Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tratat de Drept Procesual Civil Ioan Les

    Uploaded by

    Georgiana Georgi
    633 views474 pages
    tratat de Drept Procesual Civil Ioan Les

    Original Title

    44312934 Tratat de Drept Procesual Civil Ioan Les

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    tratat de Drept Procesual Civil Ioan Les

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    633 views474 pages

    Tratat de Drept Procesual Civil Ioan Les

    Uploaded by

    Georgiana Georgi
    tratat de Drept Procesual Civil Ioan Les

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 474
    ‘Tratat de drept procesual civil loan Les : CCopysight © 2001 - Eltuka ALL BECK “Toate repute sunt rezsivate lt ALL BECK Nic parte din acest volum nu pate 8 copia fr pernisiunea seis 2 Bal ALL-BECK “ Diepturile de dstibuie th sanatate aparin tr exclusiva edt 7 Copyright © 2001 ByALL BECK CC) LOAD OE AG Allighss reserved. “Te cistbution ofthis Book outsice Romania, without the writen pemission of ALL BECK Is” strict prohibited. ee ee Deserierea CIP a Bibliotecit Nationale | Les, | | Tralat de drept procesual eli loan Les - Bucurest:itura ALL BECK, 2001 | | “Gs2p;24em | | WSBNS73-655-1198 | en | | sar 91/95 dita ALLBECK Bucuresti, Su. Serg. Nuu fon, n.2, Sector 5 & (01)385:32.12, (01)410.0070 Fax: 3852218 Departamentel- —F (01)335.22.98, (O1)885.32.44 aistiboe Email: carmenniiallbeckyo Redacior: Forina Serban Tehnoredactare computerize Anca Vasile PRINTED AT AACR, BULGARIA ‘ Prof. univ. dr. loan Les — Tratat de drept procesual civil La elaborarea prezentel lc ut 2 ; a crari say avutin veder: legislatia, doctrina i jurisotudenta publicate panda Tottombile 2001/88": Colectia Curs universitar 1 erin ptner nent ner pb * Raluca Miga-Bestelies 1 nega er = GaN cai ee «AEE up Ct 1 ee Saeed vn eee See sicaeaane ae iA EL eat isi ETS orp cxg petite ERE pl naeeeeene ees leap oo 10. Ftd Ch, AL kag PE a » Vasile Patulea, Cornelius Turianu a2 peer sa eC aly sate hee ad Cuvént indinte. Lerarea pe Gare 0 propunem ctitorlor jntétgeaza prncipile )insttutile {fundamentale ale drepllu procesua! civ in strict soncordanta cu ovoluile logslatve in matetie. Ea este destinat, in principal, studentlor dela faculitte de drept, dar Poste conetitut In acelasi timp. un instrument. uth pentru teotlicieni’ si praciciont ‘Sreptulul, precum si pent toti aco care sunt interesati in studiul proved cle Prezentul vatat do proceduré este rezultatul une! indelungete. erecta intre- pfinse in comenial dreptuiui procesual evi, dar $1 al unei ample analize a jurtspr- {entei publicats in utimele decenj. In egeld masurd, la slaborarea lucrasi am tut Seama 61 de reglementariie procesuale din alte tari democratice, in primul rand in Uncle tale membre ale Uniunit Europene (Franta, laa, Spania et.) der si de feglementari somnifcative adoptate’ In alte tari, ca Elvetia, Columbia, Braziia, ‘Argentina sau provincia canadian Quebec, ‘Am considerat e& 0 atare abordare este ni dbar uta, een etapa de dezvoltare a reptului romaneso, in care valonle universale au clovlatio. {ra precedent si ele nu pot f ignorate nici in.domeniul atat de tehnie al dreptulul Proeeeual civil lar aceasta cu att mai mult cu cd, in ultimul timp, se vorbosto tot ‘al insistent despre tendinta de constituire a unui dreptjudiciar european. Asa hing, ercetarea acestol “gecgratiiprocesuale" contemporane poate contnbui au doar la 6 unoastere in Ferspeciiva comparatsté a institutlor procesuale, cla IMelegered ‘complexelor resorturi care guvemeaz& activitalea judiclara in matere vivid Corestarle comparatiste pot contribui, dupe parerea roast, sila gasirea color mai optime solili normative pentru vitorul Cod de procedurs civil, a earet apart este atat de ap.eptata, tnand ssama c¥ ¢) sub acest aspect Flomania este una ain Pulinele tari ce mai aplica un Cod de procedurs civil alat de vech ‘ratatu de fata fost conceput ins tindnd seama de modiiicéjle aduuse Codulul de procedura oid prin Ordonanta de urganta nr. 12/2000 din 14 septeriiie 2000, precum si prin Ordonanta de urgenta nr. 59 din 28 gpnlia 2001. Modifcarle legsla: tive recente matcheazé Un pas extrem de important in directa deja mentionatd, ace. 98 a elabordri nui vitor Cod de procedura civil, céei inovatile aduse de ateste reglementir) suxt epectaculoass, iar unele dinte ele chiar eurajoase si dé natura a realiza, in goneral, o“ameliorare” a actuale! lagisiatiprocasual-evile No.exprinam sperania 8 Tratatul de procedurd civila, pe’ care il ofeiah a2) sitorlor, pin imermediul prestigioasel Edltur All Beck, va constitu, pin intregul seu ‘continut, un insiturient de tueru util pentru toll.cei care slujese cU pasiune causa iustiie! democratice, precum si peniru student facultatior ce drept, cave tind 2 Patrunds in tairele’, adesor labirintce ale acestel vertablle *matematil a dreptur lui, @ c&ife! cunsastere aprotundata(e Va influenta devenirea lor profesionclé, iar nevesara in adtuala = Altona) Partea |, Principii si institutii comune. Capitolul |. Jurisdictia ‘1. Concept de uriscictie.. 2. duristict ea funetine sue 8, Juriedicta ca senviei public. von, +4, Continutuljunsdictel Capitotul Il. Justitia $1 procesul civil 1. Conside“ati prealablo. 2, Particulertatle procesuiu cil. ‘3. Functileprocesului civ Capitolut i Considerati pretiminare asupra ep! procesuat eu ele 1, Nollunet siobiectul dreptului procesual chil 4.1, Notiunea de crept proceetel ci “12. Preczan terminclogiee 48, Obiectul drepiului procesual civil 2, Natura dreptulu procesual ei 3, Sistemul procesuli si al crepul procesual iil. ‘8.4, Sistemul procesulul ev 3.2, Sistemul dreptulul procesual 4, Dreptul procesual evi, éreptul pubis 5. levoarele dreptulul procecuil cv. 5.1, Nolin’ prealabli. Sata ‘52, Prnspalele avoare ale dreptulu procesual eb roman. 5.2.4. -0n0a.. 5.2.2; Srdonanieie Guvernului Homie 52.8. dureprudenta $i cata ani 6, Cnbearas ooo ret svi 5.81. Peciadri preslabile i ide procedura proptiveied 5 c.yniiiauinis 52.3. Legile generale si lege speciale... svt 5.3.4, Leglo imperative s legie dispozitveinhisiwisasunttin 5.4. Aclinea legilor de proce cil... 5.4.2. Actiunea legior de proceduré civila in timp. 54, Aelia legior se prosedura sia in soa 5:44, Acjunea leglor de proceataoWvia asuore persoareor i vil « Tratat dé drept proseoual civ Capitolul IV. Principio fundamental ale dreptutul procesual elvih.23 4. Precizir proalabile.. 2, Examinarea prineipilor pro 2,1, Principat legalitati. 5 2.2. Prinepll independents’ judecatoruut fal eupuned Tur numiai fata de lege. 2.8, Prncipiul inamovibilit judecd 24. Principiul adevANUlel eens 22.5. Panepil rollul activ al udecatorull 2. Principiul egalitati patior In fata justi. 2.7 rnd deat rit eco 2.8, Prncipiul publica. 2.8, Principiu oral) 2.10, Principlul contradictoria 2.14. Principul droptul a aparare: 2.12, Principal disponioitat 2.18, Principiul nemiloci 2.14, Princip continua Capitolul V. Participantii la procesul elvil 1, Considerail generale. vei 2 Instanta de judeceté 2.1. Considerati prelate... 22, Sinucurainstantoior judocatoest 23, Conall Superior al Magistrate 2.4 Siatuul magsatior, ae 2a.t, Precizad prealable 2.42, Corpul magistatlor 2.4.3, Reenvtarea sl invesizea In func ajudecatoior« 2k, Dreptutie gl abligalle magist alo nnn 24:5, Elberarea din funata a maictatlor 2.4.6, Raspunderea junds a mapstelor.. 8, Pale in procesul civil 3.1, Nofunee 81 poeta paitior in procesul cul 32, Copartcparen procesuall ‘32:1. Nojiunes de coparicpare prococuas. 3.22. rormele coparicipan procesuele 3.23. Etecale copanicpari procesvale. 88, Coneiile pera af pate in pocestl ivi. 3.3.1. Presi prealable 3.82. Capactatea procesuale de losin. 8.3.8, Calisiea procesuala 3.3 istifearea unui interes ‘a4, Drepturie si obligaile patlor 3.4.4, Precizaprealabl... 3.4.2 Drepturie provesual ale partor. 3.48, Obigatile procesuale ale pair 4, Torele parsoane in procesul cil. 41, Consderatii generale asupra institu Cubes 42. Codie aenoale i asia at paicpa tereiorpefsoane in proces elvan uct 4.2.1. Exetentaunti proces cil in eure de judecat. © 4B.2.Existenta une legatun de esnentate, 4.2.3 interesu do inlenenisrsitnnnsncumnans 49, Femalade pica a rola ereane poeta vis 48-4 Intenventia In proceed CV sone 4.8.2 Chemares in judecatd'a ator poisoane : 428, Ghemavea in garante. 4.84 Aratarea itularlu depth 5, Reprezontarea patil in procestl ci 5.1. Nolunea si omele reprezeata 522 Reprezeniacoa loge a partlorin procscui Gull 53, Roprezentaea judeiars conventional 5.81. Previa generale H 5.8.2, Reprezentarea convenionala a pe/soanoly lice 5.2.3, Rerezerares convarionla a pereesneo ures 6 Pariciparea procurerulu im procesul ev S 6.1. Presi presale ae 8.2 Ral procurofull in proces els 83. Caltatea procestualé a procuronull. 6.4, Formele de paricipare a procuroiul in proces 6.4.1. Promovarea actun! Give. 6.4.2. Iniewontia procurrulu in procesul chil. 64:3, Exerotares calor de atac de oats procuror 6.4.4, Patcparesprosuroru la acvtatea e execu i Capitolul VI Actlunea civil, 4. Notiunea si imponanta actu civ 2 Natura juiced a acu che &. Condi de exerefu al acfun civic i 3.1. Corsiderati genera i doh 8 2.2, Capacitatea procsavala de exerci (capacitstoa de @ slain judocata). 147 3.2.4. Preczad prealabi 3.2.2 Reprezertatea in procesul chi 3.253, Asltaroa, 3.24, Autorzarea 9.2.5. Senstunea foes vaya proceslale de exerai 2.3. Aavea unui dept subst a - 4. Elomentle agiuni civic. 4.4 Sublecele aejuni civic. 421 Obieeulactiun civ. 43, Cauza actu cil 6.4, Preazar prealabile, 6.2, Sectestru asigurétor 8.8. Secrestruljudiciar 4. Poprrea asiguratoaro... x S Tratet de orept procesval ll Capltolul Vil. Competente instantelor judecdtoresti 4, Noflunea gi formele competent. 1.4. Notiunea de comostenté 41.2, Fommisle competent. . am 2, Competenia genoralég insiantelor judecatorest 24, Previzan prealabl, 22 Compatenta de exerstere a contri consiionlt gio 23, Competenia jurisactionalé a organelot Curt de Cortut. 2.4, Competenia stganoior arbiale : 2.5, Gompitenta In matere succesoraldiv 2.6, Compatenta in itigle prvind fondu func 2:7. Gompetenta in cazul contictelordermunca 2.8. Competenla generaid in alte mate asus 8. Competent jurisdictional a instantelorjudecatorest 8.1, Precizan preala 3:2, Competenja matenla sau de atbutiune.a-instanjelorjudecatoreat 3.2.1. Compstenta materials functional. 3.2.2, Competenta materials procosuald:os-nnnsmmons 3.2.8, Gompetenta materials sau de atngulune @judecatonlor 8.2.4, Compstente materelé sau de airisuljune a trbunaleor.. 8.2.5. Conipeterta materialé sal de atrbutiune a cutlor de a 92.8: Compatenia matera cau de atroutune a Curl Supreme do Jus. 8.8. Competenta tentonala 2 instanieiorjudecatorest. ‘8.0. Precizat prealablle onerymnnwnsomsnarcn 8.8.2, Competenta tertoriala genera. 933.3, Competertateriorals altemativa.... 8.3.4, Gompetentatertorials exceptionalé sau exclusiva + 8.8.8. Competonta tatorislé conventionala sau taculatva. 8.4. Competenta absolute i competentarlativa. 4. Intinderea competontsiinstantel sesizale 4.1, Procizaiprealabil.. ' 4.2. Extindotea competortel starts! sesizate asupra aparérlorpardtul 208, 4.3, Prorogarea competentetinstariel sesizate ‘49,1. Precia prealabll. 4.3.2, Prorogarea legald de competonts 48.8, Prorogatea jusiciara de competenia 44.3.4, Proregarea voluntara sau convenjionala de compsionia. 4,4, Cale de solutionare a situaliior de necompstents. 44,1, Preceai prealablle nnn 442. Exceplia de necomaeionia.. 4.4.3, Confictele de competenta.. 6. incidente procedurale privitare le compunered. compleiuli de judecata sau la insianta sesizata ~ 54. Precizai prealabic.. sain oii 208 8.2 Incidente privtoare la compunerea. completuli de judecaa .. 5.2.4 Incompatbitated nnn 522, Recuzarea el abtnerea.. Tncidente prvitoare la instanta sesizata 81. Stramutarea procesulul iv... = Gupring: 0 : Xi Capitoiul Vil, Actele de procedur’ cn. “+ Noflunes $i importante aetelor de procedura. ‘At Determinetea eoncepiulus de act arocectral. 4.2, Importania actelor de procedure 2, Conde generale le acteor de proceaurd ®: BA iot Ta lamennte oe procs ve core, Cai a, aia Laie bh Rovseba Pe 1035 >. B1UA RadUlescll Puen jtoctieaod th ‘elu “Carsbeur 1025 a desbatrencontonpeanior, Eat homead Bucuces 169 & ne se ee a EE Herovaru: op op $08/R-Japiot op ot» 12 4 ‘Tratat de drept procesual civil Uuneoti fa “instante” si ebunals" tn ageasta acceptiune, Conceptul de jutisdictie este: ulzat in lteratura de speciaitate s1 in jursprudenta si in alte acceptiuni. Astial 02 vorbeste de juristicie spre a desemna competenta unui organ judiciar. in acest ‘sens, 86 afirma 8 o anumité.cauzd sau catogorl do cauze este (cunt) de compe tenja ure! judacétori, tribunal etc, Folositea conceptulul de jursdictie in aceasta acceptiuno nu corespunde tnsa une! rigor! stintiice. Ea esie o remiriscenté a une! Indolungate traditi sau aluhecart de limbal, datorate teptului ca pnd in secolul al XXleg termeni de jurisdietie.¢l.decompstenta.erau.-considerati.ca sinonimi. in realiiate ine&-compstenta:reprezinta 6 cémponentéa juriscitiel, este-deci doar 0 ane a jurisdctiel. Orice judecétor este Tivestt cu o jurisdictie, dar competenta sa esto limitaté la cazurle prevazute de lege. 5 2, Jurisdlictia ca functiune* in statole miodeire furéiunea juddid se tealizebid prin digane.epscializate, ‘Acpasté opine este rezultatu une, Indelungste evolti ‘ston, in dreptl roman funeliunea judiciar era considralé Ga'o components a celel admitstratve. Prifcr pul soparalel putt in sata fst piorhevat Ih mo censtant doar dupd apantia celebrei lucran'alul Montesquieu, Spit ieglor, Noua Gonsitulie a Roméniel nu consacra ih cid Expres ‘iincipiul Separate puter in'stet. Existenia acestul prncipiu, cardinal in actvtaten statalé, nu fove Indoiad si aceasta rezult din reglementares cistncté @ atibutlo’ dterteler auto- ‘tai publics: ‘Actvitatea judciard se dstnige de atibulle & actole celovae autor) publice. Deptul modern recunéasle aulonomia aettati judeiare de funcla legiltoare si en executive. Probiema a fost anaizeté ps larg la cigcplinéle Drept constitutional ai Drept adminisirat. De acdea nu este cazul s& insistam asupra unor atari Gelimitas 3. Jurisdicfia ca serviciu public In societal moderne justia este unc Yundemetal tat ar admins? ‘vara oi reprezinla und en arate esertao'le pute suverane, Aceasa uncte implis8 existent nor srusun staal (Seve publce) apie s@ reazeze activites Iecfonall, Un aire sonfcupuble oe impure ah fe organiza peach anor prin prop, funetonale i autonome. Prietlleunlereal de rganiare a justia aunt jstia eat monopel ea crganelejudcare sunt autonome; instanele aut permanente ai sedentae; iter plu Sub grad de urscice si untates func juedicionals. 2 ‘Aso vedes, 4. Couture, apa, 6.28, 2h 6 vedea, pen amdrume, Lee, Oiginizares Sstmull juccag & avosaturl 51 sti notre Eure Lara Lo, Sew ero ier: 9548 “ © Neaandns A, Trek as, 1840 vol p38 ‘won gunisdiotia® : a sesabk Dama contre | “Subsianta activa juddare: societate demontaica, Ds aceea ni se par deosebit de sugestve si actuale aatilé Ii Alexis 60 Toquevile, pe care le Tepro- dlicer in gorinuare “Este de esenta Puteri luceclorel 8 98 ocupe d6 Inorosee particulare gi s&-Si indrepte privitle sale, Cu amabilitate, asupfa miciior lucrur) care ise prezint&; este de asemenaa de esenta acestei Puten, daca nu reusesie sa fie Un ajutor {2 color oprimal, 58 ila dispoziia celui mal unl inte ei. Fort tbunateir a fost, in ‘ate timpuril, cea mai mare garantie ce pute fl oferta independanteinaviduale, dar aceasta oat, oti adevirat i secoibe cemocratce ee fesdar, se poate formula coneluza pert caro'a justi ele cea rai importants cararie # demscializar une soo. F&rd o buns. Wtfje puralamal pole s Sepatatia puterior in sa nu roprezi\a decd pnp Wworstice far ‘ezonarté in fora relator social. Se: poate eri afrma fara 6 auortate judecatoreasck utontod, cal een, nu este posild ico democrat rela. n a ‘at dvd Eavaido Garcla ce Etat, La Lucha én as runes de Ps ase, tae STH etl eta wea Awe Late, Se Bla {puna of oer te ete exer eri. s "Gare Roni Ge an 1291 conan n med exes pil secteur y sia Seloniapncpus exe ine nvtsoned reat Sn venga paren usar. ‘Epica tae, Uns lt crete aes pr este sic sbrfcd,AspetaGeoeene Ip ofca ‘iurencto nrgur putes ea expres» vos poporuel Oe aeaes = ContutaFaneszé cn srl Teeter arn spa nebo ra ea ae aah a tno expresh (a "reputed et Eafe evo "haces sone a 118 Ot ‘Slane cy atu 20, pool kee: Surana alo pio pubs puoea Ips eer Spare Ton Lagos 2/162 pene organ fue toteara prezazs npn sh Srol et Puwea beetle soar econ pu le tat Capitolult Considerafii prelimindre asupra’” dreptului procesual civil ee 1. Nofiunea si objectul dreptulul procesual civil 1.1, Nofiunea de drept procesual civil _, Normele ce diept procesua civil sunt atelea cate discipiindaza ‘activtates judi ciara. Ele cifard esential ce obiectul hotmelor juries = apartin altor-ramuri de dept: Speciietatca nermelor procesuale const jn gcsoa ed éle ni reglementeaza in mod cirect relate sociale, ci Ta mod indirect gin seopul valonicai calor dint Majortatca normelor procedurale au un caracter formal, tahnic, obiecti si sunt dest ate uni scap'precis: solutionarea liigilutdinte party ss : Datorité acestul fapt normale dé drept protecual civil au fost considerate-de cate Luni autor! (F. Camelut! si G. Chiovenda) ca norme secundate eau formale!, or! ca “horme o9 au ca obiect alte norms”. Aspectul tehnic al ereptului procesual civil a fost gnorat in itetatura nostra de specialtate din utimele deceni sau chva criticat. El constituie insa o realitate grew’ de ‘contestal, cao! forr Chintesenta acestel ramuni de'drept. Fotma nu trebuie Inteleasa ca 0 “orma pertra forma’, Ea este 0 necesitate indestructisla a activitat judielare: cu finaltat) ce ‘Vizeazd imauislonarea procesuid si slulonarea itiglul, Tet a © altars realitate a determinat 5; promovarea unr defini aterte in Iteratura de ‘pecialtate,.cea sin tare, ocoidentele. acceniudnd earactena) tehnic al. dteptulul pprocesual civil ar cea din trie Europe). Centiale gide Est sublinind mai ales earacy terulsau.de clea, , ante 7 Ince ne priveste optam peritu o definite concisa ai care 28 sublinieze caratterul tehni¢ al drepulul procesual civ Astfel, autem conchige e& deptul procesual civil reprezité foteltatea normelorjunole care reglementeaza modu! de Gestasura’e a activitai juaieare.Jn scopu)-solutionaiingitor civ s . TE T.biebman, op. ot p26. A se vedea, do asemened, C:Mandriol eb. ot p. ita * A ae vacea Les, Droptprocesva cil 8, G. Boro), O, Rédeseu, Codul ce precedsid «git cemeniat 3 achott, Esta ALL, Bvewest, 1994p. 8: M. Costin, in Bistond’ be oaot oteual cf 203, Cot arias ur road eats oeel Soot eit eli Sola A Fete. Bot doara pe Pu 0011 18.8 ee cate cont op te oat Liebman, cave omarh ca dept crstoua ovale aeons 4 Gopi ca gomanaaal rites pooalclatee at : 44 ae “Tratat de drept procesual civil Defirtia de mai sus include, ca find subinjelese, in continutul stu si raporturta provesuale care se stabilese Tire instar, pat si celal subiect de crept. In mod Titesc draptul procesua civil treouie privit ca avand © natura dinamica, c&ci regie- mmenioazA “un mecarism junc in, migcare” jn cadrul céruia se confrunté interese divergente. instanfa, pe de 0 palte, uimareste Infapturea actului de juste, tar parle prin miloace afi tnd la objinerea une soit favorable: De aceea dreptul procesval civil le recunsaste paricipanilor la aclvtalea jusiclara faculat) sie impune obiigati pecs determinate 2 ? 1.2, Precizari tetminologice: Mutt timp s-a Sustinit e@tetminslogia €8 rept proces civil Uni autor’ au mers mai depatte si au opinat 8 ecilina drop procesual civil nici nu ar trebuistudieta in universti., e invatand-s th practica profesional’. Dreptul crocesual cil, ca ramurh a sistamull fund, ga schimbat deve lungul timpulu at&t derumirea, cat s|.continutu, Pang. in secolu. al XVliLiea. denuminle predominante au fost accled' de “practica judiciaa’, ‘pracicd civi" i “Practica procesulul clit. Un-secol mal tarzu cuvantul ‘procedura® ba inlocult pe acele de practic8, Ince isi face loc si denumirea de "dient orocesual” een TTotusi gin doctrina contemporand au aparut unele incercar de tenuintare ta terminaiogia care abia se consacrase. Astfel, in doctrina france intalnim denumi- ‘a do “aot judiciae prva. In iteralura spariolé sa facut oe I siniagma “derecho jursdiociona', Remarcim ined 8 gin iteatura nossa do speciatato ay aparut recent tralete cle “procectut civil " a ‘Socotim c& denumirea cea mai cuprinzdtoare'este cea deverita clasicay anime ‘aceea de “drept procesual civil. Termenul “procesual este cuptinzdtor,intucat in- ‘luge, pe fangs procedura:de rept comun, toate. procedure speciale, precum si rocediura necontencioas&. = 1.3. Obiectul dreptulul procesual civil biectul ereptului procesual civil formeaz& raportulle juridice.ce se stabilese inire participantii procesuall, in cade actvitat de vexaminare si soluonare.a cauzelor cil. Raporturle procasual. Calamandrel,Intlusonss 8 Derecho Process Cul Elonas Jurdicas paidmiersa, Buenos tee. 1273, vol lp. 967-968. Acang autor eUbininzs eh seta tu ameralé ve dopa aubstarial s erepu recesual reid in-impotania preci iteresbl pe care! uimittesie co ce se edraseazs jut. Prins Pike Calamardrei “ce ecuige I ude: (itor na as umes vada owe procodra scfastrerap ned punt Urahd regis {omale le stu rceseal¢ api 08 oxi in ra orotate eae ex das cops dps rons ‘op substan. Nu ee pemoveaza un proces (cine a fee ar fbn oe mars Froedomari) Darts goo esate So. econ on Uneionaar a Slot mecarismele posed bert cn cai “rept coar cons tre ene lar om (9p. p365, Considerati preliminare asupra dreptuluiprocesual civ = 18 ‘Vom evecs in continuare-unsle note distinctive ale conexianii dreptului procesual ceillcu alte-rermuri ale sistemului juridic. Ca.0 component’ a dreptului public dreptul procesual civi are, in primul rand, conexiuni semnificative cu dreptul constitutional si cu dreptul precesual penal. Dreptul constitutional are leyaturd cu teate calolatte ramuti'de drept intrucat contine ‘norme si prindpli privitoare le organizarea statald sia drepturile fundamentale ale cat8- ferilor, Constiutia consacra un capitol distinct autora judecatoréeti (Capitolul Vi). In aceasté parte, legea tundamentald determind principle de baza ale actvitat jusiclare: princi indesendentel judecatorlor, publictatea bedintelor de judecata, dostasurares proceduiil judeiaré in limbe romana $i inamovibiltatea’judecatonior. De asemenea, Constitutia stzbleste gi unele norme privitoare la organizarea si rolul Consiluful Sups- rior al Magistratur. Existd'o stransa conexiune’intte Ureptul provestial civil si dreatul procesual pe al; ea ste ceterminaté de obiectul de reglemientare al color dou ramuri de dept. intr-adevér, ambele ramuri de'drept au ca obiact reglemantarea moduli in care Se realizeaza acivitatea judiciara: Natura obiectului de taglementare determina si existenta incr principii i institut asemanatoare, Cele mai semnificative asemanar se concretizeaza’tn * realizarea ambelor procese in etape succésive si progresive, nor regull de forma prestabilte; + solutionarea cauzelor civile si pendile db acelasl érgan de jurtstictio: + existente nor principii procesuiale comune, ¢a: principiul dreptulul la apaare, principiul roluui activ’ al judecstorulul, prineipiul publictati, prineipiul contradictorial-~ ttl ete. - existentaunvi sistem probatoriu bazat pe principil comune; - existenta unor cai de atae bazate pe principli comune. jn potida unor atari similtudini dreptul procesual civil si dreptul procestial penal constituie dol ramuri independents ale sistemuiui nostru juridic: Caractorul de sing statitor al acester dou ramuli de drept deaurge, in primal rand, din natura diferta a aporturior juidics proteguite: raportu juridic-civil ei raportul jurdic-penel: Deosebirils sunt importante ¢i ub eepectul formelor $1 institutilor stfet’ proos- durale. Tocmai aceste diferentier| conferd tiecarei ramuride drept 0 fizionomie pro= prie, Enuntdir th continuare, doar cu thiu exemplifcativ, cdteva note distinctive: ~ actiunea civil si penala se pure in migeate:in.mod difentactiunea civlé.este ‘ezultetuliniiativei parti interesate; actiunea penala se pune in miscare, de regula, de catre organele abiltate in acest scop gi numai exceptional la plangered petsoane! vatmate: = Ineidenta. unor.principii procesuale diferite: principiul disponibiltatil domins: proces civil, Intimp ce procesul pena) este guvernat de principiul oficlaltti + modul de restablire a ordinii de drept eBte fundamental difert; In procesul peal cconstrangerea statald se realizeaza prin aplcarea uns! pedspse, iat in procesul civil prin obligareajudecatoreasca a paratului la Indeplinirea dispozitilor cuprinse tn hot rare:(de regula, constrangerea’ statala are ‘ca obiect patrmoniul celui obligatin raportutjuriietiigios): és = executatea otdraril.pronuntate In cele dou’ proceso 48 redlizeazé In°mod ditert: in matarie civila executarea silt se declanseaza la cererea parti interesalé, jar ih cauzele penale puneree in executare este obiigatorie. Dreptui procesual civil se atla intr-o relatie extrem de strained cu dteptul privat, lar ‘in cadrul acestel interconexiuni preponderent’ este relatia cu dreptul civil. In cadrul fespectaree ‘Tratat de drept procesuial civil aceétul rapordreptul procesual cv oste tocmabmilocultahnie pn ears se poate. ‘alunge la prolegurea eteptutlor sublective, recunoscite ‘cle ordinea juried. Fars ‘sxislonia uner nore protesuale dreptuila,eublective civil nu s-ar putea sgaliza in az de contestare, ‘ Pe de alts parte, tara exislenta-qrepiulu civil nomele-procesvale ar tlipste de oblect, Reputalul prosedurst italian Enrica Tullio Liebman caractriza asils| aceasta relat: ‘proces fr crept arf un mecanism nevot 98 Se reteasc8 go, pst de contnutgifnaitate”. =. “Drool procesual cil are-stiénse-iegatur si cu-creptl international privat ‘Dreptunternational privat reglemetteazd, prin normale sale, raportur lle spre cesual civle cu un element de extransiate. Astle, de pid’, prin normele crept Intemational privat roman sunt stabllte reguli de compstenta jurisdictional in iigile Cu un element strain, condita strainul) ca parte in proces, legea eplcabissin proae: Se de crept interaional val efecto hotter saine si cena de ea tate ale acestora in Romania. Pottivt at 159 din Lagen nf 105/1992: “in proseselepivind report de: rept ‘ntemational privat instantels romane aplickJogea procedural romana, daca nu sa cispus alten moa expres’, Accasta insearmné oa procesole evle cu un wlorent da sranetat sunt gwatrat oe aomee cupinse In legslata roast rocesuaa Gn lipsa unor reglemontar speciale). Legatun sinilare exist& ire dreptul procesual cv 9 toate celelalie rami de deopt care reglementeazé reportuti pattimoniale sau personal nepatrimonile. In acest Sens, remarcém inerlerentele. dreptului procesval. evil cu: deeptul mini reptol tamil, dreptu uncer, dreptul comercial ete. Relalli asomdndtoare inainin In rive dept procetal ew, pe de @.pae 3 cept admis finaneiae, pe de alts pare “inadovar, nome dieplull procesual ci! consul procecure de leot ‘co ‘mun in mates civilé $i comeroila, Regula erunteta este statoricta in mod expres Int, 721 C, proc. ch, Acoli text mai precizeaza cd norma Codull de provedra civla “se apicas in materile prevazute de alte leg. In masura in care acestes nu ‘oor ance oma! "6. lzvoarele dreptulul procesual iv $.1-Nofiuni prealabile Pn iavor do drop, in general ee desemneaza formele de exprimare a normelor Iuridcs. in aceasté accepiune urmesza s& avem in vedere cifertale acte normatva jin care sunt concretizate norme de drept procesual civil. In cadrul aosstor conside- ‘ali prealabile se ouvine 6 subliniem cf majortatesivoarelorde-trest aparin, asa um este trec, dreptuul inten, Totus du putem ignora-eiclenta\uaor semifcatve tendinie de dezvolare a unul arept procesual comuntar. Aceste tendinje reoule lute neonate in perspec iter Roman n structure eutoatantce, 8 T.Lhebmanicopvot, pat i Considerati prelminare asioracreptuliiprocesual ciel 2 5.2. Principalele. izvoare ale dreptului procesual civil roman 6.2.1. Legoa me fie a a \Logea corsitule, 8 indoialexnoiplul aver de crept procesual cil De altel, ‘af 325 ain, (@) en Consttvle matue regia att cari "Competeta i proce. dra de judeceta sunt stable de loge ‘ator prceesuals ave valoate de lavor de stent att ogee. tunsamerala > ‘Consiituta din 1994 ~cAt «| legea orcina’s Asa cum am aratat dea; logea fundamsn- tall consacré unele din ence esentiale ale activa udicare. Die legis orsnate © imporanta carnal revine Codulu de procedura cvia. Acesta a fost promulgat la data de 11 septamono [865 6 alnrat in vigoare a + dacembrie 65, ‘ Godil de procedura civil roman a fost elaborat dup modelul Legii ganeveze din nul 1819. Pricic codul roman nu este alicova decét 0 ‘reproducare aproape bio, a codulu de procedura civil a cantonului Geneve de la 1818". La randul legea genover8.consltuie si 88 0 varanta a Codul rancez de pracedurs.cvla cin ‘nu, 1805, lar despre acest cod un autor franco2 do presigu spunea c& pan ia un anumit puret a} este ‘0 edie revazutd i adugt, a ordonante! din 4687": Jean ‘Apsleton prectza de asemenea ck: ‘Leglle noastre de procedu au fost coclicate in {972b8, Codul de procedura sivia nu este demn de Cod avi. ideea esto atrmata in temeni. asemanatori si de ati procoduris francezl, AstfelGlasson-Tissior {omarca nro cunoscutd luerare de dtept procasuel cv 16 ©: suecinté analiza “Cost! de piocediur’ cv din 1806 ru este 0 mare oper ca si codul civil din 18044 ‘GU toate acest trebule $4 remarcim c& ulterior Codul de procedura ivi sa bucirat §| de aprecien considerable, Remereaoiul prosecurst talan Enrico. Tullo LUsoman consdera c& legisla procesuala, napoleaniana a. dezvoltat Ordonanta din ‘nul 1687 ela confer un caracorsimplu i raonal, in-adavar, se poate corstata cu usurinta 8 legislatia napoleoniang, inclusiv cea: procesualay @ exeretat 0 influenta covlrsitoare aeupra reglementaror din seoci al XiXlea (inclusl asupr@ Gods de protedura ov talan si german). De altel elebitatea legislate civ si procesval cil fanceze a depdsitreniirele europens. Codul de procedur civ traces a fost recoptt sin unee at atscane, dar mai ales in tale latino-americane. Codul de-procedura civila roman su a fost ‘exceplat ici el de fa unele rte severe; Aste, de pilda, un autor oman considera Codul nasi de procedural via 2.'0 edie pitin amoliorata a Codului tancez". In patida acsstor ee) tebule 8 aratam ca meaificarle aduse Cocuiui de procedura eivla roman in ani 1200 (0- forma Deseay, 1026, 1019 Gi 1048 au roprozeish an. progiea deel ao i Solgmen, Sr rafrma a pocesul ce Sua serge, Ears “Coren dear, Bucur 1955.7 Sezai m Pisco do proceed 6. i roar su ce atc publica la epi seco put evs Varese area Pun rite ch Procecia Gl tle contin capt! Selatan Sil cv care rglementeazé mds de valance 8 de tpelae «opty Gree. int-adset Gale pte Sep ve pa peroane, buns aelun. Age ede, Plant, Tate olzmonate de Crete, Dene daton, Tone Pema, bie Callen, Pars, 1001/9.8 ST apple, Buen de Assoctaion Nationale doe Aveo 10200068 {Siabhan Tlase, Tan sore tpazue depantatn lhe ce corelone of de plchaure cid Svs baton p68 ON, Solomon cba sil El araté ck kiss ora separa aioe de vest 22 ‘Tratat de dept procesul cli ‘semnificativ.Supravietulrea\Codulut Ge’ prdcedura ‘vila mal bine’ de"un"séco! se ‘xplic8, Intro enumité masurS, tocrial prin modiicalle succesive care is-au aus, in potida aplcari sale indelungate gla trecventelor mosificari-Codul de proce ‘dur eivla' nu mai este-In consonanta cu progresele notable ce s-au Inregistat In «- Principiul independenteljudecatorull isi gdseste apioare numa in activitatea de judecaté, Sub aspect organizatoric si administra iudecdtor sunt subordonat organeler de conducere judeiara, De asemenea, legéa ry exclude un contol asupra caltaji act profesional a judecatotr, Sunt semniicave in aceasta prvi #8 dispoztil at. 18 ain. (2) ain Lega nr. 92/1982, Porvt acostu ext, Minit j= sie: rdspunde de buna organizare.o\-luncionare a jusitel.ca senciu public..rin judecatod inspector de a curtle de ape, minitruljustiiej este informat cu price la funejionarea instantolor sila abaterle de natura s& compromta caltates activa aplicarea legier si a regulamentlor in ccumscripile curtlor de apel’. Ps de al parte, potivit dspoziiior ar. 18 alin, (@) din Legea pent orgarizarea judecdto- Teasc&: “Presedinti el vicepregedini instantelorvetiica organizares si-calitatea serr ‘cil, respectarea lager §| a reguamentelor in casrut insite! pe care 0 conduc ial instantelor dip crcumscriplia acesteia. Presedint curtior de apel ish exerts Aceasta atrbutle i prin judeestortinspecton. din cachal cut. Dispoztilé legale reprodise mai sus nu se refera in mod expres ia exerctarea Linu control profesional facupra activa desfagurate de cate jidecator. Totus, ip opinia noastr8, exerc- tarea Unul "zona! asupra acta judecétoflon, pretum si veificarea moduli de organizare 8) cali serviculuijudieiat Implied 8 idea. de contol protesonal a ‘activi fealzate de judacator, Controlul mentional nu se rastange ins asupra legaltati si tomeinicil hotaranlor jadecbtorest, Spre a intra orice Tndolalé in ‘acoastd prvinga at. 18 alin. (4) din Legea pentru organizares judecatoreasca disp ne cf: ‘In nici 6 mpreiurare vetifcanle efectuste nu pot conduce la imixtiunl in destasurarea proceselor in cure sau la ropunorea tn digcutle a veea cea fos doa u- deca. Nu 88 consisera imi une exerdtarea atiutilor date prin lege miner jus tii! cu privie la cle judictaro de atac’ Asader, controll menional are un caracter profesional dat el regula 68 ramand Tara inluehfa asupra csporitlor ce consacra Drneiplul independents udecatorion’. : heeat pneu este conssert in malate loilicr darmowe. A be veda hates eae: ‘at 107 in Const Ral at, 205-an Conettufa Venezu, a. 230 dn Constia Columba, (Care suropeand pr slau udecdtosox, adopts a Stasboug ir parcada €-0 (ule 1378 pregzeats 22 in etatleeuropene pxnopilefuseamerale se satu usec sum, onal ral al rival rege asta sree del cel put oma, of f, . 7..Un repua tozot apres chal c&. "sia este ‘Alas zr, Alcan Spr, considera e& oar sunt sh emia hota aranaie a, netosctenscd nore rept. (ar acest an Uma factor conch rerum Hest, const poat ‘efae, panty of! conlerd jute apareria cee reprezenia Copt Aa vocea, acest eens, [5 Spir, Paneges oe justice cosa, Sion de Wort Bane, Geneve, 1985, 6,89, Abe vacea. pont amanunie, Leg, Organza oi anv neta, p 60-81 i . ‘eee | corespunzatoare. Enunisy = lgani "tian paliques ei crt conetinonnel Datox Fein insameniale ale aro procesual civ a7 Independent udecaibrull/ hv poate f) esncepta iH lpsa unor garantl lagale Tn pontinuare catova dinir aceste garantit * xistenta unui cpntolludiciar adecvat de nalUr® s& asigure respectarea le- ali si e8 gararteze independenta jidecatorio, |fstitutia calor de atac este con- Sacratd iy mares majortate 4 legsltilor procestiale si ea are ca scop remedierea ‘tort judicire. Contibiljuticar ni constitu o imndune in actvtetea de juaecata inuoat abesta intenvine dupe oronuntarea hotara. Independenta judecatorior nu ste stirbd nic in cele ‘cazun incare inslanlaSuperioara clspune casarea cu timitere. Dispozttile obligato ale inztantel Supe’ioare “asupra problemelar de crept dezlegate’ lan, <18 alin, (1) C. proc. GW.) Vizeaza aplicafea corecté a legii in actvilatea de judecat he ae : + publictatea dezbatehior, sis : ‘4 ~ sectatul deliver . r Tate Finamovibiltates udseatoniot, = Faepurderea discisinard ajudecatorion So! : - ~ autonomia instantelorjudeeétorest fata dé toa Celolalle auton statale, 2.3, Principia! inamovibiltati judecétorilor Inaiiovibitates judéeatort6r consttule unl Sele a'importanta pri ale i tlie Ini-un stat democratic side dros. ntadevar, impartaltatea ¢| independora udhesofo ri poste agra rtun at care nu aan prin ‘namoviblitati, © : ‘ ‘ Pencipulinahivisritl conetiuie © eucer rely crodema a dpi. La acest ‘doziderat sau gat in trcut impstar flozot ai crept, Aste, da plda Benjamin Constant aprecia, 20 burl detate c8“ofos rumizetomporara, fe de cate guvem, fe {de vatte popor_ofee posilitate ue revocare, in abserta nei jadetat concrete, adue atingere puter judecatoresti™. $i tot Beriamia Constant reterincu-co la stuatia cin limpul Revolte! fanoeze spunoa “Abroape Gb-a lungulintragi evoliti, trbunaele, Jusecdtori, udecatilerimic ta fost ibe. Dfetele paride au pus, rand pe tan, eta pire pe instrumentele si forme'e legi. Arf avit navole, magltrath nogt, ee cual ‘68lor ma de ispra/a razboincl peri 8 putea promurta hota in acord cu propria constinia. Curajul aecta, care te aoe sa intun mearoa, intro bataio, teste mai Ugors&+ al, decdt's& profese2: puble © opine independents in mijocul amenintior tianlor 2a epozanior’ Un udentioremovibi sou revocabl ete mia peisuvs Uecat un udecator cate sar fl cumparas funeia. Al cumparatpostul este ceva mai putin ‘orupatordeeat asta In permanent cu teama dé nd oierse”, Legolatio sociaiste a abrogat nore juridice privitoare ia inamovibltate Imediat dupa cucerrea puted \1.Le0, Garni ale teapoctil creotuor onli in iepblaia fomneasc, in Revista "Diets tio Oru, Anl |, 4,185, 9.20 A se voces, ce asorenea. 4. Preller, J Boulouls) inst out 8 EE i ol le os ‘anadeare logit cu Gosormarea Pregedniclu nstanja supreme. Aten Nex Preset ‘satan! supreme 6 lege pin vetu majotate nerbrioraceot naar (nPlenIn ona ienuare ‘tba ah (at 24 dic Lagee pared Puen Juseestorest, Stata ene asersoatore $n enezusla arin rgering Prgedinta insta suprme se nlege po fevoada Se Gani £8, Canstant, despre iertatelaanéetsila moder isl European, 298, a 18) = tdem 16588 a . 38 ‘Tratat de drept pfotesual civ ie catre proletariat’, Majoatea legisatilor moderne consect®prinepul indepen: ‘anf’ jusecatorior. Problema indeperdieiei magistrate a inamovbilta judecttoniul este esen- tila de ites universal. De aceea ea a formal obiect de reglementace si cin partea Grgehizati: Najuinlor Unite, Ast la wal deal gaptlea Congres al Natiunor Unte penitu prevenifea ene] tatamentalorapleatedelientlororpanzalia Miaro ine 26 auguelg] 6 septembrie 1965 au (at inllate dous documents intemationae foate importante, sle au fost confimate de Adunatea Generah pia rezoutle rv. 40332 din 2a nolembre 1885 ai 40/146 dn 1@ decembre 1985, FRezoltile menfionete cuprind unele ciepozti care contureazA continu mamo= villi §) condtile tne) Vertable altonomi! a magistaturi Legisaile statelor membre ale O.N.U, trebuie 38 tn desir seama de acoste importante documento interaltonala,fapt pentru care este Lis lacem suocine etn la conto. in primul rand, dn cuerineul rezoltlor aminite se desprinde cu clatate rolaia de Conextate necesard care exist Inte independenja magistaturi . imsarieliatea judocdtorior, lar Rezolulle aminita se refer la obligatia concreta a staelor de a asiguta independenta magistraturi. In acest sens an. 1 precizeaz’ ca: “independen- {a magisralul este garartala de sta 9! enuntata In Consttujie eau in legislaia naonala, Incuriva tuturorinetutlor gwemameniale si neguvetnarwertla, £6 res- pecte independenta magistratui”, Obigaile sunt ferme ei eloevante si in priviaa Jucosatotilor. lata precizarea nesctivocd insera char In a. 2 a-celer doulR620- lit “Magistati solutioneaza cauzole alate pa rol In mad impartial, dup’ citoury stanfele de fapt iin conformitate cu lege, far restili ifr e& fe obisctul unor influenf, injonefunl, preslun, ameninian eau interven nause, drect sau indirect indiferent gin partea cui si indiferent pentru ce moti’. far sub aspectul analizat in acest content suntem oblgall s4 reptoducem at. *2 din documeniele la care ne feferit: “Judecstor, sie cA sunt nun sa les, sunt inamovibll state timp cat r-au imal vreta obigatorie de pensionare sau hu le-a oxpirat mardetl De asemenea, pe. 8.4 dn Cana europeand pring etait udecatoror cone xa In mod expres regula pottvt c&rela judecator| “in ureie Inte tribunal na poate face in prineiplu obit no! noi num sau une) nol detaga, chiar dc sta Woiba de © promovare, fra perl s81 consimiamant i ‘Am feprodus mal sus eateva din letele cele mal snvifiatve ale cocumentslor iftemajionale eate intereseaza materia, nl dogt eu exopulmarurist do afi cunos- Cite de stuvenll§| de oe preocupai de studul crept procesual ev 6 mai ales datorta Importansl lor conelderabl. S| credem c& gin aceasté sumard prezoniare Se dogaja cu usurints 0 rela} de inteeonalionare neceear, ar do care eso gfou de conceput 0 bund juste, ine Inéepenserta maoistatur (intagmé loloska de ocimentole intemationsle menional),mparlaltat, noliune ini legata.de chiar idea de juste, 3 inamovbitale exist inlerconexune evident, lat dec innomul tnel veritable gi licient just: Indapendemt, imparatate | inamovibitate. ‘Consituia Romania, fgela prntplor statu de dept, car 1h egal8 masurd | pingpiiorcreptuld intomational, a coneaerat in at. 124 ain. (1) inamvbiltteajude- Eatorlor, Pott text consttaional aminti> “Vudecatori numb. de Progacnile Fomiénie! sus narevbi,potivt lei. ‘Spe a jnra in deal asupraacesteifagemehiat ste neeesar 64 subiniom mai Inia ca prin inamovibitate ee intelege ace) Dene a lgi care le conlerS jude ‘dtotor stabiltate in funeti usesétorioaata investi in functio numa ot f eve- ‘af transfer say suspend deat In conti exceptional Principle fundementate ale dreptululprocesual iv) 39 1 dep soit nero st ioe eu pene ute totlor, Numai cd eplarea acest an ura prnclu nu & fst de nara oa cancnca tn toate cau, lao alegre bazats pe of sit potcale sev ooaeer ‘la contr pln. Orpota, aparenena la Peal Some une condtile de baes aur mage ‘eri de Iveta singe lego ea nie: et pi ol us Grate sa aire arate utetiono la ese resoan traecee ate ee 34, le consttutiint-un. cop. profesional si avaneatl pe. teri de, competera, i eppaae. or eee ‘88 intervina-numai-in.conditii care justifica deciansarea’ proce. tomenicd proven polgserae a natalie oe aon st ctnjaexerbls ale bun! Lnclonir cuorad wooetieer theatre : ‘Cheltuielile pent care partea a bénéliat de scuti sau vosucer pri'incuvlt= ‘area asistontel judiciare vor fi puse in sarcina celellalte pari, daca aceasta a cAzut inprotortilo sale, gi vor fi unmate potrvit leg ar. Bt alin: (4) C. proc civ}. ‘Legislatia nodstré procesuala. consaera gl alte diepozilt de natura garanta tealizarea fective a dreptulul de aparare. Mentiondm in acest sens’ dreptul partior de a solcita aminarea judecdti pentru ips de apérare (ait. 156.0. proc. civ.) drep- {i pair Ge a dapuno concluzi sctise; obligatia"instartoi de’ acorda cuvantul partie ete: Principiul'dreptulul 1a apavare: depageste interesul pair intrucat respectarea ecestula contibule sila descoperred adevirlu! in procesul civil. Astle! se exolica si interesul consacrani prinsiplulul dreptulu'‘a-aparare In dette documonte interna tionale. Este avutd in vedere, in asemenea document, In special © components ‘sential a apa! Grepturlor tundamental ale omulu 2.12, Principiul disponibilitatit Disponibitatea eonstitule un principiu'epeclic procesulut civil. Prin jntermediul disponibiltati procesul civil so panicularizeaz’ de procesul penal, acesta din urma find guvemat de principiut oficial - Prin disporibiltale ee inteloge posibiltates confartd do lege partior dea cesiza ‘autoraijile judiciare, de a dispune de oblectul Itigiulut si de mifoacele de apatare. In literatura noastra dé-speciaitate’ e-a sUbliniat c& disporioiltatea poate fi materila sa pfocesuala, Disponibiltatea mateyialé tonterd paitlor posiblitatea de a dspune de obiectulitgiuu, iar cea procesusl’ de miloacele procedurele de apavare’ ‘udeestorul nu poate solutiona un lig dec8t pe baza corer pari interesate si ‘umal in imitele sesizani: in acect cacy trebule 24 0 desfasoare acivitatea juci- ard in matere civil, Totusi in lteratura urtica dainule-Inod 9 aesertuata contre- “jp-ate lage vegula 0 reprenna abreea Inireelr in jue pirtoun avocet, Ati do pio, potivt an. 228 pata finals cn Conetiuta Columb: legos indies cazuile i cae accel la Ist poate aves le al era rprezertarea pastor pun aecst, Aes vecea; de asemonea, a 21 din Lgea spanols de proseaure eva (Legoa 12000), X's voden porn amare A Velescu, spots crept proesial com, in AAO. ne NOTH, 3.7527, 2 ido p18. ‘Te Supreme, ded nh. 7967172, MinutB, Reporto Il 54 p. 058 Principle fundamentals ale drepruul procesual evil Bt ‘eis’ asupra rolubi Judeeatorulu $1 al parlor In eondliceroa procesulul: © armo- rizare ine intiatva partilor si rolul ativ-al judecatonului este ines necesara intun sistem judiciar sfident Principiu| dispenilitayl cuprinde in confinutul sAu. urmatoarele prerogative mai importante: + dreptul part interesate de @ promova sau nu-actiunea: + dreptul reclamantuluide @ determina limitele-actiuni + dreotul reclamantiul de a renunia a aclune eal la creptul subiesiv;. “-dreptul parétuui de a achiesa la pretentile formulate de reolamant, ~ dreptul ambelor par|i de-a pune capat procesuluiprint-o tranzacle; = dreptul partlo: de a exereita calle legale de atacs + dreptul de @ achiesa la notarérea pronuntata; ; + Creptul pani eAsigatoare de a solic executarea silta a hotarari in acest conted nu ne propunem: 94. insistm-asupra continutulu atabutelor mentionate mai sus intrucdt acestes vor fi dezvoltate in captolela-urmatoare’ale 1u- ‘rari de fala. Trobe £8 subliniom totugic& princplul dieponibiltati nu ara in crept modem un caracter absolut, Int-o legislatie democratica intiativa paitlor trebule armonizatd cu rolU acy al judecstoruu. Alteotinitiativa de a ecjiona este acordata ‘de lege si ator autora statale Atel, de pilda Ministerul Public are legitimate procesual activa in cazurle pre- vvazute de art. 45 C. proc. civ. Tot astfel, autortatea tutelard are postolitatea de a in- troducs 0 actune pentru dectiderea unel perscane din drepturile parintest (ar, 108). De asemenea, achunea pentru destacorea adoptiel poate fi exerotata nui nual de ‘cre adoptat, ci ¢ de catre patintiiacestula, institujile de oerotite, autorhatea tute Jara sau de catre autortati ale administratioi de stat (art-81), Disponibiltatea procesuala se realizeazd Inca sub control instanjslor juden’- forest. Rolul activ al judecdtoruul impli gl obligatia de a stabil daca “actele proce: Suale de cispoatie ale partlor nu s-ay facut in vedetea realizari-unor scopul iit, ‘daca parle au capacilatea de dispozitie, precum si daca consimtémantul a fost dat ‘Th mod legal". Prn urmare, instantelé judecstoresti nu pot da curs acolof ate do diepoatie prin caus se urmaresc scopurl lice, Asemenea acte vor fi lovite de nultate absolut, 2.13. Principiul nemijlocinil Nemiljocitea consta-in obligatia instantel de @ cereeta in mod direct antreg materialul probato‘u’. Aceasta implica cu nocesitao folosirea unor dovezi primare (Gin prin suisi), De eceea, in practica jucclara s-a.decis c& instanya nu are ereptul dea lua in considerare deciaratle de martori administrate int-o alta cauze, ©) Iebule £& procedeze a insis' la auciorea lor! Age Vedea J. Vingent, §. Guinehard, of ot, 6. 908-412 # A ge veces, Ti Suprem Pion. 0c. de Incruror ri. 12/7888 in ©. pe anu 1858), 90 (dupa pireren noast aceasta aocaxe sha pasvat acusltateay, Te, Suprem, ®, eh, dec ry. 2002/1875, 0 CD. A875, p 28, 3 * Aceatpincips este consazrat lin ats lll fn aoast eons a7. 8 C. poo. cv, uiguayen ispuno expres of toa ausienle, preaum ¢1 adminisvaren dover ebulevelzate de ts kto, sub pedeapsd te nulateabeoluts nu pone Seopa mare albu cu excapta eazutlo cind Auminicvarss=rsb00Yeul eh se Inpllagcs in creurcriia ate Iniate A se vedes, Tr, Super, & BN 08C. nf 1052/1075 tO. pe anu 7975, p. 252 Ta Suprem, 6.0, 200 1, 9759978 in RAD, neBNO7E, 9.6% ‘ 8 Traletde arent atocesual ell neo sured snformaré directs suttpUtine el‘tneeso ‘ou'desdlarse. Instanta nu va putea insA vespinge acisnea pepsi de probe primar cl trebule st ssluleneze cai fomandurse an sure mite cum arf premuie, cop de 98 insersu el. 5 Daten unor asemenea sit, de natu ebiectva, princi amiioa se poate realza integral. Legea insasi adite Uneie except ela principiul neti, 5 pimd except se folers la acrinistvares probelot piin-comlsie rogstore Ini-o semen susie probela sunk parcepute deci, nomliock, dar de cata & alta in- stanta decdt 02a oar solutaneaza tigi © 2 dala excep} coneacrata in Oodle procedurd civil vizeaz8 asiguraree-Sovezilo.-Para ania in devotee paticulare ‘meniondm si existent alior excep asernatoate, cum sunt eel6 ce 6s produc in eazy! decinasi de compatort, al parma gil stamutaiproceoul ov. Princlpil nerjleci’prezint o important practioa cecsebta s se iftiseaza 28 0 garantie a descoperiti adevaruui in actviatesjucciara. De aceea, jstantele de deceit true 8 manlese oatenie censtama pet folstea unos doves! din ama sured 2.14, Prinéipiul continu Pincipiul continutatitimplicd,astet cur 0 sugereazs i derumire ui soluio= area introguul proces in singurd sadinta de judecats. Gontiruitatea contribu fa corecta solitionare a igor civle pin faptul-c&judecdtoi pat roline cu mula uoutinf ot in intreaga lor complextate toate aspacelerlevante ale cauzei Po de at para, continutatea este de-natur 38 contebui la solujonares rapida a igor decuse judecBti.Or, sahiionares rapila.a. gilt au preznt@ doa? © serie call procesualé: celetiates vizeazh, ip uma instars, restabivea grabnicd a crep- ‘ull subieciy Incaleat seu contesiat.Promovarea princi condnufapi In actvitea inslanelor se réshinge poztv. supa elefel ecilu de justi. De aceea,soootim ‘8 in perspectiva eaborai vitoruul Ged de proceurécvia artrebul adoptate | unele Soluh de turd a cansoléa prncsiul analiza. in acost sens socaim.c sia unr tormane de solujonare a anumitorcategoti de tigi arf bineveni ealzarea integral a princpilui continu ar implica Yespactaroa eumulatva a urmatoarelor conti _uneato compli do judecat, add sluionrea nro pieces db caro actiosjudecdton = conlinutatea sedinfelicle judecata, aticd solufonareacauzet intro singura facings : Din motive obiecive, determinate side realiza‘ea ator princi (adevérull rapt la aphiare etc), prinaptul contruiti nu 26 realzeazé integral in sisterul rostrs procesual In prezen, legea noast procesvalé-cieumetaniaes pin enum la "a se vedes pant amarante A Veleseu, Soret a] roti pc procera ab emt in seunareaaauzar ci, i.8. RD. we. 1ONSTS p40 Principle fundamentale ale dreptuluiprocesual cil 58 » cefinta a hotarbrea judecatoreasc 68 60 pronunté de cétre aoe! udecdton care al) ‘lcalut completul ds judesaté cu prleju dazbateri cauzel in fond’. Nerespectaren acestel condi aiage nulatea absolut 2 hourd pronunate (an, $04 pel, 2 C. poe. ch) ‘Tpit ogi eu pralazuie Blt coveece tn lagauld u folzsiea conti Asta, potivi ar 656 pet. 2 6 loo. cu. porugher ‘alerts este

    You might also like