua instrumente :

programul de contabilitate si
programul de gestiune.

Multe aplicatii informatice detin cele doua module legate intre ele, in sensul ca orice
modificare efectuata in gestiune se transfera automat ca si nota contabila in programul de
contabilitate.Un asfel de program informatic este SAP-ul, utilizat de firmele mari si in special
de catre multinationale.

Firmele mici de regula au un program de contabilitate si un modul de gestiune separat, sau

tin evidenta imobilizarilor in excel.

In gestiune, practica arata ca este foarte util sa li se atribuie imobilizarilor un numar de

inventar care se poate lipi ca eticheta pe bunul respectiv si care usureaza procesul de
inventariere precum si gasirea bunurilor in cazul unui control. Anumite sisteme permit chiar
generarea unor coduri de bare pe etichete, astfel, se eficientizeaza inventarierea prin
utilizarea unui cititor de cod de bare.
9
Totodata , gestiunea poate fi organizata pe locatii, pe activitati, sau pe centre de cost.
Aceasta permite calcularea anumitor indicatori de eficienta pe tipuri de activitati,
departamente, etc.

Numerele de inventar

Ordinul nr. 2.634/2015 precizeaza cateva aspecte legate de etichetarea mijloacelor fixe.

Astfel:

In scopul asigurarii controlului asupra existentei mijloacelor fixe, se atribuie fiecarui mijloc
fix, care constituie obiect de evidenta, un numar de inventar in momentul intrarii in unitate
prin achizitionare, construire, confectionare, transfer etc. (cu exceptia celor luate cu chirie),
care se consemneaza in registrul numerelor de inventar.

Numerotarea mijloacelor fixe in cadrul registrului se face, de regula, in ordinea succesiva a

numerelor si/sau pe grupe de mijloace fixe.

Numarul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaza sa fie trecut in toate documentele
care privesc mijlocul fix respectiv.

Modul de imprimare al numarului pe obiecte se stabileste prin proceduri proprii ale

entitatii.

7.Operatiuni

La activele imobilizate exista cateva operatiuni standard care se pot efectua si care vor fi
descrise mai jos .

7.1.Aditii

Aceasta operatiune inseamna achizitia de mijloace fixe. La orice achizitie trebuie sa verificam
daca bunul achizitionat este de sine statator sau daca este o imbunatatire adusa unui mijloc
fix existent in entitate.

La achizitia de mijloace fixe noi, firmele neplatitoare de TVA includ in valoarea de achizitie si
TVA-ul .

Ca exemplu, monografia contabila in cazul unei achizitii unui obiect de mobilier la valoarea
10
facturata de 3.000 lei plus TVA, este :

la platitor de TVA :

% = 404 Furnizori de imobilizari 3.600

214 Mobilier, aparatura birotica, 3.000
4426 Tva deductibila 600

la neplatitor de TVA:

214 Mobilier, aparatura birotica, = 404 Furnizori de imobilizari 3.600

Prima firma va deprecia bunurile pornind de la suma de 3.000 lei, in timp ce a doua va
deprecia mobilierul pe baza unei valori de 3.600 lei.

Nota : pentru a reflecta datoria catre furnizorii de imobilizari se utilizeaza contul 404
Furnizori de imobilizari.
Asa cum spuneam la inceput, in contabilitate se pot inregistra imobilizari corporale cu
valoarea initiala sub limita de 2.500 lei.

De exemplu, o entitate platitoare de TVA ,achizitioneaza o instalatie tehnica in valoare de

2.200 lei plus TVA 20%. Durata de utilizare economica estimata este de trei ani.

a) Inregistrarea activului:

% = 404 Furnizori de imobilizari 2.440

2131 Echipamente
tehnlogice 2.200
4426 Tva deductibila 440

b) Amortizarea lunara ( 2.200 lei/ 36 luni = 61 lei)

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor=2813Amortizarea

instalatiilor 61

7.2 Imbunatatiri

Asa cum precizam la punctul 7.1 , o achizitie de bunuri nu trebuie neparat sa se concretizeze
intr-un mijloc fix de sine statator (cu numar de inventar nou). In cazul in care achizitia pe
care am efectuat-o are ca scop imbunatatirea parametrilor de functionare a unui mijloc fix
11
 existent , solutia este majorarea valorii de intrare a mijlocului fix existent cu valoarea
imbunatatirii si deprecierea noii valori pe durata ramasa .

In gestiune , daca avem un numar de inventar , de exemplu :

Nr inventar Descriere Valoare de Data intrarii Durata Durata

intrare ramasa consumata

1000 Masina de 60.000 lei 01.01.2011 5 ani 1 an

infoliat

la care am facut un upgrade in suma de 20.000 lei, putem proceda in gestiune in doua
feluri :

a) majoram valoarea intrare a mijlocului fix 1000 rezultand :

Nr inventar Descriere Valoare de Data intrarii Durata Durata

intrare ramasa Consumata
1000 Masina de 80.000 lei 01.01.2011 5 ani 1 an
infoliat

Cei 80.000 lei se vor deprecia pe durata ramasa de 5 ani ;

b) cream un sub-numar de inventar astfel:

Nr Sub-numar Descriere Valoare de Data Durata Durata

inventar intrare intrarii ramasa consumata
1000 0 Masina de 60.000 lei 01.01.2011 5 ani 1 an
infoliat
1000 1 Imbunatatire 20.000 lei 01.04.2012 5 ani 0
masina

In ambele cazul, efectul este acelasi. Alegerea unei variante tine si de posibilitatile aplicatiei
informatice, de dimensiunea firmei, etc. Daca optam pentru a doua varianta va fi mai usor
atunci cand dorim sa vedem toate intrarile din cursul unui an sa dam filtru pe data intrarii
alegem anul si obtinem raportul. In varianta a) ne va aparea doar data de intrare a mijlocului
fix parinte (care poate fi din an precedent) si va fi mai complicat sa stabilim aditiile.
12
De asemenea, in cazul a) unele aplicatii informatice nu sunt setate sa calculeaze amortizarea
imbunatatirii pornind de la durata ramasa a mijlocului fix initial, ci reconsidera valoarea
regularizand suma in prima luna in care se adauga imbunatatirea. Concret, prin exemplul de
mai sus, daca mergem pe varianta a), un calcul corect al amortizarii lunare dupa efectuarea
imbunatatirii este :

80.000 lei / (5 ani * 12 luni) = 1.333 lei /luna

Un calcul gresit ar fi ca presupunand ca durata scursa a parintelui este de 1 an, aplicatia sa

recalculeze 80.000 lei / 6 ani (durata totala de viata) = 13.333 lei/an, pe care o compara cu
cat s-a inregistrat pana acum : 60.000 lei/6 ani = 10.000 lei, iar in prima luna de efectuare a
imbunatatirii , adauga aceasta suma de 13.333 lei-10.000 lei = 3.333 lei la cheltuiala din prima
luna cu deprecierea (calculata ca 80.000 /(6 ani* 12 luni ) = 1.111 lei) in luna in care se
efectueaza imbunatatirea.

7.3 Iesiri

Un mijloc fix poate iesi din gestiune prin :

- casare
- vanzare
- sponsorizare
- lipsa la inventar care va fi tratata separat in capitolul 12

7.3.1 Casarea

7.3.1.1.Monografii contabile

Un exemplu de monografie contabila in cazul casarii unui server cu valoare de intrare 5.000
lei si amortisment cumulat la data casarii de 4.500 lei este :

% = 214 Mobilier, aparatura birotica, 5.000

2814 Amortizarea altor imobilizari corporale 4.500
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 500

Casarea se refera la acele imobilizari care exista in gestiune dar care nu mai sunt utilizabile,
si nu la scoaterea din gestiune a unor echipamente prin alte mijloace: vanzare, sponsorizare,
lipsa din gestiune.

Obligatoriu, la casare trebuie sa intocmim procesul verbal de casare, document prezentat in

13
anexa 7.

La casare trebuie sa avem in vedere si aspectele fiscale in ce priveste cheltuiala nedeductibila

cu valoarea ramasa neamortizata si ajustarea TVA-ul aferent bunurilor de capital.

7.3.1.2. Ajustarea TVA in cazul bunurilor de capital la casare

Conform art. 305 din Codul fiscal 2016 , bunurile de capital reprezinta :

orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are
durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin
hotarare a Guvernului (in prezent limita este de 2.500 lei), precum si

operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv

reparatiile ori lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de
operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau al oricarui alt
contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane cu conditia ca
valoarea fiecarei transformari sau modernizari sa fie de cel putin 20% din valoarea bunului
imobil/partii de bun imobil dupa transformare/modernizare.

Atentie !

Nu sunt considerate bunuri de capital activele corporale fixe amortizabile a caror durata
normala de utilizare stabilita pentru amortizarea fiscala este mai mica de 5 ani;

Activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului
sunt considerate bunuri de capital la locator/finantator daca limita minima a duratei normale
de utilizare este egala sau mai mare de 5 ani;

Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital reprezinta taxa achitata sau datorata,
aferenta oricarei operatiuni legate de achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau
modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitata sau datorata, aferenta repararii ori
intretinerii acestor bunuri sau cea aferenta achizitiei pieselor de schimb destinate repararii
ori intretinerii bunurilor de capital.

Cum se ajusteaza taxa ?

Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile

privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute mai
jos:
14
a) pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat
cele prevazute la lit. b);

b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si
pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari
sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat
sau modernizat.

Perioada de ajustare incepe:

a) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru
bunurile de capital mentionate la lit. a) de mai sus, daca acestea au fost achizitionate sau
fabricate dupa data aderarii;

b) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile de

capital prevazute la lit. b) alin anterior, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma
integrala a
taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata
inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior
anului aderarii;

c) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile de

capital prevazute la lit. b) alin anterior, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma
integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau
datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de
proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior
anului aderarii;

d) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa
transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital
prevazute la lit. b) alin. anterior, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a
bunului imobil transformat sau modernizat, si se efectueaza pentru suma taxei deductibile
aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente
respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca
anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior
aderarii.

Conform Normelor metodolgice nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente

bunurilor de capital, in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui
bun de capital este mai mica de 1.000 lei.

15
Exemplu: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a carui durata normala de functionare
este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2013, in valoare de 10.000 lei + TVA (24% = 2.400 lei),
si deduce 2.400 lei.

La data de 2 decembrie 2015, mijlocul fix este casat. In acest caz exista o ajustare in favoarea
statului, in valoare de trei cincimi din 2.400 lei, respectiv 1.440 lei.

Registrul bunurilor de capital

In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile

sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare
bun de capital, urmatoarele informatii:

a) data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;

b) valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
d) taxa dedusa;
e) ajustarile efectuate ;

7.3.1.3. Deductibilitatea cheltuielilor cu valoarea ramasa

Conform prevederilor normelor metodologice la art 28 ali 7 din Codul fiscal, cheltuielile
inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt
cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului
respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate,
prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.

Prin urmare, pentru a fi deductibila cheltuiala cu valoarea ramasa neamortizata, trebuie sa se

realizeze ambele etape :atat dezmembrarea cat si valorificarea, aceasta din urma generand
venituri taxabile.

Valoarea imobilizarilor necorporale/corporale in curs de executie care nu se mai finalizeaza si

se scot din evidenta pe seama conturilor de cheltuieli, in baza aprobarii/deciziei de sistare sau
abandonare, precum si valoarea ramasa a investitiilor efectuate la mijloacele fixe
concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, in situatia in care contractele se
reziliaza inainte de termen, reprezinta cheltuieli nedeductibile, daca nu au fost valorificate
prin vanzare sau casare.
16
7.3.2 Vanzarea

Vanzarea presupune doua etape :

-scoaterea din gestiune a imobilizarii care se efectueaza ca si in cazul casarii;

-inregistrarea facturii de vanzarea a bunului;

Se vinde un bun din gestiune la pretul de 1.000 lei plus TVA.

-la platitori de TVA:

4111 Clienti = % 1.200

7583 Venituri din vanzarea activelor.. 1.000
4427 Tva colectata 200

-la neplatitori de TVA:

4111 Clienti = 7583 Venituri din vanzarea activelor 1.200

7.3.3. Sponsorizarea

Presupunem ca se incheie un act de sponsorizare pentru 10 calculatoare cu valoarea

contabila cumulata de 19.000 lei , amortisment cumulat de 15.000 lei.

Notele contabile sunt:

214 Mobilier, aparatura birotica,

% = 19.000
2814 Amortizarea altor imobilizari.. 15.000
6582 Donatii si subventii acordate 4.000

Tva la sponsorizari

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii
nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii

17
bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
cei care acorda burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit
datorat la nivelul valorii minime dintre urmatoarele:
1. valoarea calculata prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri;
2. valoarea reprezentand 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea
inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

TVA se colecteaza doar la valoarea care depaseste criteriile de incadrare de mai sus.

De exemplu, in cazul de mai sus, daca limita ar fi de 3.000 lei, atunci la suma de 4.000 lei-
3.000 lei = 1.000 lei se colecteaza TVA cu nota :

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 4427 Tva colectata 200 lei

Deductibilitatea cheltuielilor cu sponsorizarea

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca
aceste cheltuieli insumate indeplinesc criteriile prevazute mai sus.

7.4 Trecerea in conservare

Din punct de vedere contabil, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in
conservare, in functie de politica contabila adoptata, entitatea inregistreaza in
contabilitate o cheltuiala cu amortizarea sau o cheltuiala corespunzatoare ajustarii pentru
deprecierea constatata.

Noul cod fiscal aplicabil de la 1 ianuarie 2016 contine o prevedere noua cu privire la
mijloacele fixe trecute in conservare.

Astfel, art. 28 alin. 12 lit. k) din Legea 227/2015 (Noul cod fiscal) prevede ca : in cazul in
care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute in regim de conservare, in functie de politica
contabila adoptata, valoarea fiscala ramasa neamortizata la momentul trecerii in
conservare se recupereaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna
urmatoare iesirii din conservare a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala;

Reglementarile contabile date de Ordinul 1802/2014 prevad la paragraful cu exemple de

politici contabile si inregistrarea, pe perioada in care imobilizarile corporale sunt trecute in
18
conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzatoare ajustarii
pentru deprecierea constatata.

In cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor fiind
intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare.

7.5.Inregistrarea amortizarii lunare

Dupa rularea amortizarii in programul de gestiune, se inregistreza si in contabilitate

cheltuiala lunara.

Exemplu :

Valoare Data punerii

de in Amortizare Luna primei
Durata de viata
Denumire Intrare (luni) functiune lunara amortizari
Laptop 2,700 36 10.01.2012 75 februarie 2012

Amortizare Amortisment Valoare

Luna lunara Valoare de intrare cumulat ramasa
februarie 2012 75 2,700 75 2,625
martie 2012 75 2,700 150 2,550
aprilie 2012 75 2,700 225 2,475
.. 2,700
decembrie
2013 75 2,700 2,625 75
ianuarie 2014 75 2,700 2,700 -

Notele contabile lunare sunt:

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2814 Amortizarea

altor imobilizari corporale 75 lei

19
7.6.Reevaluarea activelor imobilizate

O entitate poate proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul

exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa,
cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel
exercitiu.

Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in

contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.

Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia reevaluarii
acesteia i se stabileste o noua valoare si o noua durata de utilizare economica,
corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare.

In cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat in notele
explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat
valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere.

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea

justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in
evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si
international.

Cum se trateaza amortizarea cumulata ?

La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este

tratata in unul din urmatoarele moduri:

a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat

valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta
metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;
sau

b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma
corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta
metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este
determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi
atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori
20
atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica
activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Cateva reguli de baza:

Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan
pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare
anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date
diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care
face parte trebuie reevaluate.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea
contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind
valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale
este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata

Nota : O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare,
aflate in exploatarea unei entitati.

Exemple de grupe de imobilizari corporale sunt: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave;
aeronave etc.

Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, din cauza ca nu exista
o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile
cumulate de valoare.
O piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) elementele comercializate sunt omogene;

b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati; si

c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.

Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata, valoarea
activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari,
din care se scad ajustarile cumulate de valoare.

In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea

rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din
reevaluare, ca un subelement distinct in Capital si rezerve (contul 105 Rezerve din
reevaluare). Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele
explicative.
21
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar,
entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:

a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;

b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului

financiar;

c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei in vigoare;

d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare se transfera in contul 1175 Rezultatul
reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (cont nou introdus potrivit
prevederilor Ordinului 1802/2014 ) atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.

Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit
rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce
activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre
amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe
baza costului initial al activului.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se
trateaza astfel:

ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului

Capital si rezerve, daca nu a existat o descrestere anterioara
recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau

ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta

anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca
o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este
inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei
din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, cu minimul dintre
valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita
se inregistreaza ca o cheltuiala.
22
Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai
sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.

Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare

trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.

Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia
cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare
reprezinta castig efectiv realizat.

Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite

imobilizarii la incheierea acelui exercitiu financiar.

In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat

pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele
informatii:

a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;

sau

b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea
reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor
suplimentare de valoare.

Ca si element de noutate introdus din 2016 este politica referitoare la rezerva din reevaluare.

In cazul in care entitatea decide ca in cazul imobilizarilor corporale sa treaca de la metoda

reevaluarii la metoda costului, procedeaza la ajustarea sumelor evideniate in contul 105
Rezerve din reevaluare in funcie de modalitatea in care, pe perioada in care a fost
efectuata reevaluarea, a transferat sumele in rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul
reportat reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), astfel :
in cazul in care entitatea a avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare
in contul de rezultat reportat, pe masura amortizarii activului] va inchide rezerva din
reevaluare (soldul contului 105 Rezerve din reevaluare) pe seama imobilizarii careia ii
corespunde rezerva respectiva (articol contabil 105 Rezerve din reevaluare = 21 x
Imobilizari corporale);
in cazul in care entitatea care a avut ca politica contabila transferul rezervei din
reevaluare in contul de rezultat reportat] - la scoaterea din evidena a imobilizarii pentru care
s-a constituit rezerva respectiva, va proceda astfel:
23
- transfera din contul 105 Rezerve din reevaluare in contul 1175 Rezultatul reportat
reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare rezerva corespunzatoare sumelor
amortizate din valoarea imobilizarii;
- reduce valoarea imobilizarii cu rezerva din reevaluare aferenta valorii care nu a fost
amortizata (articol contabil 105 Rezerve din reevaluare = 21 x Imobilizari corporale).

In cazul in care entitatea modifica politica contabila aplicabila imobilizarilor corporale in

sensul ca decide sa treaca de la metoda reevaluarii la metoda costului aplica prevederile de
mai sus, ca si exceptie de la prevederea potrivit careia efectele modificarii politicilor contabile
aferente exerciiilor financiare precedente se inregistreaza pe seama rezultatului reportat
(contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile"), daca
efectele modificarii pot fi cuantificate.
In cazul in care entitatea decide ca in cazul imobilizarilor corporale sa treaca de la metoda
reevaluarii la metoda costului, va urmari ca aplicarea acestei opiuni sa nu conduca la
subevaluarea activelor respective, faa de valoarea care ar fi fost recunoscuta in bilan daca
acele imobilizari corporale nu ar fi fost reevaluate.
Aceste reguli se aplica indiferent daca reevaluarea a fost efectuata prin aplicarea unui indice
sau prin recalcularea valorii nete a imobilizarii.

8.Investitii in curs de executie

Imobilizarile in curs de executie pot fi : imobilizari corporale si investitii imobiliare.Incepand

cu 01.01.2015 nu mai exista imobilizari necorporale in curs de executie.

Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate in

regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de
achizitie, dupa caz.

Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate

dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.

Un exemplu de nota contabila la la finalizarea unei constructii in valoarea de 100.000 lei este:

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs de executie 100.000 lei

De exemplu, atunci cand societatea isi construieste un sediu, va inregistra pe conturi de

investitii in curs toate facturile primite aferente executarii lucrarii , iar la finalizarea lucrarii va
receptiona intreaga valoare a cladirii , pe contul 212. Daca da in functiune partial cladirea,
poate sa efectueze receptii partiale, pe masura ce finalizeaza lucrarea.

24
Iata cateva exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei
imobilizari corporale, direct atribuibile acesteia :

a) costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate

de acestea, care rezulta direct din constructia imobilizarii corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile initiale de livrare si manipulare;
e) costurile de instalare si asamblare;
f) cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor;
g) costurile de testare a functionarii corecte a activului, dupa deducerea incasarilor
nete provenite din vanzarea elementelor produse in timpul aducerii activului la
amplasamentul si conditia de functionare (cum ar fi esantioanele produse la testarea
echipamentului);
h) onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc.

Ca recomandare generala, este bine sa verificati la sfarsitul fiecarei luni calendaristice situatia
investitiilor in curs de executie si sa receptionati lucrarile finalizate, altfel amanati inceperea
recuperarii investitiei prin cheltuiala cu amortizarea si prin urmare afectati calculul
impozitului pe profit (cheltuiala mai mica -> impozit pe profit mai mare).

9.Imobilizari necorporale

O categorie distincta de imobilizari sunt imobilizarile necorporale.

Conform Ordinului 1802/2014, aici se cuprind :

Cheltuieli de constituire
Cheltuieli de dezvoltare
Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
Active necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale
Fond comercial
Alte imobilizari necorporale

Definitie

O imobilizare necorporala este un este un activ nemonetar identificabil fara forma fizica.

Criterii de identificare

25
O imobilizare necorporala indeplineste criteriul de a fi identificabila cand:

a) este separabila, adica poate fi separata sau divizata de entitate si vanduta, transferata,
autorizata, inchiriata sau schimbata, fie individual, fie impreuna cu un contract corespunzator,
un activ identificabil sau o datorie identificabila; sau

b) decurge din drepturi contractuale sau de alta natura legala, indiferent daca acele
drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi si obligatii.

O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii

economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii.

Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul
din vanzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din
utilizarea imobilizarii de catre entitate.

Imobilizari necorporale pe suport fizic

Chiar daca anumite imobilizari necorporale pot fi pastrate in sau pe un obiect fizic,
cum ar fi un compact-disc (in cazul unui software), documentatie legala (in cazul unei
licente sau al unui brevet) sau pelicula, trebuie diferentiate de imobilizarile corporale.

Pentru a stabili daca o imobilizare care incorporeaza atat elemente corporale, cat si
necorporale ar trebui tratata ca imobilizare corporala sau ca imobilizare necorporala,
o entitate evalueaza care element este mai semnificativ.

Exemple:

software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fara acel software
specific se include in valoarea acelei imobilizari corporale.
sistemul de operare al unui computer. Atunci cand software-ul nu este parte
integranta a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare
necorporala.

Atentie : Listele de clienti nu se recunosc ca imobilizari necorporale.

O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera

beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.

Imobilizari necorporale dobandite in cadrul achizitiei unei afaceri

26
Cumparatorul poate recunoaste drept activ un grup de imobilizari necorporale
complementare cu conditia ca activele individuale sa aiba durate de viata utila similare. De
exemplu, termenii "marca" si "nume de marca" sunt deseori utilizati ca sinonime pentru marci
de comert si alte marci. Totusi, acestia din urma sunt termeni generali de marketing utilizati
in mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comert
(sau marca de servicii) si numele aferent de comercializare, formulele, retetele si expertiza
tehnologica.

Imobilizari necorporale generate intern

Pentru a stabili daca o imobilizare necorporala generata intern indeplineste criteriile de

recunoastere, o entitate clasifica generarea imobilizarii intr-o faza de cercetare si o faza de
dezvoltare. Daca o entitate nu poate face distinctia intre faza de cercetare si cea de dezvoltare
ale unui proiect intern de creare a unei imobilizari necorporale, entitatea trateaza cheltuielile
cu acel proiect ca si cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.

Faza de cercetare

Nici o imobilizare necorporala care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui
proiect intern) nu se recunoaste. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a
unui proiect intern) se recunosc drept cheltuiala atunci cand sunt generate, deoarece, in faza
de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala
exista si ca aceasta va genera beneficii economice viitoare.Cercetarea este investigatia
originala si planificata intreprinsa in scopul castigarii unor cunostinte sau intelesuri stiintifice
ori tehnice noi.

Exemple de activitati de cercetare sunt:

a) activitatile al caror scop este acela de a obtine cunostinte noi;

b) identificarea, evaluarea si selectia finala a aplicatiilor descoperirilor facute prin

cercetare sau a altor cunostinte;

c) cautarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme

sau servicii; si

d) formularea, elaborarea, evaluarea si selectia finala a alternativelor posibile

pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau
imbunatatite.

27
9.1.Cheltuieli de constituire

Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei

entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si
vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de
infiintarea si extinderea activitatii entitatii).

Cheltuielile de constituire trebuie amortizate in cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

Sumele prezentate in bilant la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate in

note.

Exemplu de monografie contabila : pentru constituirea unei societati comerciale se

efectueaza cheltuieli in suma de 840 lei, cuprinzand taxele achitate la Registrul Comertului,
cheltuieli cu onorariile avocatilor, etc.

Inregistrarea cheltuielilor de constituire :

201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizari 840

Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire (presupunem ca se amortizeaza pe 2 ani:

840 lei/2 ani = 420 lei/an; 420 lei/12 luni = 35 lei/luna )

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire 35

Dupa trecerea celor 2 ani, cheltuielile de constituire se scot din evidenta, astfel :

2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire 840

9.2.Cheltuieli de dezvoltare

Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor

cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale,
dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inainte de
inceperea productiei sau utilizarii comerciale.

O imobilizare necorporala generata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect

intern) se recunoaste daca, si numai daca, o entitate poate demonstra toate elementele
urmatoare:
28
 a) fezabilitatea tehnica pentru finalizarea imobilizarii necorporale, astfel incat aceasta sa
fie disponibila pentru utilizare sau vanzare;

b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde;

c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;

d) modul in care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare

probabile.

e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natura adecvate

pentru a completa dezvoltarea si pentru a utiliza sau vinde imobilizarea
necorporala;

f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizarii necorporale

pe perioada dezvoltarii sale.

Exemple de activitati de dezvoltare:

a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea

intermediara a prototipurilor si modelelor;

b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;

c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct
de vedere economic pentru productia pe scara larga;

d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele,

produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau imbunatatite.

Durata de amortizare

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,

dupa caz.
In cazul in care durata contractului sau durata de utilizare depaseste 5 ani, durata de
amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depasi 10 ani.

9.3.Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare

reprezentand aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de
29
imobilizari necorporale la costul de achizitie sau valoarea de aport, dupa caz. In aceasta
situatie valoarea de aport se asimileaza valorii juste.

Concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci cand contractul de

concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea
concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit
contractului. In cazul in care contractul prevede plata unei redevente/chirii, si nu o valoare
amortizabila, in contabilitatea entitatii care primeste concesiunea, se reflecta cheltuiala
reprezentand redeventa/chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale.

Brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte active similare se

amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre entitatea care le detine.

In cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, incheiat potrivit legislatiei
in vigoare, licenta primita de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii
unui serviciu public, se inregistreaza la imobilizari necorporale, daca sunt stabilite o durata si
o valoare pentru aceasta licenta.

9.4.Fondul comercial

Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul

de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre
o entitate. Nu vom insista asupra acestui tip, fiind mai rar intalnit.

9.5.Alte imobilizari necorporale

In cadrul altor imobilizari necorporale se inregistreaza programele informatice create de

entitate sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si retete,
formule, modele, proiecte si prototipuri.
Pretul platit pentru contractele de clienti transferate intre entitati cu titlu oneros se
recunoaste la "Alte imobilizari necorporale", in conditiile in care clientii respectivi vor
continua relatiile cu entitatea ( se amortizeaza pe durata acestor contracte).

Durata de viata

programele informatice, precum si celelalte imobilizari necorporale inregistrate la

elementul "Alte imobilizari necorporale" se amortizeaza pe durata prevazuta pentru
utilizarea lor de catre entitatea care le detine.

30
 in cazul programelor informatice achizitionate impreuna cu licentele de utilizare, daca
se poate efectua o separare intre cele doua active, acestea sunt contabilizate si
amortizate separat.

10.Documente utilizate in evidenta mijloacelor fixe

Incepand cu 1 ianuarie 2016, data de la care se aplica prevederile Ordinului 2634/2015,

documentele financiar contabile au suferit modificari. S-a eliminat elementul obligatoriu
stampila si s-a lasat la alegea entitatii numarul de exemplare necesare din fiecare document
precum si circuitul lor in cadrul entitatii. Iata mai jos noile prevederi aplicabile:

10.1.Procesul verbal de receptie

Unul din cele mai importante documente este procesul verbal de receptie care arata ca
mijlocul fix achizitionat (sau produs, construit in unitate) este gata pentru a fi pus in functiune.
Acest document atesta data intrarii in gestiune, iar incepand cu luna urmatoare, se
inregistreaza amortizarea. De regula acest document este cerut de catre autoritatile fiscale
pentru a justifica data de incepere a amortizarii fiscale.

Un model este prezentat in anexa 1.

Serveste ca:

document de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitate;

document de aprobare a receptiei;
document de punere in functiune a obiectivului de investitii ;

Asa cum mentionam mai sus, nu exista obligativitatea unui anumit numar de exemplare, insa
in practica se intocmeste de regula in trei exemplare, la data punerii in functiune a mijlocului
fix, de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii, in
prezenta membrilor comisiei care este formata din: presedinte, specialisti-consultanti,
asistenti la receptie.

Circula:

la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 si 3);

la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv
(exemplarul 2);
la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea si inregistrarea
procesuluiverbal de receptie (exemplarele 2 si 3).

31
 Se arhiveaza:

La furnizor (antreprenor):

la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 si 3)

La beneficiar:

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

10.2.Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe

Un model este prezentat in anexa 2.

Serveste ca:

document de constatare a indeplinirii conditiilor necesare scoaterii din functiune a

mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar in
folosinta si de declasare a altor bunuri materiale decat mijloacele fixe, potrivit
dispozitiilor legale;

document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe, de

scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta sau de
declasare a bunurilor materiale;

document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor

componente si materialelor rezultate din scoaterea efectiva din functiune a
mijloacelor fixe, precum si din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru
declasare;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in

contabilitate.

Se intocmeste de regula in doua exemplare pe baza documentatiei prevazute in normele

legale (nota privind starea tehnica a mijlocului fix propus a fi scos din functiune, deviz
estimativ al reparatiei capitale, act constatator al avariei, avize, note justificative etc.).

De regula (fara a fi o obligatie legala) circula:

la persoana autorizata sa aprobe scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, scoaterea

din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor
32
 materiale (ambele exemplare);

la sectie (serviciu, subunitate) pentru inregistrarea in evidenta la locul de folosinta a

mijloacelor fixe scoase din functiune (ambele exemplare);

la magazie (depozitul de materiale), pentru descarcarea gestiunii, respectiv

inregistrarea in evidenta a bunurilor materiale declasate (ambele exemplare);

la magazia primitoare, pentru semnare de catre gestionar a primirii in gestiune a

ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate din
scoaterea efectiva din functiune a mijloacelor fixe si materialelor recuperabile si
refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de
inventar in folosinta sau din declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea si inregistrarea operatiunilor

privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de
natura obiectelor de inventar in folosinta sau declasarea bunurilor materiale
(exemplarul 1);

la compartimentul care a facut propunerile de scoatere din functiune, din uz sau de

declasare, pentru inregistrare (exemplarul 2).

Se arhiveaza:

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

la compartimentul care tine evidenta mijloacelor fixe (exemplarul 2).

10.3.Fisa mijlocului fix

Un model este prezentat in anexa 3.

Serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe. De regula aplicatiile

informatice furnizeaza acest raport pentru fiecare mijloc fix.

Se intocmeste intr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc

fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de aceeasi valoare, care au aceleasi cote
de amortizare si sunt puse in functiune in aceeasi luna.

Se pastreaza pe grupe de mijloace fixe, in ordinea codurilor din clasificarea imobilizarilor

corporale conform legislatiei in vigoare, iar in cadrul acestora, fisele mijloacelor fixe se
33
grupeaza pe locuri de folosinta.

Fisele mijloacelor fixe scoase din functiune sau transferate se evidentiaza separat.

Se completeaza pe baza documentelor justificative privind miscarea mijloacelor fixe sau

modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completarii, imbunatatirii,
modernizarii sau reevaluarii lor (bon de miscare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere
din functiune etc.).

Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

10.4.Bonul de miscare

Acest document este folosit in cazul societatilor care au mai multe gestiuni (mai multe
locatii fizice, pentru care urmaresc separate cheltuielile altfel spus, centre de cost).

Un model este prezentat in anexa 4.

Serveste ca:

document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de

folosinta ale unitatii (sectie, serviciu, brigada, atelier, unitati subordonate etc.);

document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la sectia sau

subunitatea predatoare la cea primitoare;

document justificativ de inregistrare in evidenta responsabilului cu mijloacele fixe la

locurile de folosinta si in contabilitate.

Se intocmeste de regula in doua exemplare de catre persoana desemnata de

compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe (compartimentul mecanic-sef,
energetic-sef, administrativ etc.).

Circula:

la persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitatii (ambele exemplare);

la sectia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predatoare, pentru semnare de

predare de catre responsabilul cu mijloacele fixe si pentru semnare de primire de catre
34
 delegatul sectiei, serviciului etc. primitor (ambele exemplare);

la sectia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) primitoare (impreuna cu mijlocul

fix), pentru inregistrarea in evidenta la locul de folosinta (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix

o (exemplarul 1).

Se arhiveaza:

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

la sectia (serviciul, atelierul, subunitatea) predatoare (exemplarul 2).

Transferul intre doua locatii nu genereaza note contabile , cu exceptia situatiei in

care sunt deschise analitice separate pe conturile de imobilizari, pentru fiecare
locatie.

Astfel, daca un server cu valoarea de inventar 3.000 lei, amortizat integral, este
transferat intre doua locatii 01 si 02, notele vor fi :

214 / analitic 02 = 214 / analitic 01 3.000 lei

2814/analitic 01 = 2814/ analitic 02 3.000 lei

Transferul se poate face si prin intermediul unul al treilea cont, de transit, pentru a nu fi
afectate rulajele.

11. Structura registrului de mijloace fixe

Registrul mijloacelor fixe este in cel mai simplu mod, un tabel detaliat cu toate
imobilizarile corporale si necorporale din gestiune. Este util ca programul informatic
sa poata exporta un astfel de registru , cat mai complet, si intr-un format potrivit unor
prelucrari ulterioare(ex. excel).

Pe baza registrului trebuie sa se poata verifica egalitatea:

Sold initial+ Intrari-Iesiri = Sold final

Iata un model util pentru un astfel de registru:

Presupunem ca data curenta este 31.03.2012.

35
 Valoare
de Tip
Metoda Durat inventar iesire Pret de Valoare
Con
t Cod de de Data a de la (vanzare vanzare de
Nr.inve Sub- cont clasifica amortiza punerii in viata inceput casare,e (fara inventar
numa
ntar r Denumire abil re re functiune (luni) de an Aditii Iesiri tc) Tva) curenta

--1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

100200 0 Laptop Dell 214 2.2.9. liniara 10.02.2012 36 - 2,000 - 2,000

Firma
100102 0 luminoasa 214 3.1.2. liniara 16.11.2011 36 3,200 - - 3,200

100089 0 Autoturism 2133 2.3.2.1.1. liniara 10.01.2011 60 6,000 - 6,000 vanzare 2,000 -

Total 9,200 2,000 6,000 - 2,000 5,200

Daca derulati tranzactii cu parti afiliate, este bine sa mai introduceti o coloana in tabel, in care
sa marcati care sunt acele mijloace fixe care au constituit obiectul unor asemenea tranzactii,
informatie care va fi utila atunci cand veti intocmi nota de parti afiliate la bilant.

Verificari:

Valoarea de inventar curenta (col 14) = valoare de inventar la inceput de an (col.

9) + aditii (col.10)-iesiri (col.11)

Valoarea de inventar la inceput de an (col. 9) = sold initial al conturilor de mijloace

fixe ( 212, 213, etc);

Valoarea de inventar curenta (col 14) = sold curent al conturilor de mijloace fixe
(212, 213, 214, etc)

Partea 2:

Amortizare
Amortisme Valoare net
Amortisment inregistrata nt
Cont cumulat la contabila
Sub- contabil inceput in cursul cumulat
Nr.invent num amortisme curenta
ar ar Denumire nt de an anului Iesiri curent

1 2 3 15 16 17 18 19 20

36
 100200 0 Laptop Dell 2814 - 56 - 56 1.944

100102 0 Firma luminoasa 2813 89 267 356 2.844

100089 0 Autoturism 2813 1,100 200 1,300 - -

Total 1,189 522 1,300 411 4.789

Verificari:

Amortisment cumulat curent (col.19) = amortisment cumulat la inceput de an (col.16)

+ amortizare inregistrata in cursul anului (col. 17) amortismentul cumulat aferent
iesirilor (col. 18)

Amortisment cumulat la inceput de an (col.16) = sold initial al conturilor contabile in

care se inregistreaza amortizarea (2813,2814, etc)

Amortisment cumulat curent (col.19) = sold curent al conturilor contabile in care se

inregistreaza amortizarea (2813,2814, etc)

Amortizare inregistrata in cursul anului (col. 17) = suma inregsitrata in contul 6811 (fie
rulaj cumulat la cei care inchid conturile de venituri si cheltuieli lunar, fie sold , in cazul
celor carora aplicatia de contabilitate nu le permite inchiderea lunara a conturilor de
cheltuieli si de venituri)

Valoarea net contabila (col.20) = valoarea de inventar curenta (col.14)- amortisment

cumulat curent (col.19)

12.Inventarierea

Cel putin o data pe an trebuie efectuata inventarierea patrimoniului,deci si a imobilizarilor

corporale si necorporale (Ordinul 2861/2009).

Abordand inventarierea activelor imobilizate intr-un mod practic, dupa ce se stabileste

data la care se efecteaza inventarierea:

se obtine un registru de mijloace fixe (contabil);

se verifica registrul cu balanta de verificare, pentru a constata concordanta

soldurilor, pe clase de conturi;

37
 se intocmesc listele de inventariere, pe locatii, in care se trec datele de identificare
a mijloacelor fixe (un model de lista de inventar este atasat in anexa 5), astfel incat
totalul listelor sa fie egal cu totalul din registrul de mijloace fixe.

dupa verificarea faptica se opereaza rezultatele inventarului in contabilitate.

Cum se efectueaza inventarierea diverselor tipuri de imobilizari ?

Terenurile

Inventarierea terenurilor se efectueaza pe baza documentelor care atesta dreptul de

proprietate al acestora si a altor documente, potrivit legii.

Cladirile

Cladirile se inventariaza prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate si a dosarului

tehnic al acestora.

Constructiile si echipamentele speciale

Constructiile si echipamentele speciale cum sunt: retelele de energie electrica, termica, gaze,
apa, canal, telecomunicatii, caile ferate si altele similare se inventariaza potrivit regulilor
stabilite de detinatorii acestora.

Imobilizarile aflate in afara entitatii

Imobilizarile corporale care in perioada inventarierii se afla in afara entitatii (vapoare,

locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate in cursa de lunga durata, masinile
de forta si utilajele energetice, masinile, utilajele si instalatiile de lucru, aparatele si instalatiile
de masurare, control si reglare si mijloacele de transport date pentru reparatii in afara
entitatii se inventariaza inaintea iesirii lor temporare din gestiunea entitatii sau prin
confirmare scrisa primita de la entitatea unde acestea se gasesc, potrivit procedurilor proprii
aprobate.

Imobilizarile in curs de executie

In listele de inventariere a imobilizarilor necorporale si corporale, aflate in curs de executie,

se mentioneaza pentru fiecare obiect in parte, pe baza constatarii la fata locului: denumirea
obiectului si valoarea determinata potrivit stadiului de executie, pe baza valorii din
documentatia existenta (devize), precum si in functie de volumul lucrarilor realizate la data
inventarierii.

38
Materialele si utilajele primite de la beneficiari pentru montaj si neincorporate in lucrari se
inventariaza separat.

Investitiile puse in functiune partial

Investitiile puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare
ca imobilizari corporale, se inscriu in liste de inventariere distincte. De asemenea, lucrarile de
investitii care nu se mai executa, fiind sistate sau abandonate, se inscriu in liste de
inventariere distincte, mentionandu-se cauzele sistarii sau abandonarii, aprobarea de sistare
ori abandonare si masurile ce se propun in legatura cu aceste lucrari.

Lipsurile la inventar

Exista situatii cand anumite bunuri nu se mai gasesc in gestiune la data inventarierii,
fiind declarate astfel lipsa la inventar.

Aceste active imobilizate trebuie scoase din gestiune.

De exemplu, la un inventar se constata lipsa din gestiune a unui aparat de masura cu valoare
de intrare 5.000 lei si amortizare cumulata de 2.000 lei.

Nota contabila este :

% = 2132 Ap. si instal. de mas., control si reglare 5.000

2813 Amortizarea instal., mijl. de transp, .. 2.000
6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte op de capital 3.000

Cand se constata lipsuri la inventar trebuie sa tinem cont si de aspectele fiscale, pe langa
cele contabile. Aceste aspecte se refera la TVA si la deductibilitatea cheltuielii cu valoarea
ramasa.

Conform Codului fiscal valabil 2016 (art. 25 alin 4 lit c)), c) cheltuielile privind bunurile de
natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsa din gestiune ori
degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este
datorata, sunt nedeductibile. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul in care
stocurile/mijloacele fixe amortizabile se inscriu in oricare dintre urmatoarele situatii/conditii:

1. au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in
39
conditiile stabilite prin norme;

2. au fost incheiate contracte de asigurare;

3. au fost degradate calitativ si se face dovada distrugerii: conditia referitoare la distrugerea

mijloacelor fixe amortizabile se considera indeplinita atat in situatia in care distrugerea se
efectueaza prin mijloace proprii, cat si in cazul in care stocurile sau mijloacele fixe
amortizabile sunt predate catre unitati specializate.

4. au termen de valabilitate/expirare depasit, potrivit legii;

Prin urmare, daca pentru aparatul de masura din exemplu anterior nu se poate asigura
incadrarea in una din cele 4 situatii, cheltuiala cu valoarea ramasa in suma de 3.000 lei este
cheltuiala nedeductibila .

Imputarea

Pentru pagubele constatate in gestiune raspund persoanele vinovate de producerea lor.

Imputarea acestora se face la valoarea de inlocuire.Prin valoare de inlocuire se intelege costul
de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data
constatarii pagubei, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga
taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli,
accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a
bunului respectiv. In cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care nu pot
fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din
specialisti in domeniul respectiv.

Nota contabila pentru imputare:

4282 Alte creante in legatura cu personalul = 7588 Alte venituri din exploatare

Deprecieri suplimentare

Cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului , pe langa observatii legate de corespondenta

dintre faptic si scriptic, comisiile de inventariere sunt si cele care trebuie sa faca constatari
legate de eventuala existenta a unor deprecieri la anumite elemente de imobilizari
corporale.

Aceste deprecieri trebuie recunoscute in contabilitate.

1. O cladire a suferit avarii partiale pentru care trebuie recunoscuta o depreciere

suplimentara de 10.000 lei.
40
Notele contabile in acest caz sunt:

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2812

Amortizarea constructiilor 10.000

2. Pentru o alta cladire se constata o depreciere reversibila ( neutilizare la capacitate

normala de functionare) in suma de 7.000 lei

6813 Chelt. de expl. privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor = 2912 Ajustari
pentru deprecierea imobilizarilor 7.000

Se observa diferenta intre conturile utilizate pentru deprecierea ireversibila si cea reversibila
: in timp ce deprecierea ireversibila se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii,
deprecierea reversibila se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru
depreciere.

Scopul acestor inregistrari este prezentarea in situatiile financiare a unor valori pentru
imobilizarile corporale pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

Acolo unde valoare de inventar este mai mare decat valoarea contabila , plusul inregistrat nu
se inregistreaza.

13.Mijloacele fixe destinate prevenirii accidentelor si bolilor profesionale

Din punct de vedere fiscal, acei contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate
prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii
cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la
data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare.

14. Cheltuieli ulterioare achizitiei unei imobilizari corporale

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula,

drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii continue a

acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata.

Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile

efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea
41
parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice
viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.Obtinerea de beneficii se poate realiza fie
direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si
functionare.

Asadar :

Investitia are ca rezultat mentinerea parametrilor de functionare =>

este cheltuiala
Investitia imbunatateste parametrii de functionare => imbunatatire la
mijlocul fix

Exemplu :

Un restaurant urmeaza sa efectueze doua tipuri de lucrari:

a) de reparatii - efectuate in scopul de a pastra parametrii tehnici initiali ai cladirii

b) de modernizare - efectuate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali care

conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare (recunoscute fie in valoarea activului
existent, fie ca active separate, dupa caz).

Cum va inregistra cele doua tipuri de lucrari ?

a) lucrarile de reparatii in valoare de 200.000 lei, reprezentand - tencuieli, zugraveli,

inlocuit tapet le va inregistra pe cheltuiala, fiindca nu aduc nimic in plus restaurantului ci
doar asigura mentinerea parametrilor de functionare la acelasi nivel:

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile = 401 Furnizori 200.000

b) lucrarile de modernizare in valoare de 1.500.000 lei, reprezentand montarea unui

sistem de aer conditionat si de ventilatie specifica in caz de incendii, lucrari cu instalatii,
lucrari de

extindere cladire, montare tavane false, alte instalatii si lucrari care au determinat un plus
de performanta se vor inregistra pe conturi de imobilizari, astfel:

- fie in conturi de active separate, daca au durate de utilizare economica diferita de

cea a activului existent si pot fi exploatate separat de acesta;

42
- fie in conturi de imobilizari in curs (contul 231), daca lucrarile respective sunt incorporate
in valoarea activului existent.

La incadrarea acestor lucrari in valoarea activului sau in cheltuieli curente entitatea va avea
in vedere si respectarea principiului prudentei, corespunzator caruia valoarea activului nu
trebuie sa fie mai mare decat valoarea sa recuperabila.

15.IAS-uri

IAS-ul care face referire la imobilizarile necorporale este IAS 38, iar pentru imobilizarile
corporale exista IAS 16 Imobilizari corporale.

15.1. IAS 16 Imobilizari corporale

Obiectivul acestui standard este descrierea tratamentului contabil pentru imobilizarile

corporale. Problema principala in contabilizarea imobilizarilor corporale este identificarea
momentului de recunoastere a acestor active , a valorii contabile si a cheltuielilor cu
amortizarea si cu pierderile din depreciere suferite.

Imobilizarile corporale sunt acele elemente tangibile care :

a) sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii

, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative ,
si

b) este preconizat a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

Costul unui element de imobilizari corporale va fi recunoscut ca activ daca si numai daca :

a) este posibila generarea catre entitate de beneficii economice viitoare aferente activului;

b) costul activului poate fi masurat in mod credibil;

Piesele de schimb si echipamentul de service sunt, in general, inregistrate ca stocuri si

recunoscute in profit si pierdere atunci cand sunt consumate. Totusi , piesele de schimb si
echipamentul permanent sunt considerate imobilizari corporale cand o entitate preconizeaza
sa le utilizeze mai mult de o perioada. In mod similar , daca piesele de schimb si echipamentele
de service pot fi utilizate numai in legatura cu un element de imobilizari corporale, ele sunt
contabilizate ca imobilizari corporale.

Durata de viata utila este :

43
a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate
sau

b) numarul de unitati de productie similare preconizate sa se obtina din activ de

catre o entitate;

Elementele de imobilizari corporale pot fi achizitionate pentru siguranta sau din motive legate
de mediu. Achizitia unor astfel de imobilizari corporale, desi nu creste in mod direct beneficiile
economice viitoare , poate fi necesara unei entitati in obtinerea beneficiilor economice
viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizari corporale se califica pentru a fi
recunoscute ca active deoarece dau posibilitatea entitatii sa obtina beneficii economice
viitoare din activele conexe in exces fata de ceea ce s-ar putea obtine daca acele elemente nu
ar fi fost achizitionate.

Confrom principiului de recunoastere a costului, mentionat intr-un paragraf anterior, o

entitate nu recunoaste la valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costurile
intretinerii zilnice a elementului respectiv. Mai degraba acestea sunt recunoscute in profit sau
pierdere o data ce apar. Costurile intretinerii zilnice sunt in primul rand costurile de lucru si
de consumabile si pot include costul componentelor mici. Scopul acestor cheltuieli este
adesea descris ca fiind pentru reparatiile si si intretinerea elementului de imobilizari
corporale.

Unele componente ale unor imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la intervale regulate.
De exemplu, un furnal poate necesita recaptusirea dupa un numar de ore de utilizare
specificat, sau interiorul unui avion , cum ar fi scaunele si galeriile , poate necesita inlocuirea
de mai multe ori in timpul vietii avionului. Valoarea contabila a acelor parti inlocuite este
derecunoscuta in conformitate cu prevederile de derecunoastere din acest Standard.

Un element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca activ va fi evaluat initial la

costul sau.

Costul este format din:

a) pretul de cumparare , incluzand taxele vamale si taxele nerecuperabile, dupa

deducerea reducerilor comerciale si a rabaturilor;

b) orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locatia si conditia necesare
pentru ca acesta sa poata opera in modul dorit de conducere;

c) estimarea initiala a costurilor de demontare si mutare a elementului si restaurarea

amplasamentului unde va fi mutat, obligatia pe care o dobandeste entitatea la
44
achizitionarea elementului sau ca o consecinta a utilizarii elementului pe o perioada
anumita in alte scopuri decat cele de a produce stocuri in timpul acelei perioade.

Exemple de costuri direct atribuibile :

costuri initiale de livrare si manipulare;

costuri de instalare si asamblare;

onorariile profesionale;

costuri de testare a functionarii corecte a activului , etc.

Despre amortizare si perioda de amortizare

Valoarea amortizabila a unui activ va fi alocata pe o baza sistematica duratei sale de utilizare.
Durata de viata utila si valoarea reziduala ar trebui revizuite cel putin la sfarsitul exercitiului
financiar si daca situatia reala difera de estimarea initiala modificarile vor trebui inregistrate
ca o cheltuiala, intr-o estimare contabila, in conformitate cu prevederile din IAS 8 Politici
contabile, modificari in estimarile contabile si erori .

Valoarea amortizabila a unui activ este determinata dupa ce s-a scazut valoarea lui
reziduala. In practica, valoarea reziduala a unui activ este nesemnificativa si prin urmare nu
se in considerare la calcularea amortizarii.

Amortizarea unui activ incepe atunci cand acesta este diponibil pentru folosinta , adica atunci
cand se afla in locatia si conditia necesare functionarii sale intr-o maniera dorita de
conducere.

Amortizarea inceteaza cel mai devreme la data cand activul este clasificat ca detinut pentru
vanzare (in conformitate cu IFRS 5) si la data la care activul este derecunoscut.

Durata de viata utila reflecta utilitatea preconizata a activului pentru entitate. Conducerea
entitatii poate decide cedarea activelor dupa o perioada specificata de timp sau dupa
consumarea unei proportii specificate din beneficiile economice viitoare inglobate in activ.
Prin urmare, durata de viata utila a unui activ poate fi mai mica decat durata economica.
Estimarea duratei de viata utile este o problema de rationament a bazat pe experienta
entitatii cu active similare.

La stabilirea duratei de viata utile se iau in considerare urmatorii factori :

45
a) utilizarea preconizata a unui activ;

b) uzura fizica preconizata care depinde la randul sau de o serie de factori operationali
(de exemplu programul de intretineri si reparatii );

c) uzura morala tehnica si comerciala care rezulta din modificarile sau imbunatatirile
din productie sau din modificarile de pe piata pentru produsul respectiv;

d) limitele legale sau similare privind utilizarea activului , cum ar fi datele de expirare
ale contractelor de leasing aferente

Din categoria exceptiilor mentionam terenurile. Acestea au o durata de viata nelimitata si prin
urmare nu se amortizeaza.

O crestere a valorii terenului pe care se afla o cladire nu afecteaza valoarea amortizabila a

cladirii.

Daca costul terenului contine si costuri de demontare, de mutare si restaurare a

amplasamentului , acea portiune de activ de teren este amortizata pe perioada beneficiilor
obtinute din inregistrarea costurilor.

Exista situatii in care terenul insusi poate avea o durata de utilizare limitata , caz in care este
amortizat intr-un mod care reflecta beneficiile care vor deriva din el.

15.2.IAS 38 Activele intangibile

Un activ este prin definitie o resursa controlata de o entitate, rezultat al unor evenimente
trecute si de la care se asteapa generarea unor beneficii economice viitoare.

Un active intanginil este un active identificabil, nemonetar, fara substanta fizica.

Exemple : licentele, patentele, software, drepturi de proprietate intelectuala, marcile
comerciale.

Activele intangibile se impart in doua categorii, conform IAS 38:

Goodwill, si
Cheltuieli de cercetare dezvoltare;

Goodwill-ul se defineste ca beneficiile economice viitoare care rezulta din activele care nu
sunt indentificabile individual si recunoscute separat. Practic, goodwill-ul este diferenta
dintre costul achizitionarii unei afaceri si valoarea justa a activelor identificabile si datoriilor
achizitionate. IAS 38 nu permite recunoasterea goodwill-ului generat intern precum si a
46
marcilor.

La cheltuielile de cercetare-dezvoltare se pune problema recunoasterii lor ca si cheltuieli in

momentul producerii lor sau ca si activ. Recunoasterea lor ca activ trebuie realizata daca si
numai daca definitia activului este indeplinita : beneficiile economice viitoare sunt probabile
si costul poate fi masurat in mod credibil.

Conform IA38, cheltuielile cu cercetarea nu se pot recunoaste ca si activ. Exemple de activitati

incluse in categoria cheltuieli de cercetare : urmarirea obtinerii de noi cunostinte, cautarea si
evaluarea alternativelor produsului sau procesului, formularea si proiectarea unor noi sau
imbunatatite alternative la produsele sau procesele existente .

De asemenea, IAS 38 nu permite reconsiderarea ca activ a unei cheltuieli recunoscuta

anterior in acest fel.

16. Catalogul mijloacelor fixe

Aducem in discutie un act legislativ mai vechi, si anume ordinul 2139/2004 privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Acest catalog cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate in economie si duratele normale
de functionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare in ani, aferente
regimului de amortizare liniar.

Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare in care se recupereaza, din punct
de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizarii. In consecinta,
durata normala de functionare este mai redusa decat durata de viata fizica a mijlocului fix
respectiv.

Mijloacele fixe cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe, subgrupe, clase si
subclase, iar pentru unele si in familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate in
trei grupe principale si anume:

Grupa 1 Constructii;

Grupa 2 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;

Grupa 3 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active corporale.

Catalogul se aplica in mod unitar de catre agentii economici, persoanele juridice fara scop
47
patrimonial cat si de catre institutiile publice, asigurand determinarea in mod unitar a
amortizarii capitalului imobilizat in active corporale.

Pentru fiecare mijloc fix nou achizitionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani cuprinse intre
o valoare minima si una maxima, existand astfel posibilitatea alegerii duratei normale de
functionare cuprinsa intre aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de functionare a
mijlocului fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia
sau scoaterea sa din functiune.

Modul de utilizare a catalogului

Catalogul cuprinde urmatoarele informatii necesare identificarii mijlocului fix si stabilirii

duratei normale de functionare:

a) codul de clasificare;

b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei si a familiei, dupa caz, mijloacelor

fixe amortizabile;

c) limita minima si limita maxima a duratei normale de functionare, in ani.

Pentru stabilirea duratei normale de functionare a unui mijloc fix se cauta succesiv in
clasificare: grupa, subgrupa, clasa, subclasa si familia, dupa caz.

De exemplu:

a) Pentru a stabili durata normala de functionare a mijlocului fix gara se va cauta in

clasificare:

grupa 1. Constructii;
subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii;
clasa 1.3.1 Cladiri pentru transporturi: autogari, gari,

Astfel la codul 1.3.1 se gaseste o durata normala de functionare cuprinsa intre 32 48 ani. La
punerea in functiune a acestui mijloc fix, se va stabili durata normala de functionare in limitele
intervalului de la 32 ani la 48 ani.

In acest caz mijlocul fix gara este definit drept cladire.

48
Pentru evitarea confuziilor se precizeaza ca o cladire reprezinta o constructie sub forma de
incinta inchisa, in care se desfasoara o activitate umana de locuire, de productie, de
invatamant, de sanatate, de cultura, de agrement, de servicii, de administratie, de cult, de
transport (gara), de posta si telecomunicatii.

b) Pentru a stabili durata normala de functionare a infrastructurii unui drum cu

imbracaminte de beton asfaltic se va cauta in clasificare:

grupa 1. Constructii;
subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii;
clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale, ) ;
subclasa 1.3.7.2 Cu imbracaminte din beton asfaltic ..

Astfel la codul 1.3.7.2 se citeste o durata normala de functionare cuprinsa intre 20 30 ani,
limite intre care se poate stabili, numai la punerea in functiune, durata normala de
functionare a mijlocului fix.

c) Pentru o moara din industria cimentului durata normala de functionare se gaseste astfel:

grupa 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;

subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje);
clasa 2.1.17 Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza .;
subclasa 2.1.17.2 Masini . pentru prelucrarea mecanica a ., mori;
familia 2.1.17.2.1 morile din industria cimentului.

Pentru codul 2.1.17.2.1 se citeste din catalog o durata normala de functionare cuprinsa intre
12 18 ani, limite intre care se poate stabili, la punerea in functiune, durata normala de
functionare a mijlocului fix.

17.Amortizarea fiscala

Cheltuiala deductibila cu amortizarea se determina dupa prevederile din Codul fiscal,

prezentate maijos :

Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care
formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere
valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura
unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului
rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.

49
 Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de

inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

De-a lungul timpului am intalnit situatii in care la un sediu inchiriat s-au efectuat lucrari de
amenjare pe care le-am receptionat ca imobilizari si le-am depreciat pe durata ramasa a
contractului de inchiriere. Si aici exista un aspect de remarcat : daca sediul inchiriat este dotat
de exemplu cu un aparat de aer conditionat care poate fi detasat si mutat oricand in alta
parte, atunci aparatul va trebui depreciat pe durata de viata aferenta aparatelor de aer
conditionat, nu pe durata ramasa a contractului de inchiriere.

b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de
inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se
inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea
lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante

minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si
la suprafata;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare

realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de
beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor
apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in
proprietate publica;

f) amenajarile de terenuri.

Nu reprezinta active amortizabile:

a)terenurile, inclusiv cele impadurite, pentru ca se considera ca un teren nu isi

pierde valoarea in timp;

b) tablourile si operele de arta;

c) fondul comercial;

d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

50
 f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele,

vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform

urmatoarelor reguli:

a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si
instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora,
contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda
de amortizare liniara sau degresiva.

In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de

amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a
mijlocului fix amortizabil.

In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea

cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10
ani.

In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:

pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala
de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii
ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a
acestuia.

Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau
fabrica si alte imobilizari necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia
cheltuielilor de constituire si a fondului comercial, precum si cheltuielile de dezvoltare care
din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin
intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de

51
utilizare, dupa caz.

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza

prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele
de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.

Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din
domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare
ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;
pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate
sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada
contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o
perioada de 10 ani;
amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin
sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din
industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata
rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a
investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de
rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau
numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate
dupa data de 1 ianuarie 2004.
pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul
corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul
amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din
functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu
amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de
31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizata, pe durata
normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta
data.

In cazul in care se inlocuiesc parti componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor

necorporale cu valoare fiscala ramasa neamortizata, cheltuielile reprezentand valoarea
fiscala ramasa neamortizata aferenta partilor inlocuite reprezinta cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil. Valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe
amortizabile/imobilizarilor necorporale se recalculeaza in mod corespunzator, prin

52
diminuarea acesteia cu valoarea fiscala ramasa neamortizata aferenta partilor inlocuite si
majorarea cu valoarea fiscala aferenta partilor noi inlocuite, pe durata normala de utilizare
ramasa.

In cazul in care se inlocuiesc parti componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizarilor

necorporale dupa expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizarii
fiscale se va stabili o noua durata normala de utilizare de catre o comisie tehnica sau un expert
tehnic independent.

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula
intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara,
pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de
proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

18.Imobilizari achizitionate in leasing

Exista doua tipuri de leasing : financiar si operational. Clasificarea contractelor de leasing in

leasing financiar sau leasing operational se efectueaza la inceputul contractului.

Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile
si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Leasingul operational este
operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar.

Cum delimitm un leasing financiar de unul operational ?

Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel putin una
dintre urmatoarele conditii:

a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei
contractului de leasing;
b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in
comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la
inceputul contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi
exercitata;
c) durata contractului de leasing acopera, in cea mai mare parte, durata de viata economica
a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat
bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;
d) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel incat

53
numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore.

Atentie :

In cazul leasingului financiar , amortizarea o inregistreaza locatarul, iar in

cazul leasingului operational, amortizarea o inregistreaz firma de leasing;

Dac vei achizitiona masina in leasing, vei putea s deduci TVA-ul de pe facturile de leasing,
fie integral, fie in proportie de 50%, dupa cum autoturismul este utilizat exclusiv sau nu in
scopul derularii activitatii firmei.

Amortizarea masinii este o cheltuiala deductibil in limita a 1.500 lei/luna pentru fiecare
masina.

Cheltuielile de intretinere si reparatii si cheltuielile cu combustibilul sunt considerate

cheltuieli integral sau partial deductibile (50%), dupa cum autoturismul este utilizat exclusiv
sau nu in scopul derularii activitatii firmei.

Monografie contabila leasing financiar la locatar

O societate incheie un contract de leasing pe o perioada de 3 ani pentru un echipament

industrial in valoare de 360.000 lei. Valoarea reziduala la sfarsitul contractului este de 3.712
lei. Prima factura este in suma de 37.000 lei, din care 24.400 lei reprezinta rata scadenta ,
iar 12.600 lei dobanda aferenta.

a) Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii = 167 Alte

imprumuturi si datorii asimilate 360.000 lei

- evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing, in cont extrabilantier:

Debit cont 8051 Dobanzi de platit 87.712 lei

b) Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:

% = 404 Furnizori de imobilizari 37.000 lei

54
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 24.400 lei
666 Cheltuieli privind dobanzile 12.600 lei

- extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 12.600 lei:

Credit cont 8051 Dobanzi de platit 12.600 lei

Celelalte facturi se vom inregsitra la fel, cu sumele actualizate conform scadentarului.

c) Achitarea facturii:

404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 37.000 lei

d)Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:

167 Alte imprumuturi si datorii asimilate = 404 Furnizori de imobilizari 3.712 lei

e) Achitarea facturii catre societatea de leasing:

404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 3.712 lei

f) Inregistrarea amortizarii lunare:

Datele de calcul sunt :

Valoare amortizabila: 360.000 lei,

Durata de utilizare economica: 5 ani
(60 luni)
Amortizare lunara in valoare de 6.000 lei (360.000 lei/60 luni)

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea

instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 6.000 lei

Monografie contabila leasing operational la locatar

O entitate inchiriaza in regim de leasing o cladire necesara desfasurarii

productiei, in urmatoarele conditii:

durata contractului de leasing 3 ani;

platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 10.000 lei fiecare;

Se vor efectua urmatoarele inregistrari:

55
 extracontabil, la inceputul contractului se evidentiaza ratele de leasing viitoare
in valoare totala de 120.000 lei (10.000 lei x 4 trimestre x 3 ani):

Debit cont 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 120.000
lei

a) primirea facturii reprezentand rata trimestriala:

612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori

10.000 lei si,

extracontabil, diminuarea ratelor de leasing cu suma de 10.000 lei

Credit cont 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii assimilate
10.000 lei

b) plata facturii catre societatea de leasing:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 10.000 lei

20. Taxe locale pentru active imobilizate

In calitate de persoana juridica se platesc taxe locale urmatoarele tipuri de imobilizari:

cladiri

terenuri
mijloace de transport
firme si reclame luminoase

20.1.Taxe pe cladiri

20.1.1. Impozitul pe cladiri

Baza legala pentru calculul impozitului pe cladirile detinute de persoanele juridice este art.
460 din Codul fiscal.

(1) Pentru cladirile rezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de persoanele juridice,
impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,08% - 0,2%
asupra valorii impozabile a cladirii.
56
(2) Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de persoanele juridice,
impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,2% - 1,3%,
inclusiv, asupra valorii impozabile a cladirii.

(3) Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea sau detinute de persoanele juridice,
utilizate pentru activitati din domeniul agricol, impozitul/taxa pe cladiri se calculeaza prin
aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a cladirii.

(4) In cazul cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor juridice, impozitul
se determina prin insumarea impozitului calculat pentru suprafata folosita in scop rezidential
conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafata folosita in scop nerezidential,
conform alin. (2) sau (3).

(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladiri, valoarea impozabila a cladirilor aflate in

proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui
pentru care se datoreaza impozitul/taxa si poate fi:

a) ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;

b) valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in

conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;

c) valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului
fiscal anterior;

d) valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in
cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior;

e) in cazul cladirilor care sunt finantate in baza unui contract de leasing financiar, valoarea
rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;

f) in cazul cladirilor pentru care se datoreaza taxa pe cladiri, valoarea inscrisa in contabilitatea
proprietarului cladirii si comunicata concesionarului, locatarului, titularului dreptului de
administrare sau de folosinta, dupa caz.

Atentie ! Valoarea impozabila a cladirii se actualizeaza o data la 3 ani pe baza unui raport de
evaluare a cladirii intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de
evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii, depus la organul fiscal local pana la
primul termen de plata din anul de referinta.

57
In cazul in care proprietarul cladirii nu a actualizat valoarea impozabila a cladirii in ultimii 3
ani anteriori anului de referinta, cota impozitului/taxei pe cladiri este 5%.

In cazul in care proprietarul cladirii pentru care se datoreaza taxa pe cladiri nu a actualizat
valoarea impozabila in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta, diferenta de taxa fata de cea
stabilita conform alin. (1) sau (2), dupa caz, va fi datorata de proprietarul cladirii.

Cota impozitului/taxei pe cladiri prevazuta la alin. (1) si (2) se stabileste prin hotarare a
consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General
al Municipiului Bucuresti.

20.1.2.Taxa pentru autorizatia in constructie

Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire rezidentiala sau cladire-
anexa este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii. Taxa pentru
eliberarea autorizatiei de construire pentru alte constructii decat cele mentionate anterior
este egala cu 1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie, inclusiv valoarea
instalatiilor aferente.

20.2. Impozitul pe teren

O persoana care are in proprietate un teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un
impozit anual.

Incepand cu 1 ianuarie 2016 impozitul pe teren se datoreaza si pentru terenul aferent unei
cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire.

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului,
conform incadrarii facute de consiliul local.

20.3.Taxa asupra mijloacelor de transport

O persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie

inmatriculat/inregistrat
in Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport. Impozitul pe mijloacele
de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport.
In cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform
hotararii consiliului local.
In cazul dobandirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligatia sa depuna o
58
declaratie la organul fiscal local in a carui raza teritoriala de competenta are domiciliul, sediul
sau punctul de lucru, dupa caz, in termen de 30 de zile de la data dobandirii si datoreaza
impozit pe mijloacele de transport incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator
inmatricularii sau inregistrarii mijlocului de transport.

20.4. Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate

Orice persoana care utilizeaza un panou, un afisaj sau o structura de afisaj pentru reclama si
publicitate datoreaza plata acestei taxe anuale catre bugetul local al comunei, al orasului sau
al municipiului, dupa caz, in raza careia/caruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de
afisaj respectiva.

Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual prin
inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului
pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local, astfel:

a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, suma
este de pana la 32 lei, inclusiv;

b) in cazul oricarui altui panou, afisaj sau oricarei altei structuri de afisaj pentru reclama si
publicitate, suma este de pana la 23 lei, inclusiv.

(3) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se recalculeaza pentru a reflecta
numarul de luni sau fractiunea din luna dintr-un an calendaristic in care se afiseaza in scop de
reclama si publicitate.

Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, in doua rate egale,
pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afisajul in scop de reclama
si publicitate, datorata aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice,
de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

Persoanele care datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate sunt obligate sa
depuna o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice
locale in termen de 30 de zile de la data amplasarii structurii de afisaj.

21. Impozitul pe constructii

Constructiile la care face referire acest articol sunt cele prevazute in grupa 1 din Catalogul
privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificarile ulterioare.
59
Incepand cu anul 2015, impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1%
asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie
a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare
constructiilor mentionate la art. 497 din Codul fiscal, din care se scade:

a) valoarea cladirilor, pentru care se datoreaza impozit pe cladiri. Intra sub incidenta acestor
prevederi si valoarea cladirilor din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice care, potrivit
legii, nu beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe cladiri;

b) valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la

constructii inchiriate, luate in administrare sau in folosinta;

c) valoarea constructiilor si a lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare

sau extindere a constructiilor, aflate sau care urmeaza sa fie trecute in proprietatea statului
sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

d) valoarea constructiilor din subgrupa 1.2.9 "Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole"
din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe,
aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificarile ulterioare;

e) valoarea constructiilor situate in afara frontierei de stat a Romaniei;

f) valoarea constructiilor din domeniul public al statului si care fac parte din baza materiala
de reprezentare si protocol, precum si cele din domeniul public si privat al statului, inchiriate
sau date in folosinta institutiilor publice, constructii administrate de Regia Autonoma
Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat;

g) valoarea constructiilor detinute de structurile sportive, definite potrivit legii.

Contribuabilii sunt obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe constructii, pana la data de

25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datoreaza impozitul.Impozitul pe constructii, declarat
se plateste in doua rate egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv.

22. Contraventii

Conform legii contabilitatii , constituie contraventie:

detinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor fara sa fie

inregistrate in contabilitate (amenda de la 1.000 lei la 10.000 lei);
incalcarea prevederilor cu privire la intocmirea si utilizarea documentelor
justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in

60
 contabilitate a acestora in perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea
acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse
(amenda de la 300 lei la 4.000 lei);
incalcarea prevederilor cu privire la efectuarea inventarierii (amenda de la 400
lei la 5.000 lei)

61
Anexa 1. Proces verbal de receptie

Intocmit potrivit prevederilor O 2634/2015

Entitatea Obiectivul de investitii

Obiectivul supus receptiei
........
Concluzia

PROCES - VERBAL DE RECEPTIE

(Cod 14-2-5)

I. DATE GENERALE
1. Comisia de receptie convocata la data de .. si-a desfasurat
activitatea in intervalul:.

II. CONSTATARI
In urma examinarii documentatiei prezentate si a cercetarii pe teren a lucrarilor executate
s-au constatat:

1. Documentatia tehnico-economica a fost prezentata comisiei de receptie cu urmatoarele

exceptii:.
Comisia constata ca lista documentatiei prevazuta mai sus nu impiedica efectuarea
receptiei.
2. Receptia punerii in functiune a fost efectuata la data de ., iar pana
la receptia obiectivului de la data punerii in functiune au trecut luni.
3. Valoare lucrarilor supuse receptiei conform documentelor de decontare este de
..lei.
4. La data receptiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobati se prezinta
astfel:..
5. Urmatorii factori au influentat nefavorabil realizarea indicatorilor care n-au atins
nivelul aprobat:
6. La data receptiei se constata urmatoarele disponibilitati de capacitati ale utilajelor
tehnologice si de spatii construite care pot conduce la imbunatatirea indicatorilor
tehnico-economici:.
7. S-a constatat ca sunt/nu sunt luate masurile pentru mentinerea nivelului aprobat al
indicatorilor tehnico-econommici in ceea ce priveste:
a. Asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apa, etc. ( se vor arata
cele ce nu sunt asigurate);

62
 b. Lucrari conexe, utilitati, deserviri, etc.;
c. Forta de munca;

III. CONCLUZII
1. Pe baza constatarilor si concluziilor consemnate mai sus, comisia de receptie hotaraste
in unanimitate/cu majoritatea de pareri:

SE ADMITE RECEPTIA OBIECTIVULUI DE INVESTITII SI SE ACORDA

CALIFICATIVUL
2. Comisia de receptie stabileste ca, pentru mentinerea nivelului aprobat al indicatorilor
tehnico-economici aprobati si pentru o cat mai buna exploatare a capacitatilor ce se
.
3. Prezentul proces-verbal, care contine file si .. anexe numerotate cu un total
de file, care fac parte integranta din cuprinsul acestuia, a fost incheiat azi
. in exemplare originale.

Numele si Functia Locul de Semnatura

prenumele munca
Presedinte
Membrii:
Specialisti-
consultanti
Asistenti la
receptie

63
Anexa 2 Proces verbal de punere in functiune

PROCES-VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE

(Cod 14-2-5/b)

I. DATE GENERALE
1. Comisia de receptitie convocata la data de .si-a desfasurat activitatea in
intervalul: ..

II. CONSTATARI
In urma examinarii documentatiei prezentate, a rezultatelor probelor tehnologice si a
cercetarii pe teren a lucrarilor executate s-a constatat:

1. Documentatia tehnico-economica prevazuta in Regulamentul de efectuare a

obiectivelor de investitii a fost/nu a fost prezentata integral comisiei de receptie, lipsind:
.
.
2. In perioada au fost efectuate probele tehnologice ale utilajelor
si instalatiilor aferente capacitatii pentru exploatarea normal a instalatiilor si utilajelor
tehnologice si asigurarea calitatii produselor, conform documentatiei tehnico-
economice si indicatorilor tehnico-economici aprobati.
3. La data receptiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobaci este
urmatorul:...
4. Costul lucrarilor si al cheltuielilor pentru efectuarea probelor tehnologice, asa cum
rezulta sin documentele prezentate, este delei.
5. Valoarea produselor rezultate in urma probelor tehnologice, care se pot valorifica, este
de.lei.
6. Valoarea de inregistrare a mijloacelor fixe ce se pun in functiune (sau se dau in
folosinta) este la data receptiei de.. lei.
7. Alte constatati.

III. CONCLUZII
1. Pe baza constatarilor si concluziilor consemnate mai sus, comisia de receptie in
unanimitate/cu majoritatea de pareri hotaraste:
ADMITEREA RECEPTIEI PUNERII IN FUNCTIUNE A CAPACITATII:
..
2. Comisia de receptive stabileste ca, pentru o cat mai buna exploatare a capacitatii puse
in functiune, mai sunt necesare urmatoarele masuri:
..
64
 ..
..
3. Prezentul proces-verbal, care contine file si anexe, numerotate cu un
total de file, care fac parte integranta din cuprinsul acestuia, a fost incheiat
azi in..exemplare originale.

Numele si Functia Locul de Semnatura

prenumele munca
Presedinte
Membrii:
Specialisti-
consultanti
Asistenti la
receptie

65
 Anexa 3. Fisa mijlocului fix

Grupa
Fisa Mijlocului Fix
Codul de clasificare
Numar de inventar
Fel, serie, nr. data document
provenienta Data darii in folosinta
Anul
Valoarea de intrare .
Luna
Data amortizarii
Amortizare lunara . complete
Anul
Denumirea mijlocului fix si caracteristicile
tehnice
Luna
Durata normala de functionare
Accesorii .
Cota de amortizare
...%

66
Anexa 4. Bon de miscare

Bon de miscare a mijloacelor fixe

Numar Data eliberarii Predator Primitor

document
ziua luna anul

Subsemnatii din partea ......si din

partea.am procedat la predarea
primirea mijloacelor fixe in baza..din.
Denumirea
Numarul Valoare
mijlocului fix
Nr. crt de Buc. de
si caract.
inventar inventar
tehnice

Subunitatea predatoare (sectie, atelier, etc.) APROBAT

Numele si prenumele Semnatura
DATA SEMNATURA
Subunitatea primitoare (sectie, atelier, etc.)
Numele si prenumele Semnatura

14-2-3A

67
Anexa 5 Lista de inventariere

Pagin
Entitatea Gestiunea
a

. .
LISTA DE
INVENTARIERE
Magazi Data Loc de
a . depozitare

.
Pret unitar
Denumirea de
Valoare
bunurilor Co inregistrare Valoare de
Nr. crt U/M Cantitate contabil Deprecierea
inventariat d in inventar
a
e contabilitat
e
V M

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Total
x x x
pagina
Comisia de Gestiona
Gestionar*) Contabilitate
inventariere r
Numele si prenumele

Semnatura
*) Se semneaza de gestionarul prmitor, in cazul predarii-primirii
14-3-12/a
gestiunii.
V - valoarea
M - motivul

68
Anexa 6. Registrul numerelor de inventar

Nr.
Entitatea ... pagina.

Registrul numerelor de inventar

Denumirea
Nr. de Codul de mijlocului fix si Locul unde Alte
Inventar clasificare caracteristicile se afla mentiuni
tehnice
1 2 3 4 5

14-2-1

69
Anexa 7 Proces verbal de scoatere din functiune
APROBAT DATA
Entit
atea

PROCES VERBAL
DE SCOATERE DIN FUNCTIUNE A MIJLOACELOR FIXE/
DE DECLASARE A UNOR
BUNURI MATERIALE

Predat
Numar Data or
Document
Ziua Luna Anul

I. CONSTATARILE SI CONCLUZIILE
COMISIEI

..
..
..
..
..
..

II. MIJLOACE FIXE SCOASE DIN FUNCTIUNE SAU BUNURILE MATERIALE DECLASATE

Amor
tizare
a
pana
Nr. Denumi Valoar la
Cod U/M Cantitatea Pret Unitar
crt rea ea scoate
rea
din
functi
une

III. ANSAMBLE, SUBANSAMBLE, PIESE, COMPONENTE SI MATERIALE REZULTATE

Numar document Data Predator Primitor

Ziua/Lun
a/Anul

Nr. Denumi Valoar

crt rea Cod U/M Cantitatea Pret unitar ea

Delegati la
Primit
d
in
COMISIA ezmembrar
gestiun
e sau la
e
declasare
Nume,prenume/s Semnatu Nume,prenume/ Numele, Semnat
emnatura Nume,prenume/ ra Semnatura prenumele/ ura

14-2-3/aA

70