Professional Documents
Culture Documents
Politica:
1. Neutralitate / Implicare Leo Strauss sustine ca abordarea politcii nu se poate
separa de judecatiile de valoare, intrucat politica ne oblige sa ne pozitionam intr-
un fel sau altul, sa fim de accord sau sa nu fim de accord, s aprobam sau sa
respingem. O parere cu totul diferita are Max Weber care sustine ca pentru a
intelege domeniul politic trebuie sa ai o atitudine neutra, indiferent de valori,
astfel abordarea politicii nesecita neutralitate in raport cu oricre judecata de
valoare.
2. Calitatea nobila / lipsa de moralitate Sartori numea politcul pur si
politicul impur in functie de prezenta sau absenta idealurilor. Politica, este un
lucru nobil pentru prin ceea ce realizeaza acesta, ca poate reunii o comunitate sub
un nume propriu sa aiba o unitate si sa dureze. Lipsa de moralitate, lucru demn de
dispret, este faptul ca politica este un spatiu al coruptiei al intrigilor.
3. Spatiu al transparentei TRANSPARENTA politica este un spatiu al
transparentei pentru ca toti intelegem politica si pentru ca toti vrem sa ne dam cu
parerea, De asemenea este un spatiu de unde ne putem informa si unde participam
in mod direct sau indirect. OPACITATEA aparent intelegem politica. Acesta
nu poate functiona daca cetateanul nu cunoaste, sau nu intelege (oamenii trebuie
sa stie ceea ce voteaza, iar acest lucru nu se intampla intotdeauna).
POLICY orice conceptie, orice program de actiune sau orice actiune a unui individ, a
unui grup sau a unui guvern referitoare la o problema sau la problemele unei comunitati.
POLITICS Politica apare ca o confruntare a politicilor intelese, este vorba despre
domeniul in ca rivalizeaza, in care se confrunt, in care intra in competitive politicile
intelese ca viziune, ca program de actiune sau actiune. Nu exista o societate unica, ea se
confrunta, exceptie facand doar societatle totalitare.
Ex: confruntari pe anumilte proiecte politice
1
3. Al treilea echivoc pe care il avea in vedere Raymond Aron era pentru el si cel mai
important. Acest echivoc priveste faptul ca acelasi termen, politica descrie un
sector particular al ansamblului social, dar si ansamblul social in intregul lui
observant dintr-un punct de vedere. Politica este o parte a societatii, una care se
alatura altor parti, precum familia sau munca.
Saptamana 2
Discursul Stiintific
1. stiinta este dif de realitate ea are ca referinta realitatea dar este total distincta
de aceasta
2. discursul stiintific difera in mod rational de limbajul natural - spre deosebire
de limba folosita de omul obijunuit in viata cotidiana, discusul stiintific are un
caracter sistematic si o ceorenta logica interna remarcabila.
3. Controlul intersubiectiv al comunitatii academice sau universitare - asta
inseamna ca o afirmatie facuta in stiinta nu poate fi valabila pentru o singura
persoana ci trebuie validata de comunitatea stiintifica.
2. Discursul intelectual un discurs politic, care este critic si care este tinut de o
persoana cu notorietate intr-un demeniu, discurs tinut la adresa puterii.
In sec al XX-lea intelectual este creat sub influenta marxista. Pentru marxisti sunt
3 categori sociale :
- muncitorii fiintele care nu au capital, care isi vand forta de munca
- taranii - exploateaza pamantul
- intelectuali nu servesc unui capitalism, dar detin un capital de inteligenta
Discursul politic ne arata limitarea puterii si nu permit derapaje. Puterea trebuie sa aiba o
influenta mica asupra individului. Discursul politic nu trebuie sa fie un discurs prin care
sa provoci puterea.
2
3. Ideologie discursul ideologic are o explicatie sistematica a lumii sociale bazata
in general pe o singura idee politica. Ideologia e inrudita cu stiinta, datorita
caracterului ei sistematic. Diferenta fundamentala dintre discursul stiintei politice
si ideologie consta in faptul ca prima nu isi propune nu isi propune niciodata
mobilizarea sau pregatirea vreunei actiuni politice.
4. Discursul cetateanului este o forma de participare. Pana la sf sec XVIII
discursuri despre politica aveau doar filozofii, iar din sec XIX si XX s-a produs o
evolutie (democratizare) astfel largirea accesului la spatiul politic dintre membrii
societatii.
Ex: evolutia dreptului la vot, la libera exprimare
Stiinta politica apare in sec XIX intr-un moment f imp din istoria
filozofiei: este vorba despre scindarea acesteia in numeroase . Exista cateva
elemente care creaza in mod concret autonomizarea sau articularea stiintei politice
ca o disciplina distincta:
- aparitia unor institutii de reproducere a discursului stiintific: prima a
fost: Ecole Libre de Sciences Politiques creata la Paris, apoi au mai
urmat si altele
- Exista cateva opre si autori considerati ca fiind fondatorii
domeniului: Moisei ostrogorski, Roberto Michels s.a.
Saptamana 3 - REGIMUL
Regimul este un termen invetat de filozofii antici, si care a rezistat pana in
timpurile noastre. Atunci cand a fost creata, notiunea de regim politic a permis
structurarea intelectuala a relatiei dintre exercitarea autoritatii si supunere, dintre cei care
poruncesc si cei cei care se supun.
Un singur regim nu este definitoriu pentru politica.
Platon elaboreaza in Republica si omul politic 5 forme de regimuri
politice. Principiu de functionare este relatia dintre porunca si supunere
1. Aristocratie - este regimul cel mai bun, in care exista o armonie perfecta,
folozofii guvernanad potrivit ratiunii.
2. Timocratie este un regim al razboinicilor, o cetate in care guverneaza cei
care fac razboi in numele celorlalti. Armele si nu ratiunea sunt dominante aici.
3. Oligarhie este o cetate dominate de cei bogati care sunt putini, iar numarul
celor saracii fiind superior.
4. Democratie este o cetate a libertatitii si a egalitatii.
5. Tiranie - este regimul cel mai rau, in care un tiran va domina pe toti cetatanii
3
- apoi TYMOSUL, o parte pasionala
- DORINTELE UMANE filozofii conduc tinand cont de ratiune
In sec XX teoriile lui Raymond Aron fac diferenta dintre dintre regalitate cu
partidul unic si regalitate cu mai multe partide.
-reg cu pardit unic Monopolist
- reg cu mai multe partide Pluralist
4
Saptamana 4 - STAT
Explicarea def
Max Weber statul este o constructie, el nu se naste in lipsa unui eform uman
Birocratia in epoca lui weber are o conotatie pozitiva un corp
de functionari care isi fac meseria dupa niste reguli pe care le respecta. In trecut
birocratii sunt selectati prin concurs pentru a exercita functiile statului, au o grila de
salari trasnparenta.
Exercitarea monopolului monopol legislativ adoptarea legilor
Fiscal doar statul percepe impozite
Monezii circula o singura moneda
Constranegerii fizice doar statul poate
folosi violenta.
Termenul STAT este departe de regim. stat este un termen modern folosit prima
data de Machiavelli. Termenul STAT separa viziunea clasica de cea moderna.
Liberalismul viziunea liberal o gasim intr-un mod exemplar in opera lui John Locke,
unde pentru autor: statul protejaza viata, libertatea si bunurile individuale. Locke porneste
de la viziunea unei stari de natura, in care viata individului pentru ca fiecare se foloseste
de libertatea sa naturala in detrimental celorlalti.
Socialismul apare in viziunea lui Karl Marx, unde statul este un instrument de
exploatare a individului, instrument de care se folosesc grupurile care detin mijloace de
productie pentru a le exploata pe cele care nu au acces la ele.
5
Abordariile clasice ale statului
LIBERALISMUL este o doctrina veche, iar individul este considerat a fi sediul valorii
morale.
- intr-un stat liberal, puterea are propiile ei ispite, si pentru a nu abuza
de ea, trebuie sa fie controlata permanent.
- Ganditorii liberali erau constienti ca statul a obtinut o mare parte din
o mare parte a bogatiei sale, datorita activitatilor externe, si din acest
motiv, statele liberale erau deschise strainilor
- Statul liberal protejaza bunurile si viata individului
Termeni important
STAT- NATIUNE
Exista doua viziuni: una germana si una franceza.
STAT PROVIDENTA
In viziunea socialista, statul-providenta este rezultatul unei transformari profunde a
statului dintr-un instrument al exploatarii intr-un instrument al actiunii solidare, sau mai
prcis, unul de producere a solidaritatii.
In viziunea liberal, statul-providenta este o extindere a a statului protector, intrucat el nu
se mai multumeste sa protejeze viata, libertatea si bunurile individului ci asigura o
protectie mult mai ampla a cetatenilor.
6
STAT DE DREPT
Pentru Norberto Bobbio exista 3 sensuri ale statului de drept:
1. Hans Chelsan - oricare stat care are o constitutie este un stat de drept
2. Statul de drept este un stat ale carui puteri sunt reglementate de norme cu caracter
general si in cradul caruia statul functioneaza in functie de aceste norme.
3. Intervine un element esential constitutionalizarea unor drepturi individuale, ca
drepturi inviolabile si constituirea unor mecanisme care asigura aceasta
inviolabilitate.dreptul la viata, la educatie.
Mecanisme
- controlul legislativ asupra executivului
- legislavitul este controlat de curtea constitutionala
- instituirea autonomiei locale
- o magistratura independent
-
STAT MINIMAL
- stat limitat in privinta functiilor
Regimuri
Regimurile Parlamentare parlamentul este ales de popor
- guvernul si seful statului sunt alesi de parlament (daca e monarh NU)
- colaboreaza si se controleaza reciproc
- Control G contra P primul ministru dizolva camerele
- Coltrol P contra G interpelarea ministrilor si motiuni de cenzura
7
- presedintele este ales de popor
- parlamentul este ales de popor
- presedintele numeste guvernul
- executivul si legislativul fuctioneaza distinct in concurenta
Saptamana 5 si Saptamana 6
Partidele Politice
Defiitia lui Max Weber: partidul este o asociatie bazata pe un angajament liber al
persoanelor si care le provoaca liderilor puterea, iar militantilor le da sansa de a urmarii
anumite teluri collective, de a obtine avantaje personale.
Def data de LaPalombara si Weiner: Exista mai multe cristerii care trebuie indeplinite,
sunt 4 caracteristici care definesc o formatiunea ca fiind partizane
PARLAMENTARE
ELECTORALE
8
-
EXTRAPARLAMENTARE
MANDATUL
1. Mandatul imperativ
2. Mandatul reprezentativ
Mandatul imperativ
Functiile explicite
Cea mai importanta functie explicita, asumata in mod public si deschis este formarea
opiniei si formularea pozitilor politice. Partidele sunt pricipalul producator de discursuri
si programe politice, ele creaza dezbaterea politica.
A doua functie explicita, esentiala a unui partid politic, este selectarea candidatilor si in
general al personalului politic. Partidele construiesc si triaza candidaturile in alegeri si
baza de date din care selecteaza personalul politic nonales, in primul rand funtiile
ministerial.
A treia functie explicita consta in supravegherea alesilor. Partidele politice ii
supravegheaza pe cei alesi prin grupurile parlamentare: ele controleaza modul in care
alesi voteaza, impunand de multe ori o disciplina de vot foarte rigida.
Funtii latente
9
sprijina financiar sip e pe membri sai, si le acorda acestora protectie si chiar
functii.
3. mobilitate sociala - partidele politice dau sansa unor personae de contitie
modesta sa urce in mod semnificativ in ierarhia sociala
Valorii associate stangii politice sunt egalitatea economica, justitia sau dreptatea sociala,
progresul si laicitatea. Dreapta e legata de valori diferite: autoritate, egalitatea politica si
inegalitatea economica si sociala, valorile nationaliste si cele morale, de multe ori intr-o
perspective religioasa asupra morale.
10
MASE nr mare de aderenti, sunt partide de stanga care ii aduna pe nefavorizati
- structura rigida, toti deputatii trebuie sa voteze la fel
- transfera structura puterii statului modern in structura partidului
- inventeaza separare celor 3 puteri in interiorul partidului
- alcatuiesc un CONGRES care este un fel de putere legislativa
- au loc reuniri periodice, pt a se lua cele mai imp decizii
- comisile etice sunt comisi care judeca incalcarea legilor in Congres
de catre membri de partid
- Conducerea partidului trebuie sa fie sub controlul bazei
2. Partidul de alegatori cauta sa obtina un sprijin cat mai larg de la indivizi situati
in diversele parti ale corpului social, care numai sunt legati de o anumita conditie
sociala. Acest tip de partid tinde sa reproduca structura generala a societatii atat in
corpul de militant cat si in cel de votanti.
11
2. Clivajul CENTRU / PERIFERIE - pe latura centrala, gasim partide care sustin
statul, iar pe latura periferica gasim partide pe care le vom numi regionaliste.
Partide: ECOLOGISTI, CENTRALISTI
3. Clivajul URBAN/ RURAL pune in opozitie interesele orasenilor, comerciantilor
si industriasilor cu cele ale taranilor. Partide: AUTOMOBILISTILOR,
AGRANIERILOR
4. Clivajul CAPITALISTI/MUNCITORI pune in opozie interesele
proprietarilor mij de productie cu ale muncitorilor si a altor proletari. Partide:
PARTIDELE MUNCITORESTI, PATRIMONIALE
VOTUL
Votul este emblema democratiei. Inainte tragerea la sorti era considerata legala
si egala, deoarece egaliatea era cel mai bine asigurata de tragerea la sorti. In schimb
votul era caracteristic aristocratiei si se considera ca acesta introduce inegalitatea.
Votul a inceput sa fie asociat cu democratie numai in ultimele secole, iar in aceata
perioada el a evoluat de la forma sa cenzitara la vot universal.
La inceput au votat doar barbatii, apoi au avut drept de vot si femeile.
In Fr 1848 pt prima data vot universal
In R 1918 vor doar pt barbatii
- 1946 vot si pt femei insa doar la alegerile locale
Votul are un caracter secret, insa nu a fost dintodeauna asa. Secretul votului este
dat de buletinul de vot si cabina de vot
Saptamana 7
Exista 7 elemente ale sistemului de vot
12
b.) Proportionale
- Isi propune sa traduca in modul cel mai fidel cu putinta varitatea obtiunilor
exprimate la nivelul unei societati, astfel incat unui procent de obtiuni din
societate sa-I corespunda acelasi procent de mandate in corpul
reprezentativ si astfel nimeni sa nu ramana nereprezentat.
a.) RP pe liste formatiunile politice depun in competitia electoral, liste cu
candidate, numarul acestora fiind mai mic sau egal cu numarul de mandate
distribuite intr-o circuscriptie.
b.) Formula proportional-mista Germania, Ungaria, Italia unde o parte dintre
mandate sunt allocate pe baza unei metode RP si o alta parte pe baza unui vor
defasurat in circuscriptii cu un loc.
c.) Votul este tranferabil, VUT: Malta si Irlanda buletinul de vot cuprinde numarul
tuturor candidatilor, iar alegatorilor li se cere sa ii ierarhizeze.
13
SISTEME DE PARTIDE
BIPARTIDISM rigid cele doua partied care domina scena politica au o disciplina de
vot remarcabila in legislative. Marea Britanie
- suplu SUA nu exista disciplina de vot, presedintele poate cauta voturi
celalalt partid,
- perfect atunci cand cele doua partied dominante aduna impreuna 90%
din voturi si pot
- a fiecare in parte fara a avea vreodata un aliat.
- imperfect exista 2 partide care au impreuna 75-80% din voturi, si lasa
loc unui alt partid
Saptamana 8
GUVERNAREA
- cei care sunt alesi in corpul legislativ
- cei care sunt in guvernare
- functionari membri in inst publice
Structura monocamerala
14
- bicamerala
Executivul (Guvernul)
1. Minimal castigatoare sunt alcatuite din atatea partide cate sunt nevoie pentru a
controla puterea
2. Supradimensionate este vorba despre acel tip de cabinet in care avem mai multe
partied decat este necesar pt a dobandii o majoritate. Avem un surplus, adica am
putea elimina unul sau mai multe partied si majoritatea nu s-ar pierde.
3. Minoritare nr de partide care nu am maj in parlament
Functionarea executivelor:
Prima dintre ele este convertirea cererilor, a asteptarilor sociale in politici este vorva
despre o operatiune de traducere si de convertire a unor teme sociale in intrumente de
decizie si de actiune.
Cea dea doua functie este implemantarea unor politici - un govern nu se multumeste sa
conceapa niste politici adaptate asteparilor, ci vrea sis a le implementeze
Cea dea treia functie este cordonarea diverselor politici - o asemenea coordonare distinge
un executive de parlament.
Forme de executic:
Tip cabinet este cel in care premierul lucreaza intr-o logica de tip collegial,
ministrii participand cu totii la luarea decizilor si find resposanbili fiecare in parte pentru
implementarea decizilor din propriul portofoliu.
Prezidentia-constitutional aici minstri sunt intr-o pozitie de inferioritate in
raport cu seful executivului. Ei sunt numiti si destituiti de acesta, care e un fel de manager
politic al guvernului. Ministri nu participa la elaborarea politicilor in domeniile in care nu
ii privesc in mod direct. Aceasta forma de executive a avut success doar in SUA
Coalitii
1. Minimal castigatoare un govern din care nu poate fi eliminate nici un partid fara
a pierde majoritatea
2. Nr minim de castigatori -
15
3. Coalitii de interval minimal reunesc partide situate pe un continuu ideologic (de
dreapta sau de stanga)
PARTICIPAREA
Weiner definea participarea punanad accent pe doua elemente. Primul dintre ele
este caracterul voluntary al actiunii iar al doilea element este scopul unei asemenea
actiuni.
Formele participarii:
CULTURI POLITICE!!!
Sunt 3 dimensiuni ale culturii politice:
Indeologia este partea cea mai vizibila a unei culture politice. Ea structureaza
ideile si il ajuta astfel pe individ sa inteleaga politica.
16
Discursul idelogic este o forma de traducere a sensurilor pe care le are politica
pentru individ, aceste un discurs orientat.
Destutt de Tracy considera ca ideologia este o stiinta care trebuie sa studienze, la
fel de riguros ca si stiintele normale, modalitatea in care se nasc si sunt transmise
ideiile.
GRUPURILE DE INTERES
Jean Bondel vede in grupurile de interese dtructuri diverse ce pot fi atat formale
cat si informale, iar Dominico Fisichella considera ca este grup orice asociere, fie ea
voluntara sau naturala
17
Grupurile de lobby sunt alcatuite din persoane care actioneaza pe culoarele institutilor
unde se iau sau se pregatesc decizii. Grupurile de lobby isi consolideaza actiunea discreta
cu ajutorul unor campanii de informare publica.
TRANZITIA
Tranzitia reprezinta trecerea de la un regim la altul, transformarea profunda a regimului.
Relatia economie/politica
INPUT fluxul de cereri dinpre societate inspre corpul politic si la conversiunea acestor
cereri in politici administrative: ONG, grupuri de interese
OUTPUT- ne referim la acel process prin care politicile autoritare sunt aplicate sau
impuse. Structurile predominant implicate in acest process vor include birocratiile si
curtiile. Raspunsul la revendicari prin legi, platform politice
18