Combustibili alternativi

-Celula solara-

Stoenescu Alexandra Petruta

Grupa 414 D
Ce este energia solara? De ce energia solara?

Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde
de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra
atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat,
aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni. Si acest lucru se vede. In
cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei
solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3%. In
continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese.
Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.

Conditii energetice actuale care impun utilizarea energiilor regenerabile

Unul din efectele dezvoltarii tehnologice a intregii societati umane, din ultimul secol, este
cresterea tot mai pronuntata a consumurilor de energie, dar si dependena tot mai accentuata a
omenirii, de consumul combustibililor fosili, in special produse petroliere, gaze naturale i
carbuni.

Analizand aceste estimari, se observa ca timpul extrem de scurt, ramas pana la epuizarea
resurselor existente, cel putin in cazul petrolului si a gazelor naturale, impune gasirea unor solutii
rapide si eficiente de inlocuire a energiei care se va putea produce pana atunci cu ajutorul
acestor combustibili. Aceste solutii sunt cu atat mai necesare cu cat consumurile de energie ale
economiei mondiale sunt in continua crestere si nu se estimeaza o reducere a acestor consumuri
in viitorul apropiat.
Pentru rezolvarea acestei probleme, singura solutie previzibila este reprezentata de utilizarea
energiilor regenerabile. O alt problema major a producerii energiei din combustibili
conventionali, este reprezentata de nivelul ridicat al emisiilor de CO2, datorate proceselor de
producere a energiei. Aceste emisii contribuie la accentuarea efectului de sera i la accelerarea
modificarilor climatice conexe acestui fenomen. In figura urmatoare, este prezentat nivelul
acestor emisii.
Este evident ca modificarile climatice din ultimii ani, caracterizati printr-un nivel crescut al
emisiilor de CO2, au produs mult mai multe pagube decat in perioadele caracterizate de un nivel
mult mai redus al poluarii.Chiar daca nu demonstreaz c emisiile de CO2 sunt responsabile de
nivelul ridicat al pagubelor datorate modificarilor climatice, cele dou grafice sugereaza c este
foarte posibil sa existe o corelatie intre nivelul ridicat al emisiilor de CO2 i modificrile
climatice, cu impact negativ asupra mediului.

Celule fotovoltaice

Celulele fotovoltaice reprezinta o solutie tentanta pentru alimentarea cu energie electrica a unor
amplasamente izolate. In acest sens, principalele msuri ce trebuie luate constau in coborarea
costului celulelor fotovoltaice la preturi acceptabile pe piata energetic. Celulele solare fcute din
cristale de silicon, arsenicat de galiu si alte materiale semiconductoare, transforma direct radiatia
solar in electricitate. Prin conectarea unui numar mare de celule fotovoltaice, costul electricitatii
fotovoltaice a fost redus la 30 de centi/KWh, adic de doua ori mai mare decat rata pe care
orasele mari din Statele Unite o plateau pentru electricitate in 1989.
Principiul de functionare al celulelor fotovoltaice

O celula fotovoltaica de silicon e compus din o foia de un strat foarte subtire de silicon de tip
N, deasupra unui strat gros de silicon de tip P. Un camp electric este creeat deasupra suprafetei
de sus a acelei celule unde cele dou materiale intra in contact, numit jucia P-N. Cand razele
solare ajung la suprafata unei celule fotovoltaice, campul electric produce momentul si directia la
electronii stimulati de lumina, rezultand fluxul de curent, celulele solare fiind conectate la un
incarcator electric.

Indiferent de marime, o bucat de celula fotovoltaica de silicon produce in jur de 0.5 - 0.6 volti
in conformitate cu un circuit deschis, fara conditii de incarcare. Curentul (si puterea ) de iesire a
unei celule fotovoltaice depinde de eficienta si marimea suprafeteii si este proporionala cu
intensitatea soarelui care ajunge la suprafata celulei. De exemplu, in conditiile in care lumina
solara este foarte puternica, o celula fotovoltaica comerciala cu intensitatea soarelui care ajunge
la suprafata celulei. De exemplu, in conditiile in care lumina solara este foarte puternica, o celula
fotovoltaica comerciala cu o suprafata de 160 cm2 va produce in jur de 2 wati, la putere
maxima.Dac intensitatea razelor solare au fost la 40% din putere, acea celula va produce in jur
de 0.8 wati.

Fabricarea celulelor fotovoltaice

Procesul de fabricare convenional singular i policristalin al celulelor de silicon fotovoltaic
incepe foarte cu aplicarea semiconductorului in polisilicon un material produs din quar i
folosit mult in industria electronic. Polisiliconul este pe urm inclzit pan la temperatura de
topire, i sunt adaugate in polisiliconul topic buci mici de bor pentru a creea un material
semiconductor de tip P. Pe urma blocuri de silicon sunt formate, de obicei folosind una din cele
doua metode:
1) Formand un bloc pur de silicon cristalizat din semine de cristal facute din polisiliconul topit;
2) Turnand polisiliconul topit intr-un cazan, formand un material de silicon policristalin. Bucati
individuale de wafere sunt feliate din blocurile de silicon folosind un fierastrau de sarma i pe
urma sunt supuse gravurarii suprafetei. Dup ce waferele sunt curatate, ele sunt asezate intr-un
cuptor de difuzie de fosfor, creand un strat subtire de semiconductor de tip N in jurul intregii
suprafete exterioare a celulei. Pe urm, un invelis antireflexiv este aplicat deasupra suprafetei
celulei, si contactele electrice sunt imprimate deasupra supraftei celulei (negativ). Un material
conductor de aluminiu este asezat dedesubtul suprafetei fiecarei celule (pozitiv), reatribuindu-i
proprietatile de tip P a partii de jos,deplasand stratul difuz de fosfor. Fiecare celula este pe urma
verificata electric, sortata dupa curentul electric de iesire si electric conectate la celelalte celule
pentru a creea circuite de celule pentru asamblare in module fotovoltaice.

In ceea ce priveste randamentul celulelor fotovoltaice conventionale, acestea transform intre 5

si 15% din energia solar primit in energie electric. Unele celule experimentale, fabricate din
materiale foarte scumpe, au o eficien aproape dubla dar numai in anumite conditii de laborator.
Incapsularea durabila a elementelor componente are o importana foarte mare deoarece
umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune i prin
scurtcircuitarea legturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Amortizarea energetica este momentul in care energia consumat pentru fabricarea celulei
fotovoltaice este egalat de cea produsa in timpul exploatarii. Cel mai bine se prezint din acest
punct de vedere celulele cu strat subtire. Un panou solar (fr cadru) cu astfel de celule se
amortizeaza in 2-3 ani, Celulele policristaline necesita pan la amortizare cca 3-5 ani, pe cand
cele monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu panouri solare include si suportii de montare,
invertor , durata de amortizare energetica se marete cu cca 1 an.
Ce se intampla intr-o celula fotovoltaica?

Fundamentele pentru colectarea moderna a energiei solare au fost puse n 1839, cnd fizicianul
francez Edmond Becquerel a observa o crestere a conductivitii electrice a anumitor materiale
cnd erau expuse la lumin; acest comportament a devenit cunoscut ca efectul fotovoltaic.
Fenomenul a fost explicat odat cu dezvoltarea mecanicii cuantice. Radiaia electromagnetic
poate fi descris ca un flux de obiecte cuantice numite fotoni. Cand acesti fotoni sunt absorbiti de
anumite materiale, acestea elibereaza in interiorul lor electroni cu stare energetic mai inalta (n
banda de conducie),imbunatatind potenial conductivitatea materialului.
Semiconductorii, precum siliciul, sunt fotovoltaici deoarece energia unui foton se potrivete celei
necesare pentru a muta unul din electronii semiconductorului sus, n banda de conducie. Totui,
semiconductorii puri au puini electroni liberi si, deci, au conductivitate redusa. Pentru a le creste
conductivitatea electrica se adaug n semiconductor mici cantitati de alte materiale (impuritati),
ntr-un proces numit dopare.
Siliciul dopat este cel mai frecvent folosit material in circuitele electronice. Siliciul pur are patru
electroni de valenta pe care ii pune la dispozitia a patru atomi adiacenti. Adaugand impuritati cu
mai multi sau mai putini electroni de valenta (precum fosfor sau bor) se modifica proprietatile de
conductivitate ale materialului. Fosforul are cinci electroni de valenta si astfel, cand atomul de
fosfor este inconjurat de atomi de siliciu, al cincilea electron are o legatura slaba. Aceasta
inseamna ca el poate ajunge usor in banda de conductie, ajutand la cresterea conductivitatii
materialului. Siliciul dopat cu fosfor se numeste de tip n (negativ) deoarece dopajul creste
numarul de sarcini libere negative (electroni). In contrast, borul are doar trei electroni de valenta,
iar lipsa unui electron n structura de siliciu creeaza un 'gol'. Cum cei trei electroni liberi se misca
prin latice de la un gol la altul, se poate spune ca de fapt golurile de sarcina pozitiva se misca
prin material. Siliciul dopat cu bor este cunoscut ca fiind siliciu de tip p (pozitiv).
Aceste fenomene pot fi exploatate prin celulele solare pentru a colecta energie de la Soare si
pentru a o transforma in energie electrica. Cea mai simpla celula fotovoltaica este formata din
jonctiunea a doi semiconductori, unul dopat-p i celalalt dopat-n, numita jonctiune p-n.
Electronii din siliciul de tip n 'vad' golurile din siliciul de tip p si calatoresc prin aceasta jonctiune
pentru a le umple creand perechi electroni-gol. Cand un foton loveste una dintre perechi,
aceasta se rupe si circulatia prin material a purtatoarelor de sarcina noi-eliberate, atat pozitive cat
si negative, genereaza un curent electric.

Caracteristicile celulelor fotovoltaice

Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m2. Incluse in module puterea pe suprafata va fi
mai scazuta pentru ca intre celule si marginea modulului este o distanta. Randamentul este
raportul dintre puterea debitata de panou si putere continuta in lumina incidenta totala.
Semiconductoare cu zona interzisa stabila utilizeaza doar o parte a luminii solare. Randamentul
teoretic maxim ce poate fi atins in acest caz este de 33 %, pe cand randamentul teoretic maxim la
sistemele cu mai multe benzi interzise care reactioneaz la toate lungimile de unda a luminii
solare este de 85 %.
Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar modulele construite cu acestea
ating un randament de cca 17 %.Recordul pentru celulele fabricate in conditii de laborator este
de 24,7 % (University of New South Wales, Australia), din care s-au confectionat panouri cu un
randament de 22 %. Pretul acestor module fabricate prin procedeul de topire zonala este de cca
200 Euro pe celula la o suprafata a celulei de 21,6 cm2, corespunzand unui cost de 5-10 Euro/W.
Sistemele GaAs au costuri de 5 pan la 10 ori mai mari.Imbatranirea conduce la scaderea
randamentului cu cca 10 % in 25 ani. Fabricantii dau garantii pe cel puin 80 % din puterea
maxima in 20 ani.In spatiu constanta solara este mai mare decat iluminarea globala pe Pamant,
totodat celulele solare imbatranesc mai repede. Panourile pentru sateliti ating momentan un
randament de 25 % la o durata de viata de 15 ani.

Panoul fotovoltaic

Un panou fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic transforma energia luminoasa din
razele solare direct in energie electrica.Componentele principale ale panoului fotovoltaic sunt
celulele fotovoltaice.

Panou fotovoltaic
Pentru utilizarea energiei solare ca surs de energie electric, potentialul exploatabil este ridicat
iar conversia energiei solare in energie electrica se realizeaz cu instalatii fotovoltaice care
cuprind module solare, in configuratii si de dimensiuni diferite.Un sistem clasic fotovoltaic
insular este alcatuit din urmatoarele componente:
-panouri fotovoltaice,
-regulatorul de incarcare al bateriilor,
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC
Un panou fotovoltaic de 1 kW poate produce 800 kW de curent electric intr-un an, contribuind
astfel la protejarea mediului inconjurator de 500 kg de dioxid decarbon si alte elemente
daunatoare. Cantitatea energiei solare accesibile se schimb in decursul zilei din cauza micrii
relative a Soarelui i depinde de gradul innourrii cerului.La miezul zilei pe un timp frumos,
iluminarea energetic, format de soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai mic de
100 Wt/mp in condiii cu nivel inalt de acoperire a cerului cu nori.

Aplicatii ale sistemelor solare

Alimentarea cu energie solara a unei locuinte este costisitoare. In ciuda beneficiilor pe termen
lung, nu toti dintre noi putem plati in numerar pentru investitia initiala. Din fericire,deoarece
soarele este o sursa constanta de a valorifica razele soarelui. Iata o lista cu top 5 lucruri privind
alte forme de valorificare a energiei solare care s-ar putea potrivi mai bine cu bugetul dvs. si cu
nevoile pe care le aveti.
a. Boilerul solar
Boilerele solare vin intr-o varietate de tipuri si modele, ceea ce inseamna ca sunt o optiune
practica pentru toti cei care adora un dus fierbinte. Cum functioneaza? Majoritatea folosesc
caldura de la soare pentru a incalzi apa, ceea ce inseamna ca acestea consuma mult mai putina
energie electrica. Beneficiile acestei tehnologii: pret, randament si marime. Puteti modifica un
boiler deja existent intr-un boiler ce folosesteenergia solara pentru o suma destul de mica.
Calculele arata ca facturile care le plateati pentru incalzirea apei vorscadea cu 50-80% dupa
instalare. Va veti recupera investitia mult mai repede decat cu alt sistem solar.

b. Luminatoare si tuburi solare

Pentru majoritatea locuintelor instalarea unui luminator poate fi costisitoare. Luati in considerare
un tub solar un tub reflectorizant care directioneaza lumina in interiorul spatiilor fara
ferestre.Tuburile solare ofera lumina naturala fara a consuma energie electrica, sunt ieftine si nu
ocupa loc mai mult decat orice alt corp de iluminat.

c. Incarcatoare solare pentru baterii

Panouri solare portabile care iti incarca telefonul, ipod-ul sau laptop-ul. Acestea se regasesc sub
forma de saculeti sau rucsaci si sunt perfecti pentru excursii in aer liber, mai ales in caz de
urgente. Aceste este un item mai scump, insa cu totii stim frustrarea pe care o avem cand ne
moare bateria.

d. Luminatoare solare de gradina

Acestea sunt probabil cele mai cunoscute si accesibile produse solare de pe piata.. Pe langa
acestea mai exista si lanterne portabile pentru camping sau urgente. La scara larga, unele orase
au investit in felinare solare. Daca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica, solutia
perfecta o reprezinta energia solara.
e.Ceas de man
Ceasurile produse de firma japoneza Citizen sunt dotate cu o celula solara inclusa in cadran care
incarc un acumulator cu litiu avand o independenta de 150-240 zile i care dup o functionare
de 20 ani prezint o scadere de capacitate de maximum 20%.

f. Aparat de taxare in parcari

Aparatele automate de taxare in parcari apartin sitemelor cu alimentare autonoma care pe langa
un modul cu celule solare mai este inzestrat si cu un acumlator pentru a se asigura alimentarea
continua cu energie electrica..

g.Automobilele solare
Automobilele solare sunt construite utilizand rezultate din tehnica spatiala, tehnologia de
fabricatie a bicicletelor, industria de automobile si tehnologia energiei reinnoibile. Cadrul este
realizat din materiale composite uoare (fibra de carbon, fibra de sticla, Kevlar) asamblate prin
lipire cu rasini sintetice (epoxidice) i este purtatorul a sute de celule solare legate ntre ele. Un
astfel de ansamblu, intr-o zi insorita, poate produce o putere de pana la 2kW(2,6CP).

h.Vehicule pe sine

Vagon autonom acionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri solare si
stocat in baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri Puterea
maxima de 3 kW este dezvoltata de un motor cu un randament de 95% la 24 V. Viteza de
croaziera este de 15 km/h (teoretica maxima 50 km/h). Autonomia in conditii de umbra este de
60 km.

i.Sateliti
Satelitul STARDUST are o suprafata de panouri solare de 6,6 mp ce stocheaza energia necesara
in perioda de umbra in acumulatoare de nickel-hydrogen (NiH2) cu o capacitate de16 Ah .Statia
Spatiala Internationala (ISS) este alimentata cu energie electric avand ca sursa celule solare ce
echipeaza 8 panouri desfasurate pe o lungime de cate 35,05 m lungime si 11,58 m latime cu o
masa de 1,1 T fiecare. Celulele solare pe o aria sunt n numr de 32800 asezate in randuri de
cate 400. Un panou furnizeaza statiei 32,8 KW energie electrica, la o tensiune reglata la 140 V
prin Utility Transfer Assembly (UTA). Pe perioada de eclipsa (35 min din fiecare 90 min a
rotatiei pe orbita). Energia este stocata in baterii de nichel-hidrogen proiectate pentru 38.000
cicluri de incarcare /descarcare respective o durata de viata de 6,5 ani.

j.Utilizare casnica

In utilizarea casnica panourile solare au o importanta mai mare in cazul locuintelor izolate fara
racord la reteaua de curent alternativ. In general in sistemele mai evolute, opional pe langa
panouri se mai monteaza:

baterie de acumulatore pentru a pute livra energie i in lipsa luminii solare

un regulator de tensiune pentru prevenirea supraincarcarii bateriei

un dispozitiv de deconectare in cazul descarcarii sub limita a acumulatoarelor

un dispozitiv de masurare ce indica directia de alimentare si cantitatea de energie

produsa/consumata

in cazul utilizrii de consumatori de curent alternativ, este nevoie i de un invertor. n acest

caz la locuintele racordate la reteaua de curent alternativ teoretic ar exista posibilitatea
eliminarii din schema a bateriei de acumulatoare, energia suplimentara fiind masurat in
ambele directii.
BIOGRAFIE:

- www.inmh.ro
- www.windenergy.ro
- www.magnus.ro
- www.lpelectric.ro
- www.wikipedia.org
- www.naturenergy.ro
- Kelemen G., Ursa D. Alternativa energetica. Partea I. Argumente in
favoarea utilizarii energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003.