378 we ‘nti iavatitura ‘ui deosebit de amaru ca 0 verigi provocate de razbo ului dintre revolutia s: fi asliel na sume cea ce va {red val epropiat, pent: ¢ iherarea lor de sub 1917 Autorut PREFATA LA EDITIA A DOUA Edifia de t bari, S-e adaug ia doua, se tipireste aprocp numai paragraful 8 la cepi Autorut Moscow: STATUL $1 REVOLITTIA a caPrToLsy. SOCIETATEA [MPARTITA ‘N CLASE $I STATUL 1, STATUL — PROBUS AL CARACTSRULUL DE NESMPACAT kL CONT RADICTILOR DE CLASA Cu Invatatura Ini Mare se i iat_ nt a dati in islorie acum ¢2¢a inv.itaturi'e cugetato zi cleselor esuprite revolutionzri erau de clasele asupritoare 'a persec td eu exe mai sil- in cea mai degen Dupa mozrtea’ lor igoane inofensive, d2 luptz lo> pentru el in vietd, ef erau ss permanente, invatatun balicd Furie, ov cea jal campanie den rbata ura, si calommn’ transiorma ‘a-i cenonize, ca si zicem asa, ce a le © oarecare gloris peniru_,,cor: lind invateture te ezia si oporturist 2 terenul acestat,.prelueréri® a deneturata, Aa latura re- al ei rev it, Esie pus: it ceea cz este acceptadil sat lufionard a ‘nvat tw lan, este pr pare a fi acceptabil vorbesz savanti i materie de tional-ge Citoresti atit dé minunat o-ganizate in vederea ducerii r22- boiult! de ja Fata de o asemenza stare de lucruri, fat de nem: menite raspindire a ce: noastra est in primu! sind de a restabite adevérala invata- fur a lui Mars cespre stai, Pentru aceasta e necesar si intreg ce citate tangi din ‘nsegi operele |380 vod Lente STATUL Si REVOLLUTA 331 Marz gi Engels. De bunt se expunerea si nu vor contribui de Ise a i A ne lipsi insi de ele este ab ele, = tu Mare gi Engel privitoare eptirat tite jor ce al va, unde, cind § ‘iu pot fi cbi i dovedeste €4 cortradie rportaat, f pli de clasa — statu apare ca un orgaa dz jor. Dupa Mars, ste ii putut nicl s& cf S& se menfina, daca ar i si pu buravointé La paca clacele Dude leoarece tracuce Tai mare gare ori i, Ces incomple:e, ori val este crea- iceste aceasta rerea po- litetea ideti morale, dupa cum svsi'ne Hegel. dus all societi voltare; e! te de timpeds idese na rolulu: is I este producul gi m ‘gi mengeviel SEE a Lk akeSUATUL 51 REVOLUTIA 383 32 vo LENIN constrirgere ce tot fetal, pe care sceietatea gentilicé (ce02a ce roi, (de clan) mu ‘e cunostee' ci demeesati socialist, Tatea_yceut: pTeorelic™ Wi s neagi e fe de clasd fi ferfei* denumit’ care se situ Engels senire. ci ferla (pra socie. réineazé din ce ince mai liberarea clase} sub: ‘indo revolufie violen:a, eril de stat re sicare mult de sovietate jugate este = eas izpede dup eam. vom velea model eal mai presis, pe l:zet isteriee conérets a savcinilor revol mai accast core 1 ardita acest Lucru em. in expunerea care atmeati — Kaulsky ...,a vitai-o" gi a europenilor se edresa AMENI TNARM hea organizare gentilied (sa1 de | ngels — statul se care a supusilor sai fireasea sound’ prin aceasta de la Mikailovski, $4 Nowa ni se pai nvors Astle! de orm de minune amertal : scin- Hoare a popt! oe publica: es numai d:n oameni inar * Aceasti consti ci gi din accesor a zarea pI | mag, sauSTATUL SI REVOU 385 colonial grandioase rin America de nord si in Germ faba, De alunzi n domen'ul cu: wrias pas tnai mai mult cu cit al do'lea al secolului al XX-lea globu! p&- inlre acesi. ,cucer tori cor. inarmirile te- jinar de mull, are revo. erat ci clesa di le fer eezooiul ce jef din 1914—1917 pentru stapt fe cdtre Angila sau de citre Germania, pentru praia apeepiat inghitireaY tuturer ‘orlelor socielsfit de citre ‘putere ‘i pradainicd ce © votala a Ei fa 1881 58 indice ,concurerta in do- mmeniul cuceri wsernnate lrasaturi d stinctive 1g14—1917, a fa, care Se as se foarte malt, cidu nastere ri moerialist, Ne rea bem este eoncret earopene si ruse. ascuns apararea interesalor de wapara ete ‘rebnie jaf ale be fel, cespre. yapdrerea republic em ins reoti, ca, de fn sensu atot . wtat® de care se bucure din partes s0- ernictel merilor baaei, cit gi fn sens wea de nord weaced f earun — 1s Fea eae eel ria : 3, ScATUL — INSTRUMENT DE EXPLOATARE ale Amerieil de nord "n cars A CLASED ASC PEITE Pentre intre fore publice specicle, care st Cea a OMS, st necesare mpozite =. Impromuturl te stat, jot si erepti de 2 ant peretpe impezite Engels — ajung, Eucopel 3H se eitueze deasupre sccle- eoncurent Inigo erent: ime de a care ei along, car 2 le spccile pr Sees Tate, ane- | eerie nenorce' stajbag al poliyei" a7= cel tales deett toate organele societati eluate, Ja 10% un comandant Sen seats stat civilizat ar piven s& invid eze pe sul domninatiel dep | i Seinsemnet get de pints pantra ,c2spectu ae se = ¥, te Lena = Onere, ol.duce fa lup:a art tre ele, Se formeaza sta prita tinde si erseze 9 si slujease’ nu exp Aceste sinduri cu fost serise tne decenit. al secoluly "ida poarsi data de Fialiom — ati: ins in sense! atotp jetniciei merilor bane, cit STATUL, $f REVOLUTIA 385 abia tncepuse tn @ ficut an vrias cepttul deceniu'n ere ce: i sreseut de alintel ex:vaordinar de mull, Ge jel dir, 19141917 pentru stapin re Germana, pestru trp: Jelor socielatit de ridalnicd ce o ioteld catastrois. 1891 sf indice ,concurenta in do~ Tasemnate prézii, a. eproy citre puterea Engel menial ceceririior® drapt trisaturi dist nctive ale pol-tic 17, azime} cind as cadu nagtere razbi seus aparal al nor fraze despre apa a fey fiei* ete.! |, — INSTRUMENT DE_EXPLOATARE A CLASED ASUPRITE ce spacicle, care sta Sint nevesare imposite §. imprumuturl i, sf se situeze deasupre s ‘arta! de bunévoie orgenclor si gentilice (de clan: nu te jange, chiar dacd Lar p Tegi speciale pri- Vitoare [a caracierul sacra § itatze func fionerilor, Cel mat menorceit slajbas al poliyei* aze 14 autoritate™ decit toate organele societ2i videze pe Nemnet gel de ginta pantra ,respectu. e- recentestat® de care se bucure din partea so- te =, {Lena ~ Oper, ol.E pus. aici r lor“ ca tatea Deh esentialul pune decsupra societétii? Vom ve- dee cum ar ina din Peris t 48 prot in 1871 $1 cum a coe el este de regula statul clase I clasei economiceste dom‘nente, care, tafsi din pret de ve ase! asupriie“... Dupi cum sta. jal au fost crgene dk lor § rstrumentul din secolele al XVIFIea gi al XVII zezul cu tonanart's: tirspal priti de al doilea imperiu frances, ast democretilor “ni neioase, ‘ar burgh le dizolva de-a dreot stATUL Sr REVOLUTIA 480 In prezet_ im mul si dominefia bancilor au dezvoltat’, aing:nd un grad “de maies:rie neob smut, ndov ‘aceste metoce listilor® eseri i | botat in sinul guvernelui de c frinare a capitalistilor gia pridie a jel na jurntuaritor de 120,000 miturre aire guvern gi sindicate saw prielenesti? Ce sol joacs ocmeni ca Cernov ? — Sint ej alie 1 jetaito Atotputerni mocrali toc plrtigese si sugereazin stare si ox nenciter si Sa asigare STICUL $1 RBVOLUTIA 389 ielaptuirea Nu putem d TA TREPTATA® A STATULUI putem decit si $1 REVOLLTIA VIOLENTA Si conezeté a separiti e gan e {uj Engels cu srivire la ,,disparitia treptata' rears) it de curoseuie, siat “atil de des citate lui Marx si Engels statu.ui pac arati at't de exoresiv ince const’ esenta fa's ficdril curente ansformarea tu! Ia oportun ate minun{t asupna .or. Reproducem tu! dir care aut fost (uate aceste euvinte: a marist necesar si ne of reg rafionam ‘intreaga falsitate a idaii pe cax general a Engels Proleta uterea de stat si transforma ene diat mifl in proprietate de stat. Der prin azeasta ee desfiinyeazd pe s ne ‘nsusi fat sdcieta al, destintind astiel toa‘e de smala de clasd, - Soc’ evate 4, avea revoie de exploatatoare din « ej exte- ales de a tine, prin Te de subjugare adeviraia pied pare tt aga © datz en els atunci lozul : la muzeal ce de tars s/ de toporul ce bron". ale; 11. vremurile noastre, sta: al surgheziei. Deve- Nu deseori se a at tn I reamente reprezertant al intregit so: eratura " De indati ce nt in subjugare, inlilurate si aceast® lupt, re 38 fact neceser’ o fort? a procuctiel, verise d ici meacer infelogerea de stat. Engels denumeste me depend Teale scciale devine, tind pe rad, pula de statIk locul burgheziei, pe arifia treptata se cefera 4. are trepiat", ¢) este “bto:etariz| prin -evolutie. Ceca ce je este statu de prisos in toate coment Guvernares asupre persoa nistrarea Tucrurlor si eonducerea proceselor ce pro- ductie. Statul nu este ec:e condifille clementare ale viet viale fare onstringere pentru a ep esle de o noud generafie, care, ,creseuté in en” libere, vs loraseascd raseased de si se des: democrat-republica acest mice ae CAPITOLUL Vv BAZELE ECONOMICE ALE DISPARITIEI TREPTATE A STAT Coa mai ire a aceste| probleme de Marx in. Critica programului de la G citre Bracke din 5 mai 18 wNeu2 Zei Parati), Parte! 1, CUM PUNE MARX seperti 875 catre Bracke cu Enge's cftre Babe gels fi propune ‘ui Bebel 2 01 desiuirsire O,parte vorbaria despre stat, 58, Indapicteze en total a vintul stat din progam comuiste* chiar gi fn 51 REVOLLTIA 451 iH ponte fl de fixarea mo- ai ales ci ea reprezina igat, Deosebirea aparensa jea prin ceosebirea temelor care si le-au pus, Ea a in mod. concret, 4 aosurcita:ea prejudeedtilor earente site in aswd si d ) eu privire La stel. Marx atinge aceasta. prob n. treact itteresirdi-se de c ella fem: dezooltares sociatifii eo muniste, Intreaga rea la ca in forma ei ne gind:ta $i Marx i s-a pus pro- si Ja prébusirea iminenta a 22 dezvoltare a viitarului v0 pLearii azeste: viiloa: ui ci acesta 4 istoriceste din capi forje sociale cireia lastere ca. ‘a Marx nici néear wmbri de ‘ncer- nunisenulai $a me dezycltir:i, de gee, despre care stim ed a ap’ ed gi eA s2 mod evlare gi minate pum2 un cercetét retati ace gi cu detSTATUL $1 REVOLUTIA “9 i intreg 2 denamire de cinste, gi ait de tar pentru a dese dere =xpresie atit de altfel, si cuvintul acesta cicaia Engels ne pune “n gerd si pe care noi cm mentionat-o, i, treacat, in expunerea eptul coma ic ‘inal aste dest a democra partide polit ce pe de-a-ntregul ; mize’ jatér de: masa, Acum (stirgicul se postive 2 unei clase din populatie de etre cea- adevirat, care se gH aneavint lt de post "care ru exprima feptal’pur call ondra goene dezlinuila tn iulie si augus nostru de citre republican: si de cé stematice gi [7 ge. nilor. Nai nu asteptim ‘care nu va fi respactat prire’- de majoritate. Dar. avesta se va trans- acest fapt vedi. ie de a reeurge pre socialism, nci s:nten ma in comunisey, Haas lene Intermatcrete dla «Sia Pe {4 de alta, cici cameni! se430 yon tenn vor decrinde si respecte condi ciale fard constringere si fai Tocraa: pentr s2 desco-orasease’ ce tntreaga 4 se desco‘orasease’ de crice stat, i statul demoe-at-reptbl can, Pentru a limperi act protlema bezelor eco CAPITOLUL Vv BAZELE ECONOMICE ALE DISPARITIEI TREPTATE A STATULUL deeit Engels s coneedfiile ce'or dai seriitori cw privi a Mu intului, Merx i 2a $i ct chiar gi in’ eomunism n rifia lui trep- expresia lu, Marg. clcaté nai curs de désparitie. te fi de iixarea_mo- mentulu. vidtoarei ,dispanitii, s reprezinti in mod evident en proces indelungat. Deosebirea aparent’s Fe care le tratea! gels gi-2 2109u atr-ua mod concrel, ea prejudecdtilar curente si de Lassal Marx atinge G@ceas ta’ probl idu-se de o alti tema: lui Marx ecnstit @ teoriel dezvoltici mai comple:4, mai adi Mars i sa pas 210 la prebustea iminenta a deavoltare a cilécrulué co- i. pus problema viitoa- a viitorului com:anism ? are obirsia in capita- ca este rezul fat nastore ca ear umbri de “nces- ql cea co nu se june problema comun:smmuhii esa cum er pune un cercettor al naturii prob.eme dezvcltar a wrei noi varietiti bolog.es, despre care stim eda apa: rut in cutare si d gi ci se modified in evtare gi progrem:l de i Sociesate. — este societa- tea, capitalstd care exist! tn toate (Brile civilizaze, sozielale mei mult sau 13 iberatd de 2ull actuals a. El aste le, ana oge ex, mai imine? La ale statulu ittresare se_poat ic, gi in ori cfte vintul «popor de wrevere de la cay 2, TRECEREA D) Intre soci cortinra Mazx ~ lujionare @ un SATU: St REVOLUTIA 485 tea capitalist rea acastei So: ter2selor anta: a, a, si curereased revolttionara trecerea de munism, Tn societatea Savorabile al safi de sirde’ sou fe azde dep desfésocrd in mod pesaic, odign ese f de la participarea le victa