J Jest Ue ENANTU! Nie 20 de intrebari www.enciclopediasyntagma.roEnciclopediile noustre sunt realizate cu scopul de a educa i instrui pe cei mici yi mu mumai, tn fascinanta tume a stituted $1 descoperirilor, avind un aport important in educatia acestora, Spre deosebire de cart. enciclopediile interactive electronice permit 0 navigare radipé si usoard, contin un numar mai mare de fowgrafli, sunete sau animarti, ceea ce face ca inviyaren sa fle mai placura si mat precisa. Cei mict isi vor dezvolta imaginatia, vor invéga mai uyor si mai ales vor deprinde lucrul cu computerul de ta 0 varsta mica, ceea ce le va fi de folos in vittor. Enciclopediile Syntagma”, sunt realizate intr-un mod atractiv iar informatia este cat se poate de concisa pentru a furniza elemente cit mai concrete despre subiectul tratat, evidand in acelayi timp utilizarea de terment sau expresil care nu sunt pe Inyelesul copiilor. ‘Aorta Rass Cei interesagi in a comercializa acest produs ne pot contacta la : Tel / Fax : 021-634.73.62 Tel mob. : 0722644519 E-mail ; comenai@encicopedasyntagma ro Web : wwwenciciopediasyntagma ro Daterta cominuelor progrese in medicina anunateinformati pot fi eromate Pentra intrebart st sages i legatira cu acest atlas: hirecuradaiga.re enciclopediaINFO CP a eC RR MCC mC mal ecu} See Ree eet CE Ce) TEU CLE Rear) SP Ue er te ME te eee Pd fest ce OTe] el al gO eg TL eTe Lane AVE st). Ie) Stk ROL ch || ee) SETI ee 2. Cuvintele regii (termeni importantl) — acesta nu are nici eC eT Bet DO tl Pare PRIM Se Ae S| Eres Mele ar een he clo ttn Sc rod cod> ei UCM Coty OU od aE C0 Oe Tee i ee A te a) Pete me Sli heck Clee Rei cena) eee te neuen tne eee te) ML ee air cient Rue gee were eke eta Ts) ee eo ee) Tee ao ene ee EET aes a butonul “close” (dreapta sus —"x") 4. Link-urile (trimiteri directe catre alte pagini) — Oriunde va aparea la trecerea cu mouse-ul un deget, aceasta ETT ere ee CP a UL IE 1? Cet eel Sa RC gee) “Organitele celulare* — Celula interactiva) fey Mele -lr-) ats e- oLee 1 ec] A gt EC p tC Pate Tare f-Tm Ma Og od CDOs 8] LLU fice tere Meme Boome) GTO 8 [ainda [leadCelula Istoric Termenul de ,celu’s* provine de fa ,celuia', diminutivul substantivulu latin colla= compartiment, cuts Acect tormen a fost uizat portru prima oari de Robort Hooke, invetatorul ‘microst opulu, ao Intrunire stingnic& In anu 1666 ce a avut joc la Lora ‘Acest termen a fost acoptat in unanimitate d2 micresc pig din Intteaga lurve in sec cul al XX-L Fobert Hooke (1835-1703) Savantul american de origine roman George E. Palade anus bazele tehnolagiei microscopic’ electronice gi pint alte, a print premiul“Novel" pentru descopertrea ribazomior Ribozomil vazut prin microscop 4 George E PaladeCelula Caracteristici generale Colulele reprezinté c&rdmizie cin care sunt ornate toate tesutunle, organele gi sistemale din corpul nostu. Pe |ng@ rolulsiructural, calu'a Indeplineste mute ate rolur: creazs hormnoni (colulale endocrine), depoziteaz’ civarse Substenle (celulele adiooase), lransporid substante rutile necesare organismulu' globulele rogip, transmit informatile cate creier sidinspre creier(celulele nervoase), capteaza lumina (celulele cu conus hastonage din ‘chi ¢1 multo alte roluri Exist8 pecte 1000 do tpur de calule, lecara adaptata exclusiv portru o arumit functi marmea celule Celulele au cimensiuni medi intre 0,01 milimetrig| 0.05 milimetr. Cea mal lung’ celulé din corp este celula nenoasd a cBrei acon poare atinge o luncime de 1 metru, ins diametnul cel mai mare i are ‘voeitul (0.1 rilimeti). Cele mai mici celule sunt lobulele rogi cu diametu de 0.007 miimetn, Globulele rosii (Hemati Forma celulelor Forma colulelor este de o mare diversitate. Ea este data de diversi factor extern (mediul in care taiesc) Su infor’ (unctio, vrei, ote), Shermatozoid Adipocit (depot de grasim) —-Ceulanervoasa Fibra muscutara striata Numérul celulelor Exst8 mil de milarde de celule, Cele mai rumersese dinte acestea sunt reprezentate de globulele rogi urmate de celulel2 nervaase gi cele ale featulul ~henatocitele.Celula Organizarea celulei ORGANITELE CELULARE rite celulé este irvelta de o membrana celuleré larin intenor se gasesc oruanitele velulare ce plutese in ‘itaplsem’, Organiola reprozirtS mii faoriel in intoriorul colulo, fecare cua functio bine dafint& gi aflato toate In relajie una cu altaNucleul Nucleul. Membrana nucleara. Peril nucleari. Nucleul se g&sesie in toate celulele cu exceptia globulelor rogi. Avesta ate coud functl principale foarte importante 1, Stocarga informatilor genetice (sub forms de cromozomi ce contin ADN) 2 Este certrul de contro’ al actvtai celulare (metabolismul celular, crzarea de protemne) ucleol Membrana ‘nucleard Memorana rucleulu este formata cin acelagi strat cublu de calular’. Prin intermediul merrbranel, nucleul comuric’ cu reticulul endoplasmic ealzandu-se schlimburl de substante (ex ). prin porli nuciea in mod normal, in organicm ovistl coluio far’ hucleu der acestea au o actvtate foarie scBzutd, La fel se intimplé in cazul in care nucleul ar f ingeparat in mod vor. Celula nu moare, sctwatea ei este foate sckzut’ iar dac& rucieul este reintrodus celula igi poate reveni complet Este binede gtuted pet existamal multinucll int- © singurd celui Celulele musculare detin recordul in materie de nucle, puténd avea pana la céteva cute, Forma nuciaului i general esto asemanétoare cu forma celuel Nucleli pot tntainf de cole mai mute oriin centrul Celulel dar in cazul in care sunt depoatate dnverse Substante in citoplasma (acipocitale ~ depozit de grdsim nucieul este impins pana in apropierea membrane\ celular. cag) membranaNucleolul Nucleoli se g8ses¢ numal in interiorul rucleilor COrice nucleu are obligatoriuun nucleo! lar daca nu exist, celula moare, Sunt agezali in general ln aproplerea sau in ccentrul nucleulu ‘Nucleotul Jn interiorul ¢4u exist8 ADN g! ARN precum gi 2 ajuti la formarea nul ncuARN, Functa princinala a nucleolior este aceea de a crea ARN. Aceacts cubetant’ va lua parto in formarea ribozamilo.Centrio! Contrioli sunt organite calulare situale in general in _apropiaroa nucloul Lamicioscopul electronic agar ce dou’ .uete”gerpendicw lore una ne alta Centioll, in tmpul ctvziuni! celulare, se despart gi se deplasaazi fiacare ia poll opusi, formané ,fusul de dvizlune" care este deosebit de Importantin reproducerea celulel rise gregeald in acesi slaulu poate duce Ie celule normale icelule canceroase’, Centriolul 1 Cremezem Imagine cu cei doi centriolt Fus de la microscopul electronic diviziune Ceidoi centriot Centriolul 2Lizozomul PINOCITOZA Tizozom Lizozorit sunt organite celulare prezente intoate celulele in fara de glodulele rosi. Acegtiapot f sferci sau ovoid, Lizozomil au fost dasconent de cate De Duve in anul in interiorul acestora gZsim (Gubstante) specialzate in dictugeres Imicroblio’ sa rezidurlior create de celuls incare ee afl Microb gi reaidunte intr In hzgeom erin pinacitoos — celula igi creeaz’ 0 mick ScobiturS prin care substanta este Inglooats in imozem §1 apcl supusa -etuni encimeler (ind digerst® Lizozomi. Vedere la microscopul electronic:Celula Mitocondria’ sunt oigarite celulare ce se gasesc in toate celuiela cu exceptia globulelor rosil. Num&rul rmitocendler ndie& intensiatoa actitati calulo (Cu cat edsté mal mute mitoconeni, cu at actwtatea celulel este mat intens’, {La microscopul electronie mitocondrile se pot observa eu ugurin§ datort ce Ie deosebece de coloiate organite. Mitocondrile sunt fspéncite in toatl citaplasmna iar rolul lr arincipal este createa de ATP Membana exterat | ~ statrce dtertorat este oitert’ de prinfaplulc¥ aceasta dinurmn’ actioneaz’ica unfitru pentu _substantele ce vor intra in matiicza mitocondrala in spatiul dinte membrane se gasesc enzime, lafel ca giin dar cu functi diferite- enzimele din matice le comipleteazd pe cele dintre memtrane, In ciiste 60 g’sesc enzime de ovide-reducere (enzime cu rol n crearea energiel necesare supravistuii celulei) care dau nagieve ATP ~ ulu, acesta find singura ford sub care eneruia poate f folositsMembrana celulara Glicoproteine Glicolipide Rojaxedess Proteine integrale a 2, ¥, Coad ipiaica on Be xy bs 5 5 \ Hii E A y cap tipi Pay a ws Citoplasmt Strat hidrofobe Sat hidrofil ae inglobeaz’ celula este arte subire si elastica, avand un rol deosebit de imoortant in protajarea, orecum si in mentinerea integrtSti gi formel acestoia, Este formald din linide (Grasim), proiene gi slucide (zaharuri- atagate doar la exeron, sunt agezate in strat dublu, un cap spre exterior si unul spre Intio, ,cozile" lor fing situate una spre ceatalta, Canetele lipidelor au rolul de alsa aga s& treacs (rigrol), lar stratul dint Ipida, nu las’ apa s& tracd (hidrofoba) Membrana devine ast! o bariers de nepenetrat fla in membran8,o pot traversa complet (orotaine inteorale), potréméne la exteriorulcelule (oroteine externe) ‘sau doer la interior (proteine interne). Proteinele au rolun de Canale sau pompe ce lasa $4 inte si s4 lasa din coluld doar anumite substarte. Pompalo gi canalalo se ceschid sau sa inchid in funciie de nocacitatle colulo. aurol de receptor peniru diverse substante (hormani, medicamente) gi sunt de obicet legate fe de lipidele mambranare, ie de proteine. In momentul in care de receptor s-a logat o substank’, se actveazd automat anumnite enzime din Inerioru! celulel cee ve duce la martea sau micgorarea irtensitabt anurritor procese ce au loc in interiorulcelulelRibozomul FRinozomil suntorganite din citopiasm prezentein toate celulel2 cu exceptia globule rogit Rinozomul are rolul de a crea Exist8 rozomiliveri sirivazorn alagal de reticulul endoplasmic (cea canata numele ce retouiy ercioptasmic 1g0s), Numarul rbozomiior varlaz’ tr tunctle de pul de cella si momertele de functionare ale acesteia, Ribozom Ribozomil sunt formal) into subunitate mic sl o suunitate mate, Ire acestea inir3 lanful de ARN care este decodifcattrertt dénd nagtore unei no) proteine Re Subunitatea mare Lant proteic in interiorul unei cel Subunitatea mica Lant ARNReticulul endoplasmic Reticulul endoplasmic (RE) se g&seste In Wate tpurile de RErugos ccelule cu exceptia globulelor ragit Acesta este format dint-o retea complicata de cisterne gi tub legate inte ele. Exist8 doud tipuri de RE RUGOS - are pe suprafata ea atagal ibozomi co fg vared create in inleiorul su, Acestea vor 1 vansportate acclo unde este neva de ele, oriunde in celuld $1 nucleu (prin peri rucloar). Toate cubstartole ajung in colo din ur’ in aparatul Golgl NETED — acesta nu are atagati robozomi gi transport’ Subsiante la fel ca gl RE rugos. RE neted are gi rol in flln detoxsifierea organisrnulut cinta ONE RE rugos Ribocomi \ REneted ele douStipuri de RE comunicSintre ele prin nfermediul unor tbl Pozdla microscopul electronic. Punctele negre sunt ‘eprezentate de ribozomi.Celula Aparatul Golgi ‘Apatatul Golol este prezert in toate celulele cu exceatia glodulelor cogil Acesta reprezintS o continuare a retculului endoplasmic Supstantele ce ajung din reticulul endoplasmic sunt Inglobate In ,vezicule” In Aparatul Goll. Aceastd Inglabare reprezint’ ultima transformare a substantelor inainte c4 acestea Bo [Torscala(ri- 112) | verebre Tudimentare Be f (co cunt ramigitp din evoluto). ae ¢ Flecare regiune ate un anurit ip a t : b A dics Traces Teanovees ABZ instervertedrale , a " SES cami | — Reriunes Constr Me spo Eaees inervertebrate Pas | Lombara(L1-15) we Ls mae vey \ _— Sh rpc DP PE ~~ ‘i 7 cous slo vertebra au tol in iritaroa migeilor corpulul eu autora , 08 fu perm feda ge spate -peniru @ nu tension macuva spina se ariculezz cu coastele, pe ole serénduse-se ligamente si mugchi (acestea se pot insera gi pe Coasts —_Maduva osoas. ‘Macluva os0as8 se aflé in mai toate oasele mar. Alc! se cregazd ransportort de oxigen globulele rag g1 | tumens —«tasenelapins ire ma veel Lae Baits Sint ate ra dou ‘ i . Dini ais Bs / a oS Articulate tp y'balansoar” Ai Tiga e botanave >| = a ‘haine napa bis 5 fy Ds netacarpene ite genunet (atlesu est ete cree i Carpiene Mreuiiewscuaderemte | AY! yy PSK Articutatie tip “5a” tole cats) ry emma mien ous dec Pama \ diteite os ateaata 4 ‘hie Articulatic tip rows AD cartes on Articulatie tip “eaciula” de migebt eve j (ee aticula cod imtn gst metacapiene g Seas ‘ate arenes i canal jets, bilan cavitatey err \ Talange 2 face oie el deStructura muschilor Fascie -—Fiora musculara Mioflamenta de actin’ Mioflaments do mioain’ Culoatea rogie specific’ mugehiulul este dati da aitere, von ginens Mugchil sunt alc3iul dint-o mulime de celule alunite, numite ce aupasitil- tatea do a-gi micgora lungimea ‘Aceasti capacitate cure la contractla ‘mugchiului gi se realzeazé cu ajutorul a dowd proteine! ‘Avestea sunt imps ehetate In Energia de contracte este data ce AIP-ul creat do rumorsacole mitacanriaf'ato in Cctoplasina. Fibrele rmusculare contin aveleas! organite ca 0 celula nermalé find adaptate functe! de contractie, Un mugehi contine in interiorul su mai multe ménurehiuride fibre musculare impachetate in Inte aceste fascicule sz gAsese aitere gi vena ce acigura hranitea si nner ce vor da comanda de la creier de a se contracts, Intregul mugchi este invelit de o la fol ca gi facciculul muscular (ascia se ? Aveasta substanta este aserndndtoare cu homaglobina afaté in globulole rogi, amandous avand rolul do a loga opigonul necocar contractici muscular, Penitu can mugchi s4 se cntracte, este necesar de a lua din attere exigenul gi glucoza, Glucoza in Tn ‘2luld, spol in mitoconetie, und ee va transforma mal taziu in ATP,Tipuri de muschi Muschi scheletict Acest tp de muschi este inserat pe 0ase cul alutorul tendaznelnr, acestia find responsabili de toate migc&rile voluntare ale corpului (inclusiv reflexele) Lunginea unei fibre musculare ajunge pana la 6-15 centimetri si in ea intainim ‘umeros) nuclei. Crelerul controleaza in mad direct acest tp de mugchi, spre deosebire de cel neted gi miacardic. Mugchil scheletici se pat recunoaste ugar a microscap datorta aspectulul lor striat. Muschil netezi ff Supratata acestui tip de mugchi este neted, de unde si numele lui. Fibra lui fe Musculara are iungimi foarte ‘ici (de sub 1 centmetru). Muscril netezi, spre {1401/0 (us deosebire de cel striab, se contract lent involuntar. Controlilasupra lio are | |). ANN lui (Sistemul Netvns Yegetatv) [a care amul nu poate {i intdinim de exemplu pe stomac unde se contract pentru a jinge mancarea spre intestinele care cortin gi ele acest tip de muschi Musgehiul miocardic Repreznté mugchiul care face inima 34 oat. Este asemandtor ca structura cu cel striat. Dar, spre deasebire de acesta, se contract independent si automat Creierul inluenteaz’, tot involuntar, cat de des 3& bata inima. Daca inima este scoaséi cin organism gi este tinut’ in anumite condi speciale, poate continua 8 hata céteva ore 1 chiar zile, Fibrele au un singur nuciew agezat central in citoplasmnasMusgchii Grupele musculare Orica mugchischeletic are o singurd origine gi una sau mal multe inserti. Originea este punctullipit de os cal mal aproare de coloana vertobrala mm. Frontal m. Fetal ot im, Sterno-cleido-mastoidiap, m Dettoid k (SCM) _, ~~ 2 Tapa h, in Ticess A m otis FP Wn cicers 1m Latissimus m. Drept, % beste m Fleori__ ‘bdorninal m. Extensor imal "spain maf mm Festen potcela ( WAR i ott im.Cresiceps . femurs! WY WA comet f/ \} A 4 } mm.Flexon $4) mn camer its j Tendonul luiAchile Numarul insert pot ca numele mugehiulul ~ mblveps (doua capete de insert), mariceps (cu wel capete) sau ‘mvactleeps (cu patru capete). Denumninie lor se pot da si in functe de orlentarea flrelor musculare ~ m obiic ‘sau m. Drept abdeminalInce contal (8.12 luni, ncst lateral (-12 um) nin (16-22un) — Canin (11-12 nd) — 3 ‘Mol Premetar 110-11 an) — ans ) sic 20012 00) AO Molar 2 + (25.3 lan) \ Nour (07 am $F (02-13) Maxilar Motar2 (121 Fh Maxilar =) Mota 320.25 on) 3 inc aera 69 an) \ Pre Mole 320-25 a) . 1.13 0) See v2 Mandible vours Se woe (7 an) — Ape Manila stir Ya) anne Molar 1 aN A | Molar (418 lan remot 1 2am) — Incisiv lateral (10-16 bum) viv Lateral (6-7 ant)’ ne lnciav contra (6-10 lus) Unciaty conteal (67 an [Ne nagtem cu 20 de din de lapte, Pand la varsta de 25 de ani toll din cad si avem un set nou Ge ding, mai revisten, care cuntin numar de 32. Uimul dinte, molarul 3(méoeaua de mints), nu inloculegte niciun dinte c€zut ci apare irtr-un loc special rezewat Lanagtere avern dint oarte ragil gi de aceza treoulesc curdtat zinc Medicul stomatolog trebuie consultatimediat ce apar dureri ale dintlor sau cénd acegta incep s& cad’ deoarece pot cregie strdmb, lueru care conduce la mutt alte probleme. in jurul virstel de 0 de ani mai poate apdrea inc& lun rand de dirt (caz foarte rar intani.Structura dinfilor Dintele este acopent la supratat ce srralt aceasta {lind cea mai putemica substant3 cin organism: Orie lezare a smaltulul va duce la descoperires dental, Aceasta se Va infecta, ducane la formares oe! carlo ingle Dentina se ala sub small Aveasta este crest’ de eee celule ce se afl in inter, a fel ca gi casele. riper Fa Canalul racicular se glseste sub dentin’ gi este inconjurat de cement. Prin acest canal tee arerele, venele sine din pulpa dintelul. In cement se qasesc celule ce rofac constant eubctanta In cavitatea radicular’ se aff pulpa cintel, format din arta, vone ginora Deed microbitajung fa pupla, vasul limfatic ce transport globulele aloe (Soldati organismului), se agomareaza foarte mut s| comprimé nervul ducard is dureri mari, Boala se numegt pulpit. In acest caz ‘medicul stomatoiog va extrage pulpa cu ajutorul unui 4c special foarte suptre Dintele aimeste substante nuit de la vasele an canalul radcua in cazulin care pulpa a fost exrasi, aintete seva nran numaidin perdonty carese gAseste i uruldeltscontine ca s canalulracculrartere, ‘one gi nen Oae3 periadanfu este staat da mctobi acecta co iortozs dénd sonaaja ce "cirte mai nat Partea dintelui care este vziilé in cavitatea busala (qura) se numeste coroans iat ceea ce se afa in os se ume ste rSdécin’, Proominentele de pe molari se numese cucpide,ete format cin 22 de oase gi re rolul de a. | Suture oronard — ea proisjacraianl y \._ Sutura La adut, crariul prezini& § mari suturi—une frontal, Ap lambdoid sagitala, lambdoida si, doud temporale. Forma | — Fontanela | Sutura craniului la orn ecto dati de marmoa croioraui a | sfenoida scuamonst om, cranluleste inal mare prin mérirea toblor ronal Maxilar ai creverulu) gi de tpul da stafune, la om —bipeds Cranial de copil are inte case cartiaje ce se vor | Mandtibula osifca total a vatsta de 2 ani Pand la aceastl varsts nau-niecutul mai preziath a suturé in plus, mei greu vitibila, in milocul osului frontal © frontat ‘Acacia carblail cunt flaxbilo gi au rolul de a permite croistull sitreasca Os pars Acolo unde se unesc trioase, catiajele se numesc — Fontanela mastoida Dacd camtaite nu ar fexista, craniul at avea 0 mirime foarte mic’ 3i Y creietu nu s-armal puiea dezvoita. C: ) inp existé cartiajele, craniul poate fi wmodeiat” prin plik ‘area une! forte con stante pe eraniu, anita JOasele Sanatatea oaselor mal desintainite accicente, (0 FacturS nu vine niin: singura. Narginile ascutite ale osUiui tupt pot efectiv tia mugchil, tondoanolo, ‘yasele de sange saunern De aveea ‘rebuie $4 fim foarte atonti, iar dac& acc entul mu s-a putut eva ‘reduie dezinfectimm imediet rana gi s& apelém ce urgants la Un medic, Fracturile sunt printre cel \ Femur Rotula Menise lateral Ruptura de maleol este des intanité la sporti, Maleola este o proeminenté a gleznel pe stanga gi pe reapta I are rolul ce a tensiona mugchil care trec prin spatele acesteia. In cazul unel lavituri sau a unel incordet Buternice al acelor mugchi, maleola se poate rupe gi mugchi nuvor mai pulea #incordatj, devenind inubizabil Fuptura de menist se int3inegte in mod curert la sporti dar gi la oamenil de rand. Canc o greutate mare apasa ne un singur genunchi (ex candine spin pe un picior ca ¢& ne oprim bruse din fuga) aluncio fort foarte mare spac’ pa menise §1 acesta se rupe, In interiorul artculatia! cenunchiului aver dou meniscurt (atoral - spre exterior gi ‘medial- spre interop cu rolul de a perralte elor oud oase emutul si fbia) si alunece liber. Dac’ unul dine ele ¢-a rupt atuncl oasele se reac’ ('os pe 059 si din piicina dureni va devari imposibi s& ne ee) deplasam, aes PlSanatatea muschilor ‘Oboseala muscular Se caracterizeazS prin scAderea fortel de contrartie a mugchiulul AceastS choseslé aste datoraté seader cant de cubstante nutitve pririte de la arere. Datorits coniractiel mugchiulu, arterele sunt comprimate 3 prin acestea circus mai putin sange, implicit mat puting si ofigen. Cand muschiul este relaxat, rtorele acue euficienta substanta, ine este revole ce timp pan acestea vor fi transformate in formele lor finale care pot foloste Febra musculara Intimput unui exercits fai intens, chiar dac glucoza este suflcienté, cantatea de oxigen este limitata. In acest caz glucaza nu mai ooate fl tansformats in produsul ef final — ATP i rezuB& acidul lactic. Azeasti acurnulare crogte ‘acioitatea In Nbrele musculare sI In sange, ceea ce duce la stoparea activa ‘mai multor Astel, calciul int’ ih bra muscular’ gl 0 cetermin’ o& raman& contactati, impiedicdnd relaxarea, Aciditatea séngelul este reglats Toate strict de eatre organism gi orice modricare cat de mica poate duce chiar Ja deces datorté incordérii permanente @ mugchilor traheel, determinand Sufocarea. Indaté ce oxigenul devine sufcient, acidul lactie Incene 28 fle {ransformatin suastanje netmsice. Atrofierea mugchilor oti mugchii su marea capacitate de a se adapta nevoilor organismulul. Aga cB, dav& un mugehi nu esto solictal, acesta igi degradeaza proteinele ce rezuli, pot 1 folosit én multe alte procese ale forganistmulu. Astfel, cele dou proteine - acting gi miazina - se deoradeaza gi mugchiul se subtiaz8 gl igi piordo 0 mare parto din capacitatea ca de a se contracta Rigor mortis Estoa stare ce apare dun’ doses gi este caractatizaté prin ncordarea tuturor mugchilor.lmedial ce organisrnul gi stopeaza toate runctile, unele enzimele Inceteazé £8 rai tunctoneze iat altele Incep s& degradeze in mod hhazardat substantele din corp In acest czz, ATP-ul necesar pent a tine mugchiul relmat (ste nevoe de mult ‘mai pulin ATP pentru a tine mugchiul relacat decat pentru contracte) nu se mai produce si mugchii rmén Incordat) pana ce toate proteinele au fost degradata, inclusw actna gi mlozina (din degradarea proteinelar ce ppotforma anumiti compugi ce duc la mirosul specific cadavrelor.Sinitatea dinfiilor Cura au se inchide complet pentru ‘a dingii na mai sunt la locul lor Dinlii se departeaca si microbii patrund mai usor Carie cea afectat stractura dintelui Ceilalfi dint incep sa se miste penirs a putea urmple gol! Cariece a ajuns \ pina la polpa DatortS distugeri| smattului sau din eaux c& cesta nu acoperdin inlegime dentina, aparcarile pe aint Microbii"mndnc8* dontina gi slung lapulp& ducing lauren la apasare, expunete la rece sau cald. ‘in eazul in care caria nu este valet la tmp, dintele / oatenevarat” complet ce microb! sin tna cace. acd un dinte este tips, dupa ve dint defntv’ au ‘aparu, acesta nu rai creste la loc, Cella dint tind ;— Cmte mics 8 ocupe spatiul ramas, ined spstlul dinte acestis se méregte l8sAndloc microblior s& atace mal ugotIn tot organismmul, Cand nu depurem efort inirna arful (apex orient spre Inia este 0 pornpa dubia, cu pat cavidt, cette sang ome iniur de lire s€nge int-un minut.Inima se afin snatalasternuui stare Stange suger maint Pereele sero al mimi se numeste oesta ese termat an dove foe Inte care se at ‘east ichid and iri fi maregte volumnul dupa contrac, ae oll dea reduce fecareadinte cele ous ote. Sub acest strat se gdsegle mugchil In nun miocard, Gel mal intern sal se numeste fla aul dea rej cave iri 2 Structure extern cut aor acerk ots a = Si es Inia are patru cavttl: doud str gi doi vonticuit Sunt situate In carte superioar& ainiml si sunt separate de un sept, Muschiul lor nu esiela fel de putemic c@ Intevoars Avex alveniticullor deoarece atrila au doar rol de @ de a stoca sangele pertru un tmp scutt. At preaint’ oud orificll prin care se varsd séngele venos cin ln pattea inferioar3 se aaseste ve implecic’ intoarcerea sangelul ‘are patu orifcl ce adue sangele cu ‘oxigen de Ia plarnani prin ‘Acesta esta despirtt de ventriculul stang prin's@ gises¢ In partes inferioara 2 nimi gila el la, sunt separate de un sep Mugeniul lor este da aproxirnativ 4 ori mai gros deca al abilor deoarece venticuli surt cei care pampeaza sangele In carp. are in partea sa superioara gi langa aceasta se daseste onficiul prin care irece tol sngele venos din organism. Acast sange ajunge in plamsni unde esie osigenst iar apoitrece in atiul siang prin De aici ajunge in ce il ya pompa in atlers cu cel mat mare diametu =: By P. ona " vena cord superoard ‘Structura intern’ re sanense BVe@ ant Valve Aortei em “@ vata ava bicuspid ~ &® Vaiva bicuspida: pee Valva tre pulmonar Yalva riewopid Inime, ca orice organ, are nevole de cudstanie nutitive pent a functiona, Aceacta nu le poste primi de Ia cdngele ‘in interior, d2oarece endocardul nu permite acest lucru, ‘Se desprind din porjunea initial a acrtel | suntcele ce vor aduce sangele necesarcontractilir inimil. Aterele givenele ce intr sau les din inima prezinié walve.Acestea nu suntla fel de dezvolate ca cele dinte atri gi ventriculSistemul circulator Studierea inimii Zgomotete inn ‘Avesta zgomoto cunt consacirta activating! co pot cudia cu ajutorul stotos¢opulul Z\ = acest zgumol este cauzal de inciiderea vahelor bicuspidd si iicuspida dintre abil si venticull Are o tonalite ioasé i se poate auzi dear cand ventriculi sunt contractati(sistola vertriculara) 22 —acosta ecto scurt gi ascult. Cauza este inchiderea valvolor artorel aulmonare gi sle aortel, Se aude dear cénd inima este total relaxata (dlastold). Electrocarioagrama (ECG sau EKG) Contracts gi realaxarea mugchiulul nil se face piin propagarea unui curent electric de foare rric&intensitate rine tibtee musculare. Aceasti actimtateelecirc’ se poate inrecistra cu aparate electronice sensible. Fe un ECG se chsend 6 unde, rezutat al treceri curentulul prin miocard: F — contract gi relaxarea alo, ORS — ‘ontracja venirculor si T -relazarea ventricular actviatea electricd a ventticuilor dcup8 mult mai mult spatly pe ECG decat a atilor Acastlucru se datoreaza fantululc&: mugchiivantriculior sunt mutt ral mari sireteaua prin care se tranernitimpulsutie electice este mai complex’ ors ors = pane aa peal restnes singel se_mBscark fh tt et te | nitg ~ mitt loan de merc ®D P T P T 760 mmtig teprecita 1 atm ( 1 ‘ amosterS ). Presunes serv de cterSrepreartht atm zu 2 a 2 Fonograma hs Deen, tana e Presiunea Sanguina (tensiunea) Se studiazéicu ajutoru tensiometulu sia stetoscopulul Astel seinregisireaza pre siunga din vasele eanguine, Prima presiune -sistolc’, cu valori normale inte 100 inHg gi 120 mmHg, indic& puterea cu care Inima se contact’. Cea de-a doua presiune - clastalic’, cu valori normale ine 60 mmHg si 80 mmHg, araté presiv- rnoa din sénge cand inima osto complet olaxatéArterele gi Venele Tn corp ith dous tnurl do crulatis med gl mare. Cea mich co realzoaz4 inte fartea creapts a Inimi gt plamani, svand roll de 2 chigena sangele venos Circultia mare Sa tealaeacd inte patea siéno& aire gest compulut Rall ceste crculai ests dea tite oxigen 9isubstantele rukive in organism. Circulatia mic’ Sangele venos acumulat din tt organismrul ajunge in atrul drept prin dous vene mari. yena cava cuperioarS (aduce sAngele venos de la cap gi membrele superigare) gi vena cava inferioard (aduce s@ngele din restul cganismulul. Sangele adus de aveste vena ajunge in vantriculul drept de unde este pompatin <~ plémani prin arterale pulmonare. Odaté oxgenat, sangele iese din cel doi plémani Brin venele pulmonare ip atnul stang. De acl, sangele ajunge in vervnculul stang ce ii pompeazdin aorti, Sangale ig! continu’ drumu) prin diverse ramuri, spre restul corpulu : Venele Superficiale in aorta se desprind patru ramur ~ arierele supclaviculare (pentru membrele superioare) gl arterele carotide comune (aentru cap gi 94D. Anria are un traect descendent si rece prin trace si abdomen unde se desprind ramuti penitutoate organele corpulul. Areasti acrté se termin’ prin artereleliace corrune (penitu bazin) ce ce contnud cu arerele femurale, din cate se desorind ramrull pentru membfele nferioare. To! s€ncele aerial, dupa fe este de-cyigenst, tere cin capilate in vane. Venele au, in general, denumi foare amopiate de cole ale arlerelor siun tect asemfndior. Sangele venos al membrulul inferior este preluat de venele femurale, care se continua ¢uvens iiaca comuna, Acestea se unesc in vena cava inferivaréice Se vars in aul drext intrand de aici in ciculata ric&, Vora cav supatioara se formeazi prin unitea vonolor cubclaviculae gl jugulare gi ce varea tot in ati drept, Aceste vene aduc sangelevenos vela cap, gét 1 membrele superioare, Vena cav’ inferioara aduce angele vanos din restul corpulu in general, venele sunt mai uger vzibile in piele decat arterele care sunt situate mai protund. Aceste vene se urnesc vane supericialGrupele sanguine CGrupele sanguine sunt foarte important de cunos- cut denarace $2 folosese in transfuzile de sang2 cfectuate in spliale. Exist 4 grupe sanguine frece una pe alta ceea ce poate duce la imposibilitaiea de Plaman digs a respira chiar decd plémani nu sun aft. ue | ring Peri unt omat in ob cetdrpt are iarcatsting | ei edoukaortsoretéaiiminalsreccan, | fougeni { Diatragma Inspiratia gi oxpiratia sopot faco cu ajutorul mugchiulul diafiagma, Acesta cénd se coboarg mareste cavtatea toracicd gi asfel aerul este tas pre interior. Cand se rolaxeazs rovine fara ofort la Repaus nia inillalé, riegorand astel cavitatea toracicd §1 Impingnd aerul ata. Mugchii abdernenului pat de asemenca rari sau micgora eavtatea Cea mai putemicd inspiratia este cea in care este folosit mugchis! diafagma, adicé cand "ragem aer in piept’. In renaus exiratia se face fra fot, nN plamanul evening singurls forma lu nial ExpiratieSistemul nervos SNC - Maduva spinarii Recepforu pent ‘Sectune prin Sala ffesd cotta TaN) clurere este actval madre Sear ane ee GE S—euprinde tot ce 2° afin eraniy) J j gl méquva spinérl Rolul SNC U) te gz a ecorona tate eID sche voltae 41 rotecie PRG itoruccontoeda sence Ces St a cenusi® gnaizeaza toate —informatile Ey Ba, i >) Reflex primite dela sele 5 simtur ete SYA, atten, ON) contr \ \ \ ‘se contract& I y > i ee / caiycall se_gaseste in canalul medular find format prin suprapunerea ‘ertebrolor. in madurd gasim substarts alba (aconi gi dentrtele) st substanta cenupi (corpil neuroniion.Maduva scoasé ain canalul meculararala ca un cordontin, albicios, ce are formé cilindred gi prezints dowd umfatur: cenicall si lombard Acestea cunt cauzate de numérul mare de ner spinali pentru membrele supericare, respectiy Inferioare. Wacuva s2 termina in creptul celat d2-a doua vertebré lombara, de unde se Satralls| continu cu 9 parte eubtre numrita lum tarninala, Din maduva ies printre vertebre 31 edccigiert de ner spinal ce aparin sislemuluinenos perteric (continuarea SNC)~8cenical, _$.N.C. gi nervi ‘2toracall,§ lomban, 5 sacraii gi unul cocciaian spinal Prin madurd circu toato inforrstilo do la rocaptori mociull intern al organicmului (oresiuno canguin, intrarea alimentelor 1 esofag, etc) gi de la receptor mediulul fnconjurator(c4ldurs, ig, durere ete). aceste informati ajung [a ereler, unde sunt analizata. Pe lang aceasté functie de transrritera a infor Miduv circula de migesre voluntaré a tuturor mugchilor scheletcl De sceea,cel ce ce accidentear Tl ezeze méduva spinal gi sa raménd paralizal, Mduva poate analiza independent unele informati dda ordine mul mai rapid deedt crslarul De exernplu, dae’ ne ardam la un deget, mugchil si ‘mod automet gi riicd degetul pentru a opr lezarea (ietex neconditionat Inéscut)Sistemul respirator Traheea si bronhiil ‘Traheea se giseste in continvarea auingelul gl in fata esofagudl Poate | Trahees observatd pe vit, imediat sub "Marul ui Adan” Traheea are o structurs cu inele tubulard ce ecte mertinuté de 16-20 inele din carilsj prise la exterior. ‘Aceste Inele ru se inenid in spate. Bron {in peretele interior af taheei se gésese mai multe celle secretoare (lande exocrine) ce vor secteta mucus Aczastd substarté are roll de & lumezi aerul gi de a Boca corp etdini di aer, Lucrétaril din rine sau fumétori, hhaleaed rut) corpl sn gi din aceasta cauza au un numa mai rrare ce celule secretoare de mucus. Aceasta crestere duce la ‘scumularea mucusulli in pléméni gi pat declangareflexul de tuse Bronhiole Bronhile cunt doud ramificai aletraheei, arénd o structuré aseménStoare cuaceasta, cuaceleaglinele. Bronhile, ‘dup untraect scurtintra inokéman unde se vor bifurca oe 18-24 oriin bronhiole. Ultima ramificatia a bronhiotelor ‘se continus cu cacul alyeolar care este a randul edu format din séculati mai mici nui aloale, ronhiola terminals Avwoile 24 un porte special adepatechimbull de \ ougen pidoxld ws eurbon (602) Ongen sunsta acest nivel poate acu eA treaca in hemoginbina din globulele 7 —iieole ogi. Dicxidul d2 carson (C02) trece in sens iners, Sacaiveolar ——eliterand hernogiobina pent a1 ocupatd de axdgen Acest schimb se realizesz3 cu nurmeroasele capilare ce Capliare inconjoard intregul sac alveolar. La nlvelul capiiarelor se gasese numerogi oor (onfct) ce, permit schimburi Ugoare. In interiorul aveoieior se gasegte o cubstants rurnité surfactant ce mentine aleolele deschise. La nivolul ahololor, sictomul imunitar actionoar3 diferit de restul corgulul. Corpil suaini jung! Ia acest nel nu sunt distrusi medial Ei sunt inconiuraft din toate pértle de macrafage care vor réméne aliake pand reugese 9@ i distuga. Formatuniie comp! stdin: macrotagi rémman in peretele alveolar! in zona aceea, schimourie devening imposibite, Cu cat sunt mai mult rp stain’ inhala, cu afat mai putin cxigen poate ftumis globletorrogi. ‘a. Pulmenars §