Anatomia Functionala A Membrelor PDF

Prof. univ. dr. CEZAR TH.
NICULESCU
Dr. CRISTIAN NITA Dr. NAUM CIOMU

~ef de lucrari, ~ef de lucrari,
medic primar chirurg, medic primar urolog,
doctor in ~tiinte medicale doctor in ~tiinte medicale
Dr. ION CRISTESCU Dr. MARIN LASCU

Asistent universitar, ~ef de lucrari,
medic primar ortoped, medic primar ortoped,
doctor In ~tiinte medicale doctor in ~tiinte medicale
Dr. GEORGE IANA

Asistent universitar,
medic specialist radiolog,
doctorand
Ana tomia functionala

'
a membrelor
I b. J_ ~ !(. O(!) L
~
Editura Tehnoplast Company SRL
Bucure~ti
2001
/
ISBN 973 - 98254 - 7 - 8
2001 Tehnoplast Company SRL
Toate drepturile rezervate autorilor

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata
fara permisiunea scrisa a autorilor
Drepturile de distributie in strainatate

apartin in exclusivitate autorilor
Copyright 1999 by Tehnoplast Company SRL

All rights reserved
Aparut 1999
Editura Tehnoplast Company SRL, Bucureti
Colaboratori:
Corneliu Dimitriu
Gabriel Diaconu
Gabriel Dimitriu
Grafica i tehnoredactare com puterizata:

Corneliu Dimitriu
Gabriel Diaconu
Gabriel Dimitriu
Coperta:
Corneliu Dim itriu
Gabriel Diaconu
Cuvant inainte
Cartea aparuta respecta intrutotul planul initial de prelucrare a datelor sub

aspect funqional. Volumul este bine structurat, avand atat notiuni de embriologie
referitoare la dezvoltarea membrelor ~i a anomaliilor de la acest nivel, cat ~i date
complete ~i didactic prezentatereferitoare la diferitelecapitoleale lucrarii respective.
Recomand calduros acest volum necesar studentilor Facultatilor de Medicina,
' '
dar ~i medicilor ortopezi ~i a celor ce practica chirurgia plastica a membrelor.
Am insistat de asemenea asupra punctelor de osificare peste care se trece de
obicei In volumele referitoare la acest capitol ~i am prezentat succint ~i foarte clar
notiuni de anatomie radiologica, insistand in special asupra examenului radiologic al
articulatiilor. S-au trecut in revista ~i principalele regiuni topografice necesare atat
studentilor cat ~i medicului practicant.
Cu aceasta ocazie tin sa aduc in mod deosebit multumiri studentilor Corneliu
' ' '
Dimitriu (an IV M.G.), Gabriel Diaconu (an II M.G.) ~i Gabriel Dimitriu (an I M.G.)
pentru sprijinul acordat ~i volumul mare de munca depus la tehnoredactarea ~i apari tia
acestui volum.
Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu

~ef Departament Anatomie,
~ef Catedra Anatomie ~i Embriologie
U.M.F. Carol Davila, Bucure~ti
Referat
Volumul de exceptie intitulat "Anatomia Functionala a Membrelor" vine sa

completezeultimulcapitolalcartilordemarevaloareanatomicapublicatesubredactia
Prof. Univ.Dr. Cezar Th. Niculescu.
Volumul sin tetetizeaza in peste 300 de pagini cele mai moderne date din Ii teratura
de specialitate privitoare la anatomia funqionala a membrelor.
Remarc cu deosebita placere a unui cunoscator can ti ta tea enorma de infonnatie
pe care o aduce volumul precum ~i bogata iconografie de foarte buna calitate care
confera atat studentilor facultatilor de medicina cat ~i medicilor ortopezi ~i a celor
ce practica chirurgia plastica a membrelor o lejeritate in aprofundarea ~i re{inerea
datelor ultile practicii medicale.
Este meritul deosebit al Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu de a lansa in lumea
medicala acest volum de o certa valoare ~tiintifica ~i o inalta tinuta academica in
confonnitate cu noile standarde inten1a{ionale de specialitate.
Felicit lntreg colectivul de autori care a redactat clar ~i didactic acest volum
foarte util ~i necesar generatiilor unnatoare de medici.
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dragoi

M.D., PhD., ScD.
Membru al Academiei de ~tiinte Medicale
Profesor Emerit al UM.F. Craiova
Catedra de Anatomie
Tabla de materii
Dezvoltarea membrelor ..................................................................... 9

Scheletul membrului superior ....................................................... l 7 ,/
Mu~chii membrului superior .......................................................... 3 9
Vascularizapa membrului superior ............................................... 60
Inervatia membrului superior ........................................................ 7 7
Articulatiile membrului superior .................................................. 9 5
Anatomia topografica a membrului superior ........................... 125
Anatomia pe viu a membrului superior ..................................... 136
Scheletul membrului inferior ...................................................... 139
Mu~chii membrului inferior ......................................................... 173
Vascularizatia membrului inferior .............................................. 202
'
Nervii membrului inferior ............................................................ 223
Articulatiile membrului inferior ................................................. 239
'
Anatomia topografica a membrului inferior ............................ 269
Anatomia pe viu a membrului inferior ...................................... 282
Puncte de osificare ........................................................................ 2 8 5
Anatomia radiologica a membrelor ........................................... 293
Bibliografie ..................................................................................... 304
Dezvoltarea membrelor 9
Dezvoltarea membrelor
In saptamana a IV - ape partile laterale ale embrionului apar crestele Wolff( la pe~ti din
acestea se vorforma aripioarele); la om crestele membrelor dispar, ramanand numai extremWitile
lor sub forma mugurj/or torack ~i pelvin.
Mugurele toracic precede aparipa celui pelvin cu 24 - 48 de ore ~i apare 1n dreptul
somitelor C4 - C8 ~i Tl In timp ce mugurele pelvin apare sub insertia cordonului ombilical In
dreptul tuturor somitelor lombare (LI
- L5) ~i sacrale (S 1, S2, S3).
Mugurii membrelorsunt formati
la exterior din ectoderm iar 1n URECHEA
MIOTOAME
profunzime din fesutul mezencMmal OCCIPITALE
provenit din somatopleurii. Din acest
OLOBULUI MIOTOAME
tesut se vor forma oasele ~i articulatiile ....-i;...-~..,..._.__
OCULAR CERVICAL
membrelor, iar In ceea ce prive~te
mu~chii, cei ai umarului ~i ~oldului
provin din miotomul somitelor M!OTOAME
res pee ti ve In timp ce mu~ch ii OMBILICAL TORA CALE
extremitatii libere ale membrelor MIO TOA ME
' MIOTOAME
provin din mezodennul somatopleural.
Initial mugurii sunt perpendiculari pe MIOTOAME
trunchi, insa pe masura ce se alungesc SACRA LE
devin oblici, formand cu trunchiul un
unghi de aproximativ 45. METAMERIA SOMITICA
La sfar~itul s.V - inceputul s.VI LA EMBRIONUL UMAN
apar ~antul pumnului, respectiv ~antul gleznei. Distal de aceste ~anturi se evidentiaza o formatiune
Hitita - paleta.
in s.VII noi fenomene modifica morfologia viitorului membru:
Apare ~anful cotului (respectiv al genunchiulw)
Fiecare membru are trei segmente - proximal (brat, coapsa), distal (antebrat,
gamba) ~i pa/eta (viitoarea laba a m'inii, repectiv a piciorului)
Pe piiI{ile.}ate1:r1kale membrelor apare cfite o proeminenfiila nivelul ~antului
10 Anatomia lunc{ionalii a membrelor
cotului/ genunchiului ce va deveni cot/ genunchi - ambele plasate in pozitie

lateralii
Pe marginea libera a paletei apar ~anfurj}e radiare care vor delimita degetele,
unite initial prin m~mb.ramjnterdigLtalii - (digW conjunct1)
in s. VIII cotul ~i genunchiul sufera o rota tie de 90, cotul dinspre lateral spre postehor
iar genunchiul spre medial~i anterior. Tot acum dispare membrana interdigitala, degetele devenind
digiti inconjuncti (primul care se individualizeaza este degetul III - mediusul).
Pa fata palmara, respectiv plantara a main ii (respectiv plantei) apar in dreptul extremWitii
distale a metacarpienelor/ metatarsienelor ~i in dreptu1 falangei I pernifele tactile care au in
strucutura lor aglomerari de receptori tactili.
Dezvoltarea tesutului membrelor

'
Din somatopleura se desprinde tesut mezenchial care se dispune In axul lung al membrelor
sub forma de masa unica.
In s. VI apar puncte de cond1ificare In diafiza oaselor lungi ale membrelor, iar tn luna a
II - a se formeaza modelele cartilaginoase ale oaselor lungi (humerus, femw~ radius, ulna, fibula,
tibia). In aceste modele cartilaginoase apar puncte de osificare ce vor genera formarea diafizelor
oaseJor 1ungi. Tot in luna a II - a apare ~i punctul de osificare pentru corpul osu!ui 1Jeon, urmand
a aparea ulterior puncte de osificare pentru restuJ scheletului ce va fi cvasi-format la na~tere:
CRASTA ECTODERMICA AP!CALA c
OASE
CARP/ENE RADIUS HUMERUS
OASE PROEM!NENTA
META CARP/ENE COTULU!

E
D
DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI SUPERIOR

A. EMBRION DE 28 DE ZILE. B. SCHEMA MEBRULUI SUPERIOR CA MUGURE.
C. EMBRION DE 33 DE ZILE.
D SI E. LA INCEPUTUL SI FINELE SAPTAMANII A 6-A.
OSUL OCCIPITAL
--VERTEBRE
c
META TARS/ENE
SCHELETUL EMBRIONULUI UMAN DIN SAPTAMANA A 8-A (A),

A 9-A (B) $I A 10-A (C)
Luna III - corpul metacarpienelorl metatarsjenelor, co1pul falangelor ~i corpul

jschionului.
Luna IV - c01pul pubjsului.
Luna V - VI - corpul calcaneu/
Luna VII - co1pul talusu/uj
Luna__l_X - In vecinatatea datei na~terii apar doua ouncte de osificare, unul pentru
epifiza distaJa a femurului ~i altul pentru epj/]za proximalii a tibiei denumite p.1JJ1l~
&_q]M_d ~i utilizate In medicina legala.
Celalalte puncte de osificare apar dupa na~tere, anume pentru epif]zefe oaselor fungi,
pentru extremitafile metaca1pk11elor ~i metatarsiene/01~ extremitaple fafange/01~ pentru toate
oasele ca1piene ~i pentru toate tarsienele cu exceptia corpului calcaneului ~i al talusului.
Dezvol tar ea articulatiilor membrelor

'
intre modelele cartilaginoase ale oaselor lungi se atla un disc intercondral format din
meze1ichimuLsam11tople.ura1. In luna III el dispare ~i se formeaza cavitatea articularii. Tot din
mezenchim se formeaza capsula artkulara iar pe fata ei profunda sinoviala (cu aceea~i origine).
12 Anatomia funcponalii. a membrelor
MEMBRANA
-::..;..-SINOVIALA
: - -CA VITA TE ART/CULARA
!
CAPSULA ART!CULARA
-.......-:---PERICONDRU
--MEZENCHIM
.. . :.. ~:
A B
DEZVOLTAREA
~
UNEI ARTICULATII
i
DIARTRODIALE.
A. IN PERIOADA EMBRIONARA. B. LA ADULT.
in a_rticulatiilej1xQngr_uente (in care suprafetele nu sunt perfect complementare) apar

discurj (art. temporo-mandibulara) sau menjscun" (art. genunchiului) ce difera anatomic prin
aceea ca discul adera strans de fata profunda a capsulei, impartind cavitatea articulara in doua
etaje (supradiscal ~i infradiscal), pe cand meniscul nu adera de fata profunda a capsulei ~i deci nu
lmparte cavitatea articulara In etaje diferite.
in artic_:ulatiile
, imobile sau cu mobilitate_.r.e.dusa materialul discului intercondral se
transforma in {esut /]bros - sindesmoze, sau In {esut osos - sinostoze.
Dezvoltarea mu~chilor membrelor

In ceea ce prive~te evolutia mu~chilor membrelor, 1n cazul mm. umarufuj ~i ai ~oldului
materialul provine din mioto1:nu_ls.QIDitic, in timp ce pentru mm. extremHfifilor Jjbereprovine din
mezodermul splanhoopleural. Initial acesta se dispune in lungul axului membrelor sub forma de
material premuscular nesegmentat ce va incepe sa se fragmenteze in luna a III -a, mai intai aparand
extensorij ~i apoi ~i flexorH
Lajumatatea Junei a IV - a mu~chii membrelor lncep a se contracta, contractura lor fiind
perceputa de viitoarea mama.
Anomalii de dezvoltare a membrelor

Anomaliile de dezvoltare ale membrelor i~i au la baza o serie complexa de factori, dintre
carecei mai importanti deamintitsuntradiafiile(Hiroshima,Nagasaki)factoriigene[jd, virusurile
(virusurile rujeolic, rubeolic, gripal dadi aqioneaza asupra mamei 1n intervalul s. IV - s. VIII, deci
in perioada embrionara cresc ~ansele unei anomalii congenitale) ~i alte boli ale mamei cum ar fi
sj//Jjsul, e1itroblastoza, SIDA. De menponat ca inclusiv unele medjcamente cresc riscul de fat cu
anomalii (TaHdomida, calmant administrat In trecut femeilor gravide).
Amelia este o anomalie ce consta in lipsa de dezvoltare a membrelor
Ectromelia consta !n oprirea dezvoltarii membrelor In stadiul primitiv, deci acesta se
va prezenta sub forma unei excrescente care la exterior are ectoderm iar in profunzime mezoderm
splanhnopleural.
j MM. PROFUNZI
1 MM.
f NTERVERTEBRALI
MM. SCURTf PROFUNZI
Al SPATELUI
l
,,.-MM. SCALENI Al
f
---......
\
MM.
MM.
\'---- MM. INFRAHIOID/ENI +

STERNAL __ )
MIOTOAMELE ~I ELEMENTELE LOR
EhQ.CQIIlelia rezulta in urma neaparipei ~antului cotului (genunchiului). In acest caz nu

exista antebrat/ gamba sau brat/ coapsa iar laba mainii/ piciorului se prinde direct pe trunchi.
Hemimelia reprezinta cazul complementar in care nu se diferentiaza paleta. Astfel, nu
va exista mana respectiv planta, dezvoltandu-se 1nsa brat, antebrat, coapsa ~i gamba.
Melomelia sau schizomelia se caracterizeaza printr-un membru scindat in sens lon-
gitudinal ce da impresia de membru dublu.
MicrnmeJia este o anomalie de dezvoltare in lungime a membrelor,acestea avand
dimensiuni reduse. Totu~i, acestea sunt diferentiate in cele trei segmente amintite mai sus (proxi-
mal - brat, coapsa, distal - antebrat ~i mana, gamba ~i planta).
Ahrn._bia se define~te ca fiind lipsa de dezvoltare a bratului
Apodia reprezinta lipsa de dezvoltare a labei piciorului
Acheiria este o anomalie caracterizata prin lipsa mainii
Sirenornclia este o anomalie i'ntalnita Ia membrele inferioare, caz In care cele doua
membre inferioare sunt unite pe linia mediana ~i se termina intr-o forma conicii.
UrnmeJia se deosebe~te de precedenta prin prezenta la capatul distal al celor doua
membre inferioare unite intre ele pe linia mediana a unei singure_Jabe a piciorului.
Simclia face parte din aceea~i categorie, cu diferenta ca la capatul distal sunt doua labe
ale piciorului.
Eleuteromelia este o anomalie care in ultima instanta , consta dintr-o malrotatie ' a
membrului inferior. Genunchiul, initial lateral, illJ se roteaza spre medial pentru a deveni anterior,
ci cu 90 spre lateral, devenind posterior. In acela~i timp, malformatia intereseaza ~i laba picioruJui,
14 Anatomja func{ionalii a membrelor
degetele privind posterioriar calcaiul ventral.

S_i_rn:tst!1Zcle se caracterizeaza prin punti interosoase care leaga intre ele diferite oase.
In cazul de fa}a se discuta insa sinostozarea ;mormalii a diferitor componente ale scheletului
membrelor. Ca urmare, in cadrul acestei anomalii putem intalni radiusul sudat de ulna sau fibula
de tjbje. De asemenea pot lega carpienele intre ele sau tarsienele intre ele, putand interesa de
asemenea metacarpienele, metatarsienele sau falangele.
A_m_p_ut_a_tll_e__c_0__n$_Oitak_ak__ membrclm se deosebesc de absentele congenitale ale
diferitor segmente ale membrelor prin aceea ca in acest caz lipsa lor de dezvoltare se datoreaza
formarii unui ~an{ circular(cel mai des cauzat de infa~urarea cordonului ombilical in juru1 unui
membru) distal de care membrul nu se mai dezvolta.
Ada.cJilia e caracterizeaza prin lipsa de dezvoltare a degetelor
Hipru:la.clilia consta in lipsa a unuia sau mai mul tor degete, mana avand aspect de gheara.
Polidactilia define~te prezenta supranumerara a 1 sau 2 degete.
Hi~rfaJangia reprezinta segmentarea anormala a paletei. Degetele sunt mai lungi, fiind
formate din 4 falange
Microda_c_tili.a sau br.a.d.i.da.ctilia este opusa hiperfalangiei_, in acest caz fiind vorba de
degete subdimensionate, formate din 1 - 2 falange
SindactiUa - degetele sunt unite intre ele. Poate avea doua cauze:
fie nu se resoarbe membrana interdigitala in s. VII
fie au aparut pun}i interosoase care leaga degetele intre ele
Clinodactilia este o malformatie care intereseaza falangele degetelor de la mana, acestea
fiind inclinate spre lateral.
Dichir.u..s este o anomalie ce privire la dezvoltarea mainii. ln acest caz este vorba de o mana
''dubla", deci exista o mana supranumerara, de cele mai multe ori incomplet dezvoltata ~i
nefunqionala, care reprezinta imaginea in oglinda a "perechii" ei.
Ab..e.o_..t:iL.c.o_ngenit.aUL_a_radiusului duce la dezvoltarea anormala a ulnei, care prezinta
in aceasta ipostaza o concavitate ce prive~te lateral. Aceasta anomalie este adeseori corelata cu
o clinodactilie.
Luxatia c~ de ~old apare mai frecvent la nou-nascutii de sex feminin ~i poate
fi cauzata fie de o dezvoltare redusa a spran__c.meL_acet.ab..ular.e fie de dezoltarea redusa capului
femural care iese astfel destul de u~or din acetabul.
:Varus__equinus este o malformatie a labei piciorului ce se a~eaza in acest caz in extensk,
adducfie ~i supinafie (talpa piciorului prive~te spre medial)
Acondroplazia este o anomalie cauzata de tulburari enzimatice genetice la nivelul
cartilajelor de cre~tere, lipsa lor de dezvoltare ducand la lipsa de dezvoltare a oaselor.
Eozit@ !nalta _a__membrclill cu caracter anormal se datoreaza unui viciu de coborare a
membrelor
Dezvoltarea arterelor membrelor

Ik.zvoltarea arterelor_nmbn1lui torack incepe in s. VI ~i suporta patru__~tape:
1n prima eta pa, in s. VI, prin inmugurirea a. subcla vji ia na~tere a. axdarii, care prin
inmugurire formeaza a. brahialii, iar din aceasta a. jnterosoasii. La nivelul antebratului
distal aceasta din urma furnizeaza aa. digita/e
1n a doua etapa, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. medjana care coboara la
antebrat. Ea va ingloba a. interosoasa, iar distal va furniza aa- digHaie
in etapa a treia, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. ulnara care va cobori pe
marginea rnediaJa a antebratului, avand lateral a. mediana care are inglobata a.

interosoasa. Distal, a. ulnara se anastornozeaza cu a. mediana ~i din aceasta se desprind
aa. digitale.
in ultirna etapa, prin inrnugurirea a. brahiale ia na~tere a. radialii care se va
anastornoza distal cu a. ulnara (care a lnglobat deja a. rnediana ~i a. interosoasa). Din
aceasta anastornoza pleaca aa. digitale.
in s. VII, prin inmugurirea a. iliace inteme (hipogastrice) ia na~tere a. ischiadjcif ce va

cobori pe fata posterioara a coapsei. Ea va da na~tere prin inmugurire a. poplitee care ajunge in
viitoarea regiune poplitee. Distal a. poplitee, printr-un proces de lnrnugurire va da na~tere a.
interos~ase care coboara pe fata posterioara a garnbei. Distal, din ultima vor pleca aa. digita/e.
In eta pa urrnatoare, prin inrnugurirea a. ihl1ce externe ia na~tere a. lemuralii care coboara
pe fata anterioara a coapsei. Distal a. fernurala se anastornozeaza cu extrernitatea proximaUi a a.
poplitee. Astfel, in aceasta artera va fi adus sange al a. fernurale. In acela~i timp, a. ischiadica se
atrofiaza ~i devine a. fesierii infenoarii (una din rarnurile parietale ale a. iliace interne)
in ultima etapa a. poplitee prin inrnugurire da na~tere la doua artere - a. JibjilhLilfl@ioM;i
care coboara pe fa{a anterioara a gambei ~i distal fumizeaza aa. digitale dorsale ~i a~ __tibii111I
p_asI_ei]QiUJ. Aceasta din urrna va furniza initial a. peronierii (ramura mai putemica) iar distal va
da na~tere la a. plantarii media/ii ~i a. plantarii /atera/a din care se vor desprinde aa. digitale
plantare.
Dezvoltarea venelor membrelor

Injurul mugurilormembrelorexista un sinus venosmargin,1/care le inconjoara. Din acest
sinus marginal se vor forma venele marnbrelor, unele fiind de provenienta primarii, iar altele de
provenienta secundarii.
Pentru membrul toracic de provenienta primara sunt vv. bazilicii, humeralii ~i axilarii,
iar de provenienta secundara este v. cefalicii (ce se deschide initial in v. jugulara interna iar in final
in v. axilara).
La membrul pelvin de provenienta primara sunt vv. tibiaM anterioarii ~i safenii mica, iar
de provenienta secundara sunt vv. {jbialii posterioarii, poplitee, femura/ii, safenii mare.
ARTER A ARTERA AR TERA

ARTER A RADIAL4_...-: RAD/ALA (( BRAH/ALA
{/
BRAH/ALA u
ARTER A ARTERA /.
--ARTERA ULNA RA !I \. RAD/ALA _;i ARTER A
"~
Al/TEI/A ~-ULNARA
I. ULNARA : rn -~ i =~
.I.h.~~-
~
MEDIANA ' _ ARTERA ARTERA
ARTERA ~- ARTERA
INTEROSOASA :. MED/ANA
INTEROSOASA ~~;
.i-j MED/ANA
PLEX AL
.JJ ARTERE ARTERE . h~ ARCADA
MAIN/I
1"f- DIG !TALE DIG/TALE --
PALMA RA
DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI SUPERIOR

16 Anatomja !Uncponalif a membrelor
I

A. ILIACA
EXTERNA
ARTER A

i I A. /LIACA-1
EXTERNA
- .. I
1.
1 FEMURALA
A. - A. PDPLITEE
A. TIBIALA
A. TIB/ALA
ANTER/DARA L ANTER/DARA
A. T!BIALA
A. ISCHIADICA (.~-A. FEMURALA
n
PLEX AL
PLANTE/ d) ARTER
DIG/TALE
DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR
PUBIS
TIBIA
\
... - \ -.
:...~,>~~
I... , - ..... -.....
_" _ ,
. .. QOOf\
.
....~oO
'~:~~~,
FEMUR
..: FIBULA
A ~..../ : . B
.
FEMUR PUBIS IL/ON
.~or\'
oU
O~'lJ . CAllTILAJE TAI/SALE
ti ~a_-
CAllTILAJE META TAI/SALE
DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI INFERIOR

A. ~I B. INCEPUTUL ~I FINELE SAPTAMANII A 6-A
C. SAPTAMANA A 8-A
Scheletul membruJuj superjor 17
Scheletul membrului superior

(ossa membri superioris)
Scheletul membrului superioresteformat din oaselecenturii scapulare si din scheletul membrului

superior liber.
Centura scapulara
(Cingulum membri superioris)
Centura scapulara este alcatuita din scapula ~i din clavicula. Ea leaga membrul superior de
trunchi, mu~chii care aqioneaza asupra ei conferindu-i o mare mobilitate.
Scapula
(Scapula)
Scapula sau omoplatul (grec. omos =spate, platos = turtH) este un Q_~J~.t, turti t anter.oposterior,
~~ forrna triunghiulara cu baza cranial, ~r c.oncav anterior, subtire in 213 mediale ~i mai gros
1_n 1/3 laterala. Este ~~zata in_ partea post~rosuperioara a toracelui~lIJ 9reptuJ coastelor II-VII,
reprezentand osul principal al centurii .~capulare, articulat cu clavicula ~i humerusul. Scapula
prezinta doua fete: costa/a (sau anterioara) si p9sfe1ioq.rii; trei margini: superjoarii, medjaJii si
/fl~rala ~i ~rei unghiuri: superio1~ infe1ior si lateral.
Fata costala sau anterioara (Fades costalis), orientata anterior ~i medial, este concava atat
in sens cranio-caudal, cat ~i in sens transversal, de unde ~i numele de fosa subscapulara (fossa
subscapularis). Aici se remarca 3-4 creste transversale, cu direqie u~or oblica, de jos In sus ~i
dinspre medial spre lateral, pc care se insera m. subscapular. In partea laterala a fqci anterioare,
mai aproape de marginea superioara a osului, se afla gaura nutritivii. In <propierea marginii
~~~~iale, pe fa ta anterioara a scapulei, se gasesc diteva creste pe care se ~era rn.~~-~fi!f djiii_at
~ri.!t:rior.
Fata posterioara (Facies posterion) este convexa ~i prive~te posterior, lateral ~i cranial. Fata
posterioara este strabatuta dinspre medial spre lateral, la unirea 114 superioare cu 3/4 inferioare,
de spina scapulei (spina scapulae). Aceasta lncepe printr-o suprafata triunghiulara ~i cre~te
progresiv In !naltime dinspre marginea mediala spre cea laterala, pe care o depa~e~te formand o
apofiza voluminoasa, numita acromjon. Intre acromion ~i spina scapulei se atla un unghi deschis
------ ------
18 Anatomia functionalii a membrelor
'
anteromedial numit unghi acromial(angulus acromialis). Spina scapulei subamparte fa ta posterioara
in doua fose: una superioara, fosa supraspinoasii (fossa supraspinata), ~i alta inferioara, fosa
infraspinoasii(fossa infraspinata), rnai lntinsa decat precedenta. In fosa infraspinoasa, imediat sub
spina scapulei, se afla un orificiu nutritiv. In cele gg_w1 fosej~i au originea mu~chii ornonimi.
Marginea libera a spinei scapulei se late~te spre-l~teral ~i este rugoasa; pe muchia ei superioara
se insera m. trapez, iar pe cea inferioara, m. deltoid. Intre cele doua muchii se insera lama
superficiala a fasciei cervicale. Pe suprafata triunghiulara de la extremitatea mediala a spinei
aluneaca mu~chiul trapez In timpul mi~carilor scapulei. Intre m. trapez ~i suprafata triungiulara
de la originea scapulei se gase~te o bursa seroasa.
Acromionul continua lateral ~i anterior spina scapulei, fiind turtit supero-inferior. Fata sa
superioara este superioara este superficiala, convexa ~i rugoasa ~i prezinta numeroase orificii
vasculare, fiind de asemenea fata palpabila a acromionului. Fa{a inferioara, concava, prive~te spre
articulatia scapulo-humeraHi. Este neteda in partea mijlocie ~i devine rugoasa in dreptul marginilor
acromionului. Marginea Jateralii este convexa, groasa ~i rugoasa ~i pe ea se insera fascicolul
acrornial al m. deltoid. Margine,1 medialii, mai scurta decat precedenta, continua muchia superioara
a spinei scapulei ~i descrie o u~oara curba cu concavitatea antero-medial. lnjumatatea anterioara
a acestei margini se gase~te o suprafata articulara, concava, cu axul amre sagital, numita fa{a
articularii acromialii(facies articularis acromii), prin care acromionul se articuleaza cu clavicula.
Posterior de aceasta, pe marginea mediala a acromionului se insera m. trapez. Acromionul
prezinta de asemenea ~i o margine posterioara, de asemenea rugoasa, care continua rnuchia
inferioara a spinei scapulei. Ea formeaza impreuna cu marginea laterala acromionului, un unghi
numit meta-acromion, important reper anatomic.
Pe amrginea posterioara a acrornionului se insera m. deltoid. La unirea marginilor laterala ~i
mediala se gase~te varful acromionului pe care se insera m. deltoid ~i lig. coracoacromial.
Acromionul ~i ligamnetul coracoacromial formeaza astfel o bolta osteo-fibroasa care acopera
articulatia scapulo-humerala ~i o protejeaza.
Marginea superioara (Margo superior) a scaulei, ascutita, este cea mai scurta dintre cele trei
margini ale scapulei. In partea laterala a ei prezinta incizura scapulei (incisura scapulae), care
este transformata in orificiudecatre Jig.transversal scapulei Prin acest orificiu trece n. suprascapular
iar superior de ligament a. suprascapulara. Medial de incizura scapulei se insera pantecele inferior
al m. omohioidian. Lateral de incizura scapulei se afla procesul coracoid(processus coracoideus)
de forma literei "L", orientat anterior ~i lateral. Pe varful procesului coracoid se insera mm.
pectoral mic, coracobrahial ~i capiitul scurf al al bicepsului brahial, iar pe fata superioara a
procesului se insera ligg. coracoclavicular, coracoacromial ~i coracohumeral.
Marginea mediala (Marfo medialis) a scapulei este subtire, ascutita ~i cea mai lunga decat
celalalte margini, mai fiind numita ~i margine spinalii.
Deasupra spinei scapulei marginea mediala este oblica spre inferior ~i pe ea se insera m.
ridicator al scapulel Sub spina scapulei marginea mediala este ob1ica spre inferior ~i lateral ~i
ofera insertie mm. romboidmic(imediat sub spina scapulei) ~i romboidmare(caudal de precedentul).
Marginea laterala (Margo lateralis) a scapulei, numita ~i ma1ginea axi/arii, este mai groasa
~i incepe In dreptul tuberculului infraglenoidal (tuberculum infraglenoidale), pe care i~i are
originea capul lung al m. triceps brahial. Ea este oblica inferior ~i medial ~i pe ease insera m. rotund
mic- superior ~i m. rotund mare inferior de precedentul.
Unghiul superior (Angulus superioris) al scapulei se situeaza la lntalnirea marginii superioare
cu cea mediaHi ~i are o angulatie de 80- 90. Pe el se insera fasciculele superioare ale m. ridicator
al scapulei.
Unghiul inferior (Angulus inferioris) al scapulei este mai ascutit decat precedentul. Pe fata
sa posterioara se insera uneori fascicolele scapulare ale m.Jatissimus dorsi.
Sche/etu/ membru/ui superior 19
PROCESUL CA VITA TEA
A CROM/ON. CORACO/D
INCJZURA SCAPULEJ.
JNFRAGLENOIDAL
FOSA SUPRASPJNOASA
I
COLUL SCAPULEI FATA ARTJCULARA
A CROM/ALA
A B
SCAPULA (SCHEMATIC)
A. VEDERE LA TERALA. B. VEDERE SUPERIOARA
I' '
- ACROMJON
~--- rle../-e>- ~
UNGHJUL INFERIOR
SCAPULA
-VEDERE POSTERIOARA-
20 Anatomia func{ionalii a membrelor
fATETA ART!CULARA
PENTRU CLA V/CULA PROCESUL CORACOID UNGHJUL MEDIAL
ACROMION ----
CA VITA TEA GLENOJDA----
MED/ALA
TUBERCULUL
MARGINEA LA TERA LA
- --~~,.
'...UNI/ DE INSERT/ .1
1J1"'US'CULARA """;;t'
' "'UNGH/Ul INFERIOR
PROCESUL CO~ACOID NUCLEUL PROCESULU! CORACOID

ACROMION, \ /
\ I
\ I
SPINA SCAPULEI \
\
) MARGINEA MED/ALA
I
I
I
I
I
SCAPULA (VEDERE PE>S-Tffitle1\RA)

A. ADULT. B. COPIL DE 3 ANI
-------------------~
Scheletul membrului superior 21
Unghiul lateral (Angulus lateralis ) a] scapulei este eel mai voluminos ~i prezinta cavitatea
glenoidala, concava, iriforma, cu partea lata situata inferior. Cavitatea glenoida se articuleaza cu
capul humerusu1ui ~i este a~ezata pe un platou osos, mai ingust la baza, numit colul scapulei
(collum scapulae). Superiordecavitatea glenoida se gase~te tuberculul supraglenoidal(tuberculum
suparglenoidale) pe care se insera capul lung al m. triceps brahial.
Orientarea scapulei: fata concava se a~eaza anterior, cavitatea glenoida lateral ~i unghiul eel
mai ascutit inferior.
Vascularizatia scapulei este asigurata de artere care patrund prin orificiile nutritive aflate
pe cele doua fete ale osului, inferior de spina scapulei. Arterele provin din aa. suprascapularii ~i
drcumflexii a scapulei. Acromionul ~i procesul coracoid, perforate de numeroase orificii vasculare,
primesc in plus ~i ramuri din a. toracoacromialii.
Inervatia provine din plexul brahial prin intermediul nn. inlra::,pinos ~i_ subscapula1~
Clavicula
(Clavicula)
Clavicula este un os alungit, de forma litertei "S", a~ezat orizontal, ere nu are canal medular
in cea mai mare parte a sa. Clavicula este situata la partea superioara ~i anterioara a toracelui, la
limita dintre regiunea cervicala ~i pectorala, lateral de stern. Ea este mai subtire la sexul feminin,
mai voluminoasa la indivizii musculo~i ~i mai dezvoltata pe dreapta fata de stanga, particularitati
ce sunt importante in medicina legala. Situata superficial, este vizibila la indivizii slabi, unde
proemina sub pie le, fiind turtitii in sens cranio-caudal1njumatatea laterala, cilindriciiin jumatatea
mediala i de aspect prismatic rotunjit la nivelul extremitatii mediale.
Claviculei i se descriu douii extremitap - sternala i scromiala, douii lefe - superioara ~i
inferioara i douii margini-anterioara i posterioara (N.B.:Fetele ~i marginile claviculei nu sunt
omologate in N.A.)
Extremitatea sternala (Extremitas sternalis) are forma de prisma patrulatera, mai rar
triunghiulara, cu unghiuri rotunjite. Ea prezinta o fa/ii articularii sternalii (facies articularis
sternalis) care este convexa transversal i concava sagital. Ea corespunde incizwii clavicularede
la nivelul manubriului sternal cucareformeaza articulatiastemoclaviculara. Extremitatea sternala
'
se articuleaza inferior i cu primul cartilaj costal formand articulapa controclavicularii iar pe
marginea sa posterioara se insera m. sternohioidian.
Extremitatea acromiata (Extrmitas acromialis) este turtita craniocaudal ~i mai mica decat
precedenta. Ease termina cu fa fa articulariiacromialii(facies articularis acromialis) prin intemediul
careia se articuleaza cu acromionul pentru a forma articulapa acromiocla vicularii.
Fata superioara este planii ~i mai la ta in I 13 laterala i convexii anteroposterior in 2/3 mediala.
Este acoperWi de piele ~i de m. platysma, putand fi palpata in intregime.
Fata inferioara prezinta spre extremitatea mediala hnpresiunea Hgamentului costoclavkular
(impr~sio lig. costoclavicularis) pe care se insera ligamentul omonim. In partea centrala a fetei
inferioare se gase~te un ant in care in care Ii are originea m. subclavicular(m. subclavius). La
extremitatea laterala marginea inferioara a claviculei prezinta tuberculul conoid pentru lig.
conoid. Lateral, tuberculul conoid se continua cu linia trapezoidci (linea trapezoidea) pentru
inserpa lig. trapezoid. Ligamentelen conoid ~i trapezoid leaga clavicula de procesul coracoid, de
unde i denumirea generidi de ligg. coracoc/avkulare. Prin insertia la nivelul fe\ei inferioare a
lig. costoclavicular, o parte din greutatea corpului este transmisa claviculei, iar de la aceasta,
scheletului trunchiului.
N.B.: in caz fractura completa a claviculeLprodus.ade.medial de inseralig_._cos1Qci.avkula4
cele doua fragmente ak_osului s.e. depl.as.eazadiferiLex.tr_emitate...a._skmala supelim:p.ritLQO.ntrru;_~ia
\,
22 i Anat~mia funcfionaJa a membre/or
EXTREMITA TEA
STERNALA
TUBEROZJTATEA CORACOIDA
TUBEROZITATEA CORA CO/DA EXTREMITA TEA

A CROM/ALA
STERNALA
CLAVICULA: A. FATA SUPERIOARA; B. FATA INFERIOARA
m,_sternock.i dQIDstoi dian~iaLcea acromiala-1nteJioi:tla.t orita_g_re_uta}iLmembrului_s11p_e_r_iill;o- dan d

as_pectuLs_pecific !k_-'-JmlaL~hut'~-
Ori fi ci ul nutritiv al claviculei este situat In partea mijlocie a ~antului subclavicular ~i este
orientat spre lateral.
Marginea anterioara a claviculei este subcutanata, palpabila. Mm. deltoid ~i pectoral nu intra
In contact la nivelul inseqiilor pe clavicula, ci lasa un spatiu triunghiular cu baza la clavicula,
numit spafiu deltopectoral.
Marginea posterioara a claviculei este convexa 1n 1/3 laterala, unde se insera m. trapez, ~i
concava In 2/3 mediala, unde i~i are originea m. stemocleidomastoidian, la locul de unire a celor
doua curburi se produc fracturile indirecte de clavicula. Marginea posterioara are raporturi cu
vasele subclavii ~i cu varful plamanului ~i prime~te insertia lamei superficiale a fasciei cervicale.
Orientare: Extremitatea turtita craniocaudal se a~eaza lateral, concavitatea din imediata ei
vecinatate anteJior, iar fata cu ~ant inferior.
Vascularizatie: Clavicula prime~te ramuri nutritive din a. axilarii (rr. claviculara ~i pectorala
din a. toracacromiala).
Inervatia este asigurata de 11. subclaviculm~ ramura a plexuJui brahial.
Scheletul membrul ui superior liber

Humerus
Are structura unui os lung fiind format din doua epifize situate la extremitatile unei diafize
puternice.
Epifiza proximala este formata dintr-un segment artucular - capul humeral ~i un segment
nearticular reprezentatde '"masivul rtubercular". Se continua inferior cu diafiza prin coful
chirurgical(cololum chirugicum), echivalentul metafizei humerale superioare ~i sediul celor mai
frecvente fracturi de humerus la varstnici.
Scheletul membru/uj superfor 23
Capul humeral este un segment de sfera mai mic decat o hemisfera, orientat superior ~i medial,
spre cavitatea glenoida a scapulei, formand cu diafiza un unghi de 130-1500. Este separat de
masivul tubercular prin colul anatomk (collum anatomicum).
Tuberculul mk (tuberculum minus) reprezinta componenta anterioara a masivului situat
anterior de cap. Pe el se insera !!JU$Chiul s~fbscapu!ar.
Tuberculul mare(tuberculum majus) se afla lateral de cap, purtand pe fata lui superioara trei
zone de insertie pentru urmatorii mm. periarticulari, in ordine dinspre anterior spre posterior: m.
supraspjnos, m. infraspinos~i m. micul rotundpartea laterala a tubercului mare determina relieful
umarului sub m. deltoid.
Fiecare tubercul se continua inferior cu care o cresta: cre,1sta tubercului mjc (crista tuberculi
minoris) pe care se insera m. marele rotund~i respectiv creasta tuberculului mare(crista tubercuJi
majoris) pe care se insera m. pectoral mare. Sistemul de tuberculi cu crestele lor formeaza un ~ant,
).;;asnful intertubercular (sulcus intertubercularis) prin care aluneca tendonul capului lung al m.
biceps brahioal cu bursa sa sinoviala ~i o ramura din artera circumflexa humerala anterioara. Tot
in acest ~ant se insera m. marele dorsal.
Diafiza humerala sau corpul humerusului (corpus humeri) are forma prismatic triunghiulara
neregulata. Pezinta trei fete ~i doua margini.
Fara antero-Jateralii (facies antero-lateralis) are la jumatatea ei tuberozitatea de/toidiana
(tuberositas deltoidea) 1n forma literei V a~ezata oblic: pe ramura superioara se insera m. deltoid,
iar pe cea inferioara, m. brahjaf.
Fara antero-medialii(facies antero-medials) prrezinta 1n 1/3 superioara rugozitatea de inseqie
a m. coraco-brahial, iar inferior originea m. brahial ~i orificiul nutritiv .
Fara posterioara(facies posterior) este traversata 1njos ~i lateral de ~anruI nervului radial(sulcus
nervi radialis) prin care tree n. radial cu a, profunda a bratului ~i venele satelite.
Deasupra ~antului se insera capul lateral, iar sub ~ant, capul medial al m. triceps brahial.
Raportul intimal nervului radial cu humerusul ex pl ica paraliziile primare concornitente cufractura
osului sau paraliziile secundare consecutive inglobarii nervului in calus.
Marginea medialii(margo medialis) se termina deasupra epicondiluli medial ~i in I% din cazuri
prezinta ca mo~tenire filogentidi procesul suprncondi]jan (processus supracondylaris).
Margjnea laterala (margo lateralis) se termina deasupra epicondilului lateral. Pe ease insera
superior septul intermuscular lateral, iar inferior, mm. brahioradial ~i Jung extensor al carpului.
Epifiza distala are forrna triunghiulara, turtita frontal ca o paleta ~i este situata 1ntr-un plan
anterior diafizei. Ca ~i epifiza proximala , este alcatuita dintr-un segment articular, format din
trohleea humeralii (trochleea humeri) situata medial, ca un scripete asimetric pentru incisura
trohleara a ulnei ~i capitulum humeral (capitulum humeri) situat lateral ca un segment de sfera
pentru capul radiusului. Deasupra suprafe{elor articulare exista In parte anterioara un sisteme de
fose ca ni~te cavitati de receptie ce primesc In timpul flexiei cotului elemente osoase ale
scheletului antebratului: fosa coronojd;J (fossa coronoidea) deasupra trohleei pcntru proccsul
coronoid al ulnei ~i fosa radialii (fossa radialis) deasupra capitulumului pentru circurnferin{a
capului radial. Posterior, fosa olecraniana (fossa olecrani) prime~te olecranul in timpil extensiei
cotului. Suprafetele articulare cu fosele adiacente formeaza condj]uJ humeral(condylus humeri).
Segmentul nearticular cuprinde epjcondJlul medial(epycondilus medialis), medial de trohlee,
pe care se insera mm. flexod ~i pronatori ai tmtebrafului ~i epicondilul lateral (epicondylus
lateralis), lateral de capitulurn pe care se insera mm. extensoJi ~i supJ/iatori ai antebrafului Pe fa ta
posterioara a epifizei, lntre epicondilul medial ~i trohlee se afla ~an,tul nervului ulnar(sulcus nervi
ulnaris) pentru nervul cu acela~i nume.
Vascularizatia
' humerusului deriva din ramuri ale arterei.
brahiale.
!nervafia senzHivii provine din nervul musculocutan.
24 Anatomja funcponalii a membre/or
CAPUL HUMERAL TUBERCULUL

CAPUL HUMERAL
TUBERCULUL MARE
COL UL ANA TOMJC
~ANTUL
INTERTUBERCULAR
TUBERCULUL MIC COL UL
COL UL CH/RURGJCAL
CREA STA
CHIRURGICAL
TUBERCULULU! M~c;_
CREASTA
TUBERCULULUI MARE':
'
TUBEROZITATEA TUBEROZJTA TEA

DEL TO/DIANA - ---_ DELTOID/ANA
. '..,
. ~ } I: . '
L , . L ..
Iv i-" ~ANTUL
N. RADIAL
--- ORIFICIUL NUTRITIV
A B
FOSA RAD/ALA I CORONO!DA

' J
EPICOND!LUL ,'x
LATERAL -- EPICONDILUL MEDIAL
CAPITULUL
HUMERAL --- TROHLEA
OSUL HUMERUS
A. VEDERE ANTERIOARA. B. VEDERE POSTERIOARA.
-------~ N. RADIAL - - -
. . ....... _
.Jlfllll'(.' "._ "'\<.,
....,.._.-."M. !_?_~lfNI?_._A!,."!_E.)
N. ULNAR
BRAH/AL
N. llADIAL
MEDIAL
M. BRAHJORAD!Al
M. LUNG EXTENSO/l
RADIAL AL
INSERTII MUSCULOLIGAMENTARE PE HUMERUS

'
26 Anatomja lunctionalii a membrelor
'
Osul radius
Este osul lateral scheletului antebratului, reprezentand componenta mobila a acestuia, care
prin mi~cari complexe de rotatie fata de ulna pozitioneaza carpul in timpul pronatiei ~i al
supinatiei. Aces ta a determinat o fonna caracteristica: radiusul prezinta i'f!pta.nJrnntal o succesiune
de doua curburi opuse, Q_..f_YrlJgra superioai:~L cu v~rfal Ja tuberozitatea__ !~dial~ numita curburii_
5-lJJ!UIJf{toric ~i (llta m<JjJarg~JI?f~fiQ~_r~ - qurburii pronatorie.
Radiusul este format dintr-un corp ~i doua extremitati.
_c;orpul radiusului (corpus radii) este cilinc_!_!)c In parte superk>ara ~i prl~D1atic triunghiular
In partea inferioara.
Fata anterioara (facies anterior), concava, da origine in 2/3 superioare m. flexor lung al
pg}icelui, care acopera ~i orificiul nutritiv, iar treimea ingferioara , m. piitrat pronator.
Fata posterioara (facies posterior) este convexa ~i pe ea au origine in jumatatea superioara
mm supinato1~ Jung abductor ~i scurf extensor ai policelui, iar jumatatea inferioara lipsita de
insertii musculare, serve~te ca plan de alunecare pentru tendoanele mm. extensori.
Fata laterala (facies lateralis), cu convexitatea accentuata de curbura pronatorie, prime~te In
varful curburii inserpa m. pronatorrotundi, proximal de ea m. supinator, iar distal vine in raport
cu tendoanele mm. extensori radiali ai corpului.
Marginea interosoasa (margo interosseus) corespunde marginii mediale, lntinsa de sub
tuberozitatea radiala pana la incizura ulnara a radiusului. Pe ease insera membrana interosoasii,
iar anterior de ea, m. flexor profund al degetelor.
Marginea posterioara (margo posterior) este vizibila numai 1n treimea mijlocie.
Marginea anetrioara (margo anterior) se lntinde de sub tuberozitatea radiala pana la baza
procesului stiloid. Partea proximala a ei este obJ ica, pe ea se insera m. flexor super/Jcial al
degetelor.
Extremitatea proximala este formata din mai multe elemente:
Capul radiusului(caput radii) este un cilindru a carui fata superioara este concava, articulandu-
se cu capitulum humeri 1n articulatia humeroradiala. Circumferinta cilindrului constituie
' '
circumfe1infa articu/ara( circumferentia articularis) pentru incisura radiala a ulnei cu acre formeaza
articula{ia radio-ulnara proximala. Fata inferioara a cilindrului se continua cu:
Co/uf radiusului (collurn radii), mai 1ngust, cu direqie oblica, imbracat partial de ligamentul
inelar. Colul se terrnina la nivelul unui tubercul osos situat media].
Tuberozitatea radiala (tuberositas radii) pe care se insera tendonul m. biceps brahial, iar mai
jos de el, coarda oblica a membranei interosoase.
Extremitaea distala este mai voluminoasa ca cea proximala av-n forma unei piramide
patrulatere turtite antero-posterior. Fata laterala a pirarnidei se termina distal prin procesu/ stiloid
(processus styloideus), o apofiza pe care se insera m. brahio-radial~i ligamentul colateraJ radial
al articulapei radio-carpiene. Baza apofizei vine in raport cu elementele tabacherei anatomice.
Fata distala a epifizei participa la formarea articulatiei radio-carpiene prin fata articulara pentru
corp (facies articularis carpea), cu un compartiment lateralpentru scafoid ~i unul medial pentru
semilunar. Fata anterioarii a epifizei, proeminenta, este acoperita de fibrele inferioare ale m.
patrat pronat~r. fa fa posterjoara este sculptata de ~anturi longitudinale ~i creste. in raport cu cea
mai proeminenta creasta, medial de ease situeaza cele doua ~anturi: pentru tendonul extensorului
lung as policelui ~i mai medial, pentru extensorul degetlor ~i extensorul propriu al indexului, iar
lateral de creasta , ~anturile tendoanelor mm. lung abductor ~i scurt extensor ai policelui ~i mai
medial ale extensorilor radiali ai carpului. Fara mcdhzlii este ocupata de jndzura ulnara(incisura
ulnaris) in care se aplica circumferinta articulara a capului ulnei pentru a forma articulatia radio-
ulnara distala, stabilizata de discul a carui baza se insera sub incizura.
FOSETA CAPULUI
/,. RADIAL
COlUl
RAD/AlA
FATA
~
MARGJNEA ~r VOLARA
INTEROSOASA W".
~'
t
A B
INCIZURA
ULNA RA
PROCESUL
EXTENSOR/LOR ST!LOID
OSUL RADIUS
A. FATA
' POSTERIOARA B. FATA
,
ANTERIOARA
28 Anatomia funcfjonalii a membrelor
'
OLECRANUL OLECRANUL
JNCJZURA
TROHLEARA
PROCESUL CORONOID
INCIZURA
RAD/ALA
A ULNEI
TUBEROZITA TEA ULNEI
MARG/NEA DORSALA
MARGIN EA
/NTEROSOASA
FATA VOLARA
_MARGIN.EA
INTEROSOASA
A B
DISTA LA
PROCESUL ST/LOID SUPRAFAT4

ARTICULAR A PROCESUL STILOID
PE-rYT.RU RADIUS
ULNA
A. VEDEREPOSTERIOARA B. VEDERE ANTERIOARA
M. TRICEPS BRAH/Al
M. SUP/NA TOR---f- _,._~-

/
I
M. SUP!NATOR
MEMBRANA
M. FLEXOR LUNG
AL POLICELUI
.\
! t , )
[,+' /
M. ROTUND '
PRONATOR \
M. FLEX. PROF:1
DEOETE '
PATRAT
Al C!?PULUI
M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUJ
INSERTII MUSCULOLIGAMENTARE PE OASELE ANTEBRATULUI

' '
30 Anatomia lunctionaJa a membrelor
'
Orjentare: extremitatea cilindrica - proximal, procesul stiloid - lateral, fata concava -
'
anterior.
Vascularizapa: ramuri din artera radiala.
Inerva{ie. ramuri senzitive din nervul interosos anterior.
Ulna
Ulna este osuJ medial al scheletului antebratului, raprezentand componenta fixa, cu rol de axa
in timpul mi~cari1or de pronatie-supinatie, dar ~i de legatura stabila cu humerusul prin articulatia
humero-ulnara.
Ea este structurata dupa tipicul oaselor lungi dintr-o diafizii ~i doua epifize.
Epifiza proximala are forma de carlig, fiind formata din doua proeminente osoase putemice,
una verticala ~i alta orizontala, a~ezate perpendicular una pe cealalta. In unghiul drept descris de
aceste proeminente se 1nscrie incizura trohlearii(incisura trohlearis), o cavitate articulara anterioara
corespunzatoare trohleei humerale. Creasta vertica!a a incizurii cu versantii medial ~i lateral
realizeaza o congruen\a perfecta cu scripetele trohlcei humerale, determinand apari tia unei
articulatii cuconducere osoasa: trohleartroza humero-ulm1rii. Coponen ta verticala este reprezentata
de olecran(olecranon), un masivosos vertical,aflat in contiuarea axului diafizar. Varful olecranului
patrunde in extensie in fosa olecraniana de la nivelul epifizei distale a humerusului, Jimitand
mi~carea. Fafa posterjoarii a lui este rugoasa, ofcrind insertie m. triceps brahial ~i capsu/ei
articulare. Fa{a posterioara este subcutanata, separata de tegument printr-o bursa de alunecare.
Fata mediala da inseqie m. flexor ulnar al ca1pului (m. tlexor carpi ulnaris) ~i umei paqi din Jig.
colateral ulna1: Fara Jatera/a da insertie m. anconeu~i Jig. colateral radial. Componenta orizontala
a incizurii este reprezentata de catre procesul coronoid (processus coronoideus). Varful sau se
proiecteaza in fosa coronoida de la nivelul humerusului lmpiedicand hipeflexia. Fata Jui inferioara
prezinta o proeminenta rugoasa - tuberozitatel1 ulnar/i (tuberositas ulnaris), pe care se insera
tendonul m.brahial. Marginea medialii da inseqie Jig. colateral ulnar ~i mm. rotund pronator
(capul ulnar) ~i flexor superficial a degetelor(capul humero-ulnar). Marginea Jateraliiprezinta
jncizura radialii (incisura radialis) care va forma 1mpreuna cu circumferinta capului radial
articula(ia radio-ulnarii proxima/a. Extremitatea anterioara ~i posterioara a incizurii dau insertie
Hg. inelar.
Corpul ulnei (corpus ulnae) este triunghiular pe sectiune ~i mai voluminos in 2/3 superioare,
in 2/3 inferioare devenind cilindric. El prezinta o fa{ii antedoarii (facies anterior) concava in
jumatatea superioara unde este originea m. flexor prolund al degetelor ~i convexa i'n partea
inferioara unde se insera m. patrat pronator. Pe tapl poste1ioarii(facies posterior) se afla originea
mai multor mu~chi extensori: extensor ulnar al c;upu/ui pe cea mai mare parte a fetei, care Ii
serve~te ca plan de alunecare, anconeulse insera in partea superioara deasupra unei creste oblice,
iar in zona mediala a feiei mm. supinator, Jung abducto0 Jung extensor ~i scurt extensor al
policelui~ extensor al indexului. Fara media/ii (facies medialis) este mai lata proximal unde da
origine m. flexorprofund al degetelor, iar distal devine subcutanata. Marginea interosoasii(margo
interosseus) corespunde marginii Iaterale, dand inseqie mb. interosoase. in partea superioara se
continuacucreastam.supinator(cristamusculisupinatoris).Margineaposterioara(margoposterior)
este subcutanata, putand fi palpata pe toata lungimea ei de la nivelul olecranului pana la procesul
stiloid. Pe ease insera fascia antebrahialii, iar de o parte ~i de alta a ei mm. flexor~i extensor ulnar
1ll carpului Marginea anterioara(margo anterior) da origine m. flexorprofund al degete/orin l'
superioara ~i m. piitrat pronator1n [ inferioara.
Extremitatea distala, rotunjita a ulnei formeaza capul u/nei (ca put ulnae) ocupata de suprafata
articulara distala oentru incizura ulnara a radjusului, numita ~i circumferin,ta articularii
Scheletu/ membrului superior 31
(circumferentia articularis). Aceste elemente articulare vor forma articula{ia radio-ulnarfidistala.

Inferior, capul ulnei este despartit de osul piramidal prin tliscul articular. Postero-medial capul
se prelunge~te cu procesul stiloid(processus styloideus) pe care se insera Jjg. colateral medial, iar
posterior de ele se afla ~antul pentru tendonul m. extensor ulnar al ca1pului.
Varful procesului stiloid ulnar nu coboara pana la acela~i nivel cu procesul stiloid radial,
ultimul depa~indu-l in lungime cu aproximativ 5 mm. Linia oblica bistiloidiana (la 30) este
caracteristica articulatiei radiocarpiene iar orizontalizarea ei in traumatisme reprezinta un semn
de certitudine pentru fracturile pein compresie ale apifizei distale radiale.
Orientare: incizura trohleara - apterior ;,-i superio1~ procesul stiloid posterior ~i meditl.
Vascularizatia se realizeaza prin ramuri arteriale provenite din artera ulnara.
Inervatia este asigurata de ramuri senzitive provenite din nervul ulnar.
Scheletul mainii
Scheletul mainii este alcatuit este alcatuit din trei segmente: carp, metacarp ~i falange.
Carpul
(Carpus)
Reprezinta segmentu1 proximal al sheletului antebratului, interpus intre antebrat ~i metacarp.

Este format din opt oase scurte, oasele ca1pului (ossa carpi), a~azate pe doua randuri. Randul
proximal este alcatuit din scafoid, semilunar, piramidal ~i pisiform., dinspre lateral spre medial.
Randul distal este alcatuit in aceea~i ordine, din trapez, trapezoid, osul mare ~i osul cu carlig. Cele
opt oase, solidarizate intre ele prin ligamente interosoase scurte ~i puternice, realizeaza o structura
in mozaic care imbina rezistenta rnecanica cu mobil itatea necesara extrernitatii active a mernbrului
' '
superior, rnana.
Scafoidul
( os scaphoideum)
Denurnit ~i os navicular din cauza asemanarii cu o bardi, prezinta o fata articulara convexa
proximala pentru radius, ~i trei fate articulare dis tale pentru trapez, trapezoid ~i osul mare. Medial,
prive~te fata stramta pentru semilunar. Pa1mar, proernina tuberculul osului scafoM(tuberculum
ossis scaphoidei) pe care se insera reticulul flexorilor ~i mu~chiul scurt adductor al police)ui. Fata
anterioara, nearticulata, vine in raport cu tendonul mu~chiului flexor radial al carpului, iar cea
posterioara, tot nearticulata, cu artera radiala In trecerea prin tabachera anatomidi.
Sernilunarul (os lunatum)
Are forma unei semilune a~ezate in plan sagital. Superior, se articuleaza prin fata convexa cu
radiusul. Inferior se articuleaza prin fata convexa cu osul mare. Lateral, prezinta o fata articulara
plana pentru scafoid, iar medial una pentru pirarnidal. Fata articulara pentru osul cu carlig este
ingusta ~i prive~te infero-rnedial. Fetele anterioare ~i posterioare sunt nearticulare.
Piramidalul (os triquetrum)
Are forma de piramida cu baza superior, privind spre capul ulnei. Pe fata anterioara prezinta
o suprafata articulara ovala pentru pisiform. Inferior, se articuleaza cu osul cu carlig printr-o
32 Anatomia funcfionalii a membrelor
EPIFIZA D/STALA
-- A ULNE/
EP/FIZA . - - DISCUL ARTICULAR
A RADIUSULUI
OSUL TRAPEZ -
OSUL TRAPEZOID,,. .
EPIFIZA ,'
METACARP!ANULU/ I
OASELE CARPULUI
-SECTIUNE-
suprafata elicoidala. Lateral se articuieaza cu semilunarul, celelalte suprafete nefiind articulate.
Pisiformul (os pisiforme)
Este un os 1n forma de boaba de mazare, eel mai mic os carpian, situat intr-un plan anterior
celorlalte oase. Prin fata posterioara se articuleaza cu piramidalul. Pe fata sa anterioara se insera
tendonul m. flexorcarpi ulnaris, retjnaculul flex01ilor~i hgamentelepiso-hamat.}ipiso-metacarpian,
acoperite de originea m. abductor al degetului mic. Fata laterala vine In raport cu manunchiul
vasculo-nervos ulnar.
Trapezul (os trapezium)
Are o forma poligonala neregulata de unde ~i vechea denumire de "multangulum majus'. Pe

fata anterioara se afla ~antul pentru tendonul m. flexor radial al carpului, iar lateral de ~ant,
tuberculul osului trapez(tuberculum ossis trapezii). Pe tubercul l~i au originea mu~chjj opozant
al policelui, scurf flexor ~i abductor ai policelui ca ~i parte inferioara a retinaculului flex0Iil01~
Fata posterioara, nearticulara, vine !n raport cu artera radiala. Prin fata superioara se articuleaza
cu scafoidul, iar cea mediala cu trapezoidul ~i baza metacarpianului II. Specifia pentru trapez
ramane fata articulara inferioara, in forma de ~a pentru baza primului metacarpian, suportul
mi~carii de opozabilitate a policelui.
OSUL SEMILUNAR OSUL SEMilUNA!?

I
OSUL SCAFOID OSUL PIRAMIDAL
OSUL
PIS/FORM
OSUL
OSUL
TR APE
OSUL TRAPEZOID OSUL MARE CJ.RLJGUL OSULU!

CU CJ.RUG OSUL MARE
OSUL TRAPEZOID
OASELE CARPULUI
A. VEDERE ANTERIOARA. B. VEDERE POSTERIOARA.
Trapezoidul ( osul trapezoid)
Denumit ~i os "!nultangulum minus, se articuleaza proximal cu scafoidul, iar distal cu baza

metacarpianului II. Lateral, se afla fata pentru articulatia cu trapezu1, iar medial cea pentru osul
mare. Pe fata anterioara i'~i au originea mm. adductor ~i scurt flexor al policelui.
Osul mare (os ~apit~Jm)_
Este eel mai mare os carpian, considerat ~i centrul mecanic al osului, rotund ca un cap, se
articuleaza in concavitatea formata de fetele distale reunite ale scafoidului ~i semilunarului.
Lateral, prezinta o fata mica pentru articulatia cu trapezoidul, iar medial una mai mare pentru
osul cu carlig. Segmentul distal, evazat ca o baza, se articuleaza cu extremitatea proximala a
metacarpienelor II, III ~i IV, realizando legaturafermacu regiuneametacarpiana. Pefataanterioara
se insera o parte din mm. flexor scurt ~i adductor al po/icelui
0~~!--~-~-~~~_lig (OS hamatum)
Este denumit astfe] dupa procesul osos in forma de carlig(hamulus ossis hamati) de pe fata
anterioara. Concavitatea carligului prive~te inferior ~i lateral ~i pe sub el se angajeaza ramura
profunda a nervului ulnar. Pe carlig se insera retinaculul flexori/01~ mm. flexor ~i opozant al
degetului V. Prin fata distala se articuleaza cu baza metacarpienelor IV ~i V. Fata proximala se
articuleaza printr-o mica suprafata cu semilunarul. Lateral, se reaJizeaza articulatia cu osul mare,
iar superior ~i medial cu piramidalul.
Masivul carpian esteastfel format,lncat pefata lui palmara, u~orconcava, apar douiiproeminefe
osoase-. una Jateralii, reprezentata de tuberculul scafoidului ~i creasta trapezului, ~i alta media/a,
formata de pisiform ~i carligul osului cu carlig.
Acesta accentueaza concavitatea structurala a carpului ~i comtribuie la aparitia 'J-;anfului
34 Anatomja funcponalii a membrelor
ca1pian (sulcus carpi). Prin el tree spre distal cele noua tendoane flexoare ale degetelor cu tecile
lor sinoviale, tendonul flexorului radial al carpului ~i partea distala a nervu]ui median. Orice
rnodificare In spatiu a pozitiei oaselor carpiene genereaza prin compresiune un sjndrom de tune/
carpian manifestat prin iritatia nervului median.
Oasele supranumerare ale carpului reprezinta atavisme ale strucurii arhaice a acestui segment.
Variabile ca numar ~i pozitie (peste 20 de oase supranumerare-Pfitznen) eel mai frecvent lntalnit
este osul central al carpului (os centrale) situat dorsal 1n aria cuprinsa lntre scafoid, trapezoid i
osul mare. Prezent la fat, el dispare ulterior contopindu-se cu scafoidul.
Metacarpul
(Metacarpus)
Reprezinta segmentul intermediar al mainii, alcatuit dintr-un rand de cind oase lungi, In
miniatura, concave anetrioL oasele metacarpjene(ossa metacarpalia), nurnerotate dinspre medial
spre lateral de la I la V. Extremitatea proximala, rnai voluminoasa, forrneaza baza (basis) prin care
se articuleaza cu randul distal al oaselor carpine dar ~i 1ntre ele (cu exceptia rnetacarpianului I).
Extremitatea distala, rotunjita ca un condil, formeaza capul(caput) prin care se articuleaza cu
baza falangei proximale. Zona dintre extrernitati, comparabiJa cu diafiza unui os lung, formeaza
co1pul(corpus), concav anterior, ciindric 1njurnatatea proxirnala i prismatic triunghiu]ar In cea
distala, unde prezinta o fa ta dorsala ~i doua fefe: antero-mediaJa i antero-Jatera!a. Intre corpuri,
se delimiteaza spatii interosoase pentru mm. corespunzatori. Cele cinci metacarpiene nu sunt
a~ezate In acelai plan, formand opal eta concava anterior care continua canal ul carpian. Versantul
lateral al boltii este reprezentat de primul metacarpian aflat 1n opozitie, varful boltii, de
metacarpienele centrale II-III, iar versantul medial, de ultimile doua. Bolta transverso-metacarpiana
este mobila, forma ei fiind dicta ta de acpunile musculare. Caracterele specifice fiecarui metacarpian
sunt:
Metacarpianul I (os metacarpale I) este eel mai scurt i eel mai gros metacarpian. Prin
suprafata articulara in forma de ~a, de la nivelul bazei, se articuleaza cu trapezul, ceea ce Ii confera
o mobilitate deosebita, permitandu-i sa se situeze intr-un plan anterior celorlalte patru. In acest
mod, metacarpul I mobilizeaza coloana policelui In desfliurarea procesului de opzabilitate i
prehensiune. Pe baza, se insera tendonul m. abductor Jung al policeluj, iar la nivelul corpului, m.
opozant scurt flexor al police/uj ~i primul interosos dorsal.
Metacarpianul II (os metacarpale II) mai lung, realizeaza prin baza sa o legatura puternica
cu carpul, articulandu-se cu trapezu1, osul mare ~i In special cu trapezoidul printr-o suprafata
articualara adanca care detrmina aspectul scobit al bazei. Medial, acesta mai prezinta doua
suprafete mici pentru articu1apa intermetacarpiana cu baza metacarpianului III. Pe un tubercul
anterior se insera tendonul m. flexor radjaJ al ca1puJuj, iar posterior sc insera m. extensor lung
radial al carpului. pe fata antero-mediala da origine poqiunii ulnare a primului interosos dorsal.
Metacarpianul III (os metacarpale III), mai scurt decat metacarpianul precedent, se
caracterizeaza printr-o baza puternic fixata atat la carp, prin suprafata articulara proximala a
bazei pentru osul mare, cat ~i de metacarpienele vecine II ~i IV prin articulapile intermetacarpiene
pentru care prezinta fete articulare laterala i madiala. Posterior, tot pe baza se atla procesul stiloM
(processus stiloideus) pe care se insera tendonul m. extensor scurt radial 'J'ii al trei/ea interosos
dorsal ~i m. adductor al policelui, partea transversa.
Metacarpianul IV (os metacarpa]e IV), mai scurt dedit metacarpianul III, se articuleaza
proximal prin baza sa atat cu osul mare, printr-o suprafata articulara mai redusa, cat ~i cu osu]
cu carlig printr-o suprafata mai mare. Medial i lateral, baza prezinta suprafete articulare pentru
Scheletul membrului superfor 35
articulatiile interrnetacarpiene III ~i V. Pe corpul sau, au originea al treilea interosos pa/mar ~'i
dorsal ca ~i ::zl patrulea interosos dorsal.
Metacarpianul V (os metacarpale V) este eel mai scurt ~i subtire metacarpian, reprezentand
extrema medaila. Din aceasta cauza baza prezinta numai suprafata articulara proximala pentru
osul cu carlig ~i suprafata laterala pentru baza rnetacarpianului IV.
Posterior, se insera tendonul m. extensor ulnar al ca1pului Pe corp, au originea atat al treilea
interosos palmar ~i al patrulea interosos dorsal, cat ~i opozantul degetului v
Oasele degetelor mamn

( ossa digitorum man us)
Fiecare deget are un schelet format din cate trei piese osoase denumite falange, cu exceptia
policelui care are numai doua. In conformitate cu pozitia pe care o ocupa, falangele sunt numite
falanga proxhnala(phlanx proxirnalis), lalanga medie(phalanx media) ~i lalanga distal.i(phalanx
distal is). Structura 1or es te asemana tor cu un os scurt, ra ra canal medular, fie care falanga prezen tand
o baza (basis phalangis) proximala prevazuta cu o suprafata articulara concava, un c01p (corpus
phalangis), cilindric turtit ~i un cap (caput phalangis) de forma unui scripete. Cele trei falange
prezinta dinspre proximal spre distal o mic~orare progresiva a dimensiunilor lor, realizand prin
articulare un lant kinematic in care ultimul element poate executa mi~cari de mare finete.
Falanga proximala prezinta baza supradimensionata anterior prin inseqia placii palmare
cartilaginoase, 1mpreuna cu care realizeaza articulatia metacarpo-falangiana. Tot pe baza se
insera m. JombrjcaJ~i 111111. interoso~icorespunzatori. Pe fata anterioara a corpului se prinde teaca
fibroasa a tendoanelor flexoare. Capu/falangei proximale in forma de trohlee, se articuleaza cu
baza falangei medii formand articulatia interfalangiana proximala.
Pe marginea posterioara a falangei medii se insera fascicolul central al tendonului extensorului
degetelor. Pe fata anterioara a corpului se insera teaca fibroasa a tendoanelor flexoarelor, iar pe
laturi cele doua segmente ale tendonului flexor superficial al degetlor. Capul falangei medii, tot
de forma unei trohlee, se articuleaza cu baza falangei distale, formand articulatia interfalangiana
distala.
Pe baza falangei dis tale se insera tendonul flexorului profund al degetelor anterior~i extensorului
degetelor, posterior. Corpul turtit ~i scurt se termina cu extremitatea In forma de potcoava cu
convexitatea distala numita tuberozitatea lalangei distale(tuberositas phalangis distalis). Aceasta
tuberozitate afera suprafata Iargita de sprijin tesutului conjunctiv pulpar, considerat organ de simt
tactil.
Falangele policelui ~i degetul V ocupa o pozitie speciala fiind mobilizate suplimentar de
musculatura tenara ~i hipotenara. Astfel, pe falanga proximala a policelui se insera scurtul flex01~
scurtul abducto1~ scurtul extensor ~i adductorul policelui Pc baza falangci proxirnale a degetului
V se insera abductorul ~i tlexorul scurt al degetu/ui V, iar pe baza falangei dis tale tlexorul proluncf,
extensorul Jung al degetelor~i extensorul propliu al degetului V
Oasele sesamoide (ossa sesamoidea) sunt elemente osoase dezvoltate In grosimea sferotelor
ligamentare metacarpo-falangiene. Cele mai constante sunt perechea de oase sesamoide metacarpo-
falangiene. Ele sunt situ~te anterior de articulatie, iar prin defileul intersesamoidian trece tendonul
m. flexor Jung al policelui. Pe sesamoidul lateral se insera paqial 111. flexor scurt al policelui, pe
sesamoidul medial se insera paqial m. flex or scurf ~i adductorul policelui. Prin intermedi ul
aparatului sesamoidian, mm. tenarieni controleaza pozitia elementului motor principal al policelui
-flexor lung-ca ~i a sistemului pasiv de stabilizare a articulatiei metacarpo-falangiene a policelui
- ligamentele articulare.
'
OSUL SCAFO!D
------ ' ---- CARL!GUL OSULUI TUBERCULUL
FA TETA FA TETA osu:> PIS/FORM HAMAT TRAPEZULUI
RAD/ALA ULNARA
OSUL CU TRAPEZ
CARLIG
.....
- -OSUL
OSUL SEMILUNAR TRAPEZOID

B
A
OASELE CARPULUI
A. VEDERE INFERIOARA B. VEDERE SUPERIOARA
TUBERCULUL
C4RLJGUL OSULUI METACARPIENELE
TRAPEZULUI
HAMAT
II
Ill
OSUL CU
CARLIG
A
I ' OSUL MARE
OSUL TRAPEZOID
RANDUL II CARPIAN EPIFIZELE PROXIMALE ALE

-VEDERE INFERIOARA- MET ACARPIENELOR
-VEDERE SUPERIOARA-
Scheletul membruJuj superfor 37
D!STALA
FALANGA MEDIE
FALANGA D!STALA
A POLICELUI
PROXIMALA
A POL!CELUI
METACARPIANUL V
_ OSUL TRAPEZOID
OSUL CU CARLIG- .-
OSUL MARE - ___ .. OSUL TRAPEZ
OSUL PIS/FORM-~ Ii:: .

-OSUL SCAFOID
OSUL PIRAMIDAL - ~
OSUL SEMILUNAR' - -
'~-
ULNA RADIUS
OASELE MAINII
-VEDERE PALMARA-
38 Anatomia funcfionalii a membre/or
TENDONUL M. FLEXOR ULNAR AL CARPULU/
M.
M. OPOZANT
M.
\NT~~sos
LUNG AL .... ---~
POLICELUI ~u .....1
...._ - \
M. OPOZAN
AL
DEGETULUI
MIC
M. FLEXOR SUPERFICIAL Al PLAN DE

M. SCURT FLEXOR AL
DEGETELOR SIMETRIE
POLICELU/
M. FLEXOR PROFUND AL
DEOETELOR
INSERTII MUSCULARE PE OASELE MAINII

Mujchii membrului superior 39
Mu~chii membrului superior

(Musculi membri superioris)
Topografic, mu~chii membrului superior se Impart 1n: mm. centwii scapulare, ai umarului,
brafului, antebrafului ~i mainii. Mu~chii care aqioneaza asupra centurii scapulare - mm. toraco-
humerali - au fost descri~i ~i la peretele toracic.
Mu~chiul p~k1Qra1 m~(m. pectoralis major) este un mu~chi lat, triunghiular, cu trei
fascicole de origine:
- EascicoluLd.aYic.ular (pars clavicu]aris), cu originea 1n 2/3 mediale ale marginii anterioare
a claviculei.
- Eas~lmlyLstemm~_o.stal (pars stemocostalis), cu originea pe fata anterioara a manubriului,
corpului sternal ~i pe cartilajele costale 2-7 adiacente.
- EascicoluLabdominal (pars abdominalis) cu originea pe foita anterioara a tecii m. drept
abdominal.
Cele trei fascicole se indreapta lateral (eel clavicular 1~i pastreaza o oarecare individualitate)
~i s.tinseN pe creasta tuberculului mare a extremitatii superioare a humerusului (eris ta tuberculi
majoris) care reprezinta buza laterala a ~antului intertubercular (culisei bicipitale), In a~a fel }neat
portiunea clavicularao acopera pe cea abdominala. Tendonul de inseqie !~i trimite fibre pe
capsula articulatiei scapulo-humerale ~i pe fascia brahiala. Dispozifia lamelor 1n strucutura
tendonului Ii dau un aspect torsionat; fibrele sale posterioare pot trimite prelungiri care acopera
~antul intertubercular (sulcus intertubercu/aris). Unele fibre profunde ale tendonului pot sa
captu~easca culisa bicipi tala.
Mu~chiul pectoral mare este situat superficial pe fata sa anterioara, fiind acoperit de tegument
~i tesut subcutanat. Pe fascicolul clavicular coboara nn. cla viculari medial~i intermediar. Mu~chiul
pectoral este acoperit ~i de glanda mamara. El este perforat de IT. mamare mediale (din aa.
intercostale anterioare), IT. din aa. toracica JateraJa ji toracica intema. La randul sau acopera mm.
pectoral mic, dinfat antelior, coastele, spafjj/e intercostale cu elementele pe care le contin.
Intre cei doi mm. pectorali se gase~te ganglionul interpectora] descris de Rotter. in vecinatatea
inser{iei sale pe humerus, m. pectoral mare acopera originea pe procesul coraco.id al scapulei a
mm. coracobrahial~i capatul scurt al bicepsului brahial El participa la formarea peretelui anterior
al axilei ~i este acoperit pe ambele fete de fascia pectorala (fascia pectora/js). Ea se continua
superior cu lama superficiala a fasciei cervicale, inferior cu aponevroza m. oblic extern ~i foita
anterioara a tecii dreptului abdominal, lateral cu fasciile umarului - axilara ~i brahiala. Insertia
'
fasciei pectorale este pe stern ~i pe clavicula.
Intre marginea superioara am. pectoral mare, ~i marginea anterioara am. deltoid delimiteaza
~an(ul de/to-pectoral (sulcus deltopectoralis) - groapa Morenheim, prin care tree v. celalicii ~i
ramura de/toidianii a a. toracoacromiale, inconstant, la acest nivel se afia 3-4 ganglioni limfatici
(Grossman). La marginea inferioara a m. pectoral mare, ln dreptul coastei a 6-a, se delimiteaza
~an{ul inlrapectoral (sulcus infrapectoralis), ln care, inconstant, exista un ganglion limfatic
infrapectora1 descris de Sorgius.
Vascularizatia este data de ramuri din aa. toracidi suprema~i toracoacromialii, rr. perforante
( rr. perforantes) din aa. toracica interna ~i toracica lateraJa.
Inervatia este asigurata de n. pectoral medial (n. pectoralis medialis) (CS - C7) din plexul
brahial ~i de rr. pectorale din ansa pectoralilor situata pe fata anterioara a a. axilare, la originea
a. toracoacromiale. Nervul pectoral medial patrunde ln mu~chi pe fata sa profunda, trec~nd peste
marginea superioara a m. pectoral mic, iar ramurile ansei pectorale intra ln mu~chi tot pe fata
profunda, dupa ce au strabatut m. pectoral mic.
Aqiune:
-Cand iau punct fix pe torace, fasciculele clavicular ~i abdomina!produc adducfia brafului~i
tlexia sa
-Cand bratul atarna pe 15.nga corp, el devine rotator medial
M.
PROCESUL
/~ CORACOJD
_. M. ROTUND MIC
SPAT/UL
SPATfUL
BIRONDOTRIC/PJTAL
M. ROTUND
MARE
-M. DELTOID
,,.
M. TRICEPS"
(CAPUL LUNG)
-- M. TRICEPS
(CAPUL LATERAL)
MUSCHII CENTURII SCAPULARE

Mu~chji membrului superior 41
-CV bratul ridicat la verticala, fasciculele superioare ii coboara pana la orizontala, coborarea
fiind continuata de fasciculele inferioare care aduc bratul in adduqie.
-Cand punctul fix este pe humerus, m. pectoral mare intervinein mi~carea de ditarare, ridicand
toracele.
~iul dintat anteri.Qr (m. serratus ant~rior) este un mu~ehi lat a~ezat pe peretele lateral
al toracelui ~i formeaza peretele medial al axilei. ~
Originea sa este pe fetele laterale ~i marginile superig~r~e primelor I 0 coaste. 'Dltjmele sale
digita{ii se intrepatrund cu cele ale m. oblic extern abdortilnal (linia franta a lui Gerdy).
Insertia se face pe marginea mediala (ventraHi) a scapu1el.
Mu~chiul dintat anterior este acoperit posterior de m ... swbscapular ~i de fa ta anterioara a
scapulei, iar anterior de mm. pectorali. El acopera coaste/e ~i s/iafiile intercostale cu continutul
lor. Pe fa ta sa laterala tree a. toracicii la(eralii ~i n. toracic Jung (din plexul brahial)
Vascularizatia provine din ramuri din a. toracicii iateralii, ramuri /aterale din aa.intercosta/e
anterjoare, din a. transversa colli ~i a. subscapularii. Incostant este descrisa a. toracalii Jungii,
ramura a a. axilare, sau a a. subscapulare care insote~te n. toracic lung.
Actiune:
'
Fasciculele superioare ridica scapula, cele mijlocii o trag lateral, iar cele inferioare, cand iau
punct fix pe coastet trag in jos, i'nainte ~i lateral unghiul inferior al scapulei, adica basculeaza
scapula formand ci fibrele ascendente ~i descendente ale m. trapez un cuplu de foqe.
Mi~carea de bascula este insotita ~i de abduqia bratului, astfel ca in paralizii ale mu~chiului
bolnavul nu poate ridica bratul, iar marginea mediala ~i unghiul inferior al scapulei proemina pe
suprafap toracelui.
Cand punctul fix este pe scapula, prin contracpa fasciculelor inferioare, m. serratus anterior
ridica coastele ~i devintjm. mspirator auxilia?:}intervenind i'n respiratia fortata. ,Qa.teinsa ~i cobor1
~stele datorita fascicolelor sale superioare deveninq' m. expiratoq
Mu~chii umarului
Mu~chiiumarului sunt reprezentati de mm. scapulohumerali: m. supraspinos, m. infraspinos,

m. subscapular, m. rotund mic, m. rotund mare ~i m. deltoid
suprnspivas (m. supraspinatus), de forma triungl}j_ulara, are a ::af_

7
MuschjB]
l ) ] !?' A s n g it.,F.ibrele sale se c!is-2!!!'1_.QI~_gl.

Tendorrnl sau trece pe sub acro_mion,. intre acesta ~i capul humeral, ~.fOQ~Ii!}_cLar.ti~ll~~ti_~
sc~pul.ohumeraTA~-o~~te -ctin fib~ele sale pot sa actere ctecapsul~ atticulara subiacenra, el putan(
f!_~z~i~ID __ ff~l!i'D__'!.~is!n~-.~~-~rJJcl!l~{i~i-~gi_a,~aj.!:!!, iar irisertia se face pe fateta superioara a
tuberculului mare (trohinter) a humerusul
Vascularizatie: ramuri din
'
Inervatie: IJ.:rmfs~~~~
Arterele ~i nervii patrund In mu~chi pe fata sa profunda.
Aqiune: el incepe abductia ("starter al abductiei"') pana la 1Oo amplitudine. lmposibilitatea
de a face abductia pana la 1Oo indica o ruptura de supraspinos. insa rolul principal al m~chiului,
.se pare ca este ;cela de a men tine capul humer3:! .!t::i_t!::-_2._QQ~itie co~-~~~~~_!L~J~_a!ffcliI~tfo_~capul{>:
. humerala, prin punerea In tensiune a capsulei articy]are. Deci ~l_!ste i tensor al cap~ulei
articulatiei umarului.
'
42 Ana tomja lunc{ionalfi a membre/or
(m.
lr I
,,_. tBtfi
M.
M. ROTUND
PRONATOR
M. FLEXOR RADIAL
M. SUP/NA TOR
AL CARPULU!
M. PALMAR LUNG
M. BRAH!ORADIAL M. FLEXOR SUPERFICIAL

AL DEGETELOR
M. FLEXOR ULNAR
AL CARPULU! ttMUChiul __s..uh.s.capular (m.
subsacpularis) __<:leJQ~!_!l~_giungbiu:_
!<l!~' ~re (I7 f crpn llUI I r
11111 -jJf,
I ,[11 - I -i"JI
--
MU$CHII CENTURII SCAPULARE 3 . 11- ?JI- _KJIJ. UJ!IUltWI! Ullf,.

~I AI BRA TULUI 4 I_ ngn _4_1!1! _illtflJ l lllUMI
Tendonul sau de insertie
--..------,, ----
trece
inaintea colului scapulei de care_ est~--~~P~X~t _pri~t_r~o J~YI?A_filn_ov@l~ .(bur~~--~~~_!_~~-~_ine~_!!!_._ _
~~~sc~~~is), dependinta a sinovialei articulatiei scapulo-humerale. Tendonul1.@;eapoifil1i.erior
de__ a~tiU.:!~1i~,_ i(lr o p~~!_e.__g~!! fi_l?I~--~~~PQ!Jj~a ..E~. capsula sa._ Insertia se face pe tyhS;m:n]ul mic
(tr.ohin) al humerusulut.._
~~cularizatj~ -
N'T" Pl': diTl7111~ subscapulari~ (), frecvenp in numar de doi, ~;pat 11i9::ififenm, care
patrund in mu~chi pe fa ta sa anterioara.,
~tl\UJ~.-e este rotator medial, adductor al umarului ~i tensor al articulatiei scapulohumerale.
teres minor) est~_un my._~~Lfili!!Q~js-~~ Jtiil!L t_.L m I m

~
... ~"' - - . (m.

I____ ,JI_ J } ) J U 1JC.&!t _I. II JMBll Jiil IZE!!IH( 'r
-- .... I 3... - ...i= Tendonul __~~-~-t.r~~-pos~io~.S~~-f-<:t.PJ!Ll.l1!!&.~Lt!!~JIJceps brahttl
~----
~i de articulatia umaruly.LP~ __care el adera. fni_preuna_ cu m. rotund mare, capul Iu11g al m. tri~~P.
b~-~J'1l i d~ humerus se d~-ff~-i t~-~za doua spafjj top~grafi~~: t>ii:ond--otricipUal _~i
hun~roqirondofr1cipita,l. IJ;'sertia este pe fa ta inferioara a tuberculului mare a humerusuluj.
VasculaJjzali. - M I 0 L [ ,
Mu~chii membrului superior 43
I 17 - a If ( l'.lte&J din fasdculul posterior al plexului brahiaL

.Q.s;tjug; - este rotator lateral ~i adductor al bratului fiind sinergic ca actiune cum. infraspinos .
.J.j'jfTffftt.(<J.Dllrdf'"'fit1' (m. teres major) are forma Ratrulatera2. cu c i:g' f 2 JI 0 1fJf U

'dlUl I rHlnl 1111 llliiiictktlOllll!D8U&' Ri~IS , f l Elll Ii JliflMIHliUIUC*
1 11 Jtt 11 r r u1 a. 11 m11L11 1111 a 1 t 1 1 r f , n
Tendonul sau este situat posterior de m,,.Ja1is.simu.s_4orsj.l, de care este separat~.I?.[.in~~:2J?E~?~
~~DQYJala. M.gJfilX!~~-?-~g~lJ?.ITiQara~impn~J!D~ c mm:. ~Ql!:!D_Q mJ~ -~-i ~9-l2!J1l!lng_fil_IJ1:._.!~iceps brahial-
delimi teaz~ un spa{iu triunghiular situat medial - spatiul bjrondotdcipital- prin care trece a.
circumflt(Xj a scapulei. Lateral de acest spa\iu se gaseste patrulaterul birond9hum~_r9triciQital
(~~strabatut den. axilar ~i ~.circumfli;Qa b11mer;aJ~.g;Q~t~t~Q~'~ Intre marginea inferioara
a m. rotund mare, humerus ~i capul lung al tricepsului brahial se delimiteaza spatiul
QJJdohumerotricvita.J, prin care tres n. radia{ ~i i:JlSe(t;,. brahiale qrofuIJ.<fe.-
" Insertia s'1fse pe cr~sta tub~t' 1il11J 11i wj c, ce reprezin ta bqz<t m~Q.i]l~ f.lJantuly}JU~!~b~L~.':!!~E.
Intre tendonul de inserpe ~i creasta tuberculului mic se gase~te bursa sinoviala subtendinoasa a
m. rotund mare (b. subtendinea m. teres majoris).
Vascularizatie - (inconstant).
"1;lcrvati;.: 1f?lllH08s1sal..,.);ramura colaterala posterioara a plexului brahial.
.A~- este adductor, rotator medial ~i extensor al bratului. ~3pd if' pugct fix 12e humerus
basculeaza lateral unghiul inferior al scapulei
Cei trei mu~chi: rotund mare, rotund mic ~i m. subscapular, la care se adauga capul lung al m.
trice latissimus dorsi, formeaza peretele posterior al axilei.
m. deltoideus) ~e forma unui triunghi a carui baza are originea_.Qrin .trei
f~sq~u e.
- Fasciculul clavkula[ (pars clavicularis) cu &r g 1 Qtli._,-(1~ _.llRll s12u a;1mL
uqn 1114
- fasciculul acromial (pars acromialis) cu arig" u; 5 t I I P2 -zg 7 J ma .

-F_asqiEll!Z_sp!12~J(pars spinalis), cu 1 g 1 ;1 cn= 11 ~ '.. 9inii p 4 liP' s n HZUNt
I I 2111 I I h dlllllli ~I 111 !{I I Ill I er t JT lm .... 1ud':.ri1:1~~.
Mu~chiul deltoid este superficial ~i acopera mm. supraspinos, rotund mic, rotund mare ~i
subsacpular. Prin intermediul acestora acopera articula{ia scapulohumerala. La trecerea peste
tuberculul mare al humerusului se gase~te bursa subdeltoidiana (b. subdeltoidea). Intre marginea
anterioara a mu~chiului ~i marginea superioara a mu~chiului pectoral mare se delimiteaza ~antul
deltopectoral (sulcus de1topectoralis), care contine vena cefalica, ramura deltoidiana a a.
toracoacromiale ~i 3-4 ggl. limfatici din grupul infraclavicular; aici se palpeaza ~i varful procesului
coracoid al scapului.1'.ele trej fa5cjrn}e musc11lare se insera print.r:un, tendon IJ.Y.t~mi.c....,,~.
[tilhernzHatea d5rJtojdjapa de pe fata ant~i:o-faterala a corpului fiumer;ysu!u]7~1u~chiul deltoid are
o structura complexa, el fiind strabatut de septuri fibroase, mai numeroase in fasciculul acromial.
Fiecare fascicul este inervat de o ramura nervoasa proprie provenita din n. axilar.
Vascularizatie - i1H ~i din
dKl lUlllJL.Pentru fasciculul spinal ~i acromiaJ rr arteriale provin din a. circumflexa humerala
posterioara, iar p~t:!trn.f~sciculul claviClllar ele sunt <fin a. circ~_!'!Jflexa humerala anterioara ~i
r<:tmura del_!qj.f!!AD~ .'1 ~L_ JQr.a.cQa,cromiale. Aceste ramilri-~rt~~iale provenite din surse diferfre-
formeaza intradeltoidian numeroase anastomoze ce reprezinta o cale de circulape colaterala in
caz de obstruqie a a. axilare.
Inervatie - ntfX/~1--~ din fasciculul posterJor . . ~l plexului brahial.
~&i'lPG .;:- m. deltoid este abductor al bratului pana la o amplitudine de 900, iar peste
orizontala, restul mi~carii de ridicare a bratului racandu-se prin bascularea scapulei. Fasciculele
'
M. SUPRASPINOS flavic!!faEj ijSrQQJialfjctlexia~i rotatia

mediala a bratului, iar fasciculul s0inal 1
rotatia laterala ~i extensia sa.
Mu~chii bratului
DELTOID
Mu~chii bratului sunt impartiti in
douagrupe. mm. anteriori ai bratului ~i
mm. posteriori. Fiecare grup de mu~chi
ROTUND este cuprins i'n cate o loja, pe care o
MIC formeaza fascia brahiala ~i epturile
intermusculare, lateral ~i medial , care
le separa; deci, exista o loja musculara
anterioara ~i alta posterioara. In loja
anterioara sunt trei mu~chi a~ezati in
doua planuri: un plan superficial format
din m. biceps brahlal ~i un plan profund
cu m. coracobrahial ~i m. brahial. Ei
sunt inevati de n. musculocutan din
'
fasciculul lateral al plexului brahial. In
loja posterioara se gase~te un singur
mu~chi, numit triceps brahial. EI este
inervat de n. raaial Ql,fl.,. fasc'ftulul
posterior al plexufui brahial.
Mu~chii anteriori ai bratului

BRAH/Al
I --.- ------ (m.
biceps brachii) este un mu~chi fusiform,
cu doua capete de origine. Capul lung
(caput longum) are originea pe
M. ANCONEU
_!!l 1 L t 11 'I , 11 i&': I Ii~:
Tendonul sau cilindric trece intracapsu-
MU~CHII POSTERIORI AI UMARULUI
lar, dar extrasinovial, invelit de o pre-
SI BRATULUI
lungire sinoviala a articulatiei umarului
- vagina sinovialis intertubercularis. El strabate apoi ~antul intertubercular, in care se mai gase~te
inseqia m. latissimus dorsi ~i r. ascendenta a a. circumflexe humerale anterioare. 9 am" SCIH-
(ca put brevis), cu oI.Wne~. 11
Cele doua capete de origine se unesc formand un corp muscular comun. El se J.!!._ga pr_in~r:-un
~nd.Q"n puternicfpe tuberoz1tatea radiala (bicipita1a) a radiusul0}le care este separat prin bursa
seroasa bicipitoradiala (bursa bicipiti radialis). Tendonul de insertie pe radius, prin marginile sale
participa la delimitarea interstitiului bicipital medial ~i lateral. El trimite medial o prelungire
aponevrotica - aponevroza m. biceps brahial (aponeurosis m. bicipitis brachii) sau lacertus
fibrosus. 0 parte din fibrele aponevrotice se fixeaza pe fascia brahiala, iar o alta parte, dupa ce
ocolesc originea mm. epicondilieni mediali se fixeaza pe marginea mediala a olecranului ~i pe
foita posterioara a fasciei antebrahiale. Aponevroza bicipitala formeaza peretele anterior al
interstitiului bicipital medial.

Vascularizave IJBRflliifo11:11I~
Inervatie - rr~~-0 .JDll,SJ:uloetHtm (C6 - C7) pentru cele doua capete.
Actiune - m. biceps brahial este

un puternic flexor al antebratului pe
brat. El poate sa devina ~i supinator, M.
cand antebratul este in pronati~. Prin
capul lung este rotator medial al
.
bratului.
~ r (m. brachialis)

este un mu~chi aplatizat cu originea

in .11.l_inferioara a fetelor an- M.
terolaterala ~i anteromediala a
corpului humerusului, pe septurile
intermusculare brahiale, delimitand
MARE
posterior interstitiul bicipital medial.
fntre cei doi m~~chi trece n. mus-
cul ocutan ~i rr. sale pen tru m. brahial.
Insertia se face ~e tuberizitatea
ulnei ~i pe capsula articulatiei BRAH/ORAD/AL
s;otului. Tendonul sau trece deci peste
M. LUNG
fata anterioara a rticulatiei cotului.
'
'
Vascularizape - .SS Ot. r EXTENSOR RADIAL
Al CARPULU/
JUI
lnervatie - ~71:"~- M. SCURT
M. EXTENSOR ULNAR
' >;' .
1*. Ramurile arteriale ~i nervoase

Al CARPULUI
intra in mu~chi pe fata sa anterioara. M. EXTENSOR AL CARPULU!
Actiune - este flexor al ante-
,. " <-
bratului pe brat ~i tensc;u- al capsulei

articulatiei
. .
cotului.
M. SCURT EXTENSOR
m. Al POLICELU/
coracobrachialis) este un m. fusiform,
cu origine pe varful procesului.
~oracoidalscapuleiprintr-un tendon MU$CHII MEMBRULUI SUPERIOR
comun cu capul scurt al m biceps
brahial. El este situat medial de capul
scurt al m. biceps brahial ~i se_insera in 1/3 medie a corpului humerusului pe fata anteromedjala,
sub orificiul nutritiv al osului. Fata mediala a mu~chiului este perforata den. musculocutan, care
trece apoi 1ntre m. biceps brahial ~i m. brahial.
Vascularizape p ncs ":
Inervatie - rr,.. .Qifrff. -musculocutan. Poate sa existe uneori doua rr. nervoase, superioara ~i
inferioara, ultima proveneind chiar din locul unde nervul musculocutan srabate mu~chiul.
Actiune - este ..tkxor ~i a~~uctor al bratului,: Atunci <;and ia ,punctft~ p~ h!JJJJ.ex:.us.~QOOiHa.
umarul.
Mu~chii posteriori ai bratului
(m. triceps brachii) ocupa singur loja posterioara a bratului. El are

trei capete de origine:
- Qw11' '':itf(caput longum) cu Qiiginea pe tnbercnlul infraglenojdal al scapulei. El participa
46 Anatomia func{ionala a membrelor
-
la delimitarea spatiilor birondotricipital, birondohurnerotricipital ~i rondohumerotricipital.
- Caeul lateral(caput laterale), 9LQIIBJ!le~p~_fa1~Ps>~teroara a con2_ului l}_ym~rJ:ll>!~Jui,~~.R~t!or
de ~antul nervului radial ~i pe septul intermuscular brahial lateral.
_ _ _ __ i __ _ _ _ _ __
-
- Capul mec{jjf (caput mediale), cu originea tot ~-[a~a__J2QSt_~f()(_~ra__? C9JR_l!ll!Lhvmentsuhti,

---

inferior cl_~ ~a!1tul n. radial si pe septul intermuscular brahial medial. Cele trei capete i~i pastreaza
oarecum individualitatea ~i printr-un tendon comun putemic se insera pe olecraJJ;i dar unele fibre
pot ajunge pe periostul fetei posterioare a extremitapi proximale a ulnei. Alte fibre tendinoase
se continua cu foita posterioara a capsulei articu1atiei cotului. intre tendonul de insertie ~i olecran
se afla bursa seroasa subtendinoasa am. triceps brahial (bursa subtendinea m. tricipitis brachii).
~~~l~I~f~ : {.ucon~\QOt, poate sa existe Q UlWJ.Ua :ut~i~
~.!!-~ Q~Lltl:l.L GiU~l.M.hal m. triceps brahial (arte1ia caput Jongum m.
trjdpitis brahii-Goppert). Ea poatefi o calede derivape colaterala in cazde obstructie aa. axilare.
Inervatie - rr. di1Uik-~.(C5 - C8). Ele sunt individualizate pentru fiecare cirp muscular
al tricepsului brahial.
Actiune - este ~xtenspr al antebratului pe brat. Prin capul lung el devine extensor ql
bratului dar i adductoi:.
Muchii anteriori ai antebratului
Mu~chiiai antebratului sunt a~ezap in mai multe straturi ~i sunt impaqi{i 1n mu~chj
superficja/i~i profunzi. Mu~chii superficiali sunt: mm. rotundpronat01~ flexor radial al carpului,
palmar Jung, flexor ulnar al carpului~i flexorsuperficit:1l al degetelor. Mu~chii profunzi sunt:mm.
flexor profund al degetelo1~ flexor Jung al police/ui ~i patrat pronator.
Toti mu~chii anteriori ai antebratului sunt inervati de n. median (CS - Tl), cu exceptia m.
flex or ulnar al carpufuj~i fascicolelor mediale ale m. !lexorprolund Ill degetelor, care sunt inervap
den. ulnar(C8-Tl).
Mu~chii superficiali
t1111J (m. pronator teres) este un mu~chi turtit cu originea prin doua capete-Cfi4/J!
humeral(caput humerale)_J~e epicondilul medh1/al humerusului ~i '"Ruf u'mr(caput ulnare) pe
erocesul corooojd al ulnei si pe septul fibros care il separa de m. flexor radial al carpului. Intre cele
Cfouacapetede originealemuschiului trecdn. medhm)Intreel ~i a. brahialase interpunecapul ulnar
al rotundului pronator. Mu~chiul delimiteaza medial interstitiul bicipital medial.
lnsertia se face in 1/3 medie a fetei laterale a corpului radiusului - r_ygozitatea m rotund
pronator (rugositas musculi pronator teres).
'\::a~kUliUi~a provine din ramuri din I' It ,- <*n "41!.:&*~Pli11\uQi~ ~Qlgj~jj)
Incrvatia este data de ramuri din Jl:A r pentru ambele capete ale sale
Actiune: - este tlexor al antebratului pe brat ~i pronatqr
-- -- - (m. flexor carpi radialis) este un mu~chi aplatizat, cu originea

~
~ epicondi/ul media/al humerusului; pe septurile fibroase intermusculare invecinate ~i pe fascia

antebrahiala. Tendonul sau de insertie delimiteaza impreuna cu tendonul m. brahioradial ~antul
pulsului unde se poate palpa prin compresiune a. radialii El trece apoi prin canalul carpian
impreuna cu tendoanele mm. tlexori ai degetelor ~i n. median.
Insertia este pe fa.p antedoarii a bazei metacarpului IIJinconstantJ el r-oate trimite o prelungire
tendinoasa pe baza metacarpianului III si pe fata laterala a osului trapez.
Vpcularizaga provine din
Mu:jchii membrului superior 47
M. ROTUND PRONA TOR
M. BRAHIAL- -
ROTUND PRONATOR
(CAPUL ULNAR)
M.
""M. FLEXOR RADIAL

AL CARPULUI
!jANT PENTRU N. MEDIAN
M. SUPINATOR .. !jANT PENTRU A. ULNARA
4. M. FLEXOR PROFUND
M. BRAHIORADIAL- AL DEGETELOR
"'"M. FLEXOR ULNAR Al CARPULUI
M. FLEXOR LUNG AL POLICELUJ __TENDONUL PENTRU.,,l

, TENDONUL PENTRU INELAR M. FLEXOR
',~
_ -I
M. FLEXOR
MEDfl!S .. _ _
~ENDONUL PENTRU I' SUPERFICIAL
SUPERFICIAL -----l TENDONUL PENTRU _ _ _ ~
,.,,. AURICULAR AL DEGETELOR
Al DEGETELOR ~T- "' - - - . /
, INDEX \ ,_ -
CARPULUI
M. FLEXOR RADIAL AL-,.... : \, ;
CARPULU! ~ :.- -- t _.........,.-:lill&"
MUSCHII ANTEBRATULUI
-VEDERE ANTERIOARA-
Jgervatia este data de taHittfl-"1in n. median (CS - Tl)

Actiune: - este flexor al antebratului pe br~, ~l m~inii pe antebrat; accesor, el este ~i abductor;
't! mainii ~i ~Of pronatOl:.
1t (m. palmaris longus) este un mu~chi inconstant. El are@gfi}~ pe_

<:JJicondilul medial al humerusului, pe septurile fibroase care-I separa de ceilalti mu~chi ai
planului superficial ~i pe fascia antebrahiala. Tendonul sau este lung (are un corp muscular redus)
~i se insera pe retincalulul flexorilor, pe aponevroza palmara superficiala si pe originea mm.
,t~
------------ ------
48 Anatomja funcponala a membrelor
v iSGUla[jzau~ - - 11 I 11 A '
~nervatie - a...,~ift:-~. ~
Acpune - este flexor al mainiJ ~i tensor al aponevrozeipalmar~
111111111
~nyl(zumergl(caput humerale)
(m. tlexopr carpi ulnaris) are doua capete de origine:
pe epicondjJul medialal humerusul4i ~i '3if1lwl11lq1'(caput ulnare)
Q_e marginea mediala a o/ecranului$I- l/3 superioara a marginii posterioare a ulnei. Intre cele doua
capete de origine ale muschj11h1i trece fu ulnac} In 1/3 medie ~i inferioara a fe{ei anterioare a
antebratului el este satelit manunchiului vasculonervos ulnar.
fInser\iabe face pe pisjforw.. De aici el poate ~rimite trei prelungjri tendinoase pe fa(a anterioara
a bazei metacarpianului V, pe drHgul osului bamat ~i pe retjnaculul flexorDor. Ultiwa prelungire
earticipa la delimitarea canalului Jui Guyon prin care trece manunchiul vasculonervos ulnar ..fil_
~ste situat anterior canalului carpian.
~iSSiYlflriz.'lJJ ~: -
Inervatie:
" ,. " - n.--aln'a!i(C8 - Tl)
Acpune: - este flexo~ ~i adductor al main!i (lnclinatie mediala sau ulnara), iar accesor est~
flexor al antebrafului pe brat,
1
(m. flexor digitorum superficialis) formeaza planul

al II - lea al muschilor lojei anterioare a antebratului. El are un corp muscular aplatizat cu originea
prin doua capete:gaeu/hympmulrmr(caput humeroulnare) pe epicondj/ulmedialal humerusului
-
. ~i pe marginea mediala a procesuJuj coronoM al ulnei; capul Fj.(/jq{ (caput radiale), .ill..1L3
superioara a fetei anterioare a corpului radiusului. Aceste capete de origine se unesc formand
Cada mucMului flexor superficial al degetelorpe 'sub care trece(h. mediaiiJ.EI se a~eaza apoi
in teaca m. tlexor superficial , la distanta de eel profund. Nervul median poate fi Jezat in
traumatisme ale antebratului cu interesare musculara in loja anterioara. ~orpul muscular se
continua inferior cu 4 tendoane, care tree pe sub retinaculul flexorjlor (sunt elemente ale canalului
carpian), superficial de tendoanele m. flexorprofund al degetelor. Tendoanele m. flex or superficial
al degetelor destinate indexului ~i auricularului se a~eaza 1n plan profund fata de cele destinate
mediusului ~i inelarului, iar in canalul carpian n. median trece anterior de tendonul destinat
indexului Tendoanele destinate pentru degetele II, III, IV ale m. flexor superficial, incepand la
2 cm proximal de retinaculul flexorilor pana la baza falangelor corespunzatoare, sunt invelite
i'ntr-o teacacomunaamm. flexori- vaginasynovialismusculi flexoris-care leasigura alunecarea.
Fata posterioara a tecii sinoviale este Jegata de tendoanele flexorilor aproape de inseqia lor prin
benzi numite.frfiuri teamaoase (vincula tendinum). Tendonul destinat degetului V are o teaca
digito-carpiana intinsa proximal pana in partea inferioara a antebrafului, anterior de m. patrat
pronatoL\SJi@UH' lqj P?EtiiDiiPimggy). A~a se explica posibiltatea propagarii unei infeqii de la
pal ma la antebrat ~i invers. La palma tendoanele m. flexor superficial sunt acoperite de aponevroza
palmara ~i arcul palamr superficial. El acopera tendoanele m. flex or profund al degetelor, iar la
nivelul degetelor creaza un jgheab prin fetele lor posterioare. In dreptul articulatiilor metacarpo-
falangiene tendoanele ce1or doi mu~chi flexori patrund intr-un tunel osteofibros - vagjna flbrosa
digitorum manus. Cele 4 tendoane superficja]e se j)TJpart In doua fascicole - Jatera] ~i medial-
~are se insera a baza falangei mijlocii. Printre cele doua fascicole de insertie tree din profunzime
. exor ro un catre
~~&ylarjzapa - 1 Jo
!nervafia - n. medi3fl,(C5 - Tl)
ft I QI E IL'ci'
Aqiune - este Jlexor al fala,ngdQr _mijlocii ale degetelor II - \t, flexox al degetelor pe man~,
al mainii pe antebrat ~i al antebratului pe brat
-- -- ____ .,__ (m. flexor digitorum profundis) impreuna cu m.

...
flexor lung al policeluj{ocupa planul al III-lea al musculaturii anterioare a antebratului.JAre

originea prin trei capete:
- capul uhljr (ca put ulnare) ln cele I' superioare ale fetei anterjoare a ulnei
- capul radial (caput radiale) pe fafa anterioara a radiusului sub tuberozitatea radiala
- capul inteWQ,i (ca put interossei) ~embrana interosoasa a antebratului
Cele trei capete se unesc intr-un corp muscular comun care devine tendinos (4 tendoane) mai
proximal ca eel al m. flexor
superficial. Tendoanele m. flexor
comun pround tree posterior de cele
ale m. flexor superficial ~i pe sub CORONOIDA
retinaculul flexorilor ajung in FOSA RAD/ALA
palma. Aici ele se indreapta spre TR OH LEA
degetele II- V, dupa ce ofera punct HUMERALA
de origine mm. lornbricali. Dupa PROCESUL
ce strabat butonierele tendoanelor CORO NO ID
m. flexor superficial ele ~ Wserij

TUBEROZITA TEA
pe fata anterioara a bazei falangei
ULNEI
Q!stale a degetelor II - V.
\:SlGJJhlEiiatir - - - - -
j JJI I I 16 U
Act
Inervatia
~.. , - fasciculele media{c
,
?Unt inervate de w. din ~r, iar

cele laterale. de .rr. eiJn. 4'11ii#N
Aqiune - este flexor al falangei J
distale ~i accesor devine flexor al
mainii pe antebraf.
ltl-((rn. flecor pollicis longus) JJ

aer Qrigi nea pe cele l' superi.oa.re
ale fetei anterioare a radiusului si
pe partea laterala a mernbranei
interosqq~ea antebratului. lntre m.
flexor lung al policelui si m. flexor
er.ofund al degetelor plL fa ta
anterioara a membranei interosoase
tree@. si n. mterosos anterior}
Inconstant, poate sa eAjste !ID
fascicol coronajdjan~ care are
originea pe marginea laterala a
procesului coronoid al ulnei.
Tendonul sau de insertie continua
'
un corp muscular scurt, straqate
canalul carpian (ca element eel mai
lateral), iar in palrna ocole~te
marginea mediala a eminentei MUSCHII FLEXOR PROFUND AL
tenare, intr-un ~ant format de DEGETELOR SI INTEROSOSI PALMARI
--------~- ----~-----
50 Anatomia funcfionalfi a membrelor
fascicolul superficial ~i eel profundal m. scurtflexoral policelui fiindinvelitin teacadigitoacarpiana

a policelui.
~~suJarizatia - alfillf
Inervatia - n. -interosos 1tnterJQr
Actiune - este t1exor al falangei dist~, al policelui pe prima falanga, iar accesor, al falangci
I pe primul metacarpian,.
"C( m.pronator quadratus) are forma patrulatera ~i formeaza planuJ

J2rnfund al mm anterjorj aj ante}'>rap1l9L Jil este asezat transversal, 1ntre ulna ~i radius,' in 1/3
!Pferioara a antebratului"'?Are1@&Iiiea;i?e marginea mediala si fa~a anterioara a ulnei in 114
_inferioaraJlnserfojestepe fa ta anterioara a radiusulu_i, tot in 114 sa inferioara. El acopera radiusul,
ulna ~i membrana interosoasa, iar pe (aia sa anterioara tree tendoanele mm. flexori ai degetelor.
Vjii]JJarizatia
IR!llell
- '
Inervatia - n. interosos anterior
' y '
Aqiune -- pronator al antebra~ului _
Mu~chii laterali ai antebratului
Mu~chii acestui grup formeaza relieful muscular din partea laterala a antebratului. Ei sunt 1n
numar de trei, a~ezati de la suprafata spre profunzime astfel: m. brahioradial, m. Jung extensor
radial al ca1pului ~i m. scurf extensor radial al azrpului. Au originea pe epicondilul lateral al
humerusului, de aceea ei se mai numesc mm. epicondj/jem Jaterali Prin aqiunea lor sunt mm.
tlexori ai antebrafufuj pe brat extensori ~j abductori ai mfiinii, iar m. brahioradial este auxiliar
~i supinator, de aceea, clasicii il mai numeau "lungul supinator". Toti sunt inervati den. radial.
(m. brahioraialis) areforigirn~a)lpe epicondilul lateral al humerusului,

in 1/3 _ivferjoara a marginii laterale a acestuia, Re septul muscular lateral brahial ~i 12e fascia
antebrahiala. El este eel mai superficial din acest grup muscular ~i acopera ae cei doi mm. extensori
radia1i ai carpului. La originea sa, el delimiteaza lateral interstitiul bicipital lateral. Muschjul este
sate]jt a] ' cadia{eJ Tendonul sau, impreuna cu eel al m. flexor radial al carpului participa la
formareasantului pulsului]1n 113 inferioara a antebrafului) in care se palpeaza ){!nsertui]
sa este pe fata laterala i baza procesului stiloid al radiusului.
Vascularizatia -
t..'
IQervatia - n..~Rtdiai (C5 - C8)
Actiune - este flexor aLantebratului pe brat ~i devine supinator pe antebratul in pronatie ~i
pronator cand antebratuLes~ in. supinatie ()iduce antebratul in pozitie de repaus).
(m. extensor carpi radialis longus) are f:>i:!.&~"17

ue epicondilul lateral al humerusului ~i In 1/3 inferioara a marginii sale laterale, sub originea m.
brahioradial. El este acoperit de m. brahioradial. Tendonul sau, dupa ce trece pe sub mm. lung
abductor ~i scurt extensor ai policelui, strabate un ~ant de pe fata posterioara a extremitapi distale
a radiusului, 1napoia procesului stiloid. El trece deci pe sub retinaculul extensorilor.
(inserti~se face pe fata posterioara a bazei metacarpianului 11
);j~GJJ)?Ij;rntia-If
Inervatia - s;,:;rafldf (C5 - CS)
Actiune - este ~xtensor al mainii p~ antebrat ~i abductor al maiiVi (inclinatie laterala sa~
radial~.
(m. extensor carpi radialis brevis) este eel mai

profund mu~chi al grupului lateral, lmpreuna cu m. supinator.f Originea Jsa este pe epicondilul
lateral al humerusului si pe ligamentul lateral (lig. radial) ~I articulatiei cotului. Tendonul sau
trece printr-un ~ant de pe fata posterioara a epifizei distale a radiusului, lateral de eel al m. lung
extensor radial al carpului, avand o teaca sinoviala comuna. Ambele tendoane ale eel or doi muehi
extensori formeazlPodeaua fosei radia~tabachera anatomica)_prjn care tree/ )lnser, al
se face pe procesul stiloid al bazei metacarpianului III.
V~skularjrntia -
~nervatia
If
- IL. ~diaL\C5 - CS)
Actiune - este extensor al mlinii pe antebrat ~i accesor abductor al maini~.
Mu~chii posteriori ai antebra\ului
Mu~chii posteriori ai antebratului sunt dispu~i in doua planuri - superficial~i profund Mu~chii
superficiali, de la lateral spre medial sunt: IJlllL extensor al degetelor, e;Jtensor al degetuJuj m/s
e.3Eflsor ulnar al carpului ~(anconeu Mu~chii profunzi sunt: mm supinator, Jung abducto1~ Sf.YI..t
extensor ~i Jung extemorii policelui, extensor propril._.flf jnde_xull!f. Toti ace~ti mu~chi, prin
actiunea lor principala, sunt extensori ai antebratului, mainii ~i degetelor, iar cei din planul
superficial sunt mm. epicondilieni laterali. Inervatia lor provine din n. radial.
Mu~chii superficiali
(m. extensor digitorum communis) lare origineru P-e epjcondilul

lateral al humerusuluL p_e septurile fibroase intermusculare ~i pe fascia antebrahiala. El are patru
-
o ~ .
ta:Sc:1cole pentru degeteldL-=-Y. Tendqanele muschiuluj tree pe sub retinaculul extensorilor ~
teaca sinoviala comuna cu tendonul extensmuluiindexuluL La nivelul capului rnetacarpieneior
~ndoaneJe sunt unite prin benzi conjunctive transversale. im1 dreptul articulatiilor
metacarpofalangiene le adera strans de capsula ~i ligamentele colaterale, iar impreuna cu Iam~lele
tendinoase ale mm. lombricali formeaza 'fij)aratul fibrotendinos al degetclor"JJilsertia]se face
win trei lame tendinoase pe fiecare de~et:/una mediana1 care se insera pe fa~a posterioara a bazei
falangei II ~i (doua lateralefP.e fata posterjoara a falangei III.
VascularizaUs - -- --
------ --- ..
.,.,.... ,
J11ervatia - ,._,,.,, (ramura posterioara)

Aqiune - este -~xtensor al fp.langei mijlocii. R~ cea proximala la degetele II - V~xtensor al
mainii pe antebra{ ~i al acestuifi pe brat .
. . . . . . . . . . . . . . . (rn. extensor digiti minimi) areJQ_rjginefJR~eyJi.rnndUu/

fp.teral al humerusului si fascia antebrabiala. Tendonul sau strabate ~antul de pe fa\a posterioara
a capului ulnei ~i are o teaca sinoviala proprie. In vecinatatea articulatiei metacarpofalangiene
,e_ V-a else uneste cu tendonul extensoruluj degetelor destinat degetului V. lfnsertia]este pe fa~
..eosterioara a bazei falangelor II ~i IIlale degetului V 4nde, impreuna q1 tendorniJ degerelor,
participa la formareafaponevroze1 dorsale a degetulu1 mic.1
..__ __
Va~cula~l'itia -
_....._.....
Jnervatifl - lf.!'fllftiM! (ramura posterioara)

Actiune - este extensor al pegetului mi~.
.,,,. --- ......_ (m. extensor carpi ulnaris)[are dowTcaPeie.deOrrgTne:}

-~-- .
capul humeral(caput bumerale) ~e epicondilul media/al humerusului, fascia antebrahiala ~i capul
52 Amltomia func{ionalii a membrelor
ulnar (caput ulnare) pe fata i

111'\rginea posterioara a ulnei.
BICEPS Tendonul trece pe sub retinaculul
extensoril.Qr. care i'i formeaza un
~ompartiment aparte, 1nvelit intr-o
teaca sinoviala proprie .
.Hnsert1ij este pe baza metacar-
M. BRAHIORADIAL
2ianului Y (fata posterioara i
M. LUNG EXTENSOR marginea mediala)
1..!.:.l~.--
RADIAL Al CARPULUI
Vascularizatit4 a llmm nr
M. l!)~LY~t~~~ ~rtil:I (ramura

AL DEGETELOR
posterioara)
Aqiune - este .extensor ~J
adductor al mainii..
llla
neus) este un mu~chi scurt ~i
(m. anco-
M.
triunghiular, situat pe fa.ta poste-
Al CARPULU!
rioara a cotului. El are(Qr1gj.n~a~
epicondilul lateral al humerusului
~serO:alpe margjnea laternlfi a
DEGETULUJ MIC o/ecranului ~i 12oate cobori' pana pe
fa}a posterioara a corpului ulnar.
M. EXTENSOR
Dupa direqia fibrelor sale pare sa
Al INDEXULUI Al POl!CELUI
continue m. triceps brahial.
Vassphu:irn$H -
. _,,_ ""' ,__ ....... ..
-..,.. ' - 11;.,.UIJiaJ (ramura
Inervatie -
col]JIDa pentru anconeu sLcorpul

medial al tricepsului brahial)
Actiune - este }r;~J~.ns.or aJ
antebratului..
'
Mu~chii profunzi
C m . supi-
natorius) l~i are ongrnea pe
MU~CHII POSTERIORI AI ANTEBRATULUI
-PLANUL SUPERFICIAL- epicondj/u/ lateral al humerusului,
pe creasta omonima de pe ulna, pe
ligarnentul inelar ~i pe lig. lateral ulnar. El este strabatut de ramura profunda sau posterioara a
n. radial. Insertia sa este pe fata lateala in 113 proximala a radiusului, superior de inseqia rn.
rotund pronator.
Vascularizatia - rr. din a. radialii
Inervatia - n. radial (ramura posterioara)
Actiune - este supinator al antebra}ului
(m. abductor pollicis longus)

Originea sa este in 1/3 mdie a fetei MEDIAL
posterioare a radiusului, pe membrana
interosoasa a antebratului ~i pe partea
laterala a fetei posterioare a ulnei.
Mu~chiul este situat inafara m. scurt
extensor al policelui ~i inferior de m.
supinator. Tendonul sau ocupa ~antul
eel mai lateral de pe fata posterioara a
epifizei distale a radiusului, fiind situat
intr-o etaca sinoviaHi comuna in
tendonul m. scurt extensor al policelui.
Cele doua tendoane formeaza latura ---RADIUS
laterala a fosei radiale. Insertia se face ~-r-

M. LUNG ABDUCTOR
pe fata posterioara ~i laterala a bazei Al POLICELUI
metacarpianului I.
Vascularizatia - rr.din a. in-
'
terosoasa posteJioara
Inervatie - n. radial (ramura
'
posterioara) SCURT EXTENSOR
Actiune - abductor al policelui ~i AL POLICELU/
mainii, anteductor al policelui
<m. extensor policis lj)revis)

are originea pe fata posterioara a
membranei interosoase a antebratului
~i pe fata posterioara a corpului
radiusului. Tendonul sau trece printr-
un ~amt de pe fa ta posterioara a corpul ui
radiusului, medial de tendonul lung
abductor al policelui.
Insertia se face pe fata posterioara
a bazei falangei proximale a policelui.
Vascularizatie , - a. interosoasa
posterioara.
Inervatie - n radial (r. posterioara). MU~CHII POSTERIORI PROFUNZI
Actiune - este extensor al falangei AI ANTEBRA TULUI
proximale a policelui, abductor ~i '
accesor abductor al mainii.
. . . . . . . . . . . . . . . . (m. extensor pollicis longus) are originea de partea

posterioara a corpului ulnei ~i pe membrana interosoasa a antebratului. Tendonul sau este invelit
intr-o teaca sinoviala proprie. El trece printr-un compartiment al retinacului extensorilor ~i
coboara intr-un ~ant de pe fata posterioara a epifizei distale a radiusului, medial de tuberculul mm.
extensori. Tendonul formeaza latura mediala a fosei radiale. lnsertia se face pe partea posterioara
a falangei distale a policelui.
54 Anatomia func{ionalii a membre/or
Vascularizatie - din a. interosoasa posterioara.

Inervatie - n. radial (r,posterioara).
Acpune - este extensor ~i abductor al policelui.
a(m. extensor indicis) cu originea pe partea mediala a fetei

posterioare a corpului ulnei ~i pe membrana interosoasa a antebratului. Tendonul sau trece ~i el
In ~antul eel mai medial al epifizei distale a radiusului (pe fata ei posterioara) ~i se une~te cu
tendonul destinat indexului al m. extensor al degetlor, avand o teaca sinoviala comuna. Jrnpreuna
cu tendonu] extensorului degetlor se insera pe falanga a II-a ~i a III-a, particpand la forrnarea
aponevrozei dorsa]e a indexului.
Vascularizatie - rr. din a. interosoasa posterioara.
Inervatie - n. radial (r posterioara).
Actiune - extensor al indexului ~i accesor al mainii.
M u~chi i mai ni i
Mana de~i este eel mai mic segment al membrului ~uperior, are o structura anatornica complexa,
deoarece lndepline~te multiple functii. Prin trecerea la stapunea bipeda, mana devine la om
principalul instrument al muncii, dezvol tandu-se ca organ de prehensiune ~i al tactului. Dezvoltarea,
cu pregnanta a simtului tactil la nivelul mainii, nu este intamplatoare, deoarece tactul serve~te
la actul prehensiunii ~i al explorarii medilui. Mobi]itatea crescuta a main ii ~i a degetor, dintre care
policele a devenit opozabil, se datore~te unui numar mare de mu~chi proprii sau intrinseci, dar
amplitudinea mi~carilor policelui se datoresc razei laterale a mainii, alcatuita din falangele
policelui, metacarpianul I, oasele trapez ~i scafoid, realizandu-se a~a-numita "coloanii a policelul'
(Destot). Functia mainii este lnsa dependenta ~i de grupele musculare ale antebratului. Mu~chii
mainii se Impart In doua grupe: mm. intrinsecisau proprii ai rnainii ~i mm. extrinseci, reprezentati
de tendoanele mm. lungi, care vin de la nivelul antebratului, dar care funqional desrvesc mana
~i degetele. Mm. intrinseci sau proprii ai mainii sunt mm. scurti ~i se pot irnparti in trei grupe: mm.
eminenfei tenaresauai policelui, mm. degetului mic sau mm. eminen,tei hipotenare~i mm. regiunii
p;J/m.:1re mijlocii.
lla<ww ymjpepter tenare) formeaza un relief muscular In regiunea palmara

laterala, regiune denumita ~i eminenta tenara (eminentia thenaris). Ei mai poarta denumirea de
mm. tenari ~i sunt cuprin~i intr-o loja formata de fascia palmara tenara (fascia tenara), denumita
loja tenara. In loja tenara mm. sunt a~ezati in doua planuri, superficial ~i profund.
Mu~chiLplanuluisllj2erfld.11] sunt - mm. scurt ;1dductor al policelui ~i mm. scurt flexor al

pofjcelui.
~.iLplanlllui-JJLollmd sunt - m. opozant al policelui ~i m. adductor al police/ui.
Loja tenara com uni ca cu 1/3 inferioara a fetei anterioare a antebratului prin intermediul tecii
sinoviale digitocarpiene, care invele~te mu~chiul lung flexor a] policelui. A~a se pot propaga in
ambele sensuri diferitele colectii purulente.
Mu~chH superf7ciali - au originea principala pe retinaculul flexorilor ~i insertia pe falanga

proximala. Ei sunt inervap de /1. median, fasciculul profund al mu~chiului scurt flexor al policelui
prime~te o ramura din n. ulnar.
. . (m. adductor pollicis brevis). Originea sa este pe
retinaculul flexorilor, pe tuberculul trapezului ~i navicularului ~i pe tendonul m. lung aductor
Mu~chji membru/ui superior 55
l/G. TRANSVERS
M. ABDUCTOR SCURT AL CARPULU/

M. FLEXOR SUPERFICIAL AL
M. FLEXOR SCURT DEGETELOR (TENDOANE}
AL POLICELUL M. ABDUCTOR AL
M. FLEXOR LUNG AL , -- DEGETULUI MIC
POllCELU/ (TENDON) MM. LUMBR/CALI II-IV
M. FLEXOR SUPERFICIAL Al
- DEGETE'LOR (TENDON)
M .. LUMBR/CAL I B/FURCATfA
TEND/NOAsA.
CAPETELE OBL/C W
TRANSVERS ALE M.
ADDUCTOR AL POLICELUI
,,.- FIBRE
L/G.
j INELARE
VAGINAL -- .. l.... FIBRE

INCRUCI~A TE - ". l/G. VAGINAL
iNCRUCl~ARE TEND/NOA.SA M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

(TENDON)
MUSCHII MAINII
-VEDERE PALMARA-
al policelui. El reprezinta mu~chiul eel mai superficial al lojei tenare ~i este irigat de ramul palmar
superficial din din a. radiala. Insertia este pe fata laterala a bazei falange proximale a policelui.
Inconstant, poate trimite o lama tendinoasa de insertie: tendonul m. scurt extensor al policelui.
Vascularizatie - din a. radialii prin ramul palmar superficial.
Inervatie - n. median (C5-Tl).
Acpune - abductor al policelui.
II (m. t1exor policis brevis) este situat medial de m. scurt

abductor al policelui. El are doua capete de origine - capul superficial (caput superficiale) pe
retinaculul flexorilor ~i pe tuberculul trapezu1ui, iar Cltpul profund (caput_ profundus) pe fata
anterioara nearticulara a trapezului, pe fata anterioara a capului osului mare ~i pe teaca fibroasa
a m. flexor radial al carpului. Tendonul m. flexor lung al policelui, invelit in teaca sa sinoviala,
trece prin cele doua capete de origine ale rn. scurt flexor al policelui.
Insertia se face prin capul superficial, pe marginea laterala a bazei falangei proximale a
policelui ~i prin eel profund, pe marginea mediala a bazei aceleia~i falange.
Vascularizatia - rr. din a. radialif.
'
'
M. FLEXOR LUNG AL TENDONUL M. FLEXOR

POLICELUI (TENDON1 SUPE"'RFICIAL Al DEGETELOR
i I
VAGINA SINOVIALA
COMUNA A MM.
VAGINA SINOVIAL4 A FL EXOR!
TENDONULU/ FLEXORULUJ LUNG

AL POL!CELU!
VAGINELE SINOV/ALE ALE

TENDOANELOR DEGETELOR MAINJI
TENDOANELE MM. FLEXORI Al DEGETELOR SI TECILE LOR SINOVIALE

Inervatia - n. median pentru capul superficial, iar pentru capul profund n. ulnar.
Exista uneori aici o anastomoza intre n. median ~i n. ulnar.
Actiune - este rotator al metacarpianului I in jurul axului sau longitudinal ~i 11 ndeplaseaza
anterior ~i medial.
Mu~chii prolunzise fixeaza cu un capat pe carp~i metacarp, reprezentand originea lor principala,
iar In celalalt capat fie pe metacarpianul I sau pe falanga proximala a policelui. Ei sunt in numar
de doi ~i prirnesc rr. nervoase, unul din n. median ~i ceJalalt din n. ulnar.
.t --- ------- - -- (m. opponens pollicis). Este situat situat sub m. scurt abductor
al policelui. Originea sa este pe retinaculul flexorilor ~i pe tuberculul trapezului, iar inseqia se
face pe fata latera1a a fetei palmare a metacarpianului I.
Vascularizatie - rr. din a. radialii.
'
Inervatie - n. median.
'
Actiune - el face flexia ~i rotatia mediala a metacarpianului I. Se pare ca el intervine chiar
in abductia policelui, in care joaca un rol stabilizator. Aqiunile combinate cu ale mm. scurt
abductor al policelui realizeaza rnic~orarea de "opozitie", adica plasarea anterioara a policelui
pe fetele palmare a celorlalte degete.
----- - __ ___ ,,,,..._,., .. _., (m. adductor pollicis) are o forma triunghiulara, ocupa
~----- ..... ..,
primul spatiu interosos ~i este eel mai profund mu~chi al erninetei tenare. Are douii capete de
Mu~chH membrului superior 57
TENDONUL M. EXTt~SOR
EXPANS/UNE TENDINOASA A M.
AL DEGETELOR EXTENSOR AL DEGETELOR

,,- RETINACULE TENDINOASE
M. INTEllOSOS DORSAL
M. LUMBRICAL
PROFUND AL DEGETELOR
TENDONUL M. FLEXOR SUPERFICIAL

AL DEGETELOR
APARATUL LIGAMENTAR AL DEGETELOR

origine: oblic ~i transvers. Capul obHc(caput obliqum) are originea pe fata anterioara, rugoasa,
nearticulara a trapezoidului, pe fata anterioara a corpului osului mare ~i baza metacarpienelor
II-III. Capul transvers (caput transversum) are originea pe fata palmara a bazei metacarpianului
al III-lea. Inconstant poate avea originea ~i pe aponevroza de inseqie a mm. interoso~i palmari II-
III. Mu~chiul are traiect oblic ~i este perforat in sens dorso-palmar de a. radiala. Insertia se face
pe fata mediala a bazei falangei proximale a policelui.
Vascularizatie - rr. din a. radiala.
Inervatia - r. din n. ulnar care insote~te r. profunda a a. ulnare.
Actiune - adductor al policelui.
(m. eminetei hipotenare) formeaza un alt relief muscular in regiunea

palmara mediala, deumita emineta hipotenara (eminentia hypotenaris). De acea ei se mai numesc
~i mm. hipotenari. Loja hipotenara, care contJne mm. degetului mic, comunica ~i ea cu antebra{ul
tot in lungul unei teci sinoviale digitocarpiene care invele~te tendonul flexorului destinat degetului
mic. Sub m. palmar scurt, care este situat suprafascial, sunt dispu~i in doua planuri, superficial
~i profund mm. eminetei hipotenare. Mm. planului superficial sunt m. abductor al degetului mic
(medial) ~i m. scurt flexor al degetului mic (lateral). Mm planului profund au ca reprezentant m.
opozant al degetului mic. Toti sunt inervati de n. ulnar
(m. palmaris brevis) este un mu~chi pielos, rudimentar, subcutanat.

- . . . ._---~r.. - -
Are originea pe aponevroza palmara ~i retinaculul flexorilor, iar insertia pe fata rofunda a
derrnului regiunii hipotenare.
Vascularizatie - rr. din a. ulmmI
lnervatie - n. ulnar
'
Actiune - el este un mu~chi rudimentar, involuntar, care produce prin contraqie cutele
transversale ale pielii regiunii palmare mediale.
(m. abductor digiti minimi) este situat in partea mediala a

erninentei hipotenare. Are originea pe fata anterioara, convexa, a pisiformului, pe tendonul m.
flex or ulnar al carpului. Insertia este pe fa ta mediala a bazei proximale a degetului mic, putand
uneori sa trimita o expansiune pe aponevroza dorsala a degetului mic.
Vascularizatie - rr. din a. ulnarii.
'
------------------
58 Anatomia funcUonalii a membrelor
'
Inervatie - n. ulnar (ramura profunda)
Aqiune - abductor al degetului mic
'" - .(m. flexor digiti minimi brevis) este situat lateral de m.

abductor al degetului mic ~i are originea pe retinaculul flexorilor ~i pe carligul osului hamatum.
Lateral de mu~chi trece manunchiul vasculonervos ulnar. Insertia este pe fata mediala a bazei
falangei proximale a degetului mic.
Vascularizatie - rr. din a. ulnarii
'
Inervatie - n. ulnar
'
Aqiune - flexor al falangei proximale a degetului mic.
11t(m. opponens digiti minimi) este situat profund. Originea

sa este pe retinaculul flexorilor ~i pe carligul osului hamatum. Insertia este pe fata mediala a
metacarpianului V.
Vascularizatia - rr. din a. ulnarii
'
Inervatie - n. ulnar (ramura profunda)
Acpune - trage anterior ~i lateral metaqcarpianul V
Mu~chii regiunii palmare mijlocii (mm. lombricali ~i interoso~i)
In regiunea palmara mijlocie, sub aponevroza palamra (numita ~i '"loja palmara mijlocie") se
gasesc mm. lombricali ~i interoso~i. De asemenea prin aceasta regiune tree spre degetele II - V
tendoanele mm. flexori superficiali ~i profunzi ai degetelor. Ace~ti mu~chi sunt dispu~i in doua
planuri - superficial (mm. lombricali) ~i prolund (mm. interoso~i).
(mm. lumbricales) acopera spatiile interosoase ~i mm. interoso~i; ei sunt 1n
numar de patru, dintre care doi Jaterali ~i ceilalti doi mediali. Cei laterali (lombricalii I ~i II) au
originea pe fata laterala a tendoanelor flexorului profund al indexului ~i mediusului, iar ceilalti
doi lombricali mediali (Ill ~i IV) se fixeaza superior astfel: al III- lea lombrical se insera pe fata
mediala a tendonului mediusului ~i pe fata laterala a tendonului inelarului; al IV-lea lombrical
se insera pe fata mediala a tendonului inelarului ~i pe cea laterala a tendonului degetului V. Mm.
lombricali sunt situati inapoia tendoanelor flexorilor degetelor ~i a arcului arterial palmar
superficial, fiind 1n raport cu ramurile nervilor medjan ~i ulna1: Mu~chii lombricali I ~i II acopera
m.scurtadductor al policelui. Tendoanele lombricalilor ajungin raport cu fa ta lateralaa articulatilor
metacarpofalangiene II - V ~i se insera pe tendoanele m. extensor al degetelor ~i apoi pe
aponevroza dorsala a degetelor II - V.
Vascularizatie - rr. din a. radjalii ~i ulnara.
Inervatie - n. median pentru cei doi lombricali ~i n. ulnarpentru cei doi lombricali mediali
Aqiune - ei sunt extensori ai ultimelor doua falange ~i flexori ai primei falange
- ( m u s c u l i interossei) se gasesc in spapile interosoase ~i sunt trei palmari

~i patru dorsali.
mMmm. interossei palmares) sunt mm. scurti, care ocupa spatiile

interosoase II- IV- V. Au originea pe fa ta metacarpianului care prive~te spre axul mainii (exceptie
face interososul spatiului III care trece prin acest ax). Primul interosos palmar are originea pe
fata mediala a metacarpianului II, al II-lea interosos palmar are originea pe fata laterala a
metacarpianului IV, iar alllI-lea interosos palmar pe fata laterala a metacarpianului al V-lea.
Fiecare interosos palmar are cate un tendon scurt de insertie care, dupa ce se une~te cu o prelungire
Mu$chjj membruJuj superior 59
fibroasa a lombricalilor, se insera pe tendonul corespunzator al m. extensor al degetelor. Primul

interosos palmar 1~i poate uni uneori tendonul cu eel al capului oblic al m. adductor al policelui.
Ei sunt separati de mm. lombricali prin Jjgamentul metaca1pjan transvers~i acopera mm. interoso~i
dorsali.
Vascularizatie - rr. din a. radiaJa ~i ulnarii.
Inervatie - n. ulnar
Actiune - sunt flexori ai falangelor proximale ~i extensori ai ultimelor doua ~i adductori ai
degetelor
JI (mm. interossei dorsalis) ocupa cea mai mare parte a spafiului

interosos. Ei sunt bipenati, datorita originii pe ambele metacarpiene, care delimiteaza spatiul
respectiv. Mm. interoso~i dorsali ocupa intreg spatiul interosos. Ei au originea mai putemica, pe
acea fata a metacarpianului care nu prive~te spre axul mainii. Corpul muscular se termina cu un
tendon care, prin doua lame tendinoase, se insera, una pe baza falangei proximale ~i al ta pe
tendoanele m. extensor al degetelor. Deci primul interosos dorsal se insera pe index, al doilea ~i
al treilea pe medius, iar al patrulea pe inelar. Mediusul are doi interoso~i dorsali ~i nici unul palmar.
Ei sunt perforati de aa. pe1forante, iar primul interosos dorsal de a. radialii. Posterior de ei se afla
aa. metacarpiene dorsale.
Vascularizatie - rr. din a. radialii (aa. metacarpiene dorsale)
Inervatia - n. ulnar
'
Actiune - flexori ai falangelor proximale ~i extensori ai falangelor II - III; abductori ai
degetelor
M. EXTENSOR AL DEGETULU/ M. EXTENSOR AL DEGETELOR

MIC (TENDON} M. EXTENSOR AL INDEXULUI
M.
AL CARPULUI VAGINA TENDOANELOR MM. EXTENSOR AL
(TENDON} DEGETELOR ~I EXTENSOR AL INDEXULUI
TENDOANELOR MM. EXTENSOR/

RADIAL/ Al CARPULU/
LUNG ~I EXTENSOR SCURT Al POLICELUI

Al DEGETULUI MIC
VAGINA TENDONULU! M. EXTENSOR
LUNG AL POLICELU!
TENDOANELE MM. EXTENSOR! ~I TECILE LOR SINOVIALE

'
Vascularizatia membrului superior
Artera axilara
(a. axilaris)
Estedelimitatade doua planuri conventionale. unul superior care trece prin margineaanter1oara
a claviculei ~i altul inferior, prin marginea inferioara a tendonului mu~chiului pectoral mare.
Reprezinta o continuare a subclaviei ~i se continua la randul ei cu artera brahiala. Linia de
proiectie a arterei une~te procesul coracoid cu varful axilei. Formeaza impreuna cu vena axilara
~i fasciculele plexului brahial, manunchiul vasculo-nervos principal al axilei, fiind situata relativ
in centrul acestei regiuni.
Fata de mu~chiul pectoral mic, de care se apropie, prezinta o poqiune suprapectorala, una
retropectorala ~i alta infrapectorala.
in poqiunea suprapectorala artera vine in raport cu structurile peretelui anterior al axilei:
fascia clavipectorala, portiunea claviculara a mu~chiului pectoral mare, tesutul subcutanat cu
mu~chiul platisma ~i pielea, ca ~i cu manunchiul vasculo-nervos al acestui perete, reprezentat de
artera toraco-acromiaia, vena cefalica ~i ansa nervilor pectorali (medial ~i lateral).
Imediat posterior de artera se afla fasciculul medial ~i nervul toracic lung, iar mai la distanta
primul spatiu intercostal, cu primele doua digitatii ale mu~chiului dintat anterior.
Lateral se afla fasciculul lateral ~i posterior al plexului brahial, iar medial vine 1n raport cu vena
axilara, care ceva mai sus se a~eaza pe fata anterioara a arterei axilare.
Artera ~i vena axilara sunt !nvelite in teaca axilara, continuare a lamei prevertebrale a fasciei
cervicale.
in porpunea retropectorala artera are '.in imediata ei vecinatate cele trei fascicule ale plexului
brahial, care o separa de formatiunile situate mai la distanta.
Anterior vine 1n raport cu peretele anterior al axilei, reprezentat aici de cei doi mu~chi pectorali
(mare ~i mic).
Posterior, fasciculul posterior mediaza raportul cu mu~chiul subscapular.
Medial, fasciculul medial se interpune intre artera ~i vena axilara, iar lateral, fasciculul lateral
desparte artera de mu~chiul coracobrahial (considerat mu~chi satelit al arterei).
In portiunea infrapectorala, artera este !nconjurata de nervii principali ai plexului brahial;
anterior, artera vine in raport cu partea inferioara a mu~chiului pectoral mare, prin intermediul
Vascularizafia membrului superior 61
A.
INTERNA
A. TORACOACROMIALA
RETEA UA SCAPULA RA
A. CIRCUMFLEXA
A. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTER/DARA
A. C/RCUMFLEXA A SCAPULEI
HUMERALA ANTER/OAR
A. TORACODORSALA
A.
BRAH/ALA --~---1~
A.
A. COLATERALA
- - - ULNARA SUPERIOARA
A.
A. COLATERALA
ULNARA /NFERIOARA
ARTERELE AXILARA ~I BRAHIALA

radacinii mediale a nervului median.
Posterior, nervul radial ~i axilaro despart de mu~chii subscapular, rotund mare ~i marele dorsal.
Lateral, intre artera ~i mu~chiul coracobrahial se interpune radacina laterala a nervului median
~i nervul musculocutan.
Medial, 'intre artera ~i vena axilara se afla nervul cutanat antebrahial medial, situat mai
superficial ~i nervul ulnar, situat mai profund.
in regiunea suprapectorala iau na~tere urmatoarele ramuri:
1.Ramuzi subsc~mH}a+e (rami subscapulares), reprezentate de cateva ramuri, care coboara
pe fata anterioara a mu~chiului subscapular impreuna cu nervii omonimi.
2._.b.J:5era t9J:ack3 ~lWtemii (a. toracica suprema) vascularizeaza partea superioara a peretelui
medial al axilei, reprezentat de primele doua spatii intercostale cu mu~chii intercostali, digitapile
mu~chiului dintat anterior ~i mu~chiul subclavicular.
Din artera toracidi suprema se poate desprinde ~i o ramura superficiala, care patrunde intre
cei doi mu~chi pectorali (mare ~i mic), irigandu-i. Uneori, artera toracica suprema poate perfora
mu~chiul pectoral mare pentru a iriga regiunea mamara, fiind din aceasta cauza mai voluminoasa
la femeie.
In regiunea retropectorala se desprind:
3. }.rte;a t9pcg;aqqwj.a.Ul (a. thoracoacromialis) ia na~tere pe fata anterioara a arterei
axilare sub marginea superioara a m~chiuJui pectoral mic ~i dupa ce perforeaza fascia clavipectorala
se 1mparte 1n patru ramuri:
- ramura acromialii (ramus acromialis) trece pe sub insertia claviculara a mu~chiu1ui deltoid
de-a lungul claviculei, ajungand la acromion, undeperforeaza mu~chiul deltoid~i se anastomozeaza

cu ramuri din artera suprascapulara pentru a forma refeaua acromiaJa;
- ramura clavkulara (ramus clavicularis) este o ramura subtire, care ajunge la clavicula ~i
mu~chiul subclavicular;
- ramura deltoidiana (ramus deltokleus) coboara anterior in spatiuJ deltopectoral, acoperita
de vena cefalica ~i trunchiurile limfatice; iriga mu~chii deltoid ~i pectoral mare ~i se anastomozeaza
cu arterele circumflexe humerale, ramuri din artera axilara.
- ramurile pectorale (rami pectorales) se distribuie i'mpreuna cu nervii pectorali (medial ~i
lateral) peretelui anterior al axilei, reprezentat de mu~chii pectorali (mare ~i mic); suplimentar
vascularizeaza mu~chiul subclavicular, glanda mamara ~i articulatia stemoclaviculara.
4. _1rt,ga tora~ia latei;alii (a. thoracica Jateralis) ia na~tere pe fata mediala a arterei axilare,
lateral de inserpa pe coracoida a mu~chiului pectoral mic, coborand apoi pe peretele medial al
axilei, posterior de mu~chiul pectoral mic. Vascularizeaza mu~chiul dintat anterior ~i m~chii
pectorali. Impreuna cu nervul toracic lung, situat posterior de artera, formeaza manunchiul
vasculo-nervos al peretelui medial al axilei.
La femeie furnizeaza ramuri mamare Jaterale (rami mamari lateralis) destinate glandei
mamare.
Artera toracica laterala se anastomozeaza cu primele artere intercostale anterioare, cu artera
toracica intema ~i cu artera toracoacromiala.
in regiunea infrapectorala, din artera axilara iau na~tere:
5. &i;sa:a J]h~caiwla (a. subscapularis), cea mai voluminoasa ramura din artera axilara,
apare intre marginea laterala a scapulei ~i capul lung al mu~chiului triceps. Dupa un traiect scurt
se bifurca In:
- artera circumflexa a scapulei (a. ckcumflexa scapulae), care se angajeaza prin spatiul
birondo-tricipital spre fosa infraspinoasa, unde dupa ce da ramuri musculare pentru mu~chii care
delimiteaza spatiul, se anastomozeaza cu artera suprascapulara, completand arcul arterial
perisca pular.
- artera toracodorsa/a (a. thoracodorsa/is) continua directia arterei subscapulare, mergand
impreuna cu nervul omonim, situat anterior de artera, pe marginea laterala a mu~chiului marele
dorsal ~i apoi pe mu~chiul rotund mare, pe care ii vascularizeaza.
6. ~.tera ,cirs;umflexa bJJweraJiii ai;.V54riQa~ (a. circumtlexa humeli anterio1), mai mica ~i
subtire, are originea sub mu~chiul marele dorsal, la nivelul colului chirurgical al humerusului.
Are traiect orizontal sub mu~chiul coracobrahial ~i biceps (capul scurt), iar la nivelul ~antului
intertubercular da ramuri articulare, care urea in ~antul intertubercular ~i se distribuie articulatiei
umarului. Se anastomozeaza cu artera circumflexa humerala posterioara.
7. ~ircumtJ~ail hu~i-arn posteriqarf!_ (a. circumflexa humeri poste1ior) ia na~tere
la acela~i nivel cu precedenta, dar este mai voluminoasa. Trece 1mpreuna cu nervul axilar prin
spatiul humero-birondo-tricipital. Ajunge posterior de articulatia umarului ~i sub mu~chiul
deltoid se ramifica, anastomozandu-se cu artera circumflexa humerala anterioara, artera
suprascapulara, artera toracoacromiala ~i artera brahiaia profunda.
Cercurile arteriale periscapulare

Injurul articulatiei umarului ~i a scapulei se formeaza retele anastomotice, de mare importanta
in chirurgie. Leziuni, obstruqii arteriale sau ligaturi intre anastomozele a doua teritorii diferite
nu perturba circulatia arteriala din sectorul respectiv, deoarece in aceasta situatie, asistam la
derivatia sangelui pe calea ramurilor colaterale.
Daca lnsa circulatia este blocata in amonte sau aval de originea colateralelor anastomozate,
regiunea respectiva poate fi compromisa.
Vascularjzafia membruJuj superior 63
Cele mai importante anastomoze i'n jurul articulatiei umarului ~i a scapulei sunt urmatoarele:
- ramura acromja/ii din artera toracoacromiala ~i ramurile ascendente din arterele circumtlexe
humerale, ramuri ale arterei axilare, se anastomozeaza injurul acromionului cuartera suprascapulara,
transversa a gatului ~i cervicala profunda din artera subclavie;
- arterele circumflexe humerale din artera axilara, se anastomozeaza in jurul articulatiei
umarului cu ramuri ascendente din artera brahiala profunda ~i din artera brahiala;
- ramura cla vjcularii din artera toracoacromiala, arterele toracica Jaterala ~i subscapulara
din artera axilara se anastomozeaza in regiunea infraclaviculara cu arterele toracidi interna ~i
intercostaJa suprema, din artera subclavie;
- artera transversii a gatului, din artera subclavie se anastomozeaza in fosa infraspinoasa
cu artera circumflexa a scapulei, din artera axilara;
- artera toracoacromialii, din artera axilara se anastomozeaza inferior de acromion cu artera
suprascapulara din artera subclavie;
- arterele toracicii Jaterala ~i toracoacromialii, din artera axilara se anastomozeaza la
nivelul peretelui toracic cu primele artere intercostale anterioare, din artera subclavie.
Pentru a evidentia rolul acestor anastomoze, se poate lua spre exemp1ificare primul caz de
anastomoze.
Daca in artera subclavie, obstruqia a pare in a val de originea arterelor suprascapulara, trans versa
a gatului ~i cervicala profunda, sangele este deviat prin aceste ramuri ale arterei subclavii spre
arterele toracoacromiala ~i circumflexe humerale ~i prin acestea din urma reajunge i'n artera
axilara ~i apoi mai departe in artera brahiala, restabilindu-se astfel circulatia in teritoriul respectiv.
Artera brahiala
(a. brahialis)
Reprezinta artera principala a bratului. Ea incepe la marginea inferioara a tendonului mu~chiului
pectoral mare, preluhgind artera axilara ~i se termina la nivelul plicii cotului, unde la circa 1-2
cm distal de ea, se bifurca 'in artera radiala ~i artera ulnara.
Artera brahiala se proiecteaza pe linia ce une~te varful axilei cu jumatatea plicii cotului.
in partea proximala a bratului, artera coboara superficial pe fa ta mediala a acestuia, strabatand
un spatiu delimitat posterior de septul intermuscular medial ce o separa de capul media] al
mu~chi ul ui triceps, la teraJ de mu~chii coracobrah ia 1, biceps brahial ~i brah ial; anterior de margin ea
mediala a mu~chilor coracobrahial ~i biceps brahial; medial de aponevroza brahiala.
Artera, doua vene satelite ~i nervul median formeaza manunchiul vasculo-nervos al bratului.
Nervul median incruci~eaza artera dinspre lateral spre medial, trecand anterior, dar in varianta
numita artera brahialii superfldalii (a. brahialis superficialis) se afla situata anterior de nerv.
Medial de artera, in partea superioara a bratului se afla nervii cutanat brahial medial, cutanat
antebrahial medial ~i ulnar.
In partea distaJa a bratului, artera este situata mai profund, fiind a~ezata pe mu~chiul brahial,
dupa care patrunde in ~antul bicipital medial, unde nervul medial se departeaza treptat de artera,
patrunzand intre cele doua capete de origine ale mu~chiului rotund pronator.
Din artera brahiala se desprind urmatoarele ramuri:
1. Artera brahiaHi profunda (a. profunda brachjj)este cea mai voluminoasa ramura din artera
brahiala, avand originea la nivelul marginii inferioare a mu~chiului rotund mare; se distribuie lojei
posterioare a bratului, pe care o strabate trecfmd prin ~antul nervului radial, lnsotita de nervu1
omonim ~i doua vene satelite, intre capul medial ~i lateral al mu~chiului triceps, acoperita de lunga
porpune a mu~chiului triceps.
Pe parcursuJ traiectului sau, din artera brahiaia profunda se desprind:
64 Ana tomia funcponalii a membrelor
A. TORACOACROMIALA: CLAV!CULA
R. ACROMIALA ----r--.......
M. SUBCLA V!CULAR
R. DEL TO/DIANA: , ,
RR. MARE
SUBSCAPULAR
M. TORA CO DORSALA
ROTUND
M. CORACOBRAHIAL
M. BICEPS M. DORSAL
..... ,
BRAH/Al "',, MARE
' N. ULNAR
.... A. BRAH/ALA PROFUNDA
, .....M. TRICEPS BRAH/AL
(CAPUL LUNG)
' A. BRAH/ALA
' A. COLATERALA
ULNARA SUPERIOARA
SEPTUL INTERMUSCULAR
MEDIAL
A. COLA TERALA
ULNARA INFERIOARA
APONEVROZA EPICONDILUL MEDIAL

BICIPITALA-
M. BRAHIORADIAL
PRONATOR
MANUNCHIUL VASCULO-NERVOS ANTERIOR AL BRATULUI

'
a) arterele nutritive ale humerusului (a. nutriciae humeri) destinate diafizei humerusului;
sunt de obicei doua ~i se desprind din artera brahiala profunda in apropierea originii sale;
b) ramura deltoidianii (ramus deltojdeus) cu direqie oblica supero-laterala, trece prin
insertiile mu~chilor coracobrahial ~i deltoid, anastomozandu-se cu arterele circumflexe;
c) artera colateralii medie (a. co!Jaterajjs media) se indreapta inferior spre cot ~i se
anastomozeaza cu artera interosoasa recurenta din artera interosoasa posterioara;
d) artera colateralii radialii (a. co!Jateralis radia/js) este ramura
terminaHl a arterei brahiale pro fun de, perforeaza impreuna cu nervul radial septul intermuscular
lateral al bratului ~i In ~antul bicipital lateral se anastomozeaza cu artera recurenta radiala, din
artera radiala.
2. Artera colaterala ulnara superioara (a. col!ateralis ulnaris superior) are originea imediat
in apropierea arterei brahiale profunde ~i la circa 4-5 cm patrunde lmpreuna cu nervul ulnar prin
septul intermuscular medial al bratului in loja posterioara ~i in final ajunge In ~anful nervului ulnar,
Vasculariza{ia membrului superior 65
unde se anastomozeaza cu artera recurenta ulnara posterioara.

3.Artera colaterala ulnara inferioara (a. co/Jateralis u/muis infe1ior) se desprinde din
artera brahiala deasupra epicondilului medial ~i coboara anterior de septul intermuscular medial
al bratului. Dupa un scurt traiect se 1mparte intr-o ramura care vascularizeaza mu~chiul brahial
~i o ramura care coboara spre originea mu~chiului pronator rotund, pe care ii iriga, in final
anastomozandu-se cu artera recurenta ulnara anterioara.
Artera radiala
(a. radialis)
Incepe la bifurcatia arterei brahiale ~i se termina in arcul palmar profund.
In fosa cubitala ia na~tere la nivelul tendonului mu~chiului biceps brahial, continuand direqia
arterei brahiaJe.
Linia de proieqie a arterei radiale une~te un punct aflat la jumatatea plicii cotului cu un punct
situat lajumatatea distantei dintre tendonul mu~chiului flexor radial al carpului ~i procesul stiloid
al radiusului.
Coboara 'impreuna cu ramura superficiala a nervului radial, situata lateral fata de artera, in
interstitiul dintre mu~chiul brahioradial (considerat formatiune satelita a arterei) situat in partea
laterala ~i mu~chiul pronator rotund, in treimea superioara a antebratului ~i flexor radial al
carpului In 2/3 inferioare, situati in partea mediala. Acopera la randul ei in sens proximo-distal,
tendonul mu~chiului biceps brahial, mu~chiul supinator, inseqia mu~chiului rotund pronator,
originea radiala a mu~chiului flexor superficial al degetelor, mu~chiul flexor lung al policelui ~i
mu~chiul patrat pronator.
In treimea inferioara a antebratului este superficiala, fiind acoperita doar de piele ~i de fascia
antebrahiala, ceea ce face posibila comprimarea digitala a ei intre tendoanele. mu~chiului
brahioradial (situat lateral) ~i flex or radial al carpului (situat medial) ~i a~ezata pe planul mu~chiului
patrat pronator; este "~antul pulsului", loc de elecpe pentru palparea undei pulsatile a arterei
radiale.
Artera ajunge pe fa ta posterioara a carpului, ocolind spre posterior procesul stiJoid al radiusului,
prin tabachera anatomica. La acestnivel,artera radialaesteaplicata pe fata posterioaraascafoidului
~i trapezului, trecand pe sub tendoanele mu~chilor lung abductor ~i scurt extensor al policelui,
situate lateral ~i lung extensor al policelui, situat medial, acoperita de originea venei cefalice ~i
de ramuri senzitive dorsale ale nervului radial.
Patrunde in regiunea palmara profunda, perforand primul spatiu interosos lntre cele doua
origini ale primului mu~chi interosos dorsal ~i se anastomozeaza cu ramura profunda a arterei
ulnare, formand arcul arterial palmar profund. Da na~tere urmatoarelor ramuri:
l .Artera recurenta radiala (a. recures radM/is) se desprinde din artera radiala, imediat sub
bifurcatia arterei brahiale, angajandu-se in ~antul bicipital lateral, printre cele doua ramuri
terminale ale nervului radial, avand lateral mu~chiul brahioradial ~i medial, mu~chiul brahial.
Se dis tri buie mu~ch il or brahioradial, brahial ~i supinator, anastomozandu-se cu artera colaterala
radiala, ramura din artera brahiala profunda.
2.Ramura carpiana palmara (ramus ca1palis palmaris) este o ramura subtire, ce se desprinde
la marginea distala a mu~chiului patrat pronator, merge pe sub tendoanele mu~chilor flexori,
contribuind la formarea retelei carpiene palmare, din care se desprind ramuri pentru articulatia
radio-ca rpiana.
3.Ramura palmara superficiala (ramus palmaris superflcialis) are originea irnediat 1nainte
de intrarea arterei radiale in tabachera anatomica; trece peste retinaculul tlexorilor ~i mu~chii
eminentei tenare, pe care ii vascularizeaza; in final se anastomozeaza cu artera ulnara, completand
arcul palmar superficial.
A. RECURENTA
A. RECURENTA ULNAR A
RAD/ALA
ULNAR A
A. RECURENT;{_
INTEROSOASA --- ...A. JNTEROSOASA
A. RAD/ALA.. ___ COM UNA
A. INTEROSOASA
-------
POSTl:.J?JOARA
A.
PR/NC/PALA A~,~
"- PROFUND
POLICELU/
~~~~.\--------ARCUL PALMAR
SUPERFICIAL
AA. DIG/TALE
PALMARE COMUNE
AA. DIGITAL~
PALMARE PROPRll
ARTERELE ANTEBRA TULUI ~I MAINII
4.Ramura dorsala a carpului (ramus ca1palis dorsalis) ia na~tere la nivelul tabacherei

anatomice, traverseaza fata dorsala a carpului profund de tendoanele mu~chilor extensori,
anastomozandu-se cu o ramura similara din artera ulnara, cat ~i cu arterele interosoasa anterioara
~i posterioara, pentru a forma refeaua dorsa/a a carpului (rete carpi dorsale). Ea vascularizeaza
epifizele distale ale oaselor antebratului ~i articulatiile mainii, iar din convexitatea arcului pleaca
patru artere metacarpiene dorsale (aa. metaca1pales dorsales), a~ezate pe mu~chii interoso~i
dorsali.
Arterele metacarpiene dorsale ale spatiilor II-IV se indreapta spre degete, primind in spatiile
interosoase ramuri anastomotice din arterele metacarpiene palmare. ln continuare, ele tree dorsal
de ligamentul metacarpian ~i se ramifica in dreptul fiecarui spatiu interosos in cate doua artere
digitale dorsale (aa. digitales dorsales) pentru marginile dorsale a doua degete vecine.
Pentru marginea ulnara dorsala a auricularului, artera se desprinde direct din arcul arterial
dorsal.
Artera metacarpiana dorsala pentru primul spatiu se desprinde de obicei din artera radiala sub
forma unui trunchi unic, din care pleadi artera principala a policelui ~i artera radiala a indexului.
5.Artera principala a policelui (a. princeps poj]jcis) se desprinde din artera radiala, dupa
ce aceasta a patruns in primul mu~chi interosos dorsal. Ea se angajeaza anterior de primul
metacarpian, intre mu~chii opozant ~i scurt flexor al policelui ~i la baza falangei proximale a
-~------
Vascularizafia membrului superior 67
AA. DIG/TALE
PALMARE PROPRll
AA. DIG/TALE
ARCUL PALMAR
SUPER F/C IA[;,------+--~~
ARCUL PALMAR~~-;-_:__--,tt?~~~.n._.1-__
PROFUND PR/NC/PALA A
POl!CELU/
PALMARA SUPERF!CIALA
R.
A A. RAD/ALE
A A. ULNAR
A. ULNAR A. RAD!ALA
ARCURI ARTERIALE PALMARE
policelui se divide in doua artere digitale proprii pentru police ~i artera radiala a indexuluI(a.
radialis indicis). Aceasta se distribuie la jumatatea lateraJa a indexului, trimitand ~i o ramura
comunicanta pentru arcul palmar superficial.
Arcul palmar profund (arcus palmaris profundus) reprezinta continuarea arterei radiale in
regiunea palmara mijlocie, unde se anastomozeaza cu ramura profunda a arterei ulnare. Sta
a~ezata impreuna cu ramura profunda a nervului ulnar pe bazele metacarpienelor II-IV ~i pe
mu~chii interoso~i, fiind acoperit de partea oblidi a mu~chiului adductor al policelui, tendoanele
tlexoare ale degetelor ~i mu~chii lombricali.
Din convexitatea arcului palmar profund se desprind trei artere metacarpiene pa/mare
(aa. metaca1palis palmaris) situate peste mu~chii interoso~i palmari ai spatiilor II-IV.
in apropierea originii lor, din arterele metacarpiene pal mare iau na~tere ramuri perforante
(rami perforantes) care traverseaza spatiile interosoase corespunzatoare, anastomozandu-se cu
arterele metacarpiene dorsale.
La nivelul comisurii digitale, arterele metacarpiene palmare se unesc cu arterele digitale
palmare comune, ramuri din arcul arterial palmar superficial.
Artera ulnara
(a. ulnaris)
Este a doua ramura de diviziune a arterei brahiale, mai voluminoasa $i mai profunda la origine,
intinsa de la nivelul colului radiusului pana la pisiform.
Linia de proiectie une~te epicondilul medial al humerusului cu fata laterala a osului pisiform.
in treimea proximala a antebratului, artera l'nsotita de doua vene satelite are o directJe oblica
68 Anatomh1 func{ionalii a membrelor
spre medial, trecand profund de mu~chii epicondilieni mediali, dar anterior de mu~chiul brahial ~i
mu~chiul flexor profund al degetelor.
Inainte de a se angaja sub arcada de origine a mu~chiului flexor superficial al degetelor, artera
incruci~eaza posterior nervul median, separata de acesta prin capul ulnar al mu~chiului rotund
pronator.
Nervul median ramane lateral de artera ulnara ~i la distanta. Artera patrunde apoi in interstitiul
dintre mu~chii flexori superficial ~i profund, apropiindu-se treptat de nervul ulnar, cu care va
forma, 1mpreuna cu doua vene satelite, pachetul vasculo-nervos ulnar. Nervul ulnar este a~ezat
medial de artera ulnara.
In 213 distale, artera coboara anterior de mu~chiul patrat pronator, 1ntre mu~chiul flexor ulnar
al carpului (mu~chiul satelit), situat medial ~i mu~chiul flexor superficial al degetelor, situat
lateral. Anterior se afla fascia antebrahiala ~i piele.
In 1/3 inferioara a antebratului artera devine superficiala, putand fi palpata. in regiunea
palmara, artera trece superficial de retinaculul flexorilor, situata lateral de pisiform ~i de nervul
ulnar.
In aceasta ultima portiune, artera ulnara este invelita 1ntr-un parangiu descris de Guyon, bine
organizat la nivelul carpului; acesta reprezinta o comunicare intre antebrat ~i palma.
Artera ulnara, ajunsa in regiunea palmara, se divide in ramuri pentru cele doua arcuri arteriale
pal mare.
Pe traiectul sau, din artera ulnara se desprind urmatoarele ramuri:
l .Artera recurenta ulnara (a. recurrens ulmffis) este cea mai proximala ramura a arterei
ulnare, uneori avand originea chiar din artera brahiala; in ~antul bicipital medial se divide in doua
ramuri:
a) ramura anterioara (ramus anterior) urea 1ntre mu~chii brahial ~i rotund pronator ~i se
anastomozeaza cu artera colaterala ulnara inferioara din artera brahiala;
b) ramura posterioara ( ramus posterior)merge profund impreuna cu nervul ulnar printre cele
doua capete de origine ale mu~chiului flexor ulnar al carpului; ajunge posterior intre epicondilul
medial ~i olecran, anastomozandu-se cu artera colaterala ulnara superioara.
~2.Artera interosoasa comuna (a. jnterossea communjs) este un trunchi scurt ~i gros, care se
intinde de la tuberozitatea radiala la marginea superioara a membranei interosoase, unde se divide
in doua ramuri:
a)artera interosoasaanterioara (a. interossea anterior)coboara pe fa ta anterioara a membranei
interosoase impreuna cu nervul interosos anterior, situata in interstitiul dintre mu~chii flexor
profund al degetelor (medial) ~i flexor lung al policelui (lateral); in continuare se angajeaza sub
mu~chiul patrat pronator ~i dupa ce perforeaza membrana interosoasa, se termina impreuna cu
artera interosoasa posterioara in reteaua dorsala a carpuiui.
Din artera interosoasa anterioara se desprinde artera nervului median (a. mediana), o ramura
subtire, care lnsote~te nervul median. Este inconstanta.
b) artera interosoasii posterioarii (a. jnterossea posterior) trece intre membrana interosoasa
~i coarda oblidi, patrunzand in loja posterioara a antebratului, lntre mu~chii supinator ~i abductor
lung al policelui.
Coboara 1ntre planul superficial ~i profund al mu~chilor extensori, pe care ii vascularizeaza.
Se termina in reteaua dorsala a carpului.
Din ea se desprinde artera interosoasa recurenta (a. interossea recurens), care urea intre
epicondilul lateral ~i olecran pana sub mu~chiul anconeu, unde se anastomozeaza cu artera
colaterala medie din artera brahiala profunda.
Refeaua articulara a cotului (rete articulare cubiti) este o retea arteriala situata in jurul
articulapei cotului, cu rol in vascularizarea articulatiei ~i mu~chilor periarticulari. Constituie in
Vascularjza{ia membrului superior 69
M. FLEXOR
RADIAL Al ULNA RA
CARPULUJ- - - _
(TENDON) - N. ULNAR
N. MEDIAN- - - _
A. RAD!ALA- - - - - _ AL CARPULU!
PIS/FORM
R.PALMARA A N. MEDIAN
R. PALMARA SUPERFICJALA_ PALMARA PROFUNDA

A A. RAD/ALE A A. ULNAR
M. ABDUCTOR SCUR'I._
AL POLICELU/
-RETINA CUL UL
ARCUL PALMAR~
FLEXORILOR
SUPERFICIAL
AA. DIGITAL
PALMARE COMUNE
M. FLEXOR SCURr - -
Al POLJCEL UI
~Al POL/CEllj-
1
A. A POLICELUJ / /~
1 /,;'
/-'/ ""
TENDOANELE M. ,~ .,,.
FLEXOR SUPERFICIAL
Al DEGETELOR /
/
/
AA. DIGITALE PALMARE_.;::;....-:C..-.::;,.., -

- ....-
/
PROPR/I
/
,.. ""
/ /
,,,.,,.. .,-.2!'4i~f"l"t.l
/ ,.....,:"'~ 11 ..... rv:l.'LI
A. RAD/ALA A.;"" ..-

INDEXULUI
ARTERELE MAINII
-VEDERE VOLARA-
70 Anatomja luncnona/a a membrelor
'
acela~i timp unimportant sistem circulator colateral, permitand prin anastomoze irigatia distal de
un obstacol aparut pe un trunchi arterial principal.
Este formata din doua inele arteriale periepicondiliene, unite intre ele prin ramuri orizontale
posterioare.
Inelul periepicondilian medial se formeaza prin anastomozele dintre artera colateraHi ulnara
inferioara ~i ramura anterioara din artera recurenta ulnara, lmpreuna cu artera colaterala ulnara
superioara ~i ramura posterioara din artera recurenta u1nara.
in jurul epicondilului lateral se unesc anterior artera colaterala radiala cu artera recurenta
radiala, iar posterior artera colaterala medie cu artera recurenta interosoasa.
Artera colaterala ulnara inferioara, impreuna cu artera interosoasa recurenta ~i artera colaterala
medie contribuie la formarea unui arc arterial orizontal, situat deasupra fosei olecraniene, care
une~te cele doua cercuri arteriale periepicondiliene.
3. Ramura carpiana palmara (ramus carpalis palmaris) se desprinde la nivelul marginii
distale a mu~chiului patrat pronator, trece pe sub tendoanele mu~chiului flexor profund al
degetelor, apoi se anastomozeaza cu ramura omonima din artera radiala pentru a forma arcul
arterial carpian palmar.
4. Ramura carpiana dorsala (ramus carpalis dorsalis) ia na~tere deasupra pisiformului,
ocole~te dorsal, trecand sub tendonul mu~chiului flexor ulnar al carpului, apoi sub tendoanele
mu~chilor extensori ~i se anastomozeaza cu ramura carpiana dorsala din artera radiala, cornpletand
reteaua dorsala arteriala a carpului.
5. Ramura palmara profunda (ram us palman:s profundus) este una din rarnurile terminale
ale arterei ulnare.
La origine, distal de pisiform, este subtire, patrunde In interstitiul dintre mu~chii adductor ~i
scurt flexor al degetului mic, apoi prin originea mu~chiului opozant ajunge in planuJ retrotendinos
al regiunii palmare, fiind acoperita de tendoanele mu~chilor flexori, unde se anastomozeaza cu
artera radiala, formand arcada palrnara profunda. Este inso{ita de ramura profunda a nervului
ulnar, care se afla profund, lntre arcul arterial ~i planul osos.
6. Arcul palmar superficial (arcus palmaris super!Jciahs) este reprezentat de segmentul
terminal al arterei ulnare. Acesta coboara superficial de retinaculul tlexorilor ~i la nivelul
carligului osului cu carlig l'~i schimba direqia spre lateral, traversand regiunea palmara lntr-un
plan situat superficial de tendoanele mu~chilor flexori ai degetelor ~i ramificatiile nervului
median, fiind acoperit de mu~chiul palmar scurt ~i aponevroza palmara mijlocie.
in 113 din cazuri, arcul superficial este format numai de artera ulnara, In alta treime arcul este
completat lateral de ramura palmara superficiala a arterei radiale, iar In alta treirne exista diferite
variante.
in oricare situatie, artera ulnara reprezinta principala sursa vasculara a arcului.
Din convexitatea arcului palmar superficial se desprind artere digHale palmare comune (aa.
digilales palmares communes), care merg distal peste mu~chii lombricali corespunzatori ~i dupa
ce se unesc cu arterele rnetacarpiene palmare din arcul profund ~i primesc arterele perforante
distale din arterele metacarpiene dorsale, se divid in regiunea cornisurala a degetelor in cate o
pereche de artere djgHale palmare proprH (aa. digjtaJes palmares propdae) pentru jumatatile
adiacente ale ultimelor patru degete.
Artera digitala palmara pentru jumatatea mediala a degetului mic se desprinde direct din
arcada.
Fiecare artera digitala palrnara proprie formeaza un pachet colateral vasculo-nervos cu ramurile
omonime din nervii median ~i ulnar.
Arterele se anastomozeaza lntre ele Ia nivelul varfului degetului ~i i'n regiunea articulatiilor
interfalangiene. Ele dau ramuri dorsale, care se anastomozeaza cu arterele digitale dorsale
Vascularizapa membrului superior 71
proximal, iar distal vascularizeaza falanga mijlocie ~i distala, inclusiv matricea ungheala.
Arterele digitale palmare proprii reprezinta principala sursa vasculara a degetelor.
Venele membrului superior

Sangele venos al membrului superior se 1ntoarce spre inima pe calea a doua sisteme venoase:
-venele superficiale, situate subcutanat~
-venele profunde, care 1nsotesc , de obicei dite doua, arterele omonime;
Intre cele doua sisteme venoase exista anastomoze multiple ~i de mare importanta practica.
I~i au originea la nivelul fetei dorsale a rnainii, pornind din reteaua dorsala venoasa a mainii.
Aceasta re tea colecteaza sangele din venele digi tale dorsale, care se continua cu venele metacarpiene
dorsale ~i care, prin anastomoza formeaza reieaua dorsala a mainii. Din partea laterala a acestei
retele porne~te vena cefalica, iar din partea rnediala, vena bazilica.
Sangele venos de la nivelul fetei palmare a mainii este drenat intr-o retea de vene digitale
pal mare, care sunt anastomozate prin venele intercarpiene, cu venele digitale dorsale. In regiunile
tenara ~i hipotenara se gase~te cate un plex venos superficial, care dreneaza In reteaua posterioara
a mainii ~i in venele superficiale ale antebratului, preponderent In vena mediana a antebratului.
La antebra\, reteaua venoasa superficiala este situata pe fa\a anterioara (invers decat la mana).
Aceasta retea este reprezentata de trei vene mari: vena cefalica, vena bazilica ~i vena rnediana a
antebratului.
Vena cefalica dreneaza sangele din partea laterala a. rete1ei dorsale a mainii, trecand apoi pe
fata anterioara a antebratului. in apropierea plicii cotului, din ease desprinde o ramura mediala,
vena cubitala rnediala, care prime~te o anastomoza din venele profunde ~i apoi se anastomozeaza
cu vena bazilica. In continuare, vena cefalica urea prin ~antul bicipital lateral, ajungand pe fata
antero-laterala a bratului. Apoi intra In spatiul deltopectoral, de unde se recurbeaza in profunzime,
strabatand fascia clavi-coraco-pectoro-axilara pentru a se termina In vena axilara.
Vena cefalica prime~te drept afluenti venele de pe arnbele fete ale antebratului.
Uneori, venele posterioare antebrahiale formeaza o vena cefal ica accesorie, vena ce se deschide
in vena cefalica la nivelul plicii cotului.
Vena bazilica continua partea mediala a retelei dorsale a rnainii, urea pe fata antero-mediala
a antebratu]ui, trece ulterior prin ~antul bicipital medial, unde trimite o anastomoza pentru vena
mediana a antebra{ului. in treimea mijlocie a bratului perforeaza fascia brahiala, se alatura arterei
brahiale ~i se termina in vena brahiala.
Vena mediana a antebratului dreneaza cea mai mare parte a sangelui din reteaua venoasa
superficiala anterioara a mainii. Urea pe rnijlocul fetei anterioare a antebra{ului ~i se terrnina in
vena cefalica sau in vena bazilica.
Uneori se bifurca in vena medio-cefalica ~i vena rnedio-bazilica, care sfiir~esc In vena cefalica
~i respectiv bazilica. Aceasta bifurcare rcalizcaza "M"-ul venos al antebratului~ care prezinta o
mare variabilitate.
Vena mediana este frecvent cea mai voluminoasa vena a antebratului; la plica cotului este mai
pupn rnobila decat celelalte vene. Pentru aceste motive, este vena in care se fac de preferinta
injeqiile venoase ~i cateterismul venos.
Venele profunde sunt satelite ~i omonirne arterelor membrului superior. La mana, antebrat
~ibrat, fiecare artera este 1ncadrata de doua vene unite prin anastomoze scalariforme, exceptie
facand arterele axilara ~i subclavie, care sunt insotite de o singura vena.
Venele profunde ale mainii sunt reprezentate de venele digitale palmare, care se varsa In
arcul venos pal mar superficial ~i venele metacarpiene palmare, care se varsa in arcul venos palmar
RET!NACULUL
E'XTENSORJLOR
RE!EA UA VENOASA
N. RAD/AL
(R. SUPERF!CJAL)
RETEAUA BAZ/LIC4
v.
VV. METACARP!ENE
DORSALE
FAT A DORSALi\ A MAIN II

-PLANUL SUBCUTANAT-
profund. La nivelul fetei dorsale a mainii exista venele metacarpiene dorsale, care dreneaza in
reteaua dorsala a mainii ~i In venele radiale.
Arcurile venoase palmare se continua la antebrat cu venele radiale ~i ulnare.
Venele profunde ale antebratului sunt venele radiate ~i venele ulnare, cate doua satelite
arterelor omonime.
Venele radiale continua arcul venos palmar pro fund ~i dreneaza sangele din venele profunde
de pe fata dorsala a mainii.
Veneleulnarecontinua arcul venos palmar superficial; sunt anastomozate cu venele superficiale
ale antebratului ~i in apropierea plicii cotului primesc venele interosoase anterioare ~i posterioare.
Prin unirea venelor ulnare cu venele radia]e se formeaza venele brahiale. Venele brahiale se
unesc ~i formeaza vena axilara, dupa ce primesc ca afluenti venele corespunzatoare ramurilor
arterei brahiale.
Vascularizapa membrului superior 73
Vena axilarii se formeaza din unirea venelor brahiale ~i se continua cu vena subclavie. in
regiunea axilara este situata medial ~i apoi anterior de artera axilara. Este insotita de vasele ~i
ganglionii limfatici axilari centrali.
Afluentii venei axilare sunt: venele brahiale, vena cefalica, venele care insotesc ramurile
' '
arterei axilare ~i care colecteaza sangele venos de la umar ~i din axila, vena toracica laterala,
venele toraco-epigastrice, care aduc sangele venos de la peretii toracelui. Vena toracica laterala
colecteaza sangele venos de la peretele antero-lateral al toracelui. Ea are anastomoze cu vene
situate la nivelul peretelui anterior abdominal, vene tributare sistemului venos cav inferior. In
cazul tulburarilorcirculatorii de lanivelul venelormari (venacavasuperioara, vena cava inferioara,
vena porta), aceste anastomoze devin funqionale i se dilata.
Vena subcla vie continua vena axilara de la marginea externa a primei coaste (anterior de
mu~chiul scalen anterior), unindu-se cu vena jugulara interna, posterior de articulatia sterno-
claviculara, pentru a forma vena brahiocefalica. Cele doua vene brahiocefalice dreapta i stanga
se unesc, formand vena cava superioara. Vena brahiocefalica dreapta este mai aproape de verticala,
fata de cea stanga, care este mai aproape de orizontala ~i mai lunga.
In unghiul de confluenta dintre vena subclavie stanga cu vena jugulara intema stanga se varsa
canalul toracic, iar In unghiul de confluenta dintre vena subclavie dreapta cu vena jugulara intema
dreapta se deschide ductul limfatic drept.
Vena subclavie are urmatoarele raporturi: anteri01~ mu~chiul subclavicular, posteri01~ artera
subclavie, de care este separata prin mu~chiul scalen anterior, inferior, coasta I ~i domul pleural,
superior, clavicula, vena putand sa fie lezata in fracturile de clavicula.
Limfaticele membrului superior

Limfa membrului superior dreneaza spre un grup de ganglioni terminali situati 'in axila, fie
direct, fie trecand printr-un grup de ganglioni intercalari.
Vasele limfatice superficiale, cu exceptia celor de la mana ~i fata posterioara a antebratului,
lnsotesc venele superficiale.
Vasele limfatice profunde insotesc principalele manunchiuri vasculare ~i vasculo-nervoase.
Ganglionii limfatici axilari (nodi lymphatici axil/ares)
Numarul lor variaza de la 12 la 30 ~i sunt raspandi!i in tesutul conjunctivo-adipos din fosa
axilara. Clasic sunt imparti!i in 5 grupe ganglionare, nerecunoscute de N.I.
Din motive practice vom pastra aceasta impaqire 'in 5 grupe ganglionare.
Grupul lateral. Este format din 4-5 ganglioni situati medial ~i posterior fata de 2/3 distale a
venei axilare.
Prime~te limfa de la intreg membrul superior, cu exceptia regiunilor ale caror vase limfatice
insotesc vena cefalica.
Eferentele dreneaza spre grupul central ~i grupul apical al ganglionilor axilari ~i partial spre
ganglionii mediali din lungul vaselor cervicale transverse.
Ace~ti ganglioni sunt descri~i de Gray sub numele de ganglioni inferiori ai grupului cervical
profund.
Nomenclatura franceza ~i terminologia clinica ii descriu sub numele de ganglioni
supraclaviculari.
Grupul pectoral. e numit ~i grup anterior, format din 4-5 ganglioni situati pe peretele medial
al axilei, in raport cu vasele toracice laterale, intre coastele 2-6.
Prime~te limra de la peretele antero-lateral al toracelui, poqiunea centrala ~i laterala a glandei
mamare, de la poqiunea supraombilicala a peretelui antero-lateral al abdomenului.
74 Anatomja fonctionala a membrelor
'
LJMFAT/CI
AX/LARI
VASELE l!MFA TICE

SUPRAOMBILICALE
SUPERF/CJALE
VASELE LIMFATICE
!NFRAOMBIL!CALE
SUPERFICJALE
GANGLJONJJ
L!MFAT!CJ
JNGHINALJ
SUOERFICIALI
LIMFATICELE SUPERFICIALE ALE PERETELUI TRUNCHIULUI
Eferentele dreneaza spre grupul central ~i grupul apical al ganglionilor axilari.

Grupul subscapular. E numit ~i grup posterior, format din 6-7 ganglioni dispu~i in lungul
vaselor subscapulare, intre mu~chii rotund mare ~i subscapular.
Prime~te limfa de la partea inferioara a cefei, peretele posterior al toracelui ~i regiunea
scapulara.
Alti autori sustin ca teritoriul de unde prime~te limfa include pe langa regiunile amintite ~i
peretele posterior al abdomenului pana la creasta iliaca (Gray).
Eferentele merg spre grupul apical ~i grupul central al ganglionilor axilari.
Grupul central. E format din 4-5 ganglioni de dimensiuni mai mari, situati intre grupele
precedente, inveliti in grasimea ce corespunde paqii mijlocii a bazei axilei.
Sunt in raport cu nervul intercostobrahial 2 (Hyrtle).
Prezenta unor ganglioni subcutanap la nivelul bazei axilei se explica prin hernierea unor
ganglioni din grupul central printr-un orificiu al fasciei axilare.
Primesc limfa de la ganglionii precedenti.
Eferentele merg spre grupul apical al ganglionilor axilari.
Grupul apical, numit in nomenclatura franceza ~i in terminologia clinica grup subclavicular,
este format din 6-12 ganglioni, situafi posterior de portiunea superioara a mu~chiului pectoral mic
~i superior de marginea sa superioara.
Ganglionii se intind spre varful axilei, medial de vena axilara.
Primesc limfa de la membrul superior prin vase lirnfatice ce fnsotesc vena cefalica, de la
portiunea superioara ~i periferica a glandei mamare, precum ~i eferentele tuturor celorlalte grupe
de ganglioni axilari.
Eferentele acestui grup se unesc ~i formeaza trunchiul subclavicular (truncus subclavius) care,
Vascularizapa membrului superjor 75
pe dreapta se deschide in confluentul venos jugulo-subclavicular sau in trunchiul jugular (truncus

jugularis), participand la formarea ductului limfatic drept (ductus lymphaticus dexter); pe stanga
se deschid in canalul toracic (ductus thoracicus).
Cateva eferente ale grupului apical rnerg spre ganglionii mediali din jurul vaselor cervicale
transverse.
Ganglionii limfatici intercalari ai membrului superior

Sunt pu!ini la numar. Sunt reprezentati de doua grupuri de ganglioni lirnfatici intercala}i pe
traiectul vaselor limfatice superficiale:
l .ganglioni cubitali;
2.ganglionii ~antului delto-pectoral~
3.ditiva ganglioni lirnfatici izolati, prezenti ocazional pe traiectul
vaselor limfatice profunde, In lungul principalelor vase de sange de la nivelul antebratului ~i
bratului.
1. Ganglionii limfatici cubitali (nodj Jymphaticj cuNtales). Sunt 1-2 ganglioni situap la
2-3 cm superior de epicondilul medial, In tesutul conjunctivo-adipos subcutanat, medial de vena
bazilica.
Primesc limfa de la marginea media!a a mainii (ultimele 3 degete) ~i marginea mediala a
antebra!ului.
Eferentele merg impreuna cu vena bazilica spre limfaticele profunde.
2. Ganglionii ~antului delto-pectoral (gang/jonii inti"achzviculari - Gray; nerecunoscu{i de
NJ) sunt 1-2 ganglioni situati in ~antul de Ito-pectoral, Ianga vena cefalica, inferior de clavicula.
Eferentele lor strabat fascia clavi-pectorala ~i ajung in ganglionii mediali din jurul vaselor
cervicale transverse.
3. Ganglionii limfatici profunzi (nerecunoscufi de NJ). sunt reprezentati de ditiva ganglioni
limfatici izolati, de dimensiuni mici, inconstanti, situati pe traiectul limfaticelor profunde ce
1nsotesc vasele sangvine.
La antebrat se <listing: ganglioni ulnari, ganglioni radiali, ganglioni interoso~i anteriori ~i
posteriori. La brat sunt ganglioni brahiali.
Constanti sunt ganglionul ulnar superior situat langa originea arterei ulnare ~i ganglionii
brahiali situati Hinga originea ramurilor colaterale ale arterei brahiale.
Clasic, la nivelul membrului superior se mai descrie un grup ganglionar de dimensiuni mici,
ganglionii suprascapulali. Sunt capva ganglioni de dimensiuni mici situati In fosa supraspinoasa,
pe traiectul vaselor suprascapulare.
Eferentele lor merg spre ganglionii din jurul vaselor cervicale transverse.
Ganglionii axilari au importanta practica medico-chirurgicala datorita teritoriului intins pe
care il dreneaza, teritoriu din care face parte membrul superior ~i in special glanda mamara.
Adenopatiaaxilara (marirea volumului ~i consistentei ganglionilor) poate fi intalnita in afec{iuni
inflamatorii sau tumori neoplazice ]ocalizate in aceste teritorii.
Adenopatia axilara in cancerul de san are mare importanta practica, ea trebuind sa fie extirpata
odata cu tumora sau iradiata pentru a distruge celulele neoplazice localizate la acest nivel.
De asemenea, ganglionii axilari pot participa ~i in boli de sistem: Jeucoze limfoide acute ~i
cronice, limfoame, etc. -
Ganglionii axilari sunt explorati constant in clinidi prin palparea axilei, in cadrul examenului
general al bolnavului.
in conditii normale ei nu se palpeaza. Devin palpabi1 i in caz de marire a vol umului ~i consistentei
lor (adenopatie axilara).
Ganglionii cubitali situati superficial pot fi explorati clinic; adenopatia lor apare in procese
76 Anatomia func{jonala a membrelor
'
inflamatorii sau neoplazice localizate 1n teritoriile a diror limfa o dreneaza.
Vasele limfatice se Impart i'n superficiale ~i profunde.
vase/e superficiale incep printr-un plex situat la nivelul pielii.
Lamana, reteaua degetelor este drenata in colectoare situate pe marginea degetelor ~i apoi se
continua cu vasele de pe fata dorsaHi a mainii.
Reteaua palmara are ochiurile mai mici decat cea de pe fata dorsala.
Vasele din partea inferioara a regiunii palmare mijlocH se unesc cu limfaticele degetelor ~i tree
pe fata dorsala.
Vasele din partea superioara a regiunii palmare mijlocii se continua cu limfaticele de pe fata
anterioara a antebratului, care urea pe mijlocul acestei fete.
Limfaticele policelui ~i a]e degetului rnic se varsa in colectoare situate pe rnarginile
corespunzatoare ale mainii ~i care au ulterior un traiect ascendent pe marginea laterala, respectiv
rnediala a antebratului.
'
La antebrat ~i brat vasele lirnfatice insotesc venele superficiale.
Pe fata anterioara urea in partea mijlocie a antebratului insotind vena mediana a antebrafului
pana in fosa cubitala, apoi tree pe marginea mediala a bicepsului, patrund in axila ~i se varsa In
grupul lateral al ganglionilor axilari.
Vasele laterale insotesc vena cefalidi ~i urea lmpreuna cu aceasta pana la nivelul inseqiei
mu~chiului deltoid.
Aici, majoritatea tree pe marginea mediala a bicepsului ~i se indreapta spre grupul lateral al
ganglionilor axilari.
Cateva vase limfatice 1nsotesc vena cefalica J'n spatiul delta-pectoral ~i se termina In grupul
apical al ganglionilor axilari; mai rar tree superior de clavicula ~i se termina 1ntr-un ganglion din
jurul vaselor cervicale transverse.
In vasele laterale dreneaza ~i o parte din vasele posterioare ale antebratului ~i bratului.
Vasele mediale la antebrat lnsotesc vena bazilica.
' '
Superior de epicondilul medial, o parte din ele se terrnina in ganglionii cubita]i.
Vasele eferente ale acestora, impreuna cu cele care nu au facut statie fn ganglioni, insotesc vena
bazilidi, patrund cu aceasta In profunzime ~i se termina in Iimfaticele profunde sau direct in grupul
lateral al ganglionilor axilari.
Vasele posterioare urea pe fata posterioara a antebratului ~i se varsa In vasele Iaterale, respectiv
mediale.
Unele vase posterioare ajung pe fata posterioara a bratului pana la mijlocul acestuia ~i se
incurbeaza apoi lateral sau medial spre vasele de pe marginea mediala a mu~chiului biceps,
mergand impreuna cu acesta.
Limfaticele umarului, anterioare ~i posterioare, ocolesc marginea anterioara, respectiv
posterioara a bazei axilei ~i se varsa in grupul subscapular al ganglionilor axilari.
Vasele profunde urmeaza principalele manunchiuri vasculare ~i vasculo-nervoase.
La mana sunt satelite arcadelor palmare.
Urea apoi in lungul vaselor ulnare, radiale ~i interosoase anterioare ~i posterioare pana la brat,
unde urmeaza arterele brahiala ~i brahiala profunda.
La umar insotesc vasele subscapulare ~i suprascapulare.
Ele sunt mai reduse numeric decat vasele superficiale, cu care comunica din loc In loc.
Pe traiectul lor se gasesc rar ganglioni limfatici.
Limfaticele bratului dreneaza In grupul lateral al ganglionilor axilari.
Cele din jurul vaselor subscapulare ajung la ganglionii subscapulari din grupul axilar, iar cele
din lungul vaselor suprascapulare ajung la ganglionii din jurul vase]or cervicale transverse ~i In
grupul inferior, situat de-a lungul ramurii externe a nervului accesor.
Inervafia membrului superior 77
Inervatia membrului superior
N ervii spinali
(nn. spinales)
Fiecare nerv spinal este constituit prin unirea riidiicinii ventrale (radix ventralis}, motorie,
cu riidacina dorsala (radix dorsalis), senzitiva. Nervul spinal este deci un nerv mixt. Dupa un scurt
traiect, fiecare din nervii spinali se <livid intr-o ramura ventralii (ramus ventraHs) ~i o ramura
dorsalii (ramus dorsaHs). Pe traiectul radacinii posterioare a nervului spinal se gase~te ganglionul
spinal (gangHon spinale)format din neuroni pseudounipolari. Radacinile nervilor spinali ies (cele
ventrale) ~i intra (cele dorsale) prin ~aniurile laterale respective ale maduvei (ventral ~i dorsal),
ca filete subtiri ~i izolate, numite filete radiculare (fila radicularia}, care se unesc apoi pentru
a forma radacinile propriu-zise.
Radacina ventrala se reune~te cu cea dorsala indi in interiorul sacului dural, alcatuind nervul
spinal. Acesta patrunde prin gaura intervertebrala cuprinsa intre radacinile arcurilor vertebrale.
Marginea inferioara a radacinii arcului vertebral este net concava, cea superioara fiind mai putin
concava, fa pt ce explica de ce orificiul intervertebral este format in special de vertebra suprajacenta.
Nervii spinali potfi infiltrati ~i anesteziap imediatdupaemergenta lordin orificiileintervertebrale
cu ajutorul unui ac subtire de 5-6 cm lungime pentru regiunea cervicaUi ~i de 8-10 cm lungime
pentru regiunea toracaUi ~i lombara, introdus la 2-3 cm lateral de linia mediana. Acul ia contact
cu procesul transvers corespunzator (marginea lui superioara) ~i la cativa cm anterior intalne~te
nervu] spinal. Este suficient sa se infiltreze tesuturile moi care se gasesc pe suprafata laterala a
vertebrei ~i se obtine astfel anestezia corespunzatoare teritoriului nervului infiltrat. Infiltratiile
sunt realizate la C2-C 3 in caz de nevralgie a nervului occipital mare, la nivelul vertebrelor C5-C 7
in caz de nevralgie intercostala, la nivelul vertebrelor L 1-L 2 in caz de nevralgie femurala ~i la
nivelul vertebrelor L4-L5 1n caz de nevralgie sciatica.
Nervii spinali se desfac in ramurile lor la nivelul orificiului intervertebral. Aceste ramuri sunt
urma toarele:
- ramura ventralii (ramus ventra/js), mai volurninoasa decat cea dorsala, ramane izolata
numai in regiunea toracala, unde se dispune sub forma nervilor intercostali; in rest formeaza
plexuri;
- ramura dorsalii (ramus dorsa/is)inerveaza mu~chiijgheaburilor vertebrale (musculatura
78 Anatomia funcfionaJa a membrelor
autohtona) ~i tegumentele care acopera ace~ti mu~chi;

- ramuri comunicante (rami comunicante.~), una sau mai multe, fac legatura intre
ramurile nervului spinal ~i ganglionii lantului simpatic;
- ramura meningee (ramus meningeus), alcatuita din doua radacini, una care vine din
lantul simpatic prin interrnediul rarnurii cornunicante, alta care vine din ganglionul spinal, pe
cal ea nervul ui spinal.
Rarnura meningee, 1n general foarte subtire, are un traiect recurent, patrunde 1n canalul
vertebral prin orificiul intervertebral ~i se distribuie vertebrelor respective ~i durei mater regionala.
Maduva spinarii fiind mai scurta decat canalul vertebral, segmentele ei, definite prin plecarea
radacinilor, prezinta un decalaj fata de vertebre, care este cu atat mai evident cu cat coboram mai
jos. Spre exemplu, al noualea segment toracic al maduvei se proiecteaza in dreptul celei de a ~aptea
vertebra toracala, al doilea segment lombar in dreptul celei de a zecea vertebra toracala, pentru
ca segmentele coccigiene sa se proiecteze in dreptul primei vertebre Iombare. Nervii din regiunea
cervicala fac exceptie de la aceasta regula.
Nervii spinali care ies prin orificiile intervertebrale, cuprinse intre vertebra cu acela~i numar
de ordine ~i vertebra subjacenta, trebuie sa coboare cu a tat mai mult, cu cat orificiile intervertebrale
sunt mai caudale. Spre exemplu, perechea a treia de nervi spinali lombari trebuie sa coboare de
Ia nivelul discului dintre a zecea vertebra toracica ~i cea de a unsprezecea, pana Ia gaura
intervertebrala dintre a treia ~i a patra vertebra lombara, trecand posterior de corpurile a cinci
vertebre (T 11 -L). Dincolo de vertebra L 2 , unde se termina maduva ~i pana la vertebra coccigiana
2, unde sfar~e~te sacul dural, radacinile nervilor spinali se alatura formand coada de cal (cauda
equina).
Ramura dorsala, ca ~i nervii spinali din care se desprinde, are in structura sa fibre motorii
senzitive ~i neurovegetative. Ea inerveaza mu~chii ~anturilor vertebrale, cat ~i pe cei din regiunea
nucala ~i o mare suprafata a tegumentelor dorsale intinse de la vertex la coccis.
Ramurile posterioare sunt mai putin voluminoase decat cele ventrale. Face exceptie de la regula
ramura dorsala a nervului spinal C2, care este mai voluminoasa decat ramura ventrala. Prima
ramura dorsala (C 1) este exclusiv motorie.
Ramura dorsala a primului nerv cervical parase~te canalul vertebral 1ntre osul occipital ~i atlas,
posterior de artera vertebrala ~i strabate spatiul muscular delimitat !ntre mu~chiul mare drept
posterior al capului, oblic inferior ~i oblic superior. Ea da ramuri acestor mu~chi, cat ~i pentru
mu~chiul mic drept posterior al capului. Se anastomozeaza cu ramura dorsala a celui de al doilea
nerv cervical.
Ramura dorsala a celui de al doilea nerv cervical este nervul occipital mare (Arnold) ~i este mult
mai groasa decat ramura ventrala corespunzatoarc. inconjoara marginea inferioara a mu~chiului
oblic inferior ~i se !ndreapta cranial, traverseaza mu~chii trapez ~i semispinalis ca pi tis, terminandu-
se in pielea regiunii occipitale, unde se anastomozeaz3 cu ramuri din nervul occipital mic, ramura
a plexului cervical. Se anastomozeaza de asemenea ~i cu ramurile dorsale ale nervilor spinali
supra- ~i subjacenti. In traiectul sau, ramura dorsala a celui de al doilea nerv cervical da ~i ramuri
musculare pentru mu~chiul oblic inferior, oblic superior, splenius, trapez ~i semispinalis capitis.
Ramura dorsala a celui de al treilea nerv cervical da colaterale musculare pentru mu~chii din
regiunea nucala ~i se termina 1n tegumentele regiunii occipitale mediane. Ramurile dorsale ale
primilor trei nervi cervicali se reunesc prin doua arcade suprapuse ~i formeaza plexul cervical
posterior, neomologat in N.I.
Ramurile dorsale ale ultimilor cinci nervi spinali cervicali au un volum care descre~te 1n sens
cranio-caudal. Ele se indreapta in jos, traverseaza mu~chiul splenius ~i trapez ~i se distribuie
tegumentelor din regiunea nucala. Din ele se desprind ~i ramuri musculare pentru mu~chi i regiunii
nucale.
Inervapa membrului superior 79
Ramurile dorsale ale nervilor spinali cervicali au raporturi cu procesele articulare ale vertebrelor
cervicale, ceea ce explica faptul ca ramurile dorsale pot fi afectate in caz de traumatisme sau
artroze la acest nivel. Ramurile dorsale ale primilor doi nervi cervicali nu au raport cu procesele
articulare ale vertebrelor corespunzatoare, deoarece acestea sunt situate anterior de orificiul
intervertebral. Incepand de la ramura dorsala a celui de al treilea nerv spinal cervical, raportul
cu procesele articulare este intim, ramura dorsata inconjurand procesul articular. Ramura dorsaJa
a celui de al treilea nerv spinal cervical incruci~eaza constant interlinia articulara C2-Cv care este
oblica in jos spre posterior. Cea de a patra ramura dorsala incruci~eaza de obicei punctul decliv
al interliniei articulare C3 -C 4 Ramurile dorsale ale nervilor spinali cervicali 5-6-7 au o situaiie
progresiv decalata spre inferior ~i in raport cu interliniile articulare.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali toracali, pentru a ajunge la regiunea dorsala, traverseaza
un orificiu osteofibros limitat superior de procesul transvers suprajacent, in jos de colul coastei
subjacente, lateral de ligamentul transversocostal superior ~i medial de procesul articular superior
~i capsula articulara. Deci, ramura dorsala, ca ~i in regiunea cervicala este in raport cu planul
articular. Ramurile dorsale ale nervilor spinali toracali ies lateral de mu~chii transversospinali
~i medial de mu~chiul ileocostal, dupa care se impart in ramurile lor terminale.
Prima ramura dorsala are, ca ~i ramurile dorsale ale nervilorspinali cervicali, ramuri musculare
~i cutanate. Ramurile dorsale ale nervilor spinali toracali 2-8 dau o ramura externa musculara,
care trece in longissimus ~i ileocostalis, pe care ii inerveaza ~i o ramura interna musculo-cutanata,
care ramane in contact cu planul articular posterior, traverseaza trapezul ~i marele dorsal ~i se
distribuie pielii spatelui. Ramurile dorsale ale nervilor spinali T 9-T 12 au in general aceea~i
dispozitie ca ~i ramurile lombare ~i sacrale. Ele se <livid intr-o ramura externa musculo-cutanata
~i o ramura intema subFre, motorie, care este in raport cu planul articular posterior. Ramurile
dorsale ale nervilor spinali T9-T 12 inerveaza mu~chii jgheaburilor vertebrale, iar prin ramura
cutanata, pielea spatelui.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali lombari se lndreapta de la originea lor oblic spre lateral,
posterior ~i in jos, avand in traiectul lor raport cu procesul articular al vertebrei subjacente. Ele
se <livid intr-o ramura externa ~i una interna. Rarnura externa, musculo-cutanata da rarnuri
mu~chilor jgheaburilor vertebrale ~i se termina in pielea spatelui, la aproximativ trei vertebre sub
originea ei.Ramura interna, motorie, este destinata mu~chilor jgheaburilor vertebrale.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali sacrali, la ie~irea prin orificiile sacrale posterioare,
formeaza prin anastomoze arcade nervoase. Din aceste arcade se desprind ramuri motorii pentru
musculatura jgheaburilor vertebrale ~i pentru mu~chiul fesier mare ~i ramuri senzitive pentru
tegumentele din regiunea sacro-coccigiana.
Ramura dorsala a nervului spinal coccigian este subtire ~i se anastomozeaza cu ramura dorsala
a nervului spinal lombar 5. Ea se termina in tegumentele regiunii coccigiene.
Ramurile dorsale ale nervilor spinali au un triplu teritoriu: motor, senzitiv ~i articular.
Teritoriul motor. in regiunea cervicala, ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza
mu~chii regiunii nucale care, in ansamblul lor sunt extensori ai capului. Mu~chiul splenius
imprima capului extensie, inclinatie laterala ~i rotatie homolaterala. Mu~chiul semispinalis
determina extensie ~i inclinatie laterala. Mu~chiu1 drept posterior mic, drept posterior mare ~i
oblic superior determina extensia ~i inclinatia homolaterala a capului. Mu~chiul oblic inferioreste
rotator homo lateral. in regiunile toracala ~i lombara, ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza
musculatura jgheaburilor vertebrale, care face parte din musculatura axiala ~i care determina
extensia trunchiului, intervenind ~i in rotatia ~i 'inclinarea laterala a trunchiului.
Teritodul senzitiv. Ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza tegumentele dorsale de
la vertex la coccis. Distributia senzitiva este segmentara. in anumite regiuni, ramurile dorsale nu
ajung la tegumente. Absenta ramurii senzitive a primului nerv cervical se datoreaza probabil
80 Anatomja lunctjona/a a membrelor
'
trecerii fibrelor senzitive ale acestuia in nervul trigemen, 1ntrucat nucleul tractului spinal al
trigemenului coboara pana la acest nivel. Absenta frecventa a teritoriului cutanat la ramurile
dorsale ale nervilor spinali C6 -C 7-C8 , T 1 ~i L4-L5, se manifesta ca hiatus in distributia metamerica
la nivelul umarului ~i regiunii fesiere ~i se datoreaza probabil formarii membrelor ~i atragerii spre
ele a nervilor regionali. Ramura dorsala a nervului cocdgian reprezinta un nerv caudal rudimentar.
Alte ramuri cutanate se extind in alte regiuni fata de teritoriul segmentar primitiv. Ramurile
dorsale ale nervilor spinali cervicali C2-C 3 se extind la pielea regiunii occipitale~ ramurile dorsale
ale primilor nervi spinali toracali se extind la tegumentele regiunii scapulare, iar ramurile dorsale
ale nervilor spinali lombari ~i sacrali se extind spre tegumentul regiunii fesiere.
TerHorjul articular. Ramurile dorsale ale nervilor spinali inerveaza articulatiile vertebrate
dintre procesele articulare, cu care de altfel sunt in raport. La nivelul coloanei cervicale, inervatia
este cea mai bogata. In caz de artroze, la nivelul acestor articulatii apar dureri ~i contract~ri
musculare.
Bogata inervatie a articulatiilor vertebrale de la nivelul proceselor articulare ~i raportul acestor
articulatii cu ramurile dorsale ale nervului spinal explica durerile paravertebrale ~i durerile
iradiate pe traiectul ramurii dorsale a nervului spinal.
Ramurile ventrale ale nervilor spinali sunt, ca ~i cele dorsale, mixte. Ele se distribuie la mu~chii
~i tegumentele membrelor ~i peretelui antero-lateral al trunchiului. Din ramurile ventrale se
desprind ~i ramurile comunicante, care leaga nervul spinal de lantul simpatic. Ramurile ventrale
sunt mai voluminoase decat cele dorsale, exceptand ramurile ventrale ale celui de al doilea nerv
spinal cervical, care este mai subtire decat ramura sa dorsala. De regula, ramurile ventrale se
anastomozeaza 1ntre ele formand plexuri, exceptand regiunea toracala, unde se dispun metameric
sub forma nervilor intercostali. Ramurile ventrale ale primilor 11 nervi toracali se numesc nervi
intercostali, iar ramura ventrala a nervului T 12 a primit nurnele de nerv subcostal.
Nervii membrului superior
Inervatia membrului superior este asigurata de plexul brahia/ (plexus brachiah<t), exceptand
pielea umarului, care este inervata de ramuri descendente din plexul cervical, dar ~i de nervul
axilar, ramura a plexului brahial.
Plexul brahial
(plexus brachialis)
Plexul brahial este format din ramurile ventrale aJe nervilor spinali C5-T 1 ~i are forma de
triunghi, a carui baza se afla la nivelul coloanei cervicale, iar varful in axila. Formarea plexului
brahial la nivelul gatului constituie o dovada pentru originea membrului superior, al carui mugure
apare 1n dreptul somitelor C5-T 2. Ramurile ventrale C-T) 2
strabat spatiile
'
intertransverse, trecand
posterior de vasele vertebrale ~i patrund apoi intre mu~chii scaleni anterior ~i mijlociu.
Ramura ventrala a nervului C5 prime~te o anastomoza de la ramura ventrala a nervului C4 ~i se
une~te cu ramura ventrala C pentru a forma trunchiul superior (truncus superior). Locul unde
6
se constituie trunchiul superior se afla posterior de mu~chiu] sternocleidomastoidian, la circa 2
cm deasupra claviculei.
Ramura ventrala C 7 va forma singura trunc/Jju/ mijlociu (truncus medius).
Ramura ventrala C8 trece peste procesul transversal vertebrei C7 ~i colul primei coaste, posterior
de artera cervicala profunda, care o separa de ganglionul stelat. Patrunde in continuare intre
Inervafia membruJuj superior 81
N. M. RIDICATOR AL SCAPULEI
N. MM. ROMBOIZI '- """"-.,.,~

N. SUP/IASCAPULA/I~,,,, ~
~--.............
~
FR ENIC
N. SUBSCAPULAR SUPERIOR~
TORACIC LUNG
N. TORA CO DORSAL
N. M. ROTUND MARE-..__~
N.
N. PECTORAL LATERAL
N. SUBSCAPULAR M/JLOC/U
N.
--RADACINA MEDJALA [
- - - . N. MEDIAN
RADA CINA LA TERALA .1
N. RADIAL
N. CUTANA T ANTEBRAHIAL
N. ULNA /
MEDIAL
N. ULNAN
N. CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL
N. CUTANA T BRAH/Al MEDIAL
N. MUSCULOCUTAN
N. AXJLAR
PLEXUL BRAHIAL
-SCHEMA TIC-
mu~chii scalen anterior ~i mijlociu ~i cranial de coasta I se une~te cu ramura ventrala T 1, formand
trunchiul inferior (truncus inferior). Ramura ventrala a nervului T 1 se afla inferior de capul
primei coaste, inconjoara anterior colul ei ~i apoi intra 1n alcatuirea trunchiului inferior. Anterior
de ease gasesc: ganglionul stelat, vasele vertebrale ~i artera cervicala profunda. Modul de formare
al celor trei trunchiuri poate prezenta variatii fata de schema prezentata anterior.
Fiecare din cele trei trunchiuri se divid intr-o ramura anterioara ~i una posterioara. Ramurile
posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc ~i formeaza fasciculul posterior(fasciculusposterior),
situat posterior de artera axilara. Ramurile anterioare din trunchiul superior ~i mijlociu formeaza
1mpreuna fasciculul lateral (fasciculus Jateralis), situat antero-lateral de artera axilara. Ramura
anterioara a trunchiului inferior, mai groasa, formeaza fasciculul medial (fascicu!us media/js),
situat antero-medial de art!ra axilara.
Din fasciculul posterior se formeaza nervii care vor inerva mu~chii posteriori ai membrului
superior ~i cei din loja laterala a antebratului, iar din fasciculul medial ~i lateral, nervii care vor
inerva mu~chii anteriori ai membrului superior.
Din pun ct de vedere topografi c, plex ului brahial I se descriu doua parti: partea supra cla viculara
(pars supracla vicularishi partea infracla viculara (pars infracla viculan's). Partea supraclaviculara
este situata in regiunea faterala a gatului ~i este reprezentata de ramurile de origine ale plexului
brah,lal, de cele trei trunchiuri ~i o serie de ramuri colaterale ale plexului brahial, ~i anume: nervul
dorsal al scapulei, nervul toracic lung ~i nervul suprascapular. Partea infraclaviculara 1ncepe
82 Ana tomja lunctionalii a membrelor
'
posterior de clavicula ~i se continua catre regiunea axilara. Medial fata de partea infraclaviculara
a plexului brahial se afla artera axilara, injurul careia, mai distal, se vor dispune cele trei fascicule
ale plexului brahial: posterior, lateral ~i medial.
Ramurileplexului brahial suntlmpartitein nervi terminali (nervii median, ulnar, musculocutan,
radial, axilar, cutanat brahial ~i cutanat antebrahial medial) ~i nervi colaterali (nervii dorsal al
scapulei, suprascapular, toracal lung, pectoral medial ~i lateral, subclavicular, subscapulari,
toracodorsal).
~ervul dorsal aJ BSf'rniJyi (nervus dorsalis scapulae) (C4-C ) se lndreapta lateral ~i posterior,
lncruci~and sau perforand mu~chiul scalen mijlociu ~i ajunge fa marginea mediala a scapulei, pe
care coboara. Inerveaza mu~chii ridicator al scapulei, romboid mic ~i mare.
~ NerYP1 s1mrascapular (nervus suprascapularis) (C(Cr) are un traiect oblic spre lateral,
posterior ~i inferior pe fa ta profunda a rnu~chilor trapez ~i ornohioidian. Ajuns la incizura scapulei
trece sub ligamentul transvers superior al scapulei, care 11 desparte de artera suprascapulara (care
trece deasupra ligamentului) ~i patrunde in fosa supraspinoasa, unde trimite o ramura mu~chiului
'\supraspinos. in continuare, ocole~te baza spinei scapulei pentru a ajunge In fosa infraspinoasa,
inervan'1.mu~chi ul omonim.
:S!Neryul tornsaJ lppg (nervus thoracicus Jongus) (C 5-C 7 ) se desprinde din radacinile plexului
r-
brahial. Nervul coboara pe mu~chiul dintat mare (antenorf,de obicei posterior de artera toracica
laterala. ~!!~Mi~~ul dintat anterior. Se rnai nume~te ~i nervul inspirator Charles-Bell.
~Nervul QGstAW! werjjal <nervus pectoralis medialis) (C 7 -T) este situat initial posterior fata
de artera axilara, apoi intre aceasta ~i vena axilara. Participa la formarea ansei pectorale ~i se
distribuie mu~chiului pectoral mic.
oNervul pectoral lateral (nervul pectoralis lateralis) (C 5-C 1). Initial se afla intre artera ~i vena
axilara, apoi patrunde In mu~.hiu.Lpect-0ral mare~ pe care 11it1ana<c Prezinta pe traiectul sau
o ramura comunicanta care trece anterior de artera axilara, formand impreuna cu nervul pectoral
medial ansa pectorala, situata distal de originea arterei toracoacromiale, pe fata anterioara a
arterei axilare.
[) Nervul subxlavicular (nervus subclavius) (C 4 -C 6) se lndreapta spre mu~chiul subclavicular
pe care 11 inerveaza.
~Nervii subscagulari (nervi scapulares)(C 5 -C 6 )~gerim ~i inferjm au originea pe fata posterioara
a fasciculului posterior ~i se indreapta spreniu~chiul subscapular, trecand posterior de artera
axilara. Patrund in mllchiul subscapular prin fata lui profunda.
aNervul tgrnrgQorsal (nervus thoracodorsalis) (C,)-CJ ia na~tere din fasciculul posterior, fie
intre cei doi nervi subscapulari, fie sub originea lor. In traiectul Jui descendent trece anterior de
arterele subscapulara ~i toracodorsala ~i se termina lateral de unghiul scapulei printr-o ramura
care patrunde In mu~chiul latissimus dorsi ~i o alta care intra in mu~chiul rotund mare.
Ramurile terminate ale plexului brahial
J
(nervus medjanus) (C 5-TJ Este un nerv senzitivo-motor ~i apartine alaturi de
nervii ulnar ~i musculocutan, sistemului ventral al plexului brahial care inerveaza mu~chii flexori
ai rnembrului superior. Se formeaza din doua radacini: radiicina JateraJa (radjx /ateralis) ~i
respectiv riidiicina media/ii (radfr media/is), care se unesc antero-lateral de artera axilara.
Radacina laterala provine din fasciculul lateral al plexului brahial, iar cea mediala din fasciculul
medial.
In axila este acoperit anterior de rnu~chiul marele pectoral cu fascia lui, posterior fiind separat
de mu~chiul subscapular prin artera axilara. Lateral de nervul median se afla rnu~chiul coracobrahial.
Raportat la elernentele manunchiului vasculonervos al axilei, nervul median este eel mai anterior
~
~
~
"'......,.
~-
s
('\)
s
~
i2"'
.......
Vi
{3
('\)
:::::
o
'"-:
LIM/TA DINTRE A. SUBCLA VIE ~I A. AX/LARA t~l !L :A:

N. PECTORAL LATERAL SCALEN ANT.
~CLAVICULA
A. TORACOACROMIALA H---+-1 ff ,rL. YJ~
N. PECTORAL MEDIAL " ' f

l \ / f. 'l'illflfi
R. PERFORANTA LATERALA A.
N.
,)
..
N. INTERCOSTOBRAHIAA~
I
Ill
I
RAPORTURILE PLEXULUI BRAHIAL Co

~
84 Anatomia funcfionalii a membre/or
element. Posterior de nerv se afla artera axilara, fasciculul posterior ~i cele doua ramuri ale sale:
nervul radial ~i nervul axilar. Artera circumflexa humerala anterioara trece posterior de nervul
median spre colul chirurgical. Medial de nervul median se afla nervul ulnar, nervul cutanat brahial
medial, nervul cutanat antebrahial medial ~i vena axilara. In continuare, nervul median coboara
la bra}, avand posterior tendoanele mu~chilor marele dorsal ~i rotund mare, iar lateral mu~chiul
coracobrahial, pe care apoi 11 va lncruci~a. Distal se a~eaza medial de mu~chii brahial ~i biceps
brahial. Fata de artera brahiala, proximal este situat antero-lateral, apoi o incruci~eaza, mai
frecvent trecand anterior de ea ~i distal este situat medial de artera, cu care trece prin ~antul
bicipital medial, fiind acoperit la acest nivel de catre expansiunea aponevrotica a mu~chiului
biceps (lacertus fibrosus). in 1/3 proximala a antebratului, nervul median trece printre capatul
humeral ~i ulnar al mu~chiului pronator rotund, fiind separat prin capatul ulnar al mu~chiului de
artera ulnara, care este situata profund de nerv. In continuare trece pe sub arcada de origine a
mu~chiului tlexor superficial al degetelor. Tracturi conjunctive puternice 11 leaga de fascia
mu~chiului tlexor superficial, lncat atunci cand ridicam acest mu~chi, ridicam odata cu el ~i nervul
median (se impune deci atentie dind sectionam mu~chiul flexor superficial).
Profund de nervul median se afla mu~chii flexor profund al degetelor ~i flexorul lung al
policelui. ln treimea distala a antebratului, nervul se a~eazaintre tendoanele flexorului superficial
al mediusului ~i indexului, corespunzand la suprafata interstitiului dintre tendonul mu~chiului
flexor radial al carpului (lateral) ~i al mu~chiului palmar lung (medial).
impreuna cu tendoanele flexorilor degetelor, nervul median trece prin canalul carpian, acoperit
de ligamentul transvers al carpului (retinaculul flexorilor). In acest canal, nervul median este
elementul eel mai superficial, a~ezat imediat sub ligamentul transvers al carpului, lnaintea
tendonului tlexorului superficial al indexului, avand lateral tendonul mu~chiului lung flexor al
policelui ~i medial tendonul mu~chiului flexor superficial al mediusului. Dupa ce iese din canalul
carpian, nervul median da ramuri terminale, nervii digitali palmari com uni. Nervul median nu are
ramuri la brat.
Ramur i median sunt:
Ra1 urimusculare rami muscu/ares)destinate mu~chilor din regiunea anterioara a antebratului
(exceptand mu~chiul flex or ulnar al carpului ~i partea mediala a mu~chiului tlexor pro fund al
degetelor), mu~chilor din regiunea tenara (cu exceptia mu~chiului adductor al policelui ~i a
capatului profundalmu~chiului scurt flexoral policelui), cat ~i pentru primii doi mu~chi lombricali
(I, II).
(}v~'er~vu,...J.,..1'T".'.n:-:;:te-=-Ji-=--a=-=s::-:o.-=-s-=a-=n:-:-te-=-:br-r.=-a-z:h-:-:ia~J~a=--:_1}=-=_=t?_r=-_~(nervus in terosseus antebra chii anterior). Se desprinde
..
din nervul median sub mu~chiul pronator rotund ~i coboara pe membrana interosoasa lnsotit de
artera interosoasa anterioara, avand lateral inuschiul flexor lung al policelui 2 iar medial mu~cbiul
flex or profund al degetelor. carora le furnizeaza ramuri musculare. Nervul se termina In mu~chiul
patrat pronatQT. Din nervul interosos antebrahial se desprind ramuri care inerveaza membrana
Tnterosoa~.~t ~i nervii diafizari a! r~d.i!!~1:1Jui ~i ulnei.
(kam!!_a pa~(l_ll-mus palmaris nervi mediani) se desprinde din nervul median proximal
de retinaculul flexorilor, perforeaza fascia palrnara ~i se distribuie tegumentului din regiunea
ter,:i~t~_l,mjjl.Qcie a fetei volare a almei.
~ii digHali palmari comuni ervi digita/es pa/mares comunes) sunt in numar de ~rei,
ocupand primele trei spatii interosoase. Ace~ti nervi se gasesc anterior de tendoanele flexonlor,
fiind acoperite de arcul arterial palmar superficial ~i aponevroza palmara. La nivelul spatiilor
interosoase, spre portiunea lor distala, fiecare nerv digital palmar comun se imparte in cate doi
nervi digifl!__fl_12almarip[9]2rii (nervi digitales pa/mares proprH}, care inerveaza fata anterioara
-~IIL.~.i~tt::.~~-~~terala a fetei superioare a ioelarfillJL ,
- Ramurile digitale palmare proprii inerveaza tegumentul fetelor ulnare ale degetelor I-III ~1 fata
Jnervafia membruJuj superjor 85
R. ACCESOR!E A N.
FASC!COLUL POSTERIOR AL CUTANA T BRAH/Al
BICEPS UL
BRAH/Al
............
ULNARA
_.,..__M. B/Ch""PS BRAH/AL
SUPER!OARA
r--t-A. BRAH/ALA
BRAH/Al
A.
BRAH/ALA
M. BRAHIORAD/Al
RAPORTURILE NERVILOR MEMBRULUI SUPERIOR LA NIVELUL BRATULUI

radiala a degetelor II-IV. In plus, din prima ramura digitala palmara comuna se desprinde ~i un nerv ,.
palmar digital propriu pentru tegumentul fetei radiale a Qolicelui.
Nervul digital palmar coITillnarspapu1~i I~-z; ramura comunicanta cu nervul ulnar
(ramus comunkans cum nervjs ulna1is).
Din nervii digitali palmari proprii, la nivelul articula}iilor interfalangiene proximale ale
degetelor II-IV se desprind ramuri digitale dorsale pentru ~umentul dorsal de ee ~ltimele doua
falange ale degetelor II-IV.
--U-01uTinoio"7-a1 ne~vului median
Nervul median este:
I. nervul pronator al antebratului (mu~chiul rotund pronator ~i mu~chiul patrat pronator);
2. nervul flexor al mainii (mu~chiul flexor radial al carpului ~i mu~chiul palmar lung);
3. nervul flexor al degetelor (mu~chii lombricali pentru falanga proximala a degetelor I ~i II,
mu~chiul flexor superficial al degetelor pentru falanga medie ~i mu~chiul flexor profund al
degetelor pentru falanga distala);
4. nervul opozant al policelui (mu~chii eminentei tenare).
Nervul median este nervul esential al prehensiunii ~i al pensei polici-digitale, care opune
policele celorlalte degete.
Rolul senzitiv
Teritoriul senzitiv al nervului median corespunde degetelor celor mai utile: fata palmara a
policelui, a indexului, mediusului, fata palmara dinjumatatea laterala a inelarului ~i a fetei dorsale
a ultimelor doua falange de la degetele II-IV.
_:; . .(nervus ulnaris) (C 8-T 1) este un nerv senzitivo-motor, care apartine alaturi de
nervul musculocutan ~i nervul median sistemului ventral al plexului brahial (sistemul flexiei).
Are originea in fasciculul medial al plexului brahial, fiind situat medial de artera axilara ~i
lateral de vena axilara ~i nervii cutanat brahial medial ~i cutanat antebrahial medial. Posterior de
nervul ulnar se afla artera ~i vena subscapulara. Coboara 1n continuare la brat, unde initial se afla
in loja anterioara. in treimea medie a bratului, nervul ulnar perforeaza septul intermuscular medial
~i trece in loja posterioara a bratului, unde are posterior de el capatul medial al mu~chiului triceps.
La acest nivel este insotit de artera colaterala ulnara superioara, cu care coboara apoi in ~antul
nervului ulnar situat pe fata posterioara a epicondilului medial. in continuare, nervul ulnar trece
printre capetele ulnar ~i humeral ale mu~chiului tlexor ulnar al carpului ~i ajunge in loja anterioara
a antebratului, avand medial mu~chiul flexor ulnar al carpului, lateral mu~chiul flexor superficial
al degetelor ~i mai profund mu~chiul flexor profund al degetelor. Tracturi conjunctive ll leaga de
fascia mu~chiului flexor ulnar al carpului, considerat mu~chiul satelit al nervului ulnar.
In treimea distala a antebratului, mu~chiul flexor ulnar al carpului ~i flexor superficial al
degetelor sunt inlocuiti de tendoanele, lor, astfel ca nervul se a~eaza intre tendoanele celor doi
mu~chi. La antebrat, nervul ulnar are lateral de el vasele ulnare.
In continuare, nervul ulnar trece anterior de retinaculul flexorilor ~i lateral de pisiform.
Din nervul ulnar se desprind urmatoarele ramuri:
Ramurj musculare (rami musculares), care sunt destinate mu~chiului t1exor ulnar al carpului
~i fascicu}e]or mediale ale mUChju}ui flexor profimd 9] degeteJor.
Ramura profunda (ramus profundi) perforeaza !n.~.1:!.!~ flexor scurt al degetnl1 ii mic ~i se
a~eaza in adancime peste bazele metacarpienelor, de-a curmezi~ul, in raport cu arcul arterial
palmar profund. Ramura profunda a nervului ulnar este situata intre arcul arterial palmar profund
~ibaza metacarpienelor.
Din ramura profunda se desprind ramuri pentru tnU$Chii eminentei hipotenare (mu~chiul scurt
abductor al degetului V, muschj11l scurt flexor al degetului V $i mu~chiul opozant al degetului V),
,..
R. ULNARA
ULNAR
,
1.
11
}
i
'
{ . RR. MUSCULAR
R.
\ IR. DORSALA A
N. ULNAR
R. PALMARA Ai..
N. ULNAR .
SUPERFICJALA
~
NN. DIGITAL/ .
R.
DORSAL/
RAMURILE NERVULUI ULNAR RAMURILE NERVULUI ULNAR

-VEDERE ANTERIOARA- -VEDERE DORSALA-
muchii interosoi palmari si dorsali ~i muschii lombrjcali III-IV. de asemenea ~i pentru uniiJ!!~~E~J,,
din eminenta tenara (mu~~hiul adductor al policelyj si mu~hiul scurt flexoral policeh1i-fusciculul
Erofund). -
Ramura palmani (ramus palmaris)se desprinde din nervul ulnar la 2-3 cm distal de articulatia
radio-carpiana ~i se distribuie tegumentelor din regiunea eminentei hipoten~e.
Ramura posterioara a nervului ulnar (ramus dorsalis nervi ulna1is) are originea In treimea
distala a antebratului ~i trece pe sub tendonul mu~chiului flexor ulnar al carpului, i'nconjoara ulna
~i ajunge pe fa ta dorsala a palmei, unde da ramuri digitale dorsale (rami digitales dorsales) ale
ultimelor doua spapi interosoase. Ramurile digitale dorsale inerveaza pielea de pe fata dorsala
a auricularul~ pielea din dreptul primei falange a inelarului, cat ~i jymatatea ulnara a pjelii de
p~_fata dorsala a primei falange a mediusului.
Ramura superflciaJa (ramus superfJciaHs) se desprinde din nervul ulnar i'n regiunea palmara
~i dupa ce da o ramura care inerveaza muschiul palmar scurt, se lmparte 1n.!1IXL<!fg~f8:!!Pi!-lmar!
CQIJil}ni (nervi digHales palmares communes) _pentru spatiul IV i degetul V-J din care se vor
desprinde nervii digita/i palmari proprii (nervi digUales palmares proprjj) pentru fetele
palmare ale degetelor IY-Y (j_umatatea mediala a degetului IV si jurnatatea lateraJa ~i mediala a
'"~et11)11i ~
Rolul motor al nervului ulnar
Nervul ulnar este nervul motor principal al mainii.
Nervul ulnar flexeaza mana ~i determina adductia ei (mu~chiul flexor ulnar al carpului).
Flexeaza falanga distala a inelarului ~i auricularului (mu~chiul flexor profund al degetelor).
Determina abduqia ~i adducpa degetelor-mi~carea in evantai (mu~chii interoso~i). Determina
adduqia policelui (rnu~chiul adductor al policelui) ~i flexeaza prima falanga a policelui (fasciculul
/
88 Ana tomja functionalti a membrelor
'
profund al mu~chiului scurt flexor al policelui).

Flexeaza articulatia metacarpo-falangiana ~i determina extensia celor doua articulatii
interfalangiene (mu~chii interoso~i).
Rolul senzitiv
Intinderea tulburarilor senzitive In paralizia nervului ulnar variaza de la un caz la altul.
Pierdereasensibilitatii seconstata pemarginea ulnara a palmei, lanivelul inelarului ~i auricularului.
Cel mai frecvent se constata anestezie la niveluJ auricularului ~i o hipoestezie in restul teritoriului
senzitiv al nervului ulnar.
liill'tthaiiis ie etiiitflt (nervus musculocutaneus) (C 5 -C 7) are originea in fasciculul lateral al

plexului brahial. Are un traiect oblic in sens distal ~i lateral in axila, fiind situat lateral de nervul
median ~i artera axilara.
La brat, nervul musculocutan perforeaza rnu~chiul coracobrahial (nervul perforant al lui
Casserius) ~i apoi patrunde lntre mu~chiul biceps ~i mu~chiul coracobrahial, iar mai distal intre
mu~chiul biceps ~i mu~chiul brahial. Proximal de plica cotului perforeaza fascia brahiala, lateral
de mu~chii biceps ~i brahial ~i devine !J___ervul cutanat antebrahial lateral (nervus cutaneus
lateralis antebrachh), care inerveaza tegurnentele din partea antero-Jaterala a antebratului. Pe
parcursul traiectului sau la nivelul bratului iau na~tere ramuri musculare (rami musculares)
pentru mu~chii coracobrahial, giceps ~i jJrahiaL Nervul rnusculocutan furnizeaza ~i un filet
diafizar pentru humerus, care intra prin orificiul nutritiv al hurnerusului, impreuna cu o artera
nutritiva. Din ramura musculara destinata mu~chiului brahial coboara un filet nervos pe fata
anterioara a articulapei cotului.
Rolul motor
Nervul musculocutan este nervul flexor al \.-...
./'"
antebratului (mu~chiul brahial ~i mu~chiul biceps)

~i supinator (mu~chiul biceps). Retlexul bicipital
este abolit in lezarea nervului. N. RADIAL-'--
Rolul senzitfr
In caz de seqionare a nervului musculocutan se N. CUTANAT N. CUTANAT
cons ta tao diminuarea sensibilitatii la nivelul partii BRAH/AL POSTER~ 'R J
' ' BRAH/Al LATERAL
radiale a antebratului.
antif'ttib"l (nervus radiaHs) (C5-C8) este un PROFUNDA

R. SUPERFICIALA
nerv senzitivo-motor care apaqine sistemului
dorsal al plexului brahial (extensie ~i supina~ie). I~+---- ~I '," ~t:' '~-=~~:: CJ
/<.-;- '
Are originea in fasciculul posterior ~i este eel mai
voluminos nerv al plexului brahial, la originea sa.
In axila, nervul radial are anterior de el artera DIGITAL/
axilara ~i nervul median; posterior, nervul radial
vine in raport cu vasele subscapulare, ganglionii R.
subscapulari ~i nervul toracodorsal. Medial de ULNAR
nervul radial se afla vena axilara, nervii ulnar,
cutanat brahial medial ~i cutanat antebrahial
medial, iar lateral vine in raport cu nervul axilar
~i nervul musculocutan.
Coboara apoi anterior de tendoanele mu~chilor
N. RADIAL
marele dorsal ~i rotund mare ~i ajunge in ~antul
I
nervului radial, aplicat direct pe humerus, avand medial inseqia capatului medial al mu~chiului
triceps, lateral inseqia capatului lateral al mu~chiului triceps, fiind acoperit posterior de capul
lung al mu~chiului triceps. in acest traiect este 1nsotit de artera brahiala profunda ~i de venele
satelite ale acesteia, care initial sunt situate lateral ~i mai apoi medial de nervul radial.
Raporturile osoase ale nervului radial explica compresiunile nervului in cazul fracturii diafizei
humerale (printr-un fragment osos sau prin 1nglobarea nervului in calus).
In continuare, perforeazaseptul intem1uscular lateral,ajungand in lojaanterioara,1ntrem~chiul
biceps, situat medial ~i mu~chiul brahioradial, situat lateral. La nivelul cotului se afla in ~antul
bicipital lateral, a~ezat pe mu~chiul brahial, care 11 separa de capsula articulatiei cotului, avand
lateral mu~chii brahioradial ~i lung extensor radial al carpului, iar medial tendonul mu~chiului
biceps. In ~antul bicipital lateral, nervul radial este insotit de ramura laterala a arterei brahiale
profunde ~i de artera radiala. La nivelul interliniei articulare a cotului, nervul radial se divide in
ramurile sale terminale: ramura profunda ~i ramura superficiala.
Din nervul radial se desprind urmatoarele ramuri:
l)lg.r-rl~posterior (nervus cutaneus brahjj posterio1) se desprinde din nervul
radial la nivelul axilei, ocole~te marginea inferioara a tendonului mu~chiului marele dorsal, trece
in continuare intre capatul lung al mu~chiului triceps ~i humerus, apoi perforeaza fascia brahiala
~i se distribuie tegumentului de pe fata dorsala a bratului, intre teritoriul nervului cutanat brahial
medial, ramura din plexul brahial ~i al nervului cutanat brahial lateral, ramura din nervul axilar.
Ram_L!._!l!!!_L!s_cy_{'!!~ (rami musculares)se desprind din nervul radial la nivelul ~antului nervului
radial situat pe humerus ~i patrund in capetele mu~chiului triceps. Ramura pentru muschiul vast
lateral trimite o ramura pentru mu~chiul anconeu. Uneori aceasta ramura poate proveni din ramura
nervului vast medial (unul din cele 3 capete ale mu~chiului triceps). Din nervul radial, la nivelul
~antului bicipital lateral se mai desprind ramuri musculare
pentru 1E.Y~chii brahjoradial, lung si scurt extensor radia!
N. RADIAL ... al carpuluj
i'.X.MJri1'hAMw9H Ut 'Pth(!~*Me:~ (nervus
cutaneus antebrahii posterior) se desprinde din nervul
radial dind acesta se afla la nivelul ~antului bicipital
lateral. Perforeaza fascia bratului in vecinatatea septului
intermuscular lateral ~i se distribuie tegumentelor fetei
N. CUTANAT ..
ANTEBRAH!AL''~-
posterioare a antebratului. -
--_FamJ!ra~uperficialii. (ramus superficialis) se
POSTERIOR
desprinde din ~ervuTracHaTfa nivelul articulafiei cotului,
trecand prin interstitiul dintre mu~chiul brahioradial ~i
mu~chiul rotund pronator. Coboara in continuare pe
marginea anterioara a mu~chiului brahioradial, avand
medial artera radiala ~i cele doua vene satelite. in treimea
distala a antebratului, ramura superficiala a nervului
radial se indeparteaza de artera radiala, trece pe sub
tendonul mu~chiului brahioradial ~i la 5 cm deasupra
procesului stiloid al radiusului perforeaza fascia
antebrahiala, ajungand pe fata dorsala a palmei, unde
furnizeaza trei nervi digitali dorsali (nervi digUales
dorsales) ~i o ramurii. comunicantii. pentcu nervul
ulnar (ramus c~municans nervi ulnaris). Primul nerv
N. CUTANAT ANTEBRAHIAL digital dorsal este destinat policeh1i ~i se distribuie
POSTERIOR tegumentelor de pe fa ta lateral aa acestui.a, pana la varful
90 Anatomja func{jonaJ;J a membrelor
'
J.y.i. AI doilea perv digital dorsal inerveaza

fata media!a a pplicelut de asemenea I
/
N. MUSCULOCUTAN-/. RADACINA MED/ALA
pana la varful lui1 cat ~i fata laterala a ( RADAC!NA LATERALA
indexului pana in dreptql primei falapge N. CUTANA T BRAH/AL
fel de al treilea nery digital inerveaza RR. MUSCULAR MEDIAL
fata mediala a indexului si fata lateraJa
a mediusului, 'in dre tul rimei falan e. N. CUTANAT
_a roll ~ amusprofundus) ANTEBRAHIAL MEDIAL
este mai voluminoasa decat cea superfi- R. ULNAR
ciala ~i strabate mu~chiul supinator,
N.
trecand intre fasciculul ulnar (profund)
~i fasciculul humeral (superficial) al
mu~chiului supinator. in continuare N. CUTANAT
RR. MUSCULAR
inconjoara in sens antero-posterior colul
radiusului pe fata sa laterala ~i apoi NN. D/GITAll
posterioara, ajungand intre mu~chi i
superficiali ~i profunzi ai lojei poste-
ri~-~:e a antebratului, carora led~ N. MEDIAN
rt'ffi.ii~mj musculares). Contactul
~ramurii profunde cu colul PALMARI PROPRll
radiusului explica de ce aceasta este
implicata adesea in fracturile de col
NERVII MUSCULOCUTAN, MEDIAN,
radial.
CUTANAT BRAHIAL MEDIAL,
in ultima sa portiune, dupa ce a emis CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL
ramurile musculare pentru mu~chii
superficiali ~i profunzi, ramura profunda a nervului radial capata numele de nervul jnterosos
~ (nervus jnterosseus postehor), care se termina in mu~chii profunzi ai antebratului
(mu~chii lung abductor al policelui, s~_urt ~i lung extensor al policeliii, e~tensor propriu al
i~.
Rolul motor
Nervul radial este:
-extensor al antebratului (mu~chiul triceps, mu~chiul anconeu)
-flexor al antebratului (mu~chiul brahioradial)
-extensor al mainii (mu$chii lung ~i scurt extensor radial al
carpului) ~i adductor al mainii (mu~chiul extensor carpi ulnaris)
De asemenea, intervine in supinatie (mu~chiul supinator, mu~chiul brahioradial) ~i In abduqia
policelui (mu~chiul lung abductor al policelui)
Reflexul tricipital este abolit in caz de lezare a nervului radial.
Rolul senzitiv
In paralizia nervului radial, deficitul senzitiv este extrem de redus la nivelul bratului ~i
antebratului, datorita nervilor cutanati vecini, care sup1inesc fibrele senzitive ale nervului radial.
Zona de anestezie se limiteaza la tegumentele de pe fata dorsala a primului ~i celui de al doilea
metacarpian.
~ t;fji (nervus axjJaris)(C 5-C6 ). Are originea in fasciculul posterior al plexului brahial,
la originea sa fiind lateral de nervul radial. in traiectul sau trece peste fa fa anterioara a mu~chiului
subscapular~i a poi prin spatiul humero-tricipital, unde este insotitde vasele circumflexe posterioare.
Spatiul humero-tricipital este delimitat superior de mu~chiul subscapular ~i de mu~chiul rotund
lnervafia membrufuj superfor 91
N. CUTANAY:
N. AXILAR
mic, inferior de mu~chiul rotund mare, medial de capatul lung al mu~chiului triceps ~i lateral de
colul chirurgical al humerusului. Nervul axilar se termina prin cateva ramuri in mu~chiul deltoid,
care patrund 1n mu~chi prin fata lui profunda.
Din nervul axilar se desprind:
Ramwi musculare (rami musculares) pentru mu~chiul rotund mic.
~ '"Anarlmiliial:!:fii~-- (nervus cutaneus bracMi Jateralis superjor) trece
prin spatiul dintre capatul lung al mu~chiului triceps ~i mu~chiul deltoid, strabate fascia bratului
~i inerveaza _pie lea situata pe fa ta laterala a umarului ~i a ~ratului In partea sa superioara. Din nervul
axilar se mai desprind ~i ramuri ~ anterjoara ~i inferioara a articulapei umarului.
Rolul motor
Nervul axilar este nervul abduqiei bratului (mu~chiul deltoid), al flexiei bratului (fibrele
anterioare ale mu~chiului deltoid) ~i al extensiei bratului (fibrele posterioare ale mu~chiului
deltoid). De asemenea, participa ~i la rotatia laterala a bratului (mu~chiul rotund mic).
Rolul senzUiv
In leziuni ale nervului axilar constatam o anestezie pe fata externa a umarului.
tfriqrpnbcniii?it A:RttdnaM:t~-tiiUi4 (nervus cutaneus antebrachii media/is) (C 8 -T). Are

originea 111 fasciculul medial al plexului brahial. Este un nerv subtire, dispus medial de nervul ulnar
~i artera axilara. Coboara pe fata mediala a bratului, fiind a~ezat sub fascia brahiala, posterior de
vena bazilica; perforeaza fascia brahiala 1n treimea distala a bratului. Se divide la nivelul plicii
cotului in doua ramuri terminale:
- anterioara - patrunde sub vena medio-bazilica ~i inerveaza Qi_elea de pe ta\a antero-mediala
a an~ pana la nivelul articulatiei FHI+lRy;lHi-; ,
~ ~rneaza pielea de pe fata mediala a antebratului.
'
Nt&OJ :t1n)Jnylliid1111,.J;a~ (nervus cutaneus brachjj media/is) (C 8-T) este cea mai
mediala ramura terminala a plexului brahial, fiind situat medial de vena axilara ~i de celelalte
formatiuni vasculo-nervoase ale axilei. Se desprinde de asemenea din fasciculul medial al plexului
brahial. De cele mai multe ori, nervul cutanat brahial medial prime~te o anastomoza de la nervii
intercostali II ~i III (nervul intercostobrahial Hyrtle). in continuare, nervuI cutanat brahial medial
perforeaza fascia brahiala sub baza axilei ~i inerveaza tegumentele de la baza axilei ~i din regiunea
mediala a bratului.
LJG.
N. MEDIAN (R.
N. CUTANA T ANTEBRAlllAL LA TERA
N. RADIAL
(R. SUPERFICIAL
APONEVROZA
PALMA RA
M. PALMAR
SCURT
N.
PROPRIU
ARTERE ~I NERVI PALMODIGITALI ~I DIGITALI

lnervafia membru/uj superjor 93
--- NN. SUPRACLA VICULARI
- - N. CUTANAT BRAH/AL SUPEROLA TERAL
- RR. CUTANATE LA TERA LE DIN NN. INTERCOSTAL
- - - N. Cl/TANA T BRAH/AL POSTERIOR
- - N. CUTANA T ANTEBRAHIAL MEDIAL
--- ----- N. SUPERFICIAL4 A N. RADIAL
--------- -- - ---- N. PALMARA A N. ULNAR
- N. MEDIAN
INERVATIA CUTANATA A MEMBRULUI SUPERIOR

-VEDERE ANTERIOARA-
94 Ana tomia functionala a membrelor
'
NN. SUPRACLA V!CULARI
----------- N. CUTANA T BRAH/AL SUPEROLA TERAL
N. Cl/TANA T BRAH/AL MEDIAL
-- N. Cl/TANA T BRAH/Al POSTER/OR
________ ------ N. CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL
----------- . N. CUTANAT ANTEBRAHIAL LATERAL
- --------- N. CUTANA T ANTEBNAlf!AL POSTERIOR
SUPERF/C1ALA A N. RADIAL
-------- R. DORSALA PALMANA A N. ULNAR
N. MEDIAN
INERVATIA CUTANATA A MEMBRULUI SUPERIOR

~
ArUculapile membru/ui superior 95
Articulatiile membrului superior
Componentele complexului articular al umarului

Complexul articular al umarului este alcatuit din scapula, clavicula ~i humerus aceste segmente
fiind responsabile de mi~carea mainii 1n spatiu.
Cele trei segmente sunt controlate de patru articulatii independente:
- o articulatie functionala cunoscuta ca llrticulatia scc1'Pulo-toracica
' ' '
- art. stemoclaviculara
- art. acromioclaviculara
- art. glenohumerala
in cadrul complexului articular al umarului se poate descrie ~i o a 5-a articuatie functionala
formata de arcul coracoacromial ~i capul humeral.
Arcul coracoacromial sau a~a numita art. suprahumeralajoaca un rol important atat in funqia
cat ~i in disfunqia umarului, dar nu poate fi considerata o articulatie separata. Pentru a intelege
funqia dinamica a complexului articular al umarului terbuie analizata fiecare articulafie ~i
componenta articulara In cadrul acestui complex.
Articulatia scapulotoracica
Articulatia scapuotoracica este formata de articulatia dintre fata anterioara a scapulei ~i fata
posterioara a corpului coastelor II - VIII. Aceasta articulafie nu este o articulafie anatomica
deoarece nu prezinta caracteristicile unei articula{ii obi~nuitc (nu prezinta fete articulare iar
unirea nu se realiezaza prin testut fibros~ cartilaginos sau sinovial).
De~i scapula este separata de torace prin straturi musculare interpuse mobilitatea ei pe torace
poate fi la fel descrisa ca in cazul segmentelor osoase articulate. in descrierea mobilitatii scapulare
pe torace trebuie mentionata asoderea obligatorie a mi~carilor in articulatia sternoclaviculara
respectiv in cea acromioclaviculara. Interrelatia acestor articulafii se datoreaza faptului ca
scapula este articulata prin procesul sau acromial cu capatul lateral al claviculei prin art.
acromioclaviculara. Clavicula la randul ei este ata$ata de scheletul axial la nivelul manubriului
sternal prin art. sternoclaviculara. Orice rni~care a scapulei pe torace implica mi~cari la nivelul
acestor articulatii, deci art. scapulotoracica face parte dintr-un lant kinematic inchis impreuna
96 Anatomja funcpona/a a membrelor
CLA VICULA
LIG. STERNOCLA Vf CULAR
l!G. COSTOCLA VJCULAR
MANUBRIUL STERNAL
ARTICULA TI ILE STERNOCLA VICULARE

'
-VEDERE ANTERIOARA-
cu artt. acromioclaviculara ~i sternoclaviculara.

MiJ_cariin_aLtLcJJlile-.
Scapula in repaus se afla pe peretele posterior toracic, putin inauntrul liniei mediane posterioare,
intre coastele II - VII (Steinbler). Mi~carile scapulei fata aceasta pozitie de referinta sunt de
ridicare-coborare: abbduc{ie-adduc{ie (sau protrac{ie-retrac{ie) ~i de rot.-1{ie (basculare-
debasculare). Aceste mi~cari clasice sunt foarte greu de descris independent din cauza angrenajului
scapulei cu artt. stemoclaviculara ~i acromioclaviculara ce 1mpiedica executarea acestor mi~cari
pure. De exemplu mi~carea de ridicare a scapulei poate fi ascociata cu o abduqie concomitenta
cat ~i cu o basculare a sa. Ridicare ~i coborarea scapulei sunt mi~cari de translape in care scapula
aluneca cefalic (ridicare) sau de-a lungul grilajului costal fata de pozitia sa de repaus (caudal -
coborare).
Abduqia ~i adducpa scapulei sunt de asemenea mi~cari de trans la tie ce apar atunci cand scapula
aluneca de-a lungul grilajului costal indepartandu-se (abducpe) sau apropiindu-se (adduqie) de
coJoana vertebrala.
Mi~carea de rotatie poate avea loc invers sensului acelor de ceasornic fosas glenoida privind
in sus (rotatie in sus sau basculare) sau in sensul acelor de ceasornic cand fosa glenoida prove~te
injos (rotatie injos a scapulei sau debasculare). Acela~i tip de mi~cari poate fide asemenea descris
prin mi~carea unghiului inferior al scapulei departandu-se de coloana vertebrala (rotatie in sus)
sau apropiindu-se de coloana vertebra1a (rotatie in jos).
Scapula mai prezinta alte doua tipuri de mi~cari mai putin descrise dar importante In mi~dirile
de-a lungul grilajului costal curb. Aceste mi~cari sunt necesare in primul rand mentinerii contactului
strans 1nte scapula ~i torace. Aceste mi~cari ale scapulei pot aparea In cadru] pozitiilor extreme
sau 'in situapi patologice. Aceste mi~cari se inteleg eel mai bine in coroborare cu mi~carile din
art. acromioclaviculara cu care se intrepatrund.
"-
Articulapile membrului superior 97
S_mbililil1~:
Steinbler afirma ca forta primara de mentinere a scapulei pe torace este presiunea atmosferica.
Stabilitatea scapulara este de asemenea data de structuri le ce men tin integritatea articulatiei
acromioclaviculare ~i a celei sternoclaviculare.
Mu~chii ce se ata~eaza atat pe torace cat ~i pe scapula menFn contactul strans lntre aceste
suprafete in timpul producerii mi~carilor scapulare. 0 funqie importanta im mi~carile scapulei
este aceea de a orienta optim fosa glenoida astfel 1ncat sa mareasca gradul de ridicare a bratului
cat ~i sa realizeze o structura stabila in cursul mi~carilor de rostogolire ~i alunecare a capului
humeral. Scapula, impreuna cu mu~chii ~i mijloacele sale de unire realizeaza prin funqiile sale
concomitente de stabilitate ~i mobilitate un prim exemplu de stabilitate dinamica la nivelul
corpului uman.
Articulatia sternoclaviculara
'
Articulatia sternoclaviculara poate fi considerata " baza operationala" a mi~carilor scapulei
prin faptul ca reprezinta singura structura articulara ce une~te scapula de scheletul axial.
Capsula_a.rlk_ulara este de consistenta fibroasa, mai groasa anterior ~i posterior ~i mai laxa
superior ~i inferior.
Ligamenrek articulatiei sternoclaviculare sunt: Jjgg. capsular, sternoclaviculare anterior ~j
posterior ~i costoclavicular.
Lig. sternoclavicularanterioreste larg ~i se insera superior pe fata anterosuperioara a capatului
sternal a claviculei. Trece inferomedial pe fap anterioara a manubriului ~i se pierde in primul
cartilaj costal.
Lig. sternocla vicular posteriorcoboara inferornedial de pe fa ta posterioara a capatului sternal
al claviculei pana in partea superioara a menubriului sternal.
Lig. interclavicular se continua superior cu fascia cervicala (foita profunda), iar pe partile
laterale se une~te cu capetele mediale ale celor doua clavicule. Unele fascicule se pot insera ~i
pe manubriul sternal (in portiunea superioara).
llisc_ul articular este plat ~i aproape circular ~i se insera superior pe marginea superoposterioara
a suprafetei articulare claviculare inferior pe primul cartilaj costal iar restul pe circumferinta
capsulei. Este mai gros periferic; capsula din jur e mai laxa. Forma selara permite mi~carea in
planuri aproximativ vertical ~i anteroposterior ~i o oarecare rotaiie injurul axei lungi a clavicu]ei.
Yasculariza~i inervatia Jlrticulatiei
Arterele sunt ramuri din aa. toracica interna ~i surpascapulara.
Nervii provin din n. supraclavicular ~i n. pentru m. subclavius
Anatomie __clinic_a
Rezistenta articulatiei depinde de ligamente ~i in special de disc. Datorita acestora ~i a
transmisiei fortelor dislocarea ~i fracturile sum rare.
Mi~di.ri1n articula~
Mi~dirile claviculei in articulatia sternocla viculara produc inevitabil mi~cari la nivelul scapulei,
~i respectiv mi~carile scapulare se reflecta in articulapa sternoclaviculara.
Art. sternoclaviculara este o articulatie cu trei grade de libertate. Ea prezinta o capsuHi
articulara tapetata la interior de o mernbrana sinoviala, un disc articular ce imparte cavitatea
articulara in doua compartimente (clavicular ~i sternal) ~i trei ligamente majore.
Mi~dirile ce a par in articulaiia stemoclaviculara sunt de ridicare/coborare protraqie/retraqie
~i rotatia claviculei. Mobilitatea oricarui segment al claviculei este intotdeauna descris
osteokinematic de mi~carile segmentului distal (lateral) al claviculei. Mi~carile de ridicare/
coborare ~i protraqie pot fi mai bine vizualizate ca mi~cari ale capatului distal al claviculei, ele
-~~ -- ---- - - -
98 Anatomia functiona!a a membrelor
'
efectuandu-se automat Ia nivelul capatului sternal (clavicula fiind o parghie de gradul I, avand
punctul de sprijin la nivelul lig. costoclavicular). Mi~carea de rotape a claviculei este o mi~care
de rostogolire a intregii clavicule de-a lungul unui ax longitudinal.
All$ciirile de ddk;arelcoborare:
Mi~dirile de ridicare/coborare apar lntre suprafata claviculara (convexa) ~i suprafata concava
formata de manubriul sternal ~i cartilajul coastei I In jurul unui ax anteroposterior. Axul stemo-
clavicular se considera a fi lateral de articula{ie la nivelul lig. costoclavicular. Forma specifica
a suprafetelor articulare cat ~i localizarea axului de mi~care indica osteokinematic ca suprafata
convexa a claviculei trebuie sa alunece pe suprafata concava a manubriului ~i cartilajului coastei
I lntr-o direqie opusa mi~dirii capatului lateral al claviculei. Astfel ridicarea claviculei implica
alunecarea in jos a suprafetei mediale claviculare pe manubriu ~i cartilajul coastei I. Ridicarea
are o amplitudine de 45 pe cand coborarea are 15. Ridicarea ~i coborarea sunt invariabil legate
de ridicarea ~i coborarea scapulei (scapula fiind ata~ata de capatul lateral al claviculei). Ridicarea
scapuJei nu se asociaza cu o simpla ridicare a claviculei, ci este lnsotita ~i de o mi~care de rotatie
ascendenta concomitenta. Componenta kinematica ascendenta joaca un rol esential In marirea
gradului de amplitudine a ridicarii bratului.
Mi~ciid/e d~JJL01nictJdiklr11Cfl<:'.
Cele doua tipuri complementare de mi~care se foe i'n jurul unui ax vertical ce trece prin lig.
costoclavicular. Fiind o articulatie in forma de ~a, configuratia suprafetelor articulare in plan
sagital este concava pentruclavicula ~i convexa pentru incizura manubriului sternal. Artrokinematic
suprafata claviculara va aluneca pe manubrium ~i pe cartilajul coastei I in aceea~i directie cu
capatul laterla al claviculei. Astfel protractia claviculei este lnsotita de alunecarea anterioara a
capatului medial al claviculei pe manubriu ~i pe cartHajul coastei I.
Amplitudinea protractiei este de 15 iar a retractiei de 45. Protraqia ~i retraqia claviculara
sunt inevitabil asociate cu abductia (protractia) sau adduqia (retractia) scapulei prin legatura
acromioclaviculara.
Mi~Ci1I~~1{ie.
Mi~carea de rotatie se realizeaza 1ntre suprafetele concave ~i oval convexe adiacente ale
claviculei cu manubriul sternal.
De~i In majoritatea cazurilor un segment articular se poate roti in orice direqie fata de pozitia
de repaus. Astfel clavicula se rote~te posterior fata de pozitia neutra fadind astfel !neat suprafata
inferioara a claviculei sa priveasca anterior. Din pozitia de rotatie completa clavicula se poate
roti anterior pentru a ajunge in pozitie neutra. Axul de mi~care este longitudinal de-a lungul
claviculei intersectand articulatia. Amplitudinea rotatiei este lntre 30 - 45. Rotatia claviculei
' a scapulei, fara a fi insa o relatie
este asociata cu o rotatie , directa i'ntre ele.
Articulatia acromioclaviculara
'
Une~te capatuJ acromial al claviculei cu marginea mediala a acromionului. Astfel mi~carile
claviculei se repercuta asupra mi~carilor scapulare ~i invers. Articula{ia acromioclaviculara este
compusa dintr-o capsula articulara ~i doua ligg. majore. In interiorul articulatiei se gase~te un disc
sau un menisc articular ce faciliteaza mi~dirile in articulatie.
Func~ia primara a articulatiei acromioclaviculare este de a mentine relatia dintre clavicula ~i
scapula In primele stadii ale ridicarii membrului superior ~i totodata de a permite scapulei sa se
roteasca pe torace in ultimele stadii de ridicare a membrului superior. Ridicarea extremitatii
superioare se refera la o combinape a mi~carilor scapulei, claviculei ~i humerusului cand membrul
superior este ridicat deasupra capului.
Suprafetele articulare constau dintr-o mica suprafata articulara convexa de pe capatul lateral
Articulafiile membrului superfor 99
L!G. CORACOACIWMJAL UG. TRAPEZOID

\
\
\
\
l l/G.
\
ARTJCULATJA ACROMJOCLA V/CULARA\
'\ L/G. J CORACOCLA V/CULAR
\
\
\ CLAVICULA
LIG. I
_ .....-r.~~~,..,.......T<":.",...~~----~'
A CROMIOCLA VICUlAii' ' ,
' .....
A CROM/ON CORACO!D
-TENDONUL BICEPSULUI
CA VITA TEA- - - _ (CAPUL LUNG)
GLENOIDALA
- -..CAPS ULA ARTICULARA
MARGINEA
LATERALA A
SCA PULE!
ARTICULATIA UMARULUI ~I ARTICULATIA ACROMIOCLA VICULARA
al claviculei ~i o fata corespondenta concava de pe marginea mediala a acromionului. Avand in

vedere marimea ~i conturul fetelor articulare articulatia acromioclaviculara este considerata a fi
o articulatie incongruenta. Inclinatia suprafetelor articulare variaza de la individ la individ.
' , '
Depalma descrie 3 tipuri de articulatie in care unghiul de inclinatie a suprafetelor articulare
variaza de la 36 la 16 fata de verticala, axul lung fiind anteroposterior.
Capsula fib.roasa inconjoara marginile suprafetelor articulare fiind intarita de Jig. acromioc/a v-
jcular. Acesta se gase~te in partea superioara a articulatiei, unind marginea superioara a capatului
lateral al claviculei cu partea superioara a acromionului. Fibrele sale paralele se intrepatrund ce
fibrele rnu~chiului trapez ~i alte deltoidului alcatuind o chingadestabilizare superioaraaarticuatiei
acromioclaviculare.
Capsula articulara este subtire ~i nu poate mentine integritatea articulapei fara ranforsarea
ligamentara.
Ilis_ruLartiQilar, variabi1 ca marime, prezinta diferente semnificative atat 1n cadrul unei
populatii cat ~i la acela~i individ (funcpe de varsta).
Lig;lmcntuiJu:Lamio__dg_J!ie_u.inLsustine capsula 111 mentinerea adiacenta a suprafefelor articulare
~i controleaza stabilitatea orizontala a articulatiei.
Ligi1JMnJJ)lCOflLCJJd1LViculiJ.rcde~i nu face parte direct din articulatia acromoiclaviculara din
JOO Anatomia funcfionalii a membrelor
punct de vedere structural, intervine insa funqional in asigurarea unei mari stabilitati art.
acromioclaviculare. in componenta lui intra Jig. trapozojd (lateral) ~i hg. conoid (medial). De
multe ori aceste portiuni ligamentare sunt separate de o bursa ~i de tesut adipos ceea ce ne indica
funqii diferite ale fiecarei componente ligamentare.
lig. trapezoid este de forma unui patrulater situat anterolateral predominant in plan frontal.
El este ata~at inferior de fata superioara a procesului coracoid iar superioar ajunge la linia
trapezoid.a de pe fata inferioara a capatului acromial al claviculei. Marginea sa anterioara este
libera pe cand cea posterioara se une~te cu lig. coronoid.
Lig. coronoidreprezinta fascicolul postero-medial fiind de forma tringhiulara cu baza in sus,
ata~andu-se de tuberculu conoid, iar varful de marginea psoteromediaJa a procesului coracoid.
De~i ambele ligamente coracoclaviculare contribuie la stabilitatea orizontala a art.
acromioclaviculare, ele sunt esenpale in prevenirea luxapilor superioare ale claviculei pe acro-
mion. Subluxatia orizontala a art. acromioclaviculare poate aparea 1nsa cu ligg. conoid ~i trap-
ezoid intacte prin ruperea capsulara a lig. acromioclavicular; luxatia verticala insa nu se poate
produce decat cu ruperea ligg. coracoclaviculare.
Ambele poqiuni ale lig. coracoclavicular limiteaza rotatia scapulei ~i ambele componente
contribuie la transmiterea fortelor de compresiune de la scapula la clavicula. 0 cadere pe membru1
superioravandmana 1ntinsaare tendintadea translatascapulamedial (prin impactul cuhumerusul).
in timp ce scapula translateaza medial ~i implicit procesul coracoid executa o mi~care in acest
sens lig. trapezoid se tensioneaza, trasmitand foqele de impact claviculei ~i in final art.
sternoclaviculare. Rolul esential insa al lig. coracoclaviculareste in asigurarea rotatiei longitudinale
a claviculei necesara ridicarii complete a bratului.
M~carLar_ti cula_r_e:
Suprafetele articulare ale articulatiei acromioclaviculare sunt mici cu o mobilitate relativ
limitata ~i cu mari diferente individuale. Din aceste considerente incercarile de a identifica axele
de mi~care in aceasta articulatie sunt subiective.
Mordsciteaza trei grade de libertate cu trei axe de mi~care care trebuie privite odata cu rotatia
scapulei.
R_QJa tia_.scap_ul ei
Din cele trei tipuri de mi~care citate de Morris rotatia scapulara reprezinta ni~carea primarp
la nivelul art. acromioclaviculare. Ea apare injurul unui ax anteroposterior situat intre articulatie
~i lig. coracoclavicular. Rotatia scapulei permite fosei glenoide sa se blocheze in sus (rotatia in
sus a scapulei) sau injos (rotatia 1njos a scapulei). Rotatia ce a pare 1n articualtia acromioclaviculara
este identica ~i sinonima cu rotatia ce apare 1n art. scapulotoracica.
Alk_mi~rt
Celalalte tipuri de mi~care din art. acromioclaviculara sunt mai pu{in distincte ca rotatia
scapulei. Un tip de mi~care descris se petrece in plan frontal scapula apropiindu-se de coloana
vertebrala (adducpa scapulei) sau departandu-se de coloana vertebrala (abduqia scapu1ei). Aceasta
mi~care de translatie nu se executa strict 1n plan frontal ea urmarind curbura grilajului costal,
pentru a mentine contactul fetei anterioare a scapulei cu curbura orizontala a toracelui..
Daca in articulatia scapulo-toracica mi~carea de abduqie apare ca o mi~care de pura translatie
atunci scapula se va 'indeparta de coloana vertebrala, iar fosa glenoida va privi catre lateral. Astfel
numai marginea vertebrala a scapulei va ramane In contact cu grilajul costal. in realitate abducpa
completa a scapulei va aduce fosa glenoida anterior, iar scapula in intregime va fi in contact cu
grilajul costal. Astfel scapula va umari conturul corpului costal rotindu-se in jurul unui ax vertical
de le nivelul articulatiei acromioclaviculare, marginea vertebrala a scapulei va privi posterior,
iar fosa glenoida anterior.
Riisturnarea scapulei poate fi vizualizata ca o rni~care catre posterior a unghiului inferior al
,:::('~
Articulafiile membrului superior ~. !OJ
CAPSULA ART!CULARIS LIG. TRANSVERS SUPERIOR

I AL SCAPULEJ
I
\
TENDONUL M. BICEPS BRAHJAL
(CAPUL LUNG)\ SCAPULA
\ I
\ I
\
SECTIUNE PRIN ARTICULATIA UMARULUI

' '
scapulei, in ti mp ce marginea superioara se mu ta anterioar 1njurul unui ax frontal. Aceasta mi~care

ca ~i anterioara, apare pentru a mentine contactul scapulei cu grilajul costal. Atunci dind scapula
se ridica sau coboara pe grilajul costal ea trebuie sa-~i modifice pozitia pentru a mentine contactul
total cu curbura verticala a coastelor. Aceasta modificare de pozi~ie necesita o mi~care posterioara
a unghiului inferior al scapulei, mi~care ce se petrece in art. acromioclaviculara 1n jurul unui ax
frontal.
Aceasta mi~care de rotatie a scapulei la nivelul art. acromioclviculare apare de asernenea in
timpul rotatiei claviculare. Daca nu exista articulatie acromioclaviculara ~i clavicula este fixata
de scapula rotatia claviculei va implica proportional ~i scapula deplasand unghiul inferior al
scapulei anterior in grilajul costal.
Art. acromioclaviculara permite in tirnpul rotarii daviculei ca scapula sa deroteze lnjurul unui
ax frontal permitand o rni~care posterioara a unghiului inferior al scapulei.
Avand in vedere configuratia suprafetelor articulare din art. acromioclaviculare artrokinematica
pentru aceasta este aceea~i pentru rotatie, alunecare orizontala ~i alunecare verticala. In fiecare
din aceste situatii suprafata articulara acromiala concava va aluneca pe suprafata articulara
claviculara convexa in aceea~i direqie cu mi~dirile scapulare.
Articulatia umarului (glenohumerala)

Articulatia umarului este de tip sferoidal, mu1tiaxiala, cu trei grade de libertate, dispusa lntre
capul humeral ~i cavitatea glenoida a scapulei; este o articulatie instabila, fiind dependenta de
sustinerea mu~chilor rnai mult decar de forma ~i ligarnentele sale.
Sup.rnfr\_ek a_r_tj_eu1are sunt ovoidale. Convexitatea humerusului o depa~e~te In arie pe cea a
102 Anatomia functiona/a a membrelor
'
CA VITATEA ARJ1CULARA concavitatii glenoidale, astfel ca vine in

con tact cu aceasta numai pe o arie restransa,
restul fiind in contact cu capsula articulara.
Cavitatea glenoidala este adancita de o
CARTILAJUL margine fibrocartilaginoasa - spranceana
glenoidala (labrul glenoidal) ; ambele
suprafete articulare sunt acoperite de cartilaj
hialin, eel de pe humerus fiind mai gros
central, iar eel de pe scapula invers.
Congruenta completa se realizeaza cfmd
humerusul e abdus ~i rotat lateral.
Llgament~k sunt capsulare: glenohume-
1-ale, corncohumeral ~i transvers humeral.
Capsulafibmasa inconjoara articulaFa,se
insera medial pe marginea glenoidala in
exteriorul sprancenei glenoidale ~i pana la
baza procesului coracoid, incluzand inseqia
capului lung al m. biceps brahial; lateral se
insera pe colul anatomic al humerusului.
Este foarte laxa- oasele pot fi indepartate cu
2-3 cm (o asemenea separare artificiala
ARTICULATIA SCAPULOHUMERALA necesita relaxarea paqii superioare prin
-SECTIUNE SAG IT ALA- abducpe). Este suspnuta de tendonul
'
supraspinosului, infraspinosului ~i rotun-
dului mic (posterior), subscapular (anterior) ~i capul lung al m. biceps (inferior); toti ace~ti mu~chi
formeaza o adevarata cupola ce intare~te capsula ~i o sustine activ. M. triceps brahial e separat
de capsula prin n. axilar ~i vase le circumflexe humerale posterioare; inferior capsula este mai putin
intarita ~i in acela~i timp mai supusa la stress mecanic, fiind 1ntinsa puternic deasupra capului
humeral in abduqia complcta a bratului. Capsula este lntarita anterior de tendoanele mm. pectoral
mare ~i rotund mare.
Capsula are de obicei doua sau trei deschideri: una antehorsub procesul coracoid conecteaza
articulatia cu o bursa sub tendonul subscapular; o alta 'intre tuberculii humerali ce lasa sa treaca
tendonul capului lung al m. biceps brahial ~i teaca sa sinoviala ~i o a treia (inconstanta) dispusa
posterior ce face legatura cu bursa de sub tendonul m. infraspinos.
LigaJlle..Ilte;
Ligamentek,gl.rnaflumcL1ik:
Anterior exista trei ligamente g1enohumerale, ce se vad mai bine din interiorul articulatiei: Jjg.
glenolwmeral superior (supragleno-suprahumeral) trece din partea superioara a sprancenei
glenoidale ~i baza procesului caracoid pana la partea superioara a colului humeral 1ntre tuberculul
mic ~i marginea articulara. Lig. glenohumeralmijlodu(supragleno-prehumeraI) ia na~tere printr-
o inseqie larga de sub eel superior ~i merge pe marginea glenoidala anterioara pana in treimea
inferioara, ~i trece oblic inferolateral pentru a se insera pe tuberculul mic, in profunzimea
tendonului m. subscapular. Lig. glenohumeral in/erior(pregleno-infrahumeral) este mai lung ~i
mai gros; ia na~tere de pe marginile anterioara, mijlocie ~i posterioara ale sprancenei glenoidale,
sub linia epifizara ~i trece anteroinferior pentru a se insera medial ~i inferior pe coluJ humeral.
Marginea anterosuperioara a lig. glenohumeral inferior e mai groasa ~i formeaza o " banda
superioara".
Lig. coracohwns:BJl reprezinta o ingro~are a capsulei articulare. El trece de pe partea laterala
Articulafiile membrului superior 103
LJG. HUMERAL TRANSVERS

LIC. CORACOllUMERAL PROCESUL CORACO/D SECTJONA T
GLENOHUMERAL
GLENOHUMERA
MIJLOCIU
BURSA SEROASA_,__ ___.,..._

GLENOHUMERAL
B!CIPJTALA
INFER/OR
LIGAMENTELE ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE

-SCHEMA TIC-
L!G. CORACOHUMERAL
LIO.
MJJLOCIU
GLENOHUMERAL
INFERIOR
INFtl?IOR
CilENOHUMERAL
MIJLOCIU
INSERTIILE LIGAMENT ARE ALE ARTICULA TIEI SCAPULO-HUMERALE

' '
'
a radacinii procesului coracoid pana LIG. TRANSVERS l/G. CORACOACROMIAL
1n fa\a tendonului supraspinosului. SUPJ:,JlfOR AL SCAPULEI
CAPSULA ARTICULARA
lig;m1~ntuL!wmernl1ra11s.v~-.ses te \
I
I
o banda lata ce merge printre

tuberculii humerali, inserandu-se
superior pe linia epifizara; transfor-
ma ~antul intertubercular in canal,
comportandu-se ca un retinacul
pentru tendonul capului lung al
bicepsului brahial.
Me.mbrnna __ filnoyiala captu~e~te
capsula ~i acopera o parte din colul INFER/OR AL SCAPULE!
anatomic. Tendonul lung al bicepsu-
lui traverseaza articulatia intr-o
teaca sinoviala ce se continua in LIGAMENTELE UMARULUI
~antul intertubercular ~i tot colul
chirurgical.
LabruLglen_oLd_aJ este reprezentat de o margine fibrocartilaginoasa in jurul fosei glenoide, de
seqiune triunghiulara cu baza la marginea fosei iar varful in continuarea curbei glenoide; inseqiile
sale sunt deficitare ~i sinoviala poate patrunde prin asemenea lipse de substanta.
Rurs_ele__ sunt numeroase:
-intre tendonul m. subscapular ~i capsula articulara
-intre tendonul m. infraspinos ~i capsula articulara
-bursa subacromialii - 1ntre rn. deltoid ~i capsula; se prelunge~te sub acromion ~i lig.
coracoacromial, pana la rn. supraspinos.
-pe fata superioara a acromionului
-intre procesul coracoid ~i capsula
-sub tendonul m. coracobrahial (inconstant)
-intre m. rotund mare ~i tendonul capatuluilung al m. biceps brahial
-anterior ~i posterior de m. latissimus dorsi
MucbJLxe.cinL sunt dispu~i sub forma de cupola:
-superior - m. supraspinos
-inferior - capul lung al m. biceps brahial
-anterior - m. subscapular
-posterior - mm. infraspinos ~i rotund mare
-intracapsular - tendonul capului lung al m. biceps
N.B.: M. deltoid acopera articulatia anterior, posterior ~i lateral, fiind dispus superficial de
ceilalp m~d1i.
YaCJJlarizatia _~Liner_ya ti a . . arJicuiatiej:
-arterelesunt ramuri nutritive ce provin din aa. circumflexe humerale anterioare ~i posterioare,
suprascapulara ~i circumflexa scapulara.
-nervii provin in principal din trunchiul posterior al plexului brahial, din nn. suprascapular
(partea posterioara ~i superioara), axilar (anterior ~i inferior) ~i pectoral lateral (anterior ~i
superior).
Mi~dirLln articu.latJ_e.:
Umarul, ca orice articulatie sferoidata multiaxiala, poate efectua orice combinatie de rotatie
sau rasucire de mare amplitudine. Clasic se descriu cupluri de mi~cari: flexje-extensje, abducpe-
adductie, rota tie Jateralii-medialii, drcumductie( combinatia eel or anterior mentionate ). Laxitatea
' ' ' ' '
ArtjcuJapile membrului superior 105
capsulei ~i capul humeral care e mai mare decat fosa glenoidala superficiala permit o amplitudine
a mi~carii mai mare decat in price alta articulatie.
in analiza mi~dirilor este de preferat alegerea scapulei ca punct de reper, in locul planurilor
anatomice conventionale; cand bratul atarna in repaus humerusul este u~or rotat medial. Flexia
aduce bratul anteromedial intr-o axa prin capul humeral perpendiculara in centrul fosei glenoide;
abduqia ~i adductia apar intr-un plan vertical perpendicular pe eel al tlexiei-extensiei, axa fiind
orizontala prin capul humeral ~i paralela cu planul glenoidal; abduqia pura ridica bratul
anterolateral in planul scapulei. Totu~i, fa ta de trunchi, flexia ~i extensia sunt in planul paramedian,
abduqia ~i adductia in plan sagital; ridicarea bratului vertical din tlexie sau din abduqie sunt
insotite de rotatia humerata in sens opus.
Abductia glenohumerala e de cca. 90, dar s-au observat ~i unghiuri de 120; aproximativ 60
abduqie in plus apar in articulatiile sterno- ~i acromioclaviculara; flexia contravertebrala ajuta
la aducerea bratului vertical. Totu~a, in timpul mi~carilor de ridicare activa apar mi~cari simultane
in articulatiile glenohumerala ~i acromioclaviculara, cu exceptia primelor 25-30 cand mi~carea
e in integime glenohumerala; pentru fiecare 15 mi~carea glenohumerala e de I 0 iar cea scapulara
de 5.
in flexie humerusul se rasuce~te in unghi drept fa ta de planul scapulei ~i rotatia scapulei nu poate
cre~te ridicarea fata de cea obtinuta prin flexie completa; daca humerusul flectat complet e ~i
abdus, rata ridicarii cre~te pana cand humerusul ajunge in planul scapulei - cand se realizeaza
abduqia adevarata, ridicaera la 180 devine posibila. in rotatie humerusul parcurge arproape un
sfert de cerc in jurul unei axe verticale; pentru a evalua aceasta mi~care cotul trebuie sa fie flectat.
In circumduqie capatul distal al humerusului descrie baza unui con cu varful la capul humeral,
fiind mult amplificata de mi~carile scapulei.
Muschii ce produc mi~carile actioneaza fie asupra centurii scapulare fie pe articulatia
glenohumerata. Ei sunt: mm. deltoid, pectoral mare, latissimus dorsi ~i rotud mare, plus musculatura
posturala (subscapular, supraspinos, infraspinos, rotund mic).
-in flexie intervin: mm. pectoral mare (partea claviculara), deltoid (fibrele anterioare),
coracobrahial asistat de biceps.
-in extensie. mm. deltoid (fibrele posterioare), rotundul mare (cu bratul atarnand); cand bratul
complet flectat e extins contra unei rezistente, m. latissimus dorsi ~i partea sternocostala din
pectoralul mare actioneaza pana bratul ajunge in plan sagital.
-in abducfie. m. deltoid care, impreuna cu mm. subscapular, infraspinos ~i rotund mic formeaza
un cuplu ce realizeaza abduqia in planul scapular fara ca humerusul sa fie doslocat.
-in rotafie mediaJa: m. pectoral mare, deltoid (fiber anterioare), latissimus dorsi, rotund mare
~i, pentru bratul atarnand, subscapular.
-in rotafie Jateralii: mm. infraspinos, deltoid (fibre posterioare) ~i rotund mic
A_naJomie_ clinLc_a:
Luxatia umarului apare frecvent, capul humeral apasa ~i poate leza partea anteroinferioara a
capsulei unde e mai fragila; in prima fata Iuxatia e subglenoidala, apoi subcoracoidiana ~i
subclaviculara. Ligamentul inferior poate fi intins sau disfunqional prin ruperea inseqiei sale
glenoide ce apare odata cu deta~area sprancenei, formand o leziune Blankart tipica.
Daca apare anchiloza, deficitul de mi~care e paqial compensat de scapula. Pentru a preveni
anchiloza bratul trebuie poziponat cu palma pe ceafa pentru a valorifica mi~dirile scapulare.
Funqia integrata a complexului umarului
Complexul articular al umarului actioneaza in modul eel mai optim pentru a realiza mi~carile
membrului superior de o amplitudine maxima.
Mi~carile posibile numai in articulatia glenohumera]a nu pot realiza 'intreaga amplitudine a

bratului (abduqie sau flexie). Restul amplitudinii mi~carilor este data de articulatia scapulo-
toracica prin intermediul articulatiei sternoclaviculara ~i a articulatiei acromioclaviculara. in
conditii normale fiecare din aceste articulatii aqioneaza concomitent ~i coordonat fiind in
general numite mi~cari scapulo-humerale.
Articulatia scapulo-toracica contribuie atat 1a flexia cat ~i la abduqia humerusului prin rotirea
In sus a fosei glenoidale cu 60 fata de pozitia sa de repaus. Humerusul desigur nu este fixat, dar
poate sa se mi~te independent in fosa glenoidala.
in articulatia glenohumerala sunt posibile mi~cari de la 0-90 sau chiar 0-120 (flexie sau
abductie) in functie de variatii individuale.
' ' '
Combinatia dintre mi~carile scapulare ~i humerale realizeaza amplitudinea maxima de 180
menpnandu-se un raport de 2 pentru articulatia glenohumerala la 1 de mi~care in articulatia
sterno-toracidi. Avand in vedere variatiile individuale diferiti autori au raportat grade diferite de
abduqie dar ~i modificari ale raportului mi~carilor dintre articulatiile glenohumerala ~i
sternotoracica (3 /2).
Mi~carile in complexul articular al umarului pot fi in 3 scopuri
1) Distribuirea mi~carii intre 2 articulatii permite o amplitudine crescuta a mi~dirii avand
un compromis mic al stabilitatii fata de amplitudinea realizata intr-o singura articula{ie.
2) Mentinerea fosei glenoidale intr-o pozitie optima pentru a receptiona capul humerusului,
va cre~te congruenta articulara, iar in acela~i timp scad foqeie de forfecare articulara.
3) Mentinerea unei bune relatii 1ntre lungime/tensiunemusculara prevenindastfe] insuficienta
activa a musculaturii glenohumerale.
in timpul prime1or 60 de flexie sau primelor 30 de abduqie a humerusului are loco mi~care
a scapulei l'n raport cu mi~carea glenohumerala. Astfel scapula realizeaza o pozitie de stabilitate
afta de humerus. in aceasta faza initiala apare o mi~care primara l'n articulatia glenohumerala, cu
toate ca fortarea bratului poate cre~te contributia scapulara. Oda ta cu marirea gradului de mi~care,
crete ~i contributia scapulei ajungandu-se la un raport 111 cu mi~dirile glenohumerale. In
ultimele grade ale mi~dirii se mare~te din nou importanta contributiei articulapei glenohumerale.
Walker afirma ca raportul dintre mi~carile in articulatia glenohumerala ~i articulatia stemotoracica
sunt de 5:4 intre 24 ~i ridicarea maxima a bratului in planul scapulei.
Mi~carile la nivelul umarului implica actiunea concomitenta a articulatiilor sternoclavicu]ara

~iacromioclaviculara, sternotoracica ~i glenohumerala. Rotatia scapulei in sensul acelor de
ceasomic (rotatia in sus) cu 60 poate fi atribuita mobilWitii in articulatiile sternoclaviculara ~i
acromioclaviculara produsa printr-un cuplu de foqe a m. trapez ~i m. serratus anterior. Ace~tia
sunt singurii mu~chi care realizeaza bascula scapulei.
FAZAI
Pentru a realiza rotatia in sus a scapulei sunt necesare combinarea contraqiei portiunilor
superioare ~i inferioare ale m. trapez cu pof!iunile superioare ~i inferioara ale m. serratus anterior.
De~i contractiile musculare ar trebui sa realizeze deplasari in articulatia acromioclaviculara,
tensionarea lig. coracoclavicular (extensor+flexor) impiedidi mi~dirile in aceasta articulatie.
Rotatia in sus a scapulei la nivelul articulatiei acromio-claviculare va determina mi~carea in jos
a procesului coracoid. in acela~i timp prin blocarea procesului coracoid de clavicula prin ligamentul
coraco-clavicular se impiedica ~i mi~carile scapulei. Odata cu contraqia mu~chilor trapez ~i
serratus anterior se produce ~i mi~carea la nivelul articulatiei stemo-claviculare. Prin traqiunea
fibrelor musculare pe scapula (~i traqiunea directa a portiunii superioare a trapezului de partea
laterala a claviculei) se ascensioneaza ~i clavicula. Ridicarea claviculei la nivelu1 articulatiei
sterno-claviculare va determina ~i rotatia in sus pana la 30 odata cu ascensionarea scapulei ~i
capatului lateral al claviculei.
Mi~carile scapulo-toracice apar in jurul unut ax care intersecteaza baza spinei scapulei ~i
articulatia sterno-claviculara. Ascensionarea claviculei este controlata prin tensionarea
ligamentului costo-clavicular. Ascensionarea claviculei la nivelul a.rticulatiei sterno-claviculare
nu deterrnina ~i rotapa scapulei ~i claviculei la nivelul articulafiei acromio-claviculare. De~i
ligamentul coraco-clavicular pervine rotatia in sus a scapulei pe clavicula, ele permit un anumit
grad de translatie laterala ~i aproximativ 10 de transla{ie mediaHi a scapulei pe conturul grilajului
costal.
Odata cu tensionarea ligamentului costo-clavicular scapula se va roti cu 30 in sus. Cand apare
mi~carea scapulo-toracica coraborata cu mi~carea gleno-humerala articulatia gleno-humerala va
privi insus cuaproximativ 60 (folosind un raport de 2/1 ). Bratul va fi abdus 90-100 (30 sterno-
toracic + 60 gleno-humeral).
FAZAII
Odata ce mu~chii trapezi ~i serratus anterior continua sa realizeze o foqa rotationala in sus a
scapulei, aceasta este limitata in mi~care de ligamentul conoid ~i trapezoid la nivelul articulatiei
acromio-claviculare ~i de ligamentul costo-clavicular la nivelul articulatiei sterno-claviculare.
Procesul coracoid al scapulei trage in jos prin intermediul ligamentului coraco-clavicular
procesul conoid al claviculei (situat posterior). Mi~care rezultata este o mi~care de rotatie a
claviculei in jurul axului sau longitudinal.
Scapula fiind ata~ata de capatul lateral al claviculei va inregistra o rotatie aditionala de 30
in sus injurul unui axanterio-posteriorprin articulatiaacromio-claviculara(fig. 7-28 b). Articulatia
acromio-claviculara poate realiza un maxim de 20 translatie laterala ~i 40 translatie mediala
a scapulei gasindu-~i astfel pozitia la nivelul grilajului costal.
Daca se accepta ca amplitudinea maxima a mi~carilor de flexie ~i abduqie a humerusului este
180, ridicarea bratului la orizontala implica 60 mi~care in articulatia gleno-humerala ~i 30 in
articulatia sterno-toracica mi~carile scapulei fiind realizate de ridicarea claviculei In articulatia
s terno-cla viculara.
Ridicarea bratului de Ia orizontala la verticala implica o mi~care aditionala de 60 gleno-
humerala ~i 30 scapulara data de rotatia claviculei ~i mi~carile acromio-claviculare. Pentru ca
clavicula sa se roteze in jurul axului sau longitudinal atat articulatia sterno-claviculara cat ~i
articulafia acromio-claviculara trebuie sa se poata mi~ca liber.
Exista o serie de diferente intre ridicarea bratului in plan frontal ~i cea in plan sagital.
Abductia in plan frontal necesita o rotatie laterala concomitenta a hurnerusului pentrua realiza
1ntreaga cursa gleno-humerala. De~i scapula se rote~te in sus in ambele cazuri flexia implica o
abductie simultana a scapulei. Abduqia scapulei aduce fosa glenoidala inainte In linie cu diafiza
humerala. Daca nu se realizeaza acest obiectiv capul humerusului poate ramane neprotejat
posterior ~i pot aparea luxapi posterior de umar. In timpul abducpei in plan frontal scapula tinde
sa ramana in pozitta sa de repaus sau in u~oara adductie.
Anatomia functionala
'
Pentru a intelege factorii de stabilitate articulara este necesara a 1ntelege anatomia functionala
' ' '
normala a umarului. Stabilitatea articulara a umarului nu este data de caracteristicile anatomice
ale suprafetelor articulare. Capul humeral are o suprafata rnult mai mare ca suprafata articulara
- -- -- - - - - -- - - --- - ---------
a fosei glenoidale ~i numai 114 din suprafata

l!G. CORACOACROMIAL
articulara a capu1ui humeral se articuleaza cu
fosa glenoidala in orice pozitie a rticulapei.
Astfel fosa glenoidala apare destul de plata ~i
prea mica 1ncomparatie cu capul humeral
pentru a determina o oarecare stabilitate.
Prezenta labrumului glenoidal este esentiala
el adancind glena cu 50% ~i totodata marind
contactul humeral la 75%.
Capul lung a bicepsului care se insera in
partea superioara a articulatiei se integreaza ~i
este foarte greu de diferentiat de labrumul
glenoidaJ posterior. Matsen ~i Sidler afirma ca
labrumul poate preveni rotirea excesiva a
capului humeral. Capsula articulara a umarului
este putin rezistenta fiind subpre ~i laxa oferind
o mica stabilitate articulara. Capsula articulara
este ranforsata anterior de cele trei Jigamente
COAFA ROTATORIE gleno-humarale ingro~ari capsulare care
fuzioneaza cu labrumul glenoidal.
Ligamentul gleno-humeral superior se ata~eaza pe labrum unindu-se cu tendonul capului lung
al bicepsului brahial. La nivelul humerusului Jigamentul gleno-humeral superior se ata~eaza la
nivelul colului anatomic humeral in partea antero-superioara. Funqia principala a ligamentului
gleno-humeral superior este de prim stabilizator al inferioare humerale cat ~i anterior ~i posterior
la 0 abducpe. Cercetarile lui Warren au aratat ca tensionarea ligamentului gleno-humeral
superior scade translarea posterioara ~i inferioara.
Ligamentul gleno-humeral mijlociu prezinta o ata~are larga incepand cu ligamentul gleno-
humeral superior de-a lungul marginii anterioare a glenei, pana la unfrea treimii mijlocii cu
treimea inferioara a sprancenei glenoidale.
La nivelul humerusului Jigamentul gleno-humeral mijlociu se ata~eaza de humerus in partea
anterioara a colului anatomic. Ligamentul gleno-humeral mijlociu limiteaza rotapa extema
atunci cand bratul se gase~te in fazele de :inceput ale abduqiei pentru ca la 90 abductie sa aiba
un efect minor.
Ligamentul gleno-humeraJ inferior se ata~eaza de spranceana glenoidala in toata portiunea
inferioara atat anterior cat ~i posterior. Ata~area humerala se gase~te sub nivelul cartilajului de
cre~tere in partea inferioara a colului anatomic ~i chirurgical al humerusului. Marginea antero-
superioara a ligamentului este de obicei mai :ingro~ata, ca ~i marginea postero-superioara in timp
ce portiunea mijlocie este subtire fiind asemanata cu un hamac.
Odata cu rotatia extema a bratului aceasta porpune mai subpre se deplaseaza anterior ~i
superior, in timp ce banda superioara se tensioneaza in posterioara se relaxeaza. in rotatia interna
fenomenele se petrec invers. Astfel ligamentul gleno-humeral inferior este principalul stabilizator
peste 45 abduqie atat anterior cat ~i posterior. Acest ligament se opune pozitiilor extreme
asigurand o buna rostogolire a capului humeral in fosa glenoidala. Studiile lui Turkel arata ca nu
poate exista o luxatie scapulo-humerala daca ligamentul gleno-hurneral este intact. In acela~i
context Warren demonstreaza ca ~i structurile articulare posterioare trebuie sa fie rupte pentru
aparea luxatia scapulo-humerala. De aceea complexul ligamentar gleno-humeral inferior este
considerat principalul stabilizator static al umarului iar structurile 1nconjuratoare trebuie privite
ca stabilizatori posteriori favorizand stabilitatea anterioara.
Ar[jcula{jjJe membrufuj superior 109
Stabilitatea dinamica a umarului contribuie in mod semnificativ in asigurarea stabilitatii

generale prin aqiunea mu~chilor periarticulari. Principalul mu~chi extrinsec-deltoidul -produce
o foqa primara verticala avand tendinta sa deplaseze capul humeral superior. Mu~chii extrinseci
formati de coafa rotatorie realizeaza fortele de stabilizare. Matsen descrie stabilizarea capului
humeral data de foqa de compresiune produsa de dinamica coafei rotative. Glausman arata ca
decelartia excentrica sincrona impreuna cu contraqia concentrica a coafei rotatorii ~i a tendonul ui
bicipital este esntiala in stabilitatea gradelor medii ale mi~carii humerale. Contractia asincrona
a musculaturii coafei rotatorii coraborata cu un suport ligamentar inadcvat va determina defecte
ale stabiliatii dinamice sau statice in articulatia scapulo-humerala.
In cadrul stabilitapi umarului o importanta deosebita o are rnobilitatea sincrona a scapulei ~i
fosei glenoide odata cu mobilitatea in articulatia scapulo-humerala. Exista astfel o balanta
' '
dinamica in pozitionarea fosei glenoide astfel incat foqa de reaqie articulara sa produca o forta
de compresiune ~i nu una de forfecare.
Odata cu funcpa sincrona normala a stabilizatorilor scapulari structurile articulare ale scapulei
~i fosei glenoide sunt menpnute in pozitia cea mai stabila din punct de vedere funqional.
Stabilizatorii scapulari sunt reprezentati de mu~chii serratus anterior, trapezius, latissimus
dorsi, romboizi ~i levator scapulae. Ace~ti stabilizatori fac ca sa orienteze mica cavitate glenoida
a scapulei in cea mai stabila pozitie in raport cu mi~carile capului humeral.
La nivelul umarului exista ~i posibilitatea de a atenua fortele excesive printr-un efect de "recul"
- cum se intampla in caderea pe mana intinsa. Aceasta forta brusca aplicata articulatiei umarului
este atenuata de alunecarea scapulei pe peretele toracic. Presiunea negativa intraarticulara
produsa de lichidul sinovial ~i efectul de vacuum prezinta totu~i un rol destul de mic in stabilitatea
articulatiei umarului.
I. Trohleea ca intreaga paleta humerala nu se gase~te in axul diafizar ci are o orientare

anterioara de 45.
2. Din aceasta cauza unii autori privesc articulatia humero-ulnara ca o articulatir in forma de
' '
~atrohleea humerusului fiind concava in plan frontal ~i convexa in plan sagital. Capitulum-u1
humerusului ~i capul radial sunt reciproc convex/concave.
Articulatia cotului
'
in cadrul articulatiei cotului se discuta de fapt un complex articular format din artt. humeroulnara
(intre trohleea humerusului ~i ~antul trohlear ulnar) ~i humeroradialii (lntre capitulum humeral
~i capul radial). Este deci o articulatie sinoviala compusa, a carei complexitate cre~te prin
continuitatea cu articulatia radioulnara superioara.
Suprafetele articulare sunt reprezentate de trohleea humerala ~i capitulum humeral pe de o
parte, ~i ~antul trohlear ulnar respectiv capul radiusului pe de alta parte. Trohleea nu e simetrica,
fiind mai extinsa lateral; in acest fel planul articulatiei aflat la 2 cm de linia interepicondilara este
lmpins infero-medial. Trohleea e mai mare ~i posterior iar aici marginea ei laterala e ascupta.
$antul trohlear nu e complet congruent: in extensie completa partea mediala a jumatatii sale
superioare nu vine 'in contact cu trohleea ~i o parte corespunzatoare din zona laterala pierde
contactul In flexie.
Trohleea are o suprafata selara asirnetrica, de spirala cornpusa pe seqiune. Olecranul ~i partea
coronoida a ~antului trohlear sunt de obicei separate printr-o banda rugoasa acoperita de tesut
fibroadipos ~i membrana sinoviala.
Capjtufum ~i capul radial sunt curbate reciproc: contactul e maxim cu radiusul semiflectat In
ARTICULAR IS
LIO. COLA TERAb,

RADIAL ",
COLATERAL
ULNAR
LIO. INELAR. . . . . . ._
OBL!CA
M.
__ ULNA
RADIUS--_
ARTICULATIA COTULUI
-VEDERE ANTERIOARA-
pronatie. Marginea capului, mai proeminenta medial, se 1mbina cu antul dintre capitulum
humeral ~i trohlee.
Articulatia humerolunara ~i humeroradiala formeaza astfel 1mpreuna o articulatie mare uniaxiala,
cu capsula ~i membrana sinoviala unica, cat i cu ligg. colaterale puternice medial ~i lateral.
C;Jpsula fibroa~a este larga ~i subtire anterior. Se insera proximal pe fata epicondilului medial
~i humerus deasupra foselor coronoida i radiala i distal pe marginea procesului coronoid ulnar
i lig. inelar, fiind in contiguitate pe parti cu ligg. colaterale ulnar i radial. Anterior primete
numeroase fibre din m. brahial. Posterior este subtire i inserata pe humerus in spatele capitulum-
ului pe marginea laterala a trohleei in intregime cu exceptia partii inferioare a marginii fosei
olecraniene i pe spate le epicondilului medial. Inferomedial ajunge la marginile superioara i
lateral ale olecranului ~i se continua lateral cu capsula radioulnara superioara pana la lig. inelar.
Are raporturi posterior cu tendonul tricepsului i cu m. anconeu.
Membrana sinoviala se intinde de la marginile articulare humerale, coronoida, fosele radiala
i olecraniana pana la suprafata trohleara mediala plata, surpafata profunda a capsulei i partea
inferioara a lig. inelar. Patrunde intre radius ~i ulna sub forma nui fald sinovial semilunar ce divide
partial cavitatea articulara; intre capsula i sinoviala exista trei straturi de tesut adipos: eel mai
mare in fosa olecraniana, este presat in timpul flexiei de catre triceps: celalalte doua din fosele
coronoida ~i radiala sunt presate de brahial in timpul extensiei.
Ligillllen te__:
lig. colateral ulnareste o banda triunghiulara, cu paqile anterioara, posterioara ~i inferioara
unite printr-o zona subtire. Partea cea mai rezistenta e cea anterioara: se insera cu varful pe fata
l~
~
HUMERUS- - - ~
VERT/CALE . . ~
ORJZONTALE t;
OBL/CE J :s
~
(3
EPICONDILUL
'
MEDIAL '
l/G. COLA TERAb- - - - COLATERAL

ULNAR RADIAL
OLECRAN- - - -
ARTICULATIA COTULUI
'
epicondilului medial ~i cu baza proximal de tuberculul de pe marginea mediala a coronoidei.

Partea posteriaora, tot triunghiulara, se insera injos in spatele picondilului medial ~i pe marginea
mediala a olecranului. Intre acestea coboara fibre intermediare de pe epicondilul medial pe o
banda oblica inferioara, inte olecran ~i procesul coronoid.
Are raporturi cu mm. triceps, flexor ulnar al carpului ~i cu n. ulnar; de-a lungul, lui, anterior,
inseqia m. flexor superficial al degetelor se intinde de la epicondilul medial la marginea mediala
a coronoidei.
Lig. colateral radialse insera inferior pe epicondilul laterak ~i lig. inelar, unele din fibrele sale
posterioare incruci~and lig. la capatul sau proximal. Se amestedi intim cu inseqiile mm. supinator
~i scurt extensor radial al carpului.
Mu~hii vecint
-anterior: m. brahial
-posterior: mm. triceps ~i anconeu
-lateral: mm. supinator ~i extensor comun al degetelor
-medial: m. flexor ulnar al carpului ~i tendonul flexorului comun
Yasculariza t~~Y~titLJlI1Jcula tiej:
-arterele sunt ramuri nutritive ce provin de la nivelul cercului arterial periarticular al cotului.
-nervjjprovin in principal din nn. musculocutan (din ramura pentru brahial inerveaza partea
anteriaora a capsulei) ~i radial (din nn. pentru anconeu, partea anterolaterala ~i posterioara), dar
contribuie ~i nn. ulnar, median ~i interosos anterior. Cantin fibre vasomotorii ~i aferente
proprioceptive ~i pentru durere.
112 Anatomja funcponaf a membrelor
l!G. COLA TERAL ULNAR

MEMBRANA (FASCJCUL ANTERIOR)
A ANTEBRATULU/ L!G. COLA TERAL ULNAR
COAR DA OBLIC (FASC/CUl TRANSVERS)
PIWCESUL CORONOID
ARTICULATIA COTULUI
'
-VEDERE MEDIAL~-
~arile __ din artic.ulatie:

Fiind o articulatie uniaxiaHi, articula{ia cotului permite doar mi~cari de flexie-extensie
acompaniate de o rotatie conjuncta - ulna in prona{ie in extensie ~i in supinatie in flexie . Capul
radiusului poate fi simtit 1n spatele articulapei in extensie completa, care e limitata de tensiunea
capsulei ~i mm. anterioari; flexia e limitata in special prin apozitia partilor moi. In flexia completa
marginea capului radial ~i varful procesului coronoid intra in fosa radiala ~i respectiv coronoida.
Cand antebratul e ex tins in integime ~i in supinatie, formeaza cu bratul un unghi de 163 ("unghi
de carare"), care dispare in flexia completa sau in pronape.
Stabilitatea articulatiei cotului este asigurata de congruenta ~i geometria suprafetelor articulare,
integritatea capsulo-ligamentara, cat ~i de buna functionare a musculaturii periarticulare. 0
importanta deosebita o au mu~chii triceps brahial, biceps brahial, brahialis ~i anconeul.
Medial ligamentul colateral este un adevarat complex ligamentar format dintr-o componenta
anterioara, una posterioara ~i una transversa.
Cea mai u~or de identificat este componenta anterioara ce formeaza totodata cea mai mare parte
a complexului ligamentar colateral medial. Componenta anterioara se insera pe partea mediala
a procesului coronoid fiind pus in tensiune a tat in flexie cat ~i in extensie. Componenta posterioara
este tensionata in flexie.
Complexul ligamentar lateral este compus din ligamentul colateral radial, ligamentul colateral
lateral ulnar, ligamentul colateral lateral accesor ~i ligamentul inelar. Ligamentul colateral radial
pleadi de la nivelul epicondilului lateral pentru a se insera la nivelul ligamentului inelar de-a
lungul fibrelor capsulare. Ligamentul colateral lateral ulnar este format din fibrele posterioare
ale ligamentului colateral radial, care se extind superficial pentru a traversa ligamentul inelar ~i
se insera pe creasta supinatorie a ulnei.
Ligamentul colateral lateral accesor are originea pe epicondilul lateral ~i se insera pe marginea
inferioara a ligamentului inelar. Ele este in tins cand cotul este varizat. Ligamentul inelar stabilizeaza
capul radiusului in incizura radiala a ulnei.
Primul factor de limitare a extensiei sunt paqile mai anterioare ale corpului din care 70% este
dat de capsula anterioara.
Valgizarea cotului In extensie tensioneaza ligamentul colateral medial, capsula ~i suprafata
articulara.
Varizarea cotului in extensie este limitata in mod egal de suprafata articulara, de ligamentul
colateral medial ~i de capsula.
In flexie, complexul ligamentar colateral medial reprezinta un factor important In cadrul
ArtjcuJafiile membrului superior 113
partilor mai stabilizatoare in timp ce daca flexiei

i se asociaza ~i varizarea, aceasta reprezinta
structura prim stabilizatoare a cotului, asigurand
astfel 75% din stabilitatea generala a cotului.
In mi~carile cotului se produce frecvent foqarea
CAPS ULA
in valgizare a acestuia. Pentru a preveni luxa\ia
ARTICULARA
postero-laterala (cea in U) a cotului este esentiala
pastrarea intacta a ligamentului colateral medial SINOVIALA
cat ~i a capului radial.

Articulatia humero-ulnara mentine stabilitatea
' '
cotului In flexie/extensie 'in timp ce articulatia
radio-ulnara mentine stabilitatea In valgus fortat INFERIOR
transmi tand forte de lncarcare verticala.
' '
Articulatia cotului este compusa din doua
articulapi independente uniaxiale: articula tia
humero-ulnara care este o articulatie de tip ginglim ARTICULATIA COTULUI
sau balama ~i articulatia humero-radiala ~i SECTIUNE TRANSVERSAL.\
'
articulatia radio-ulnara proximala, articulatii de
tip trahoid sau pivot. Astfel sunt permise doua grade de libertate la nivelul articulatiei cotului.
Mobilitatea in articulatia cotului implica rotatia ulnei pe humerus in timpul flexiei/extensiei
~i rotatia radiusului pe ulna in timpul supinatiei/pronatiei. Axul de flexie/extensie se gase~te In
mijlocul cercurilor concentrice date de trohleea ~i capitulum-ul humerusului fiind de 2-3mm i'n
diametru. Deoarece condilul humeral prive~te catre anterior axul de rotatie al cotului se gase~te
anterior de planul median al humerusului fiind situat pe linia corticala anterioara a diafizei
humerusului.
Morrey ~i Chao au aratat ca flexia/extensia nu se petrec in acela~i plan cu diafiza humerala,
intre ele existand un "unghi de carare". Acesta este de 11 valgus in extensie ~i de 6 varus in flexie
maxima.
Axul transvers de rotatie radio-humerala coincide cu axul ulno-humeral. Axul longitudinal al
antebratului trece proximal prin capul radial iar distal prin capul ulnei fiind oblic fa ta de axele
longitudinale ale radiusului ~i ulnei. Marimea amplitudinii normale a mi~carilor la nivelul
articulatiei cotului este de la 0 (extensie maxima) la aproximativ 150 (flexie maxima).
Factorii de limitare anatomici ai mi~carii cotului includ geometria suprafe{elor articulare,
capsula, ligamentul ~i mu~chii periarticulari; impactul dintre procesul olecranian pe fosa olecraniana;
impactul dintre capul radiusului pe fosa radiala.
Rotatia este limitata pe rezistenta pasiva a musculaturii pusa in tensiune, ligamentelor cat ~i
conflictului dintre mu~chiul flexor pollicis longus cu flexorii degetelor.
Contactul dintre suprafetele articulare ale cotului se modifica odata cu pozitia cotului. In
extensie maxima contactul dintre suprafetele articulare este 1n regiunea infero-mediala a ulnei.
in celelalte pozipi eel mai mare contatc articular apare la nivelul incizurii trohleare trecand din
postero-lateral catre antero-medial.
Studiile electromiografice ale activitapi muscu]aturii cotului ne arata ca mu~chiul brahialis
este activ in cele mai multe pozitii de mi~care a cotului fiind eel mai important element al flexiei.
Analiza statica a mu~chilor periarticulari ai cotului cat ~i foqele de reaqie articulara arata ca
fortele articulare cele mai mari sunt in extensie pe cand cotul flcxat este capabil sa suporte sarcini
mai mari decat pe cotul extins. Fortele articulare cele mari se gasesc de asemeni 1n pronatie.
Momentele de rotatie in jurul axului humeral pot fi mari, mai ales cand sarcinile se exercita pe
mana avand cotul flectat.
114 Amllomja functionala a membrelor
'
Morrey afirma ca forta maxima ]a nivelul cotului se afla atunci cand cotu] este flectat la 90
pe cand daca cotul este extins sau in flexie de 30 forta maxima de flexie se reduce ]a o treime
sau la jumatate.
La nivelul cotului se poate dezvolta o foqa de 3 ori mai mare decat greutatea corpului in timpul
mi~dirii de flexie cu rezistenta exterioara.
Fortele de compresiune de-a lungul planului medio-lateral ce determina foqarea in valgus sau
varus sunt destul de mici comparativ cu fortele situate in plan sagital direqionate anterior sau
posterior.
Fortele distribuite la nivelul extremitatii distale a hurnerusului, sunt cele rnai rnari in directie
posterioara, determinand blocarea anteriora a componentei distale humerale.
Avand cotul extins ~i incarcat axial, la nivelul articulatiei hurnero-ulnare se repartizeaza 40%
din sarcina, iar la nivelul articulatiei radio-humerale 50-60% din sarcina.
'
Avand cotul flectat la 90, foqele aplicate mainii dintr-o parte determina o foqa rotationala
considerabila la nivelul humerusului distal. Fortele de tensiune exercitate la nivelul ligamentului
colateral medial pot fi de aproape 2xG, iar fortele de compresiune la nivelul capului radiusului
reprezinta aproximativ 3xG. Daca capul radiusului este excizat, foqele se transmit ulnei, iar
tensiunea ligamentului colateral medial se adauga fortei humero-ulnare, care poate concentra
intreaga sarcina pe marginea laterala a procesului coronoid (fig. 8-31). Aceasta poate genera o
foqa aproximativ de 9xg pe ligamentul colateral medial.
B~_ca--11ica cotului
Axul de mi~care al prono-supinatiei este un ax longitudinal situat i'ntre capul radiusului ~i capul
ulnei. in supinatie ulna ~i radiusul sunt situate paralel, iar in pronatie radiusul lncruci~eaza ulna.
In timpul mi~carii de prono-supinatie ulna se mi~di relativ putin. Mobilitatea capatului proximal
al ulnei este neglijabila. Mobilitatea extremitatii distale a ulnei este de mica amplitudine. Capul
ulnei se deplaseaza distal ~i dorsal in pronatie ~i proximal ~i medial In supinatie. De aceea capul
ulnei aluneca in incizura ulnara a radiusului, dintr-o pozitie distal-dorsala in pronatie intr-o
pozitie proximal volara in supinatie completa.
Amplitudinea mi~dirilor In articulatiile radio-ulnare a fost evaluata la 150 avand cotul tlectat
la 90. Aceasta pozitie stabilizeaza humerusul astfel indit rotatia articulatiei radio-ulnare poate
fi distinsa de rotatia ce apare la nivelul articulatiei umarului.
Daca cotul este extins, supinatia ~i pronatia activa se realizeaza cu o rota tie a umarului asociata.
Avand cotul intins, limitarea pronatiei poate fi determinata de tensiunea pasiva a mu~chiului
biceps brahii. In orice pozitie pronatia este limitata de incruci~area osoasa, dar ~i de tensionarea
ligamentului radio-ulnar posterior ~i de fibrele posterioare ale ligamentului colateral medial al
cotului.
Supinatia este limitata de tensionarea pasiva a ligamentului radio-ulnar anterior ~i de coarda
oblica. Ligamentul patrat limiteaza atat pronatia cat ~i supinatia, limitand rotatia capului radial.
Ligamentul inelar ajuta la mentinerea stabilitatii articulatiei radio-ulnare superioare prin
mentinerea radiusului In stransa legatura cu incizura radiala.
Agenti motori:
-in flexje - mm. brahial, biceps ~i brahioradial (activiatea Jui predomina in flexia cu viteza
crescuta datorita insertiei actioneaza mult mai bine in sernipronatie)~ pot actiona 1rnpotriva
' ' , ' '
rezistentei ~i rotundul pronator ~i flexor radial al carpului.
-In extensie-mm. triceps,anconeu~igravitatia; i'nextensia rapida poatefiactiv~i brahioradialul
Mu~chii pronatori realizeaza mi~diri de pronatie prin tracpunea radiusului astfel incat diafiza
~icapul distal al radiusului sa se roteasca peste ulna. Mu~chiul pronator teres contribuie cu o parte
a foqei sale la stabilizarea articulatiei radio-ulnare superioare. Componenta translatorie a
mu~chiului pronator teres ajuta la mentinerea contactului capului radial ca capitulum-ul.
Pronatorul patrat aqioneaza ca pronator "rapid" sau "incet" dar totodata men tine ~i compresia
articulatiei radio-ulnare distale.
'
Supinatorii aqioneaza ca ~i pronatorii prin traqiunea diafizei ~i capatului distal al radiusului
peste ulna.
Activitatea bicepsului este evidenta in toate cazurile dind supinatia se realizeaza contra
rezistentei ~i in timpul supinatiei rapide cand cotul este tlectat la 90. Activitatea bicepsului este
cea mai evidenta atunci cand se folose~te ~urubelnita pentru in~urubare.
Mu~chiul anconeus este activ atat in supinatie cat ~i 'in pronatie. Analizand testele izomerice
asupra musculaturii cotului, acesta fiind flectat la 90, s-a constatat ca musculatura flexoare a
cotului este mai putemica dect cea extensoare, iar musculatura supinatorie mai puternica decat
musculatura pronatorie.
Articulatiile radioulnare
'
Radiusul ~i ulna se articuleaza prin doua articulatii sinoviale, una superioara (proximala) ~i
cealalta inferioara (distala), precum ~i printr-o membrana interosoasa ~i un ligament.
Articulatia radioulnara proximala:
Articulatia radioulnara proximala este un pivot uniaxial intre circumferinta capului radial ~i
inelul fibro-osos alcatuit din incizura radiala ulnara ~i lig. inelar.
~inelar_este o banda putemica ce inconjoara capul radial, mentinandu-1 in incizura radiala;
formeaza cam 4/5 din inel, se insera pe cele doua margini ale incizurii ~i se poate divide in mai
multe benzi. Marginea proximala se une~te cu capsula articulatiei cotului, mai putin in partea
posterioara unde capsula trece profund de ligament pentru a se insera pe marginea inferioara ~i
posterioara a incizurii radiale; din marginea distala se desprind cateva fibre ce tree peste membrana
sinoviala care se reflecta, pentru a se ata~a lax de colul radial. Exista ~i un ligament subtire, patrat,
care acopera membrana articulara pe suprafata distalaa articulatiei. Suprafa}a externa e lig. inelar
se une~te cu lig. colateral radial ~i pe ea se insera o parte din m. supinator. Posterior se afla m.
anconeu ~i a. recurenta interosoasa; intern ligamentul e acoperit de cartilaj acolo unde vine in
contact cu capul radial; distal e acoperit de membrana sinoviala, ce se reflecta pana pe colul radial.
Jonctiunea radioulnara mediana

'
Este o sindesmoza alcatuita dintr-o coarda oblica ~i o membrana interosoasa.
Coarda..Jka este o banda fasciala mica, inconstanta, plata, pe capul profund al m. supinator,
ce se intinde de pe partea laterala a tuberozitatii ulnare pana la radius u~or distal de tuberozitatea
sa. Fibrele sale sunt perpendiculare pe cele ale membranei interosoase, semnificatia funcponala
a acestui aspect fiind 'insa incerta.
Membrana interosoasa este lata, subtire, alcatuita din fibre de colagen ce se !ntind 'intre
marginile interosoase radiala ~i ulnara, partea sa distala inserandu-se pe zona posterioara a
marginii radiale. Membrana este deficitara proximal, incepand la 2-3 cm de tuberozitatea radiala;
este mai lata la mijloc ~i prezinta o apertura ovala Ianga marginea sa distala, prin care tree vasele
interosoase anterioare spre zona posterioara a antebratului; intre marginea proximala ~i coarda
oblica exista o fanta prin care tree vasele interosoase posterioare. Membrana serve~te ca suport
116 Anatomia funcponalii a membrelor
pentru inseqia mu~chilor profunzi ai antebratului; e tensionata cand mana este la mijloc intre
pronatie ~i supinatie, ~i e complet ralaxata In pronatie/ supinatie totala. Anterior, membrana vine
in raport in 3/4 proximale cu m. flexor al pohcelui (lateral) ~i m. flexor profund al degetelor
(medial), intre ei cu manunchiul vasculonervos interosos anterior, iar in 1/4 distala cum. patrat
pronator, iar posterior cu mm. supinator, abductor lung al policelui, lung ~i scurt extensor ai
policelui, extensor al indexului, iar distal cu a. interosoasa anterioara ~i n. interosos posterior.
Articulatia radioulnara distala

'
Articulatia radioulnara distala este un pivot uniaxial inte capatul convex distal al ulnei ~i
incizura ulnara concava a radiusului; aceste suprafete sunt inconjurate de o capsula ~i conectate
printr-un disc articular; capsula fibroasa e mai groasa in fa ta ~i in spate, proximal e laxa ~i captu~ita
de membrana sinoviala care patrunde intre radius ~i ulnaa in fata partii distale a membranei
interosoase formand recesul sacciform.
Vascularizatia ~i inervatia articulapei:
-arterelesunt din ramurile palmare ~i dorsale ale a. interosoase anteriore, precum ~i ramuri din
aa. ulnara ~i interosoasa posterioara
-nervii provin din n. interosos anterior (ramura a n. median)
Discul articular este de natura fibrocartilaginoasa (colagen cu putine fibre elastice la tineri)
~i triunghiular, legand capetele distale ale ulnei ~i radiusului; e mai gros la periferie, iar centrul
poate fi uneori perforat. E ata~at printr-un varf gros 1ntr-o depresiu e situata inte procesul stiloid
ulnar ~i supafata articulara, iar baza se insera pe spina dintre incizura ulnara ~i suprafata articulara
carpiana a radiusului. Marginile sunt unite prin ligamentele carpale adiacente, suprafetele sunt
netede ~i concave: cea proximala se articuleaza cu capul ulnar, cea distala face parte din articulatia
radiocarpiana. Discul degenereaza lent cu cre~terea 1n varsta (scade celularitatea, se pierd fibrele
elastice, are loco degenerescenta mucoida, se fragmenteaza fi brele de colagen, concomitent avand
loc procese de ulcerare, subpere ~i perforare ).
Mi~carile articulare:
in articulatia radioulnara distala au loc pronatia i supinaVa mainii; 1n pronape radiusului se
rasuce~te anteromedial peste ulna, capatul proximal ramanand lateral iar eel distal ajungand
medial. In timpul acestei aqiuni membrana interosoasa devine spiralata. in supinatie radiusul se
lntoarce la o pozi}ie laterala ~i paralela cu ulna. Astfel mana poate fi 1ntoarsa pana la 140-150,
iar cu cotul extin pana la 360 prin rotatia humerala ~i mi~dirile scapulei; puterea e mai mare 1n
supinatie, cu atat mai mult cu cat aceasta e o mi~care antigravitationala.
Axa pronatiei ~i supinatiei este o linie care trece prin centrul capului radial (proximal) ~i prin
insertia ulnara a discului articular (distal); mai corect este axa mi~carilor radiusului 1n relatie cu
ulna ~i nu ramane neschimbata, fiind deplasata lateral 1n pronatie ~i medial In supinatie.
Mi~ciirile accesorii includ translapa anterioara ~i posterioara a capului radial pe incizura
radiala ulnara, ~i respectiv ale capului ulnar pe incizura ulnara radiaUi.
Agenpi mQtQri:
-in prona{ie- m. patrat pronator, aju tat in mi~carile rapide ~i contra unei rezistente de m. rotund
pronator; e facilitata de gravitatie
-in supina{ie - m. supinator, ajutat de biceps In mi~dirile rapide, din flexie.
Anatomie clinica:
Cea mai comuna este luxatia ,
posterioara cu ulna in abductie;
'
prirna e frecvent !nsotita
'
de
fractura procesului coronoid. Datorita ligg. colaterale epicondilul medial e frecvent smuls !n
luxatiile latera1e.
I~ sinovita acuta ca vi ta tea articuara destinde, proeminand mai ales in jurul olecranului datorita
CAPITULUM
HUMERAL',, CAPS ULA
ART/CULARA
CAPUL RADIUSULUt-.._
..... TROHLEEA HUMERALA
CA VITA TEA
ARTICULARA
M. BICEPS BRAH/AL- - - :: . t
(TENDON)
COARDA OBL/CA
' ' \.
- -)MEMBRANA INTEROSOASA
/
I
/
-- ULNA
RADIUS- - - _
ARTICULA TIA
ARTICULATIA COTULUI, MEMBRANA INTEROSOASA

'
SI
ARTICULATIA RADIOULNARA DIST ALA
118 Anatomia functionaJa a membrelor
'
MEMBRANA INTEROSOASA
ULNA A ANTEBRATULUJ RADIUS
LIG. INTEROSOS
RECESUL SAC/FORM,
/1NTERCARPIAN
I
/ ART!CULA TIA
1RADIOCARPIANA
L/G. COLA TERAL

RADIAL AL
CARPULU/
L/GG. INTEROSOASE
L/G. COLA TERAL

ULNAR Al CARPU{U!
--
ART/CULA TfA
CAR POAfETA CARPIAN4
'-~~-~Ill
OSUL MARE_.,;;
A POl!CELlff
ARTICULATJE
CARPOMETA CARPIAN.4
ARTICULA TfA
LIGG. METACARPIENE INTEROSOASE
ARTICULATIILE RADIOCARPIANA, 'INTERCARPIENE SI CARPOMETACARPIENE
laxitapi capsulei in aceasta zona.

Luxatia numai a capului radial nu e neobi~nuita, mai ales la tiner dupa caderi pe o mana cu
antebratul extins ~i 1n supinatie, capul fiind deplasat anterior cu ruptura lig. inelar. Ocazional,
poateapareo subluxatie lacopii, capul radial fiind deplasat distal In lig. inelardatoritadimensiunilor
scazute.
Rap_orturil~u__artic_ul_atiile__ye~ine
Localizarea musculaturii mainii ~i pumnului la nivelul cotului cat ~i faptul ca ace~tia traverseaza
cotul, creeaza relatii stranse atat structurale cat ~i funqionale 1ntre cot ~i complexul mana-pumn.
Complexul cotului afecteaza ~i este afectat de rnusculatura mainii ~i pumnului. Anatomia
musculaturii mainii ajuta la stabilizarea capsulei articulapei cotului. In timpul contraqiei
musculaturii mainii ~i pumnului se produce compresiunea suprafetelor articulare ale cotului.
Modificari ale pozitiei corpului ~i antebratului vor determina schimbari ale lungimii rnusculare
afectand funqia acestor mu~chi la nivelul mainii ~i pumnului.
Stabilizarea cotului prin contracpa rnusculaturii este necesara pentru rnentinerea cotului Intr-
o anumita pozitie pentru 0 funqionalitate buna a mainii.
Este biaxiala, elipsoidala, forrnata din capatul distal al radiusului ~i discul articular triunghiular
cu scafoidul, semilunarul ~i piramidalul. Proieqia pe suprafata a articulatiei este o linie cnvexa
superior ce une~te procesele stiloide radial ~i ulnar.
Cap.slllaJibroas.a este captu~ita de rnembrana sinoviala care de obicei e separata de cea a
- - - - - - - - - ----- -----------------
articulatiilor radioulnara inferioara ~i intercarpiene, dar prezinta un reces prestiloidian anterior

de discul articular ce urea pe Ianga procesul stiloid. Capsula e lntarita de ligg. palmar radiocarpian,
palrnar ulnocarpian, radiocarpian ~i ulnocarpian dorsale, precurn ~i de ligg. colaterale radial ~i
ulnar.
Yas.culariz_a_a_~JJle[Y.-'l-t-i-a- ar_ti_e_ula~ieJ_:
-arterele sunt ramuri din: a. interosoasa anterioara, rr. carpiene anterioare ~i posterioare din
aa. radiala ~i ulnara, rr. recurente ~i rnetacarpiene palrnare ~i dorsale din arcul palmar profund.
-nervji provin din nn. interoso~i anterior ~i posterior
Ml$.arik le insotesc pe cele ale artt. intercarpiene ~i rnediocarpiene.
Articula tiile in tercarpiene

Conecteaza oasele carpiene ~i pot fi rezurnate astfel:
-articulatiile randului proximal al oaselor carpiene
-articulatiile randului distal al oaselor carpiene
-art. mediocarpiana
Articulatiile randului proximal carpian
Scafoidul, semilunarul ~i piramidalul sunt conectate prin:

-ligg. dorsale ~i palmare: sunt transversale, cele palmare fiind mai slabe~
-ligg. interosoase: doua fascicule 1nguste, unul int re scafoid ~i semilunar, celalalt 1ntre sernilunar
~i piramidal, formeaza partea conexa a articulatiei radiocarpiene.
Pisiformul se articuleaza cu fata palmara a piramidalului printr-o articluatie sinoviala mica,
ovala, aproape plata, ce prezinta ~i o capsula subtire. Ligg. sunt capsulr, pisohamat ~i pisometacarpian.
Articulatiile randul ui distal carpian

Oasele sunt conectate prin :
-ligg. dorsale ~i palmare: se 1ntind !nrte trapez ~1 trapezoid, trapezoid ~i osul mare, osul mare
~i hamat
-ligg. interosoase: mai groase decat cele ale randului proximal, unesc cele patru oase
Articulatia mediocarpiana
Se afla inte scafoid, semi1unar ~i piramidal (proximal) ~i trapez, trapezoid, osul mare ~i hamat
(distal); este alcatuita din doua compartimente - medial ~i lateral.
Ligg. sunt dorsale ~i palmare, colaterale ulnar ~i radial.
Mi)cJfLik__la_nIY_eluL~:arp_LJlui:
Mi~carile active sunt flexja (85), adducfia (deviatia ulnara - 45), abducpa (deviatia radiala
- 15) ~i circumduqia.
Amplitudinea flexiei este mai mare in articulapa radiocarpiana, pe cand extensia se executa
mai muJtdin articulatiamediocarpiana; aceste mi~cari sunt limitatein principal de mm. antagoni~ti:
astfel, flexia e limitata cand degetele sunt flextate, datorita tensiunii crescute 1n extensori.
Adduqia e mai ampla decat abduqia, probabil datorita situarii mai proximale a stiloidei
ulnare; se executa mai ales in articulatia radioacarpiana. 0 mare parte din suprafata articulara a
scafoidului devine subcapsulara ~i formeaza o proeminenta neteda, convexa, palpabila in tabachera
anatomica.
'
Abduqia din pozitie neutra apare In articulatia mediocarpiana, fara ca randul proximal sa se
mi~te, mi~dirileinnd limitate de mm. antagoni~ti ~i la extreme de ligg. colaterale carpiene.
Circumductia
'
mainii nu e rotatorie,- ci o succesiune de flexie, adductie,
, ' extensie ~i abductie
'
'"'{
sau invers.
Mi~carile de adduqie-abduqie au o valoare funqionala deosebita, mai ales 1n manipularea
obiectelor.
Articulatia carpometacarpiana a policelui:

Este articulatie selara fntre baza primului metacarpian ~i trapez, e foarte mebila datorita
suprafetelor articulare extinse ~i topografiei. Are o capsula fibroasa dar laxa; membrana sinoviala
e separata. Ligg. sunt: lateral (larg, de pe fata laterala a trapezului pe fata radiala a bazei
metacarpianului I), anterior ~i posterior (benzi oblice ce converg spre fata ulnara a bazei
metacarpianului).
Raporturi:
Suprafata palmara e acoperita de mm. eminentei hipotenare, cea dorsala de extensorii lung ~i
scurt ai policelui. Medial se afla primul spa{iu interosos dorsal ~i tendonul m. flexor lung al
policelui; lateral se afla tendoanele mm. lung abductor al policelui ~i scurt extensor al policelui.
Mi~ca_ri:
Mi~carile active ce se produc sunt de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie~i circumducUe.
'f ' ' ' 'f '
in pozitia de repaus a metacarpianului flexia ~i extensia sunt paralele cu planul palmar, abduqie
~iadduqia perpendiculare; flexia e acompaiata de rotatie mediala. Contraqia m. scurt flexor al
policelui asistat de m. opozant al policelui realizeaza opozitia policelui.
Ag_en_timQ1Qri:
-flexie-mm. flexor scurt al policelui ~i opozant ai policelui, ajutati de m. flexor lung al policelui
cand ceUilalte articulatii ale policelui sunt flectate.
-extensie - mm. abductor lung al policelui ~i scurt ~i lung extensori al policelui
-abducfie - mm. abductor lung ~i scurt ai policelui
-addcufie - m. adductor al policelui
-circumducfie - toate grupele musculare de mai sus aqionand consecutiv.
Mi~carile la nivelul articulatiilor radio-carpiene sunt predominant de alunecare a randului

carpian proximal ~i adiscului radio-ulnar.
Din cauza suprafetei convexe a oaselor carpiene, ce se mi~ca pe suprafata concava a epifizei
distale a radiusului ~i a discului radio-ulnar, alunecarea randului carpian proximal se realizeaza
in direqie opusa mi~carii mainii. De exemplu In flexia mainii, carpienele aluneca dorsal pe radius
~i disc, in timp ce In devierea ulnara carpienele se deplaseaza radial.
Controlul acestei translatii este realizat de ligamente dar ~i de structura osoasa. in deviatia
radiala, randul carpian proximal se transleaza ulnar, fiind controlat de ligamentul colateral ulnar
~i ligamentul ulno-carpian care devin tensionate. De asemeni scafoidul poate limita mi~carea prin
impactul cu procesul stiloid radial.
Mobilitatea la nivelul articulatiei radio-carpiene este data de o combinatie unica a fortelor
active ~i a celor pasive. Din cauza ca nu exista foqe musculare direct aplicate pe randul proximal
de carpiene, acestea servesc ca o articulatie mecanica intre radius ~i randul distal de carpiene pe
care se aplica fortele musculare.
S-a sugerat faptul ca randul proximal de carpiene este de fapt un segment intercalat, mijlociu,
Articulafiile membrului superfor 121
intr-o articulatie cu trei piese. Mecanismul de stabilizare a mainii astfel ar parea sa fie un pod
intercarpian reprezentat de scafoid ~i de complexul ligamnetar al mainii.
Func tia _pLimd _articJJl__a_tJJ _ caspo-:me_ta~aJpieJ1e

Prezinta o direqie ~i o amplitudine midi, realizand opozitia policelui. Opozitia policelui este
esentiala 'in: abduqia, flexia ~i adducpa metacarpianului I, asociata cu o rotatie simultana. Aceste
mi~cari modifica orientarea metacarpienelor, aducand policele inafara planului palmei, ~i
pozitionandu-l astfel incat sa poata lua contact cu celelalte degete. Semnificatia funqionala a
articulatiei carpo-metacarpiene a policelui cat ~i mi~carea de opozitie a policelui poate fi
apreciata in prehensiune. Cand prima articulatie crpo-matacarpiana este sudata in extensie ~i
adduqie (artrodeza) nu se mai poate realiza opozitia.
Articulapile n1etacarpofalangiene:
De obicei considerate elipsoidale, dar capetele metacarpienelor adaptate la concavitatile
superficiale ale bazelor falangelor nu sunt regulat convexe, ci parpal pe fafa palmara - deci
aproape hicondilare. Fiecare articulatie are un lig. palmar ~i doua ligg. colaterale.
Lig~pa1mare sunt fibrocartilaginoase dense, groase, situate intre ~i legate de ligg. colaterale;
se insera lax pe metacarpiene dar ferm pe baza falangelor. Fetele lor palmare sunt In conact cu
ligg. palmare transversale profunde ~i se formeaza un ~ant pentru tendoanele flexorilor.
Ligg.J:Iletacarpiene_trnns_y~rs_e_profunde sunt trei benzi late, scurte, ce conecteaza ligg. palmare
ale artt. metacarpofalangiene II - V ~i vin in raport anterior cu mm. lombricali ~i manunchiurile
basculonervoase digitale, iar posterior cu mm. interoso~i. Pe ambele parti ale articulatiilor
metacrpofalangiene III ~i IV ~i pe fetele ulnara a celei de-a II-a ~i radiala a celei de-a IV-a ecista
benzi transversale din expansiunile dorsale digitale cu se unesc cu ligg. transversale profunde;
anterior de aceasta banda se afla mm. lombricali ~i inserfiile falangiene ale interoso~ilor dorsali,
iar posterior se afla restlu inseqiilor interoso~ilor dorsah ~i cele ale interoso~ilor palmari.
L!G. METACARPJAN _ _ ___,,,..-
PALMAR
FALANGA
FLEXORJLOR LJGG. COLATERALE
FALANGA
ARTICULATIILE METACARPOFALANGIENE SI INTERFALANGIENE

122 Anatomja luncfiona/a a membrelor
Ligg. co_la_terale sunt corzi rotunde, puternice ce flanccaza articulatHle, fiecare inserandu-se
pe tuberculul posterior ~i foseta adiacenta de pe capul metacarpian, mergand distal de pe fata
anterioara a bazei falangei.
Ivli~diri 1e__ pin_arti_cul_atk:
-flexia este d cca. 90, extensia doar cateva grade; ambele sunt limitate de musculatura
antagonista, dar flexia se termina datorita rezistentei opuse de un obiect strans 1n mana.
-adduc{ia ~i abduc[ia sunt de mica amplitudinc.
Articulatia metacarpofalangiana a policelui are o rata de flexie-extensie de cca 90, iar
adductie-abductie de cca. 25.
' '
Agenp m.otorL
-flexk- mm. flexor al degetelor superficial ~j profund, asistati de lombricah ~i interoso~i ~i
de flexorul scurt al degetului mic, flexor lung ~i scurt ai policelui
-extensie - m. extensor al degetelor pentru degetele III ~i IV, asistat de extensor al indexului
~i extensorii degetului mic, lung lung ~i scurt ai policelui
-adducpe- cu degetele extinse, mm. interoso~i palmari; 1n tlexie predomina mm. flexori lungi;
pentru police mm. adductor al policelui ~i primul interosos palmar
-abduc{ia - cu degetele extinse, mm. interos~i dorsali asistati de extensorii lungi cu exceptia
degetului mijlociu ~i de m. abductor al degetului mic, m. abductor scurt al policelui. Cu degetele
flectate abductia activa e imposibila, datorita modificarii axei de tragere a interoso~ilor ce devine
paralela cu axa mi~carii.
Articulapile interfalangiene
Sunt articula{ii uniaxiale de tip trohleartroza, fiecare cu o cpsula fibroasa, un lig. palmar ~i doua
colaterale; tendoanele extensorilor lungi iar locul lig. capsulare dorsale.
M~carile _dJ)_r_s_ak:
Mi~carile active sunt flexia ~i extensia mai ample in articulapile; flexia e considerabila,
extensia e limitata de tensiunea din flexorii degetelor ~i oprita de tensiunea din ligg. palmare ~i
compresia conarticulara.
Miscari ac_c_esurii
Sunt de rotape limitata, abductie, adduqie, translatie antero-posterioara, ~i permit degetelor
sa se adapteze la forma obiectelor prinse i'n mana.
Agenti motorL
-flexje - in articula~iile proximale, mm. flexori ai degetelor superficiali ~i profunzi; 1n cele
distale, m. flexor profund al degetelor; pentru police, m. flexor lung al policelui
-extensie - mm. extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor lung al policelui in
asociatie cu extensor lung al policelui ~i abductor Jung al policelui.
~
\ ------
l/GG. COLA TERA LE
ARTICULATIILE DEGETELOR
'
-VEDERE -
PALMARA-
ArUculafiile membrului superior 123
UG. RADIOCARPIAN
DORSAL
LIO. COLA TERAL

LIO. COLA TERAL ULNAR Al CARPULUI
!RADIAL AL CARPULUI
\
\ I
\ I psuL SCAFOID
OSUL PIRAMIDAL \ I
\ \
I / OSUL TRAPEZ
I I
OSUL CU CAl?LIO I I
ART/CULA TIA
' I
I
/
CARPOMETACARPIANA A
I 1
LJGG. CARPOMETA CARPJE"!VE I I POUCELUI
I I
DOR SALE I I
-, .t- - - OSUL MARE
UGO. METACARPIENE
~
DORSALE
" ..... ..... --
..... ,:-- ~- COLATERALE
ARTICULA TfA METACARPOFALANGIAN,4

\
\
\
ARTJCULA TIA INTERFALANGIANA

\
\
\
\
PALMA RE
ARTICULATIILE ~I LIGAMENTELE DE PE FATA DORSAL~. A MAINII

124 Anatomia [unctionalii a membrelor
'
MEMBRANA INTEROSOASA A
ANTEBRA l'ULUI
ULNA
I
I
OSUL SEMILUNAR I
\ I ARTICULA TfA RADIOULNA/lA
\ I
LIO. RADIOCARPIAN PALMAR \ I DISTALA
'' LIO. COLATERAL ULNAR
'
LIO. RAD/AT AL CARPULUI,~
' ' ', AL CARPULUI
... ' \
'''',, '
' ''
LIO. COLA TERAL RADIAL ,
Al CARPULUJ ''', PISOHAMAT
OSUL MARE ........ ' ..... .....'
...... .....
ARTICULA TJA
HAMAT
CARPOMETACARPIAN
PALMAR
VAGINA
I PALMA RE
1
M. FLEXOR SUPERFICIAL I LJOO. METACARPIENE
AL DEOETELOR
(TENDOANE) ' TRANSVERSE PROFUNDE
ARTICULATIA
M. FLEXOR PROFUND
AL DEOET.ELOR "'~ I
(TENDOANE)
" ' ''
-...'',
.....
' .....
" ......
'
ARTICULATIILE ~I LIGAMENTELE DE PE FATA VENTRAL~ A MAINII

Anatomia topograflca a membrului superior 125
Anatomia topografica
a
membrului superior
Axil a
(Axilla)
Axila este o regiunc topografica ce cuprinde toate paqile moi situate 1ntre articula~ia scapulo-
humerala ~i peretele toracic. Ea are forrna pirarnidala (cu bratul in abduqie), prezentand patru
peretL un varf ~i o baza.
Pen~teka11t~rim este format din mm. mare pectoral ~i rnic pectoral impreuna cu fasciile lor.
Ei sunt acoperiti de fascia superficia1a, ~esu t subcu L:HW t ~ i piele.
La nivelul acestui perete se gasc~tc ~antul ckl1l idia11 deli mi tat astfel:superior -- clavicula,
1
inferior-- m. mare pectoral (margine infericur5), l:trcul - m. deltoid ~i medial- 113 laterala a
claviculei. ln santul ' '
deltopectoral se ~uasesc v. cefalidi, ramura arteriala deltoidiana a a.
toracoacromiale ~i ramurilc n. pectoral lateral.
Ee_r_e_tele._pos.terjor este format din mm. subscapular ~i rotund mare, dedublat posterior de m.
Jatissimus dorsi.
Pe.r~t.ekmedi.al este format din peretclc toracic lateral reprezentat la acest nivel de coaste,
spatiile intercostale si m. dintat anterior (IJrirnck di~itutii) ne
'"I ) ' ' ..__ t"I
care se .gasesc
..._ rm. toracic lunv_..__ s.i
-
a. toracica laternla.
PereteJe laJen:iJ este format de fap rncd:~t!:~t ~1 :irt iu:Lqici scapulo-humcruie, acoperiu1 de
tcncloanele mm. coracobrahial ~i biceps brahial.
\'~:1_tJu_L ;p;.iki prin care accasta comun icfi CU regi Ul1t'8 supracla vicu!a ra CSLC ck! illli tat ast fc J:
superior- clavicula ii rn. subclavius, inkrior-- prima coast5 pe care se gasqte prirna digita1ie de
origine a m. din\at anterior, :mtero-mcdi:1! -- unghiul format de prirna coasta cu clavicula ~i
posrero-Jatera!- procesul coracoid ~i Jig. cost<.xl~l\icular. El cstc lmparpt de inserpa m. scalcn
anterior In doua spatii:
a. spa{ju/ anteromedialprin care trece v. subclavk lmpreuna cu trunchiul limfatic subclavicular
(lacuna limfovenoasa).
b. sp..1pul postero/ateral prin care trece a. subclavie lrnpreuna cu trunchiurile plexului brahia l
(lacuna neuroarteriala).
B_a2a_a_xi1ei este virtuata, ea devenind reala doar cu bratul in abduqie ~i este formata de pie le
aderenta la fascia axilara. De mentionat ca tegumentul acestei regiuni este subtire, suplu ~i
126 Anatomia fimc/ionahl a membrelor
M. OMOH!O!DIAN
/CLAV!CULA
M. TRAPEZ--. _.--- M. SUBCLll V/CULAR
FASCICOLUL LATERAL--
COS TOCO I? A COID
FASC/COLUL POSTERIOR- A. TORACOACROMIAL/f :.1
F:4SC!COLUL MEDIAL--......_
i:. CEFAL/C/1
M. SUP!?ASPl/VO.S ---+-,~~li..l MEMBRANA
, i SPINA _ COSTOCOl?A CO! DA

SCAPlL4 ! COPPUL - - N. PECTORAL !.ATERAL
! - -
~'/ V. AX/LARE
----..~ M. PECTORAL MARE
M. SUB.SCAPULAR ..
M. PECTOi?. AL 1\4/C
M. ROTUND M I C -
M. ROTUND MARE PECTORAL MEDIAL

SLSPENSON AL AX/LEI
M. DORSAL MARE
~--- FASCIA AX/LARA
GANGLION!/
UMFA TIC/ AXIL4RI i
AXILA
-SECTIUNE SAGITALA-
prcvazut cu numero~i folicu1i pilo~i, glande sebacee ~i sudoripare a cJ.rnr inflamatie (frecvent
intalnita In practica medicala) produce afeqiunc~1 numita /JidrosadenitJ.
Continutul
-- _______'" ________
---~--- ..ax
--- - ilei este urmatorul:
--- - -
- a. axilara cu ramurile ei (lateral)

- v. axilara cu afluenpi ci (medial)
- elementele plexului brahial
- ggl. lirnfatici axilari
De mentionat ca aceste elemente constitutive ak J\ilei sunt lnglobate intr-un bogat tesut
adipos.
GgJ.JimfaJLc.:;i _:J,'<_U~ri lymplwticc~. ~,

axi!l:i!c',) :-,u11t dispu~i 111 cinci grupe:
(nodi
- Ggl. laterali (grupul brahia1)- primesc lirnl'a de Lt r1 i\tlul mcmbrului superior ~i sunt situ~qi
medial de v. axilar:l.
- GgJ subscapulari - siruati de-a lungul \~l'itlm suh"\.,::.1pubre, colclt:~nd-limfa de la rcgiu1H. . . ~1
ccfei ~i umarului.
- Ggl. pectorali - si tuati pe percte!e rnedi<.ii al d \!lei de-a lungul a. turacicc lateralc; prirnC:)l:
limfa de la glancla mamara ~i poqiunea supraornbiiicli3 a perclclui anterobtcral al abdomc11ului.
- Ggl. apica]i -- situati medial de vasele axil~ne: la \~trful a.\.ilei primcsl_ limLi de la grupul
precedent drenand-o Int runchiul limfatic subcla vicular 1c:.irc in dreapta se varsa In ductul limfa tic
drept iar in stanga in canalul toracic) care trecc inlt' v. subclavie ~i m. subclavius.
a. PatrulHterul birondo-lwmero-tricipit:z/ deli mi tat lateral de humerus, superior de m. rotund

mic, inferiordem. rotund rnarqi medial de capul lung, al rn. triceps brahial reprezinta comunicarea
axilei cu regiunea posterioara a umarului. Prin el tree n. axilarlmpreuna cu a. ~i v. circumflex;I
Anatomia topograficii a membrului superior 127
TRUNCH/Ul POSTEil/OR AL PLEXULU! BRAH/Al
N. SUBSCAPULAR
A. TORACO- SUPERIOR
ACROMIALA N. SUBSCAPULAR
AA. C!RCUMFLEXA-+-+.--11t-........a.lill'6'~:.~;,,. INFERIOR
HUMEJlALE RAMURA PT. M.
ANTER/OARA ~I ROTUND MARE
POSTERIOARA -1-~~~::::::::,-,l.K~r--J,--------~'4-- A. SUBSCAPULARA INFER!OARA
RAMURA PT. M. LAT/SS/MUS
A. BRAH/ALA DORSI
PROFUNDA~~-+--_,___
N. RADIAL J.-~r---.r..1.
RAMURA ACROMIALA A A.
MAN UNCH!
TORA COA CROM/ALE
SUPRASCA
M. ROTUND MIC
A. CIRCUMFLEXA llUMERALA
POSTERIOARA
~lili-~"I\ N. AXI LA R
M. INFRASPINOS -+-~..--'I-- M. ROTUND MARE
A. BRAH/ALA
A. CJRCUMFLEXA A ~~~~'\ PROFUNDA
-->t----~-1-f
SCAPULEI ....._..._~N. RADIAL
SPA TIUL BIRONDO~-:_-------== - - - - - CAPUL LUNG

TRICIPITAL Al M. TRICEPS
SPA T!Ul BIRONDO- SPA Tf UL HUMERO-
Hl!MERO-TR!CJPITAL M. DORSAL
RONDO-
MARE
TR!CIPITAL
REGIUNEA SUBSCAPULARA
128 Anatomia lunctionalii. a membre/or
'
~ANTUL DELTOPECTORAL
_ __.,_ TEA CA M. DR EPT

M. TRAPEZ
ABDOlvf!NAl
,41. INFRASPINOS
M. ROTUND MIC
REGIUNEA SCAPULARA
humeralii poste1ioara.
b. Spafiul birondo-t1idpital delimitat superior de m. rotund mic, inferior de m. rotund mare
~i lateral de capul lung al m. triceps brahial reprezinta comunicarea axilei cu fosa infraspinoasa.
Prin el tree a. ~i v. drcumflexa scapulara (din a. subscapulara)
c. Spa,tiul rondo-humero-tricipital delimitat lateral de humerus, superior de m. rotund mare
~i medial de capul lung al m. triceps brahial reprezinta comunicarea axilei cu loja posterioara a
bratului. Prin el tree n. radial ~i vasele brahiale prolunde (artera ~i vena).
d. Varful axj/ei comunica cu regiunea cervico-toracica (de la baza gatului).
e. Axila comunica ~i cu Joja antedoarii a bra{ului intre marginea laterala a fasciei axilare ~i
humerus. Aceasta comunicare se realizeaza pm spatiul delimitat de Jig. inelar (lntre mm.
coracobrahial ~i latissimus dorsi) ~i colul chirurgical al humerusului.
Regiunea anterioara a cotului

(Regio cubitalis anterior)
- doua linii orizontale la 3 cm superior ~i inferior de epicondili

- lateral: m. brahioradial
- medial: mm. epicondilieni mediali (in special m. rotund pronator)
Tendonul m. biceps brahial care se insera pe tuberozitatea de la nivelul colului radiusului
imparte aceasta regiune in doua ~anturi bicipitale:
a. lateral delimitat astfel:
- lateral de mm. epicondilieni laterali ~i m. brahioradial
- medial de tendonul m. biceps brahial
ContinuL
- n. cutanat antebrahial lateral (din n. musculocutan)
- n. radial (la acest nivel se imparte in ramurile sale terminale: superficiala ~i profunda)
- a. colaterala radiala (ramura a a. brahiale profunde)
- a. recurenta radiala (ramura din a. radiala)
- v. cefalica (in plan superficial)
b. medial delimitat de:
- medial - mm. epicondilieni mediali (in special de m. rotund pronator)
- lateral - tendonul m. biceps brahial
Acest ~ant bicipital contine:
- a. brahiala care se imparte aici in ramurile ei terminale: a. radiala ~i a. ulnara
- doua vv. brahiale satelite arterei
-n. median care trece medial de artera printre cele doua capete de origine ale m. rotund pronator
- anastomoza dinte a. colaterala ulnara inferioara (ramura anterioara) ~i ramura anterioara a
a. recurente ulnare
- superficial se gasesc n. cutanat antebrahial medial (din fasciculul medial al plexului brahial),
v. bazilica ~i ggl. limfatici.
Tabachera anatomica
Este 0 regiune topografica situata posterolateral, la limita dintre antebrat ~i mana.

Delimitare
- lateral - tendoanele mm. lung abductor ~i scurt extensor al policelui
130
Anatomia functiona/a a membrelor
'
RETINA CUL UL
M. LUNG EXTENSOR AL EXTENSORILOR

M. LUNG ABDUCTOR AL
POL!CELUJ (TENDON)
POL/CELUI (TENDON)
M. SCURT ABDUCTOR
.AL POLICELUJ (TENDON)
DORSA LI
TABACHERA ANATOMIC~.
- medial- tendonul m. lung extensor al policelui

- podeaua - este formata din oasele carpiene scafoid ~i trapez peste care tree tendoanele mm.
extensori radiali ai carpului
Co111muJ:
- superficial se afla ramura superficiala an. radial impreuna cu originea v. cefalice
- profund se gase~te artera radiala (insotita de doua vene satelite) care la acest nivel trece din
regiunea anterioara in regiunea posterioara pana in spatiul I interosos dorsal pe care-I perforeaza
dorso-palmar.
Canalul carpian
Este o regiune topografica si tuata la nivelul articulatiei radiocarpiene unde fascia antebrahiala
formeaza doua chingi fibroase dispuse transversal numite retinacule; eel al flexorilor este dispus
anterior iar eel al extensorilor posterior.
fkJimliaLe:
- medial retinaculul se insera pe pisiforma ~i pe dirligul osului cu dirlig (hamulus)
- materal pe tuberculul scafoidului ~i tuberculul trapezului
Fibrele verticale ~i ob lice de la suprafata retinaculului impreuna cu fibre le puternice transversale
profunde vor forma ligamentul transvers al carpului care delimiteaza cu osele carpiene tunelul
carpian prin care vor trece spre palma tendoanele mu~chilor flexori insotiti de n. median
Retinaculul flexorilor se continua superior cu fascia antebrahiala iar inferior cu fasciile tenara
~i hipotenara. Pe fata lui anterioara se insera partial tendonul m. palmar lung iar inferior au
originea o parte din mm. eminentei tenare ~i hipotenare; anterior de el tree a., v. ~i n. ulnar iar
pe sub el tree de la antebrat la palma tendoanele mm. flexori ai degetului ~i n. median.
In acela~i plan cu retinaculul flexorilor sunt situate tendoanele urmatorilor mu~chi:
- M. flexor carpi ulnaris (inserat medial de retinacul pe osul pisiform)
- M. palmar lung
- M. flexor carpi radialis
Intre tendoanele m. brahioradial ~i flexor radial a] carpului tree a. ~i v. radiala (la acest nivel
Anatomja topografica a membrufuj superjor 131
FASCIA
RETINA CUL UL
FLEXOR/LOR ANTEBRA TULUI A. ~I N. ULNAR
N. MEDIAN- . CARLIGUL OSULU/
--- .... -.HAMAT

, .......
-- .,;...;..----M. FLEX. SUPERF.

. .
DEGETE (TENDOANE)
MEZO TENDON
---~[EACA COMUNA
M. FLEXOR RADIAL A MM. FLEXORI
AL CARPULUI -
, - ;,;.,<........ M. FLEXOR
OSUL TRAPEZ" PROFUND
L/GG. CARPOMETA - ' Al DEGETELOR
CARP/ENE
PALMARE
OSUL TRAPEZOID<__
'-
~_/:";SUL CU ;~~Lr;ENDOANE)
OSUL MARE
CANALUL CARPIAN
-SECTIUNE TRANSVERSAL~ LA NIVELUL
'
ARTICULATIILOR
, METACARPOFALANGIENE-
se desprinde ramura palmara superficiala dupa care a. radiala trece spre lateral pe sub tendoanele
lungului abductor ~i scurtului extensor al policelui patrunzand in tabachera antomica.
Tendoanele din canalul carpian sunt a~ezate pe doua planuri: superfidal-format din cele patru
tendoane ale m. flexor superficial al degetelor ~i profund- format din cele patru tendoane ale m.
flexor profund al degetelor, tendonul m. flexor lung al policelui ~in. median (medial de tendonul
flexorului ling al policelui). Tendoanele m. flexori ai degetelor sunt invelite in aceea~i teaca
sinoviala, teaca separata avand flexorul radial al carpului ~i flexorul ling al policelui. in plan
profund se gasesc fascicolele inferioare ale m. patrat pronator a~ezat pe fa ta anterioara a epifizelor
inferioare ale radiusului ~i ulnei precum ~i pe fata anterioara a oaselor carpiene din primul rand
unite prin ligamentele anterioare ale articulatiei mainii pe care este situat arcul arterial carpian
palmar (format din ramurile colaterale ale aa. radiala ~i ulnara).
Retinaculul extensorilor
Retinaculul extensorilor reprezinta o intarire a fasciei antebratului, de forma dreptunghiulara,
situat pe fata posterioara a extremitatii inferioare a antebratului. De la nivelul fetei lui profunde
se desprind septuri care se vor insera pe fetele posterioare ale ulnei ~i radiusului; aceste se12turi
vor forma tunele prin care tree tendoanele mm. extensori de la agtehrnt 10 mijpfi ~~e.-~-~-e tendoane
au urmatoarea dispozitie in retinacul de la lateral spre medial:
- Abductor lung police ~i scurt extensor police
- Extensor lung ~i scurt radial al carpului
- Extensor lung police
- Extensor comun degte II, III, IV ~i extensor index
- Extensor deget mic
- Extensor ulnar al carpului
Retinaculul extensorilor se insera medja/ pe ulna, piramidal ~i pisiform iar lateral pe radius.
132 Anatomia luncponalii a membre/or
Regiunea palmara
(palma manus)
Limitele regiunii palmare sunt:
- superior- un plan transversal care trece inferior de pisiform ~i scafoid
- inferior- pliurile digitale palmare
- lateral - metacarpul I (margine laterala)
- medial - metacarpul V (marginea mediala)
in profunzime regiunea palmara se intinde pana la mm. interoso~i palmari (inclusiv).
Fascia palmara (formata din fascia tenara, aponevroza palmara ~i fascia hipotenara) imparte
aceasta regiune in doua:
a.R.egiunea_sup.rafascia1a formata din:
- piele-este groasa, lipsita de fire de par ~i glande sebacee, bogata in glande sudoripare, mobila
~i supla; ea prezinta o serie de pliuri.
- fesutul adipos subcutanat care contine vasele ~i nervii superficiali (originea dorsala a vv.
cefalice ~i bazilice, ramurile terminale ale n. cutant antebrahial lateral ~i ramura palmara a n.
radial -pentru pielea eminentei tenare, ramura superficiala a n. median ~i ulnar - pentru pielea
eminentei hipotenare)
- fascia palmarii - formata din fascia tenara ~i hipotenara intre care se gase~te aponevroza
palmara de forma triunghiulara (cu varful superior de care se prinde m. palmar lung).
b. re_giunea subfascialli cuprinsa inte fascia palmaara ~i fascia interosoasa palmara care este
subimpaqita in trei loji:
Loja tenarii care cuprinde mm. eminentei tenare, a~ezati in trei straturi:
-superficial - m. scurt abductor al policelui, perforat de ramura palmara a a. radiale
-mijlociu - m. scurt flexor al policelui (medial) ~i opozant al policelui (lateral). Intre ei trece
ramura palmara an. median, iar intre cele doua capete ale scurtului flexor trece tendonul m. lung
flexor al policelui
-profund - m. adductor al policelui perforat de a. radiala care se anastomozeaza cu ramura
perforanta a a. ulnare formand arcul arterial profund, insotit de ramura profunda an. ulnar pentru
m. adductor al policelui
Loja palmarii mijlocie care con tine tendoanele mm. flexori superficial ~i profund ai degetelor
(inveliti in tecile lor sinoviale); intre tendoanele m. flexor profund al degetelor se gasesc mm.
lombricali cu rarnurile lor nervoase; anterior de ele se gase~te arcul arterial palrnar superficial
(impreuna cu aa. digitale aplmare insotite de rarnuri digitale ale n. median ~i ulnar); posterior de
ele se afla fascia interosoasa palmara ~i arcul arterial palmar profund insotit de ramura profunda
an. ulnar (care da rarnuri pentru mm. interoso~i, lornbricali II ~i IV ~i m. adductor police). Arcul
arterial palrnar profund e format din a. radiala (care vine pe sub m. adductor police) ~i se
anastomozeaza cu rarnura profunda a a.ulnare. din acest arc pleaca ramura recurenta pentru
articulatiile mainii, ramuri perforante ce se anastornozeaza cu aa. metacarpiene dorsale ~i trei aa.
metacarpiene palmare care merg pe mm. interoso~i pana la comisura degetelor unde se
anastomozeaza cu aa. digitale ale arcului palmar superficial.
Comuniciirile _}Qji]Qr___p_a !mare_:
Loja tenara comunica cu antebratul (spapul Pirogov - Parona) prin teaca sinoviala a tendonului
m. flexor lung al policelui. Tot pe aici se face comunicarea cu regiunea palmara a policelui
Loja hipotenara comunica prin teaca sinoviala a tendonului m. flexor al degetului rnic cu
antebratul
'
Loja palmara mijlocie comunica cu antebratul de-a lungul vaselor ulnare (planul pretendinos)
iar de-a lungul tecii sinoviale a tendoanelor mm. flexori superficial ~i profund comunica tot cu
antebratul, iar inferior cu degetele prin canalul lombricalilor.

De mentionat ca lojile palmare comunica ~i intre ele astfel:
-de-a lungul vaselor ulnare se face legatura intre loja palmara mijlocie ~i loja interosoasa
-tendonul m. lung flexor al degetelor face legatura intre reg. tenara ~i palmara rnijlocie
(perforand septul interrnuscular lateral)
De-a lungul acestor cornunicari se pot propaga unele supuratii de la nivelul rnainii avand mare
irnportanta in practica chirurgicala.
RETINA CUL UL
EXTENSOR/LOR
RETEA VA VENOASA
N. RADIAL
(R. SUPERFICIAL)
BAZ/l/CA
V. METACARPIANA V
VV. METACARPIENE
DOR.SALE
FATA DORSAL.\ A MAINII

-PLANUL SUBCUTANAT-
134 Anatomia funcponala a membrelor
j ANT.
v.
N. MUSCU-
::~~~~~~~-M.N. MEDIAN
CORACOBRAlllAL
r'llill~--+--+-
.~-.....- N. CUTANAT BRAH/AL MEDIAL
.llJ;::::;:t=t:.V.A.
1.
~
BRA HIALA
BRAH/ALA
Iii..~+--+-- V. BAZIL/CA ~
~....-......--+-A. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA
~-+--N. ULNAR
_..,._.....,.A. BRAH/ALA PROFUNDAJ

VV. ~I LIMFAT!CELE SATELITE
--MEDIAL
N. CUTANAT M. BJCEPS
BRAH/AL POSTERIOR
Pos4 v.
M. BRAH/AL_..._ _,._..
A. BRAH/ALA PROFUNDA-..--......_,.,'7~
N. RADIAL
SEPTUL INTER MUSCULAR LATERAL N. MEDIAN
,,,,_--.1~ N. ULNAR
M. LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULU/

M. TR ICEPS _,,,____..__.
(CAP MEDIAL)
M. TRICEPS---.
(CAP LATERAL) '---'--FASCIA
BRATULUI
B
\(
POST
SECTIUNI PRIN BRAT

' '
A. UNI REA I /3 SUPERIOARA CU I /3 MIJLOCIE.
B. UNI REA 1/3 MIJLOCIE CU I /3 INFERIOARA.
M. PALMAR LUNG M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI
V. RAD/ALA SUPERF!CIALA
N.
A. ~I VV.
:4L CARPULU!
N. RADIAL
~----~+- N. ULNAR
(R. SUPERFICIAL) ..,.NI+-_......,_~---~.._ A. ULNARA
M. BRAHI-
ORADIAL
M. FLEXOR
MM. EXT. RAD.-4----'"""
Al CARPULUJ
v;1\::::tl:=:11::1= PROFUND A
................... DEGETELOR
T_ _ __..,.._..,,._,_,,__ULNA
M. ROTUN ---""'
EXTENSOR ULNAR
Al CARPULU/
EXTENSOR LUNG Al POL/CELU!

M. LUNG ABDUCTOR Al POLJCELUJ M. EXTENSOR SCURT AL POLJCELUI
M. EXTENSOR AL DEGETULUJ MIC
M. EXTENSOR AL DEGETELOR
A. ~JN. /NTEROSOS ANTERIOR N. INTEROSOS POSTERIOR
SECTIUNE TRANSVERSALi\ IN 1/3 MIJLOCIE A ANTEBRATULUI

' '
136 Anatomja functjona/a a membrelor
'

Anatomia pe VIU
a
membrului superior
Metodele de examinare a membrului superior in ortostatism la individul sanatos folosite in

clinica sunt inspeqia ~i palparea:
- reliefurilor osoase
- reliefurilor musculare
- reliefurilor ligamentare
lnspectia
La inspeqia tegumentelor membrului superior se observa diferite caracterisitici In funqie de
regiune (brat, antebrat, mana) i de activitatea musculara. La nivelul fetei mediale a bratului i
antebratuluielesuntsubtiri imobile, !acand vizibilaobservarea vv. superficiale. inaxila tegumentul
con tine foliculi piloi i glande sudoripare (sediul unor infectii stafilococice numi te hidrosadenite ).
Pe fata dorsala a mainii tegumentul este mobil i extensibil, comparativ cu fata palmara unde acest
tegument este putin mobil, gros i prevazut cu glande sudoripare. La nivelul dintre brat-antebrat,
antebrat-mana, tegumentele prezinta plici de flexiune: plica axilara anterioara ~i posterioara,
plica cotului, plicile anterioare radio-carpiene, plicile palmare i digitopalmare.
N.B.: Lanivelul degetelordesenul papilareste specific fiecarui individ, reprezentandamprentele
digitale.
La inspecFa oaselor i articulatiilor se observa urmatoarele relefuri osoase:
- spina scapulei, care se continua spre lateral cu acromionul
-clavicula, care reliefeaza pe fataanterioara a umarului impreuna cuarticulatiastemoclaviculara
- epicondilii humerali (lateral i medial), precum i olecranul
- procesul stiloid al radiusului, situat lateral de art. radiocarpiana
- capul i procesul stiloid al ulnei, vizibil in partea opusa a aceleiai articulatii.
- pisiformul i tuberozitatea scafoidului, observabile pe fata palmara
- articulatiile metacarpofalangiene i interfalangiene, viziile mai bine pe fata dorsala a mainii;
de rnentionat cape fa ta dorsala a falangei dis tale se afla unghiile, al caror aspect poate da numerose
indicatii in clinica medicala.
La 'inspecta mu~chilor i tendoanelor de la acest nivel se observa o serie de reliefuri, mai
evidente la indivizii musculoi sau cu un strat adipos slab reprezentat:
Anatomia pe viu a membrului superior 137
- m. trapez, vizibil atunci cand individul este pus sa ridice din umeri
- m. rotund mare ~i m. latissimus dorsi, vizibili cand ne opunem mi~dirii de adductie a bra\ului
- m. deltoid, care da forma umarului ~i este vizibil in abduqia puternica a bratului; in partea
anterioara se observa ~antul deltopectoral ce contine v. cefalica ~i ramura deltoidiana a a.
toracoacromiale
- peretele anterior axilei, vizibil in contraqia m. pectoral mare
- m. biceps brahial , pus in evidenta de flexia antebratului sau supinatia lui,. tendonul lui distal
' ' '
precum ~i expansiunea bicipitala aponevrotica sunt u~or vizibile, delimitand ~anturile bicipitale
medial ~i lateral la nivelul regiunii anterioare a cotului
- m. brahial poate fi pus in evidenta numai la indivizii cu musculatura dezvoltata, marginile
lui (laterala ~i mediala) depa~ind marginile m. biceps brahial
- m. triceps, vizibil pe fa\a posterioara a bratului
- mm. extensori ai degetelor ~i mainii se pot pune in evidenta utilizand mi~carile de supinatie
~i pronatie a mainii
- m. brahioradia1 este vizibil in regiunea anterolaterala a antebratului atunci cand ne opunem
flexie antebratului
'
- mm. flexori proemina in partea mediaHi a 113 proximale a antebratului, dinspre lateral spre
medial situandu-se: mm. tlexor radial al carpului, flexorul superficial al degetelor ~i flexor ulnar
al carpului
- la nivelul art. radiocarpiene sunt vizibile toate tendoanele mm. regiunii posterioare care tree
de la antebrat spre mana ~i degete;
- tabachera anatomica, delimitata lateral de tendoanele mm. lung abductor ~i scurt extensor
al policelui iar medial de tendonul m. lung extensor al policelui este pus in evidenta cu policele
1ntins ~i In abduqie;
- pe fata dorsala a mainii proemina tendoanele mm. extensori ai degetelor;
- la nivelul palmei se observa eminenta tenara ~i cea hipotenara situate la baza degetelor I
respectiv V
Inspectia venelor superficiale se poate face datorita faptului ca acestea sunt vizibile pe fata
posterioara a mainii, anterioara a antebratului ~i la nivelul regiunii anterioare a cotului.
Palparea
Palparea reliefurilor osoase, a articulatiilor ~i ligamentelor
- din clavicula se palpeaza: fata superioara (neteda) ~i marginile anterioara ~i posterioara;

- din scapula se palpeaza: marginea posterioara a spinei care are In partea laterala acromionul,
marginea mediala a scapulei, marginea laterala, unghiul inferior precum ~i procesul coracoid;
- din humerus se palpeaza: capul humeral (cu bratul rotat lateral prin grosimea m. deltoid sau
prin axila, cu bratul in abductie), tuberculul mare (prin grosimea m. deltoid, la 2 cm inferior de
acromion), tuberculul mic (inferior de art. acromioclaviculara), ~antul intertubercular, epicondilii
lateral ~i medial precum ~i ~antul n. ulnar
- din radius se palpeaza capul radiusului (in ~antul paraolecranian lateral, executandu-se
mi~cari de pronatie ~i supinatie), procesu1 stiloid (proximal de tabachera anatomica) ~i corpul
radiusului care este acoperit de mu~chi, fiind totu~i mai greu de palpat
- din ulna se palpeaza: olecranu] (cu antebratul In flexie), marginea posterioara a diafizei, capul
ulnei ~i procesul stiloid (In apropierea pisiformului);
- din oasele carpiene se palpeaza: pisiformul, dirligul osului hamat, tuberculul scafoidului,
creasta trapezului, capul osului mare, piramidalul ~i interlinia radiocarpiana ce corespunde liniei
--- - ---------
'
care une~te cele doua procese stiloide;
-din metacarpiene se palpeaza: baza metacarpienelor I-V, fetele posterioare ale metacarpienelor
precum ~i capetele lor ( cu degetele in flexie)
- falangele se pot palpa in totalitate, prezentand pe fata anterioara a ultimei falange pulpa
degetului, iar pe fata posterioara unghia.
Palparea mu~chilor ~i tendoanelor
- m. pectoral mare se palpeaza pe peretele anterior al axilei, cat ~i pe fa ta anterioara a toracelui;

- m. pectoral mic are palpabila numai marginea lui inferioara;
- m. rotund mare este palpabil pe fata anterioara a marginii laterale a scapulei;
- m. latissimus dorsi, palpabi1 posterior de m. rotund mare;
- m. deltoid, palpabil in timpul mi~carilor de flexie, extensie ~i abduqie a bratului;
- m. biceps, u~or palpabil in supinatie;
- m. coracobrahial, palpabil la nivelul axilei, cu bratul in abduqie;
- m. triceps brahial, palpabil in extensia antebratului;
- m. brahioradial, palpabil pe marginea laterala a bratului ~i antebratului;
- m. lung extensor radial al carpului, palpabil cu antebratul in extensie;
- m. extensori ai degetelor se palpeaza prin mi~cari de extensie a degetelor respective;
- m. extensor ulnar al carpului se palpeaza la nivelul insertiei sale distale;
- mm. lung abductor ~i scurt extensor al policelui sunt palpabiH cu policele in extebnsie ~i
abduqie;
-m. scurt abductor al policelui este palpabil cu policelel in abductie
Palparea arterelor
- a. axilara este palpabila numai in ultima sa portiune, pe fata mediala am. coracobrahial, cu
bratul in abductie;
- a. brahiala se palpeaza la brat ~i la plica cotului;
- a. radiala este palpabila la antebrat in ~antul pulsului, iar la mana la nivelul tabacherei
anatomice;
- a. ulnara se palpeaza in jumatatea distala a antebratului, in interstitiul dintre m. flexor ulnar
al carpului ~i tlexor superficial al degetelor; la nivelul mainii se palpeaza lateral de pisiform;
Palparea ganglionilor limfatici
- la nivelul membrului superior se pot pal pa ganglionii ulnari, in caz de adenopatie inflamatorie,
precum ~i ganglionii regiunii axilare;
Palparea nervilor
- n. median poate fi palpat de-a lungul fetei mediale a bratului;

- n. ulnar este palpabil in ~antul n. ulnar de pe fata posterioara a epicondilului medial humeral.
Scheletul membrului inferior 139
Scheletul membrului inferior
Coxalul
Coxalul este un os lat, avand segmentele superior si inferior mai Iatite, iar partea mijlocie mai
1ngusta. Fiind usor torsionat in axul longitudinal a fost comparat de clasici cu o helice.
Osul rezulta prin sudarea in partea mijlocie a sa a trei oase primitive: ilion ( os ilium), ischion
( os ischiI) si pubis ( os pubis). Pana i'n perioada adolescentei (13-17 ani) cele trei oase se articuleaza
in portiunea mijlocie printr-un cartilaj 1nforma de "Y" vizibil radiologic la nivelul acetabulului.
Avand forma aproximativ patrulatera, osul coxal prezinta patru niargini si patru unghiuri.
Orientar__e~ osul se a~eaza cu marginea care prezinta o scobitura adanca, posterior; fata care
prezinta ca vi ta tea acetabulara se pune lateral, iar incizura de pe conturul acetabulului se orienteaza
inferior.
Cele trei oase componente participa la alcatuirea fe{ei externe si fetei interne (pelvine) a osului
: Cea de-a treia fa{a descrisa a coxalului, fata sacro-pelvina este apanajul osului iliac.
Osul iliac
Osul iliac constituie cea mai mare parte a coxalului. Segmentul sau inferior, numit corpul osului
iliac, formeaza portiunea superioara a acetabulului. Pe fa{a pelvina a corpului se gase~te linia
arcuata. Superior de acetabul ~i de linia arcuata se situeaza eel de al doilea segment al iliacului,
latit in sus ~i posterior, purtand numele de aripa Hiaca.
Conturul superior al aripii iliace numit creasta iliaca ( c1ista iliaca), care formeaza marginea
superioara a coxalului, 1ncepe anterior de la o proeminenta mai ingro~ata numita spina iliadi
antero-superioara si se termina posterior printr-o alta proeminenta numita spina iliaca postero-
superioara. Pe creasta iliaca se descriu o buza externa (labium extemum), o buza interna (labium
intemum) si intre ele o linie intermediara (linea intermedia). Pe creasta iliaca si structurile ei se
insera muschi, aponevroze, ligamente, fascii. Creasta iliaca are forma literei "S" fiind in partea
anterioara convexa si u~or concava posterior.
Marginea anterioara a aripii formeaza, inferior de spina iliaca antero-superioara, o incizura
sub care apare o proeminenta numita spina iliaca antero-inferioara, mai jos de care corpul
ilionului se torsioneaza spre anterior participand la formarea eminentei iliopubice, care reprezinta
140 Anatomia funcfional:I a membrelor
LIN/A FESIERA ANTER/GARA
LIN/A FESIEllA POSTE;~~;~' ~ ..

CREA STA
JLIACA
BUZA EXTERNA A
TUBEROZITA TEA FESJERA CRESTEI fl/ACE
SPINA IL/ACA .- ~
POSTEROSUPERIOARA
~;
_-.
,
SPINA fl/ACA ,
POSTEllO/NFElllOAllA , ~
SPINA fl/A CA
JNCIZURA JSCHAIDICA MARE ~ ANTEROSUPERIOAR
' LIN/A FESIERA INFER/OAR
-- SPINA fl!ACA
SPINA ISCHIADICA, ANTEROINFERJOARA
INCJZURA JSCHIAD!g."".
MICA
- - FOSA ACETABULARA
- TUBERCULUL PUBIC
' GA URA OBTURA TA

ISCH/AD/CA
COXALUL DREPT
- FATA
, EXTERNA-
locul de sudare a ilionului cu pubisul.

Pe marginea posterioara a aripii iliace, inferior de spina iliaca postero-superioara se afla spina
iliaca postero-inferioara, mai jos de care 1ncepe incizura ischiatica mare la formarea careia
participa, 1n continuare, corpul ischionului.
Fata laterala a aripii iliace, numita si fata fesiera (facies glutea), da insertie mu~chilor fesieri.
Pe ea se observa trei linii fesiere: linia fesiera posterioara, linia fesiera anterioara si linia fesiera
inferioara.
Linia fesiera pos_terioara (linea glutea posterio1? 1ncepe pe creasta iliaca, anterior de spina
iliaca postero-superioara si coboara pana la baza spinei iliace postero-inferioare. Posterior de
aceasta linie se insera mu~chiul fesier mare.
Scheletuf membrului inferior 141
CREA STA
FOSA IUACA
'
'
BUZA INTERNA A /LIACA
CRE'STEI JLJACE
\
\
/
/
SPINA ILIACA /
SPINA ILIACA
ANTEROSUPER !OARA
\ POSTEROSUPERJOARA
SPINA ILIACA
SPINA ll/ACA - - - ' .. POSTE!WIN FER !OA RA
ANTE/10/NFE/l/OAllA . ~ ' \ FATA AUR!CULARA

INCIZURA ISCHIADIC4 MARE
LIN/A ARCUATA
EMINENTA __ / SPINA ISCHU/AD/CA

IL/OPECT/Nf,J;- I_.
t JNC!ZURA
f /SCH/AD/CA MICA
CREASTA PECTINEE
SANTUL
/
TUBEROZITA TtA
!SCH/AD/CA
FA TA ART/CULARA A
SIMFIZEI PUB/ENE
GA URA OBTURA TOA RE
COXALUL DREPT
- FATA PELVINA-
Linia_fos_iera_ anterJo_a.ra (hnea glutea anterior) incepe la spina iliaca antero-superioara ~i

descrie o curba cu convexitatea superior terminandu-se in partea superioara a incizurii ischiatice
mari. intre linia fesiera anterioara si linia fesiera posterioara se insera mu~chiul fesier mijlociu.
Lillia_ fefilera_j_nf,erioara (linea glutea inferioi) incepe posterior de spina iliaca antero-
superioara, coboara superior de creasta acetabulara si se tennina In partea posterioara a acesteia.
intre linia fesiera anterioara si linia fesiera inferioara se insera mu~chiul fesier mic.
Fata interna (pelvina) a aripii iliace este neteda si concava ~i poarta numele de fosa iliadi.
Marginea inferioara a fosei iliace este de1imitata de linia arcuata. In cele 2/3 superioare ale fosei
iliace se prinde mu~chiul iliac. Intre fosa iliadi ~i mu~chiul iliac strabat ramificatiile r. iliace si
aa. iliolombare.
'
Posterior de fosa iliaca se afla fata sacropelvina a osului coxal pe care se observa o suprafaFi
articulara de forma pavilionului urechii numita fata auriculara (tacies awiculans). Posterior ~i
superior de fata auriculara, pe aceasta fata sacropelvina, se afla o suprafata rugoasa numita
tuberozitate iliaca pe care se prind ligamentele sacroiliace.
Ischionul
Ischionul are doua componente: corpul si ramura.

Corpul formeaza portiunea postero-inferioa ra a ace ta bul ul ui. Pe margin ea posterioara a corpul ui
se afla spina ischiadica, superior de care se gase~te incizura ischiatica mare. Mai jos de spina
ischiadica, corpul osului se continua cu ramura ischionului. Sub spina ischiadica, pe marginea
posterioara a ramurei ischionului se afla incizura ischiadica mica. in partea superioara a marginii
anterioare a ramurii ischionului se gase~te tuberculul obturator posterior. Pe unghiul inferior ee-
l formeaza ramura ischionului se afla o suprafata rugoasa ingro~ata numita tuberozitate ischiadiadi,
anterior de care ramura ischionului se sudeaza cu ramura inferioara a pubisului pentru a forma
a~a-numita '"ramura ischiopubiana".
Pubisul
Are trei paqi: corpul, ramura superioara si ramura inferioara.

Corpul formeaza partea antero-inferioara a acetabululuL dupa care se continua cu ramura
superioara. Aceasta se 'indreapta anterior, 1n jos ~i medial, iar pe linia mediana a corpului se
anguleaza, mai jos de acest unghi continuandu-se cu ramura inferioara a pubisului.
Marginea superioara a ramurii superioare este ascutita ~i se nume~te creasta pectineala (pecten
ossis pubis). Ea tine de la eminenta iliopubica pana la o proeminenta numita tuberculul pubic,
situat antero-superior de simfiza pubiana.
Marginea inferioara a ramurii superioare este ~i ea tot ascutita ~i se nume~te creasta obturatorie.
in partea posterioara a crestei obturatorii se gase~te tuberculul obturator anterior.
Pe fata mediala a unghiului format de ramura superioara a pubelui se afla o suprafata u~or
rugoasa numita fata sirnfizara (tacies symphysialis).
Ramurile pubjsului 'impreuna cu osul ischion delimiteaza gaura obturata (foramen obturatum).
Pe marginea superioara a acestei gauri se observa un ~ant care se i'ndreapta dinspre posterior spre
anterior ~i medial, numit ~ant obturator, care, impreuna cu marginea superioara a membranei
obturatorii, delimiteaza cana1ul obturator ce este strabatut de manunchiul vasculonervos obturator
(dinspre superior spre inferior: nerv, artera, vena - NAV).
Acetabulul
Acetabulul (acetBbulum) este o cavitate hemisferica situata pe fata laterala a coxalului, inferior
de aripa iliaca, superior de gaura obturata, mai aproape de marginea anterioara a osului.
Marginea sa, proeminenta mai ales in partea superioara, se nume~te spranceana sau creasta
acetabulara ~i lipse~te in dreptul incizurii acetabulare situata inferior.
Fundul cavitafii, numit fosa acetabulara (lossa acetabu/J) este nearticular, in timp ce spre
periferia sa, acetabulul prezinta o suprafata articulara numita fata lunata (lacies Junata), absenta
~i ea la nivelul incizurii acetabulare.
Marginile ~i unghiurile coxalului
Marginile coxalulut
1. marginea superioara - corespunde crestei iliace;
2. marginea anterioara - prezinta 'in sens supero-inferior: spina iliaca antero-superioara (spina
maca anterior superior), spina iliaca antero-inferioara (spina i!iaca anterior inferio1), separata de
precedenta printr-o incizura, eminenta ihopectinee (eminentia iliopubica) care corespunde unirii
dintre ilion si pubis, creasta pectineala (pee ten ossis pubis), tuberculul pubic ( tuberculum pubicum)
~i creasta pubisului.
3. marginea posterioara - prezinta 'in sens supero-inferior: spina iliaca postero-superioara
(spina iliaca posterior superi01), spina iliaca postero-inferioara (spina iliaca posterior inferior),
marea incizura ischiadica (incisura ischiadica major), spina ischiadica (spina ischiadica), mica
incizura ischiadica (incisura ischiadica mi1101] si tuberozitatea ischiadica (tuber ischiadicum).
4. marginea inferioara - este formata de marginile inferioare ale ramurii ischionului si cea a
ramurii inferioare a pubisului.
Unghiu_r_ile__coxatulut corespund urmatoarelor patru elemente:
1. spina iliaca postero-superioara - unghiul postero-superior,
2. spina iliaca antero-superioare - unghiul antero-superior,
3. tuberozitatea ischiadica - unghiul postero-inferior,
4. fata simfizara - unghiul anteroinferior.
Insertii musculare pe coxal
f.~. J~1a la_t~,~aJ~ a aripiiJlia~e se insera posterior de linia fesiera posterioara rn. fesier mare, iar
postero-ir1"ferior de else inser~.!!8.:~acrotuberos si capatul iliac al m. piriforrn. lntre liniile fesiere
anterioara si posterioara se insera ..!!J fesier mijlociu, iar intre liniile fesiere inferioara si cea
anterioara se insera rn. fesier mic. fotr~ margin~~ proerntn.~nta superioara a ace_tgpuJh~Lsi J.tIJia_
fesiera inferioara se inseraten~~!!_l_l.} reflectat al m. drept anterior femural. lnfQ~HL~.C,:~~~~l!l.l:!!.Y_i se
insera Hgarnentul ca_pului femural. Pe marginea inferioara a gaurii obturate, pe fata externa a
arcadei ischio-pubiene, se insera m. obturator extern, al carui tendon se 'indreapta spre posterior,
alunecand printr-un ~ant deJ.Hnitat superior de acetabul si inferior de inseqia m. patrat femural
de pe fata externa a corpului ischionului. Pe fata externa a arcadei ischio-pubiene, sub m. obturator
extern succesiv dinspre posterior spre anterior se insera mu~chii adductor mare, scurt si lung.
Inferior de ace~tia se insera rn. gracilis.
Pe fata rnediala pelvina, pe cele 2/3 superioare ale fosei iliace se insera m. iliac. Medial de m.
iliac se afla inseqia rn. psoas mare, tendonul sau fiind separat de os in apropierea acetabulului
printr-o bursa sinoviala. Posterior de fosa iliaca se afla suprafata auriculara iar posterior de aceasta
este tuberozitatea iliaca pe care se insera ligarnentul sacroiliac dorsal, ligamentele interosoase
sacroiliace, m. erector spinal. Antero-inferior de suprafata auriculara se atla ~antul preauricular,
'in care se insera lig. sacroiliac ventral. Lani vel ul suprafetei pa trulatere corespunza toare acetabul ului
de pe fata laterala se insera rn. obturator intern. Pe fata interna a arcadei ischio-pubiene se afla
doua creste, superioara si inferioara. Pe cea superioara se insera fascia inferioara a diafragrnei uro-
genitale, iar pe cea inferioara stratul profund al fasciei perineale superficiale (Calles). Intre cele
doua creste, dinspre posterior spre anterior se insera rn. transversal perineului, m. ischiocavemos,
crus penis (clitoris), m. sfincter al uretrei, lig. puboprostatice si rn. ridicator anal.
Marginea superioara, corespunzatoare crestei iliace prezinta doua buze si o linie interrnediara
(interstitiu). Pe buza externa se insera fascia lata, tractul iliotibial, m. tensor al fasciei lata; in cele
- doua treimi anterioare se insera m. oblic extern al abdomenului, iar rn. latisirnus dorsi se insera
144 Anatomia lunctfonalii a membrelor
'
de la punctul eel mai inalt al buzei externe spre posterior. Pe buza interna se insera m. transvers
al abdomenului pe cele doua treimi anterioare, iar posterior fascia lombo-dorsala, m. patrat
lombar si m. erector spinal. Pe linia intermediara situata intre cele doua buze se insera m. oblic
internal abdomenului. Pe segmentul eel mai posterior al crestei iliace se insera lateral fibrele cele
rnai superioare ale m. fesier mare, iar medial m. erector spinal si ligamentuI sacroiliac interosos
si posterior.
Pe marginea anterioara, la nivelul spinei iliace antero-superioare se insera ligamentul inghinal
in partea superioara si m. croitor i'n partea inferioara. Pe spina iliadi antero-inferioara se insera
tendonul direct al m. drept femural, iar inferior se insera ligarnentul iliofemural. Pe creasta
pectineala se insera rn. pectineu. Pe linia pectineala se insera tendonul conjunct (falx inguinalis),
ligamentul lacunar si portiunea reflectata a ligamentului inghinal. Pe tuberculul pubic se insera
ligamentul inghinal ~i stalpul inferior al orificiului inghinal superficial. Pe tubercul ~i pe creasta
pubisului se insera mm. drept abdominal, piramidal si tendonul conjunct. in partea mediala a
crestei pubisului ~i superior de simfiza pubiana se insera stalpul superior al orificiului inghinal
superficial.
Pe marginea posterioara a coxalului pe spina ilaca postero-superioara se prelungeste inseqia
m. fesier mare, iar pe cea postero-inferioara se insera m. piriform. Pe spina ischiatica 1n partea
laterala se insera m. gemen superior, pe varf ligamentul sacrospinos, iar pe fata mediala se insera
mm. coccigian, ridicator anal ~i fascia pelvina. in partea infero-laterala a micii incizuri ischiatice
se inseram. gemen inferior. Pe tuberozitatea ischiatica se insera mm. semimembranossi semitendinos
impreuna cu capatul lung bicepsului femura].
Pelvisul
Bazinul sau pelvisul osos este alcatuit din cele doua oase coxale unite anterior prin simfiza
pubiana, iar posterior cu sacrul la nivelul articulatiilor sacro-iliace. Reprezinta o centura osoasa
care constituie o piesa intermediara 1ntre coloana vertebrala a carei greutate o preiau ~i membrele
inferioare, carora le-o transmi te.
Pelvisul are doua segmente: unul superior largit - pelvisul mare (pelVJs major)si altul inferior
cilindric - pelvisul mic (peJvjs minor), excavatia pelvina, canalul pelvin sau bazinul obstetrical.
Limita dintre ele este stramtoarea superioara (apertura pelvis superior), limitata lateral de linia
terminala (linea terminaiis) sau linia arcuata de pe fata pelvina (fades pelvica) a coxalului.
Bazinul mare sau pelvisul mare este i'nclinat anterior. El este alcatuit lateral din fosele iliace
de pe fetele mediale ale oaselor iliace ~i posterior din partile laterale ale sacrului (aripile sacrului).
Marginea lui superioara este creasta iliaca, continua ta anterior de marginea anterioara a coxalului.
Largimea 1ntre cele 2 spine iliace antero-superioare este de 25 cm, intre cele postero-superoare
I 0 cm, iar 1ntre crestele iliace 29 cm (largimea maxima). Bazinul mare comunica larg cu cavitatea
abdominala ~i nu are importan\a obstetricala.
Bazinul mic sau pelvisul mic obstetrical este in anteflexie, peretele anterior este mai scurt decat
eel posterior ~i este inclinat postero-inferior. Inaltimea peretelui anterior format de simfiza
pubiana este de 4,5 cm la femeie ~i de 5 cm la barbat. Distanta de la linia arcuata la tuberozitatea
ischiatica este de 9-10 cm. Peretele posterior este dat de coloana sacro-coccigiana ( 12-16 cm),
iar eel lateral de marea gaura obturatoare, membrana sa si ligg. sacroischiatice.
lntre pelvisul mare ~i mic este stramtoarea pelvina superioara (apertura pelvis superjo1)
care comporta o delirnitare anatomica si alta obstetricala:
- anato~ delimitarea ei pleaca de la promontoriu, se continua pe rnarginea anterioara a aripii
sacrului, linia arcuata (ea separa pe fata mediala a coxalului fosa iliaca cu originea m. iliac, de
suprafata patrulatera ce reprezinta fundul cavitatii acetabulare cu insertia m. obturator intern),
Scheletul membruJuj inferior 145
" _....--- ARTICULA TJA SA CROil/A CA

PROMONTORJUL
... - CONJUGA T.4 ANA TOM/CA
__ DJAMETRUL TRANSVERS
DIAMETRUL OBLIC
SP!N4 /SCHIADIC4
EMINENTA ILIOPUBICA
. ~------ SIMFIZA PUB/ANA
TUBEROZITATEA ISCHIAD!CA
DIAMETRELE STRAMTORII PELVINE SUPERIOARE
creasta pectinee ~i marginea superioara a simfizei pubiene (a tuberculului pubic).

- obstetrical, anterior nu trece prin tuberculul pubic ci inapoia marginii superioare a simfizei.
Diametrele stramtorii superioare sunt:
- antero-posterioare ( conjugata):
- PLQIDQntQsup_ra_pJJ.bhm atinge ca limita anterioara marginea superioara a simf-
izei-l l,5cm-c12njugata__anatomica~
- pr_Qmonto.~ubp_ubian pana la marginea inferioara a simfizei - 12 cm - conj_ugata diagonalLs~
- promontoretrn_p_uhian are anterior punctul (spina) lui Crouzot si masoara I 0,5 cm, rnnjugata
vera. Acest diametru se calculeaza folosind indicele util Pinard. El reprezinta grosimea simfizei
pubiene, deci pentru calcularea conjugatei vera scade 1,5cm din l 2cm ce reprezinta conjugata
diagonal is.
- diarne.truLo..b1ic (diameter obliqw1), drept si stang, este de 12 cm ~i se intinde 1ntre eminenta
iliopubiana (iliopectinee) ~i articulaiia sacroiliaca opusa. Elesunt considerate in na~tere diametrele
eutocice de angajare a capului fetal care patrunde in stramtoarea inferioara.
- di~trulJransv.er_s (diameter trnnsvc'.rr.;a) masoara 13,5 cm ~i une~te punctele cele mai
indepartate ale liniei terminale.
Cunoa~terea in special a diametrelor antero-posterioare are importanta obstetricala, deoarece
aprecierea lor clinica ne indica daca exista sau nu un bazin distocic (sub 9 cm conjugata vera),
care nu permite angajarea foetusului in canalul pelvin. Bazinul osos distocic este legat de afeqiuni
ale coloanei vertebrale ~i a articulatiilor coxo-femurale. Astfel se stabile~te conduita terapeutica,
care consta in operaiia cezariana. Traumatismul obstetrical prelungit (dat de calea craniului f'etal)
al vaginei ~i vezicii urinare, la femeile cu bazin distocic, duce la instalarea fistulei vezico-vaginale
postpartum.
Stramtoarea pelvina inferioara (apertura pelvis jnferio1J este delimitata de varful coccisului,
marginea inferioara a ligg. sacro-ischiatice sau sacro-tuberoase, tuberozitatea ischiatica, marginea
inferioara a ramurii ischio-pubiene ~i marginea inferioara a simfizei pubiene.
Diametrele sale sunt:
- antero-posterior - coccis-subpubian de 9,5 cm, dar poate ajunge la 11,5 cm prin mi~carea de
nutatie a sacrului ~i coccisului = rni~carea de retropulsie. Mi~carea de nutatie consta in bascularea
anterioara a bazei sacrului ~i posterioara a varfului sau impreuna cu coccisul. In timpul sarcinii
imbibitia cu apa, congestia pelvina ~i laxitatea ligamentelor articulapei sacro-iliace sunt factori
'
DIAMETRUL TRANSVERS SJMF!ZA PUB/ANA

BllSCHJA TIC
PROMONTORZ!l--~, '
',,""
"it :
&
::: ' '
I
CONJUGATA_
TUBEROZITA TEA ANA TOM/CA /.:(:
.
;.~~~.... .,
SPINA /SCH/AD/CA ~
DIAMETRUL ISCHIADICA / ~-- DIAMETRUL
ANTEROPOSTERIOR VARFUL COCC!SULUJ SIMFIZA ANTEROPOSTERIOR
(COCCIS SUBPUB/AN) PUB/ANA (COCCIS SUBPUB/AN)
DIAMETRELE STRAMTORII PELVINE INFERIOARE
care favorizeaza nutatia ~i implicit marirea diarnetrului antero-posterior al strarntorii inferioare.

Dupa na~tere sacrul revine la pozitia initiala.
- oblic - de la lig. sacro-tuberos la mijlocul rarnurii ischio-pubiene opuse de 11 cm (nu are
importanta obstetricala).
- diametrul transvers biischiatic de 12 cm este cuprins 1ntre tuberozita!He ischiatice.
Stramtoarea mijlocie (fara importanta clinica) pleadi de la varful sacrului, lig. sacro-spinos
(marginea superioara a micului lig. sacra-sciatic), spinele ischiatice ~i ajunge la unirea 113
inferioare cu 2/3 superioare a simfizei pubiene anterior.
- diametrul antero-posterior sacro-subpubian de 12 cm.
- diametrul oblic - 11 cm.
- diametrul transvers biischiatic - 10,5 cm.
Stramtoarea mijlocie da inseqie complexului musculo-fascial al diafragmei pelvine.
Inclinatia pelvisului este apreciata in statiune verticala dupa 1nclinarea stramtorilor fata de
orizontala.
Planul stramtorii superioare este oblic ~i privc~tc superior ti anterior. El face cu orizontala un
unghi de 60- 70~, numit unghi de !nclinatie al pelvisului (inclinatio pelvis).
Planul stramtorii inferioare este tot oblic, dar este 1nclinat inferior ti anterior, formand cu
orizontala un unghi de 10 grade.
Axul pelvisului este perpendicular pe planurile stramtorilor superioara si inferioara ~i trece
prin centrul lor. Este o linie curba ce urmare~te curbura sacrului, iar concavitatea ei orientata
inferior ~i anterior corespunde simfizei pubiene. Obstetrical sunt descrise axe perpendiculare pe
mijlocul planurilor paralele descrise de Hodge, care sunt in numar de patru:
- planul stramtorii superioare;
- planul ce trece prin S2 (corpul) ~i marginea inferioara a stramtorii pubiene;
- planul ce trece intre S4-S5 ~i ischioane;
- planul ce trece prin varful coccisului.
Axele bazinului perpendiculare pe mijlocul planurilor sunt:
- axa stramtorii superioare - axa de angajare - trece prin ombilic si varful coccisului;
- axa excavatiei - axa de coborare coincide cu prima;

- axa stramtorii inferioare - axa de degajare, este perpendiculara pe prima:
- axa filierei pelvigenitale - obstetricala sau de direqie a fatului este o linie curba, concava
anterior la egala distanta intre pubis si sacru.
Stramtoarea superioara este pur osoasa, deci inextensibila, iar celelalte sunt osteofibroase, cu
posibilita}i de extensie.
Diferentierea bazinului feminin de eel masculin se face prin urmatoarele elemente:
- oasele sunt mai suple, cu proeminente musculare mai reduse;
- ilioanele sunt mai drepte;
- spinele iliace antero-superioare sunt mult indepartate;
- fosele iliace sunt mai putin scobite;
- stramtoarea superioara are forma circulara (la barbat este triunghiulara);
- excavatia pelvina este mai larga;
- sacrul mai scurt ~i mai lat;
- spinele ischiatice putin proeminente;
- stramtoarea inferioara mai larga.
Tipuri de bazin:
- ginoid 50%;
- antropoid 30% (predomina diametrul antero-posterior);
- android 15% (forma triunghiulara);
- ovalar 5% (predomina diametrul transvers ).
Diferentierea sexuala evidenta inca din viata fetala se dezvolta la pubertate.
Pelvimetria
Prin pelvimetrie se intelege evaluarea pe viu a dimensiunilor pelvisului.

Pelvimetria externa se bazeaza pe masurarea suprafetei externe a pelvisului, pe cand cea interna
se face prin tact vaginal.
In pelvimetria externa au importanta reperele osoase pe pelvisul viu:
- distanta dintre procesul spinos al vertebrei L5 ~i punctul superior al simfizei pubiene este de
20 cm ~i reprezinta diametru] antero-poastcrior (Badeloque);
- diametrul bispinos anterior une~te cele doua spine iliace antero-superioare ~i este de 24 cm;
- diametrul bispinos posterior 1ntre cele doua spine iliace postero-superioare;
- diametrul bicrest este de 28 cm ~i uncste punctele cele mai proeminente ale crestei iliace;
- diametrul bitrohanterian este de 32 cm.
Rombul lombo-sacrat al lui Michaelis reprezinta tot un reper obstetrical ~i are ca repere
anatomice varful procesului spinos al lui L5, spinele iliace postero-superioare si extremitatea
superioara a pliului interfesier (fig.55).
Modificari ale rombului exprima deforrnari ale pelvisului.
Femurul
Femurul formeaza scheletul coapsei fiind eel mai voluminos element osos al scheletului uman.
El constituie elementul proximal al lantului de parghii osoase ce asigura transmiterea greutatii
corpului spre sol. Femurul este structurat pe modelul unui os lung, fiind alcatuit dintr-o diafiza
~i doua epifize.
Qrientare: capul femural prive~te superior ~i medial, iar fosa intercondiliana posterior.
- - - - ----- - - - - - ----- -- - ----------

Epifiza proximala este reprezentata de un complex osos format din mai multe elemente:
~ Capul femural (caput femoris) reprezinta 2/3 dintr-o sfera cu diametrul de 40-50 mm, u~or
\ turtit antero-posterior situat im interiorul acetabului 1mpreuna cu care formeaza articulatia
\ \ loldului. La nivelul polului medial al capului se insera ligamentul capului femural, intr-o depresiune
wnurnita [oveea capului [emural (foveea capitis femoris).
Gatul femural (coll um femoris) se gase~te in partea laterala a capului fernural ~i este reprezentat
deocoloanaosoasacare realizeazalegatura intrecapul femural situatmedial ~i masivul trohanterian
situat lateral. Vazut antero-posterior are o direqie oblica formand unghiul cervicodiafizar cu
valoarea de 130 care da osului aspectul caracteristic de crosa. Proieqia verticala a capului ~i
colului femural depa~e~te anterior epifiza inferioara ca urmare a unui efect de torsiune masurat
prin unghiul de anteversie ega1cu12. Capul ~i colul femural pe de o parte ~i masivul trohanterian
cu diafiza pe de alta parte sunt a~ezate coliniar, iar intre cele doua grupe de structuri s-au format
unghiuri precise, consecinta adaptarii la ortostatism.
Masivul trohanterian este reprezentat de o forma}iune osoasa voluminoasa situata la capatul
superior al diafizei. Cea mai voluminoasa structura a sa, situata lateral ~i deasupra colului femural,
este trohanterul mare(trochanter major). Pe fa}a mediana a trohanterului mare, deasupra inser}iei
colului femural se afla o depresiune a fosei trohanterice (fossa trochanterica) in care se insera
tendonul mu~chiului obturator extern. Pe fata anterioara a trohanterului se insera mu~chiul fesier
mic iar pe fata laterala mu~chiul fesier mijlociu. Varful trohanterului mare este situat la acela~i
nivel cu centrul capului femural ~i pe el se termina tendonul mu~chiului piriform, iar putin mai
jos gemenul superior, obturatorul intern ~i gemenul inferior. La unirea marginii inferioare a
colului cu masivul trohanterian se afla o proeminenta cu orientare postero-mediala numita
trohanterul mic (trochanter minor) pe care se insera mu~chiul psoas-iliac. Zona de fuziune intre
col ~i masivul trohanterian este marcata pe fa ta anterioara printr-o linie oblica ce une~te cele doua
trohantere: hnia intertrohantericii(linea intertrochanterica). Ea reprezinta insertia cea mai laterala
a capsulei articulare anterioare. Pe extremitaple liniei se insera fasciculele superior ~i inferior
al ligamentului iliofemural. Creasta intertrohanterica (crista intertrochanterica) reprezinta
echivalentul posterior al liniei, ~i se prezinta ca o creasta osoasa oblica 1ntinsa intre cele doua
trohantere. Pe ea se insera m~chiul patrat femural, iar capsula articulara posterioara se opre~te
cam la 1 cm medial de creasta.
f\
/\ Datorita rolului mecanic important, de consola, care preia greutatea corpului de la coxal,
, tesutul osos spongios din extrernitatea superioara a femurului s-a organizat lntr-o structura
l traiect~ caracteristidi.
Diafiza femurala este denumita co1pul femurului (corpus femoris). Datorita solicitarilor
cerute de ortostatism ea se curbeaza atat in plan frontal, dar mai ales in plan sagital avand
concavitatea posterior. Canalul medular prezinta un segment ingust denurnit "istm" situat la
unirea treimii superioare cu treimea medie a diafizei, iar spre extremitati canalul, ca ~i diafiza,
f~i rrnlresc dimensiunile. in treimea mijlocie, diaCiza are forma de prisma triunghiulara, cu
marginea posterioara proeminenta numita linia asprii (linea aspera). in structura ei se descriu o
buza laterala (labium laterale) pe care se insera mu~chiul vast medial. Pe interstitiul dintre cele
doua buzese insera sub forma unor arcade strabatute de arterele perforante mu~chiiadductormare,
adductor lung, adductor scurt ~i capatul scurt al bicepsului fernural. in treimea superioara, linia
aspra se trifurca. Linia de trifurcatie laterala este denumita tuberozitate glutealii (tuberositas
glutea), iar partea cea mai proeminenta pe care se insera fibrele inferioare ale mu~chiului fesier
mare - al treilea trohanter (trohanter tertius). Tot pe tuberozitate, se insera fibrele superioare ale
mu~chiului adductor mare. Linia de trifurcatie mijlocie se nume~te Jinia pectineaJa(linia pectinea),
reprezentand insertia femurala a mu~chiului pectineu. Linia de trifurcatie mediala reprezinta
originea superioara a rnu~chiului vast medial, ea continuandu-se sub forma unei linii spiralate care
CAPUL FEMURAL
TROHANTERUL A.fARE
t~j. ~.
,sr_.,,,.,.
l"; ' .
\ ..,.. .. COL UL ANATOMIC
LIN/A INTEI?TROHANTERICA
- TROHANTEJWL MIC
COLUL CHIRURGICAL
D/AFIZA -
EPICONDILUL LATERAL
EPICONDILUL MEDIAL
CONDILUL LATERAL'
1
FATA PATELARA CONDJLUL MEDIAL
FEMURUL DREPT
-FATA
, ANTERIOARA-
CAP UL
FEM URAL
COLUL ANATOMIC
FOSETA CAPULUI FEMURAL I
TROHANTERUL MARE
FOSA TROHANTERIANA
CREASTA INTERTROHANTERICA
'
---A;(_
;,'If.?"'- '
1-
TROHANTERUL MIC .. TUBEROZJTA TEA FESJERA
COLUL CHJRURGICAL ,,,.., LIN/A PECTINEALA
CREASTA VASTULU! MEDIAL BUZA LA TERALA A LIN/EI ASPRE
. _ LIN/A ASPR,4
- - ORIF!Cfl!L Nl!TRJTJV
FATA POPllTEE
LIN/A /NTERCOND!l/ANA
TUBERCULUL ADDUCTORULUI MARE
EPJCONDILUL LATERAL
. ~AN!' PENTRU TENDONUL

M. POPLJTEU
CONDILUL LATERAL
CONDILUL MEDIAL FOSA
INTERCONDJLIANA
FEMURUL DREPT
-FATA POSTERIOARA-
Scheletul membruJuj jnferior 151
ajunge pe sub trohanterul mic la extremitatea inferioara a liniei intertrohanteriene.

in treimea inferioara linia aspra se bifurdi ceea ce determina aparitia unei alte fete diafizare
posterioare intre cele doua linii de bifurcape numita fafc-1 pophtee(facies poplitea). Ea reprezinta
partea superioara a peretelui anterior al fosei popUtce, venind in raport cu manunchiul vasculo-
nervos popliteu. Liniile de bifurcatie se terrnina deasupra condililor femurali omologL iar pe linia
de bifurcatie mediala, traversata de artera ~i vena femurala, la ie~irea din canalul adductorilor,
se evidentiaza o mica proeminenta numita tuberculul adduct011lor (tuberculum adductorium)
descris de Gruber, pentru insef!ia fibrelor verticale ale mu~chiului adductor mare.
Epifiza distala a femurului i~i mare~te dimensiunile ~i implicit suprafata pentru a facilita
transmiterea greutatii corpului la tibie. Ea este reprezentata de doua mase osoase rotunjite -
condilii femurali- care fuzioneaza in partea anterioara sub forma unei suprafete articulare pentru
patela in forma de trohlee, tafa patelarii(facies patelaris), in timp ce posterior, datorita direqiei
lor divergente, sunt despartiti de un spa{iu numit losa intercondilarfi (fossa intercondylaris). Cei
doi condili formeaza o potcoava osoasa la extremitatea inferioara a femurului. Distal, condilii
acoperiti de cartilaj se articuleaza cu condilii omologi ai tibiei prin intermediul meniscurilor
articulare. Fosa intercondiliara este separata de triunghiul fetei popliteee situata deasupra printr-
o linie orizontala - linia intercondilara (linea intercondylaris) care reprezinta chiar baza
triunghiului. Pe ea se insera capsula articulara, iar In partea laterala ligamentul popliteu oblic.
Condilul medial (condylus medialis) mai divergent ~i mai subtire fata de axul central diafizar,
coboara cu cativa milimetri mai mult decfit eel lateral, determinand oblicitatea diafizei in sprijinul
bicondilar pe un plan orizontal cu un unghi de 177. Pe suprafata lui mediala se afla un tubercul
numit epkondil medhll (epicondylus medial is) pe care se insera ligamentul colateral medial; pe
suprafata lui laterala, ce delimiteaza peretele fosei intercondiliene, sc insera ligamentul incruci~at
postero-medial, iar pe suprafata posterioara, deasupra zonei articulare l~i are originea capul
medial al mu~chiului gastrocnemian. Condilul laternl(condylus lateralis) este mai voluminos iar
pe fata lui laterala se afla epjcondilul laterBI (epicondylus lateralis) pe care se insera ligamentul
colateral lateral al articulatiei genunchiului, iar posterior, deasupra suprafetei articulare se atla
~antul in care i~i au originea capatul lateral al mu~chiului popliteu. Pe suprafata mediala ce
prive~te spre zona intercondiliana se insera ligamentul incruci~at antero-lateral. Anterior, fata
patelara se continua cu suprafata inferioara a condililor.
Vascularizatie: ramuri din arterle perforante provenite din artera femurala profunda pentru
diafiza, iar pentru extremWi{i ramuri epifizare provenind din retelele articulare ale genunchiului
~i ~oldului. 0 importanta aparte o are vascularizatia capului femural care deriva din artera
circumflexa femurala mediala, ramura din art era femurala profunda, ca sursa principala ce asigura
irigarea a 4/5 din capul femural. Ea devine vulnerabila In fracturile de col femural, cand pediculii
vasculari de pe fata posterioara a colului pot fi interesap. in aceasta situatie, rezulta necroza
ischemica posttraumatica a capului femural. A doua sursa vasculara este reprezantata de artera
ligamentului rotund, ramura din artera obturatorie, cu un rol minor In irigarea polului medial al
capului femural asigurand 115 din volumul capului femural.
Inervatie: reprezentata de ramuri senzitive din nervii femural, obturator ~i ischiadic.
' .
Tibia
Tibia reprezinta osul medial mai voluminos al gambei, fiind al doilea element al scheletului
membrului inferior in transmiterea greutatii corpului spre sol. Este un os lung alcatuit dintr-o
epiflzii proximalii de forma patrulatera, care sc articuleaza cu femurul, o diaflzii puternicii ~i o
epifiza distalii pentru articulatia cu tarsul.
152 Anatomia func[jona/a a membrelor
'
Orientare. condilii tibiali cu suprafetele articulare superior, maleola tibiala medial, marginea
cea mai ascutita anterior.
Extremitatea proximala, cea mai voluminoasa parte a tibiei, se formeaza prin fuziunea a
doua proeminente osoase, condilul medial (condylus medialis) ~i condilul lateral (condylus
lateralis) mai proeminent, care se unesc pentru a forma impreuna un masiv osos care se proiecteaza
posterior de diafiza (retrotorsiune tibiala). Cei doi condili tibiali prezinta fiecare fn partea
proximala filfa articularii supe1ioarii (facies articularis superior), care 'impreuna cu suprafetele
corespondente ale condililor femurali vor forma articulatia femuro-tibiala realizata prin
intermediul meniscurilor articulare. Aria fetei superioare a epifizei proximale - platoul tibial -
prezinta trei segmente distincte: o s_upraiata _articulara _su_pcriQara mediala de forma eliptica,
concava in plan sagital ~i frontal ce corespunde condilului femural medial; o suprafataarticulara
SJJJKrimrnlJaterala_, aproape circulara, convexa in plan sagital ~i concava in plan frontal,
corespunzand condilului femural lateral, situata mai sus cu cativa milimetri ~i o ZQlla_~entrala
r_ugo_a_s_a nearticulara, ce contine in partea de mijloc eminenfa intercondilianii (eminetia
intercondylaris), in fata ~i in spatele careia se insera comul anterior, respectiv posterior al
meniscului lateral. Eminenta este formata la randul ei din doi tuberculi oso~i- spinele tibiale, care
reprezinta extremitatea cea mai proeminenta ~i cea mai apropiata a celor doua fete articulare:
tuberculul intercondilar medial (tuberculum intercondylare mediale) ~i tuberculul intercondilar
lateral (tuberculum intercondylare laterale). Anterior ~i posterior de eminenta, prin distantarea
zonelor articulare una de alta se delimiteaza aria intercondmanii interioarii (area intercondylaris
anterior) ca o depresiune pe care se insera cornul anterior al meniscului media] ~i ligamentul
lncruci~at anterior ~i aria intercondilianii postelioarii (area intercondylaris posterior) pe care se
insera cornul posterior al meniscului medial ~i ligamentul lncruci~at posterior.
Planul suprafetei superioare a epifizei proximale este u~or inclinat spre posterior (retroversia
tibiala). La nivelul fetei laterale a condilului lateral se proiecteaza extremitatea superioara a
fibulei pentru care acesta prezinta fafa articu/ariipentru fibulii(facies articularis fibularis). Pe fata
posterioara a condilului tibial medial exista un ~ant pentru insertia mu;;chiului semimembrcwos,
iar pe fa ta media Hi, pe o mica zona rugoasa, se insera ligamentul co lateral medial al genunchiului.
Pe fata anterioara a epifizei proximale, i'n zona de i'ntalnire a fetelor anterioare ale condililor
tibiali se afla o proeminenta numita tuberozitate21 tibiei (tuberositas tibiae) pe care se termina
ligamentul patelar, iar lateral de ea, pc o creasta orizontala se insera tractul ilio-tibial.
Corpul tibiei (corpus tibiae) este reprezentat de o diafiza prismatica triunghiulara care se
lncurbeaza sub aqiunea sarcinii, astfel explicandu-se aparitia curburii frontale cu concavitatea
mediala situata in zona centrala ~i mai ales marea curbura In plan sagital cu concavitatea
posterioara (retroflexiunea tibiala). Inferior de tuberozitatea tibiei pana la maleola mediala se
intinde o creasta osoasa subcutanata numita marginea anterioarif (margo anterior), mai ~tearsa in
treimea inferioara, pe care are originea fascia gambei. De sub fata articulara pentru fibula pana
In panea anteriuara a inc.:izurii fibulare se 1ntinde marginea interosoasil(margo interosseus) pe care
se insera membrana interosoasa. Marginea media/ff (margo medialis) se 1ntinde 1ntre condilul
tibial medial ~i marginea posterioara a maleolei tibiale, fiind mai evidenta in treimea mijlocie.
Pe ease insera de asemenea fascia gambei.
Cele trei margini delimiteaza urmatoarele fete:
- fata mediala (facies medialis) situata lntre 1mzrgjnea anterioara ~i cea medialii, este neteda
~i subc~tanata pe toata intinderea ei, considerata a fi zona vulnerabila traumatologic a tibiei. in
partea superioara, lateral de tuberozitate, da insertie unei formatiuni tendinoase complexe numita
"laba de gasca" (pes anserinus) formata prin fuziunea tendoanelor mu~chilor sartorius, gracilis
~i semitendinos, iar in partea inferioara este 1ncruci~ata de vena safena mare~
- fata laterala (facies lateralis) se delimiteaza intre marginea anterioara~i marginea interosoasii
'
EMINENTA
INTERCOND/LIANA
CONDILUL
LATERAL
CONDILUL
,
EMINENTA INTERCONDILJANA
FATA
ARTICULARA
MEDIAL
/ PENTRU
FIBULA
TUBEROZITA TEA
TIBIEi
LIN/A POPLITEE
- ~ OR/FJCIUL
NUTRITIV
_MARGINEA
ANTER/OARA
MARGINEA
INTEROSOASA
MARGINEA
- FATA INTEROSOASA
MED/ALA
B
A
MALEOLA MALEOLA
MED/ALA MED/ALA
JNCJZURA FIBULARA INCJZURA
~ANT MALEOLAR FIBULARA
TIBIA DREAPT A
A. VEDERE ANTERIOARA. B. VEDERE POSTERIOARA
~i prive~tespre fibula, dand insertiein 2/3 superioare mu~chiului tibial anterior. In treimea inferioara
devine neteda ~i este incruci~ata de tendoanele mu~chilor lojei anterioare ~i pachetul vasculo-
nervos anterior al gambei~
- fata posterioara (facies posterior) este cuprinsa lntre marginea interosoasii ~i cea medialii
prezentand 1n treimea proximala o creasta osoasa oblica injos ~i medial numita /jnfa m~chi"ului
so/ear (linea musculi solei) pe care se insera mu~chiul solear cu fascia sa ~i fascia mu~chiului
pop1iteu, iar in partea superioara a ei, are inseqia arcul tendinos al mu~chiului solear. Suprafata
triunghiulara atlata deasupra liniei da insertie mu~c/1iului pophteu. Sub linia solearului, coboara
in pozitie centrala o linie verticaHi ce delimiteaza pe fata posterioara o zona mediala pentru
inseqia mu~chiului flexor lung al degetelor ~i o zona laterala pentru inseqia mu~chiului tibial
poste1ior. In treimea distala, fata posterioara este lipsita de insertii musculare venind in contact
cu tendoanele mu~chilor profunzi ai lojei posterioare care incep sa se apropie de marginea
mediala.
Extremitatea distala nu atinge dimensiunile celei proximale, prezentand o fa/ii anterioarii
convexa, neteda peste care aluneca dinspre medial spre lateral tendoanele mu~chilor tibial
anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung al degetelor ~i peronier anterior impreuna cu
manunchiul vasculo-nervos al lojei anterioare, toate acoperite de retinaculul extensorilor. Fafa
medialii este subcutanata continuandu-se cu fata mediala a maleolei, iar fa.fa /ateralii prezinta
incizura fibularii (incisura fibularis), o scobitura marginita de o creasta osoasa anterioara ~i una
posterioara. In incizura intra maleola laterala, fixandu-se cu ajutorul ligamentelor tibio-fibulare
care se insera pe cele doua creste. Fata posterioara este convexa ~i neteda, servind ca plan de
alunecare pentru tendoanele mu~chilor profunzi ai lojei posterioare: mu~chiul tibial posterior
incruci~at de mu~chiul tlexor lung al degetelor, iar lateral, mu~chiul tlexor lung al halucelui. Fata
inferioara a epifizei se nume~te fa.fa artjcularii jnferjoara (fades articularis inferior), formand
impreuna cu trohleea talusului articulatia tibio-talara.
Fata mediala a epifizei distale se continua cu baza unei apofize osoase triunghiulare numita
maleola medialii(melleolus medialis). Pe fata laterala a acesteia se atla fa/a articularii maleolarii
(fades articularis malleoli), ca o prelungire in plan vertical a suprafetei articulare inferioare. Fata
mediala este subcutanata, iar fata posterioara a maleolei contribuie la inchiderea unui spatiu
retromaleolar prin care tree tendoanele mu~chiloir profunzi ai lojei posterioare a gambei ~i
pachetul vasculo-nervos. Dintre acestea, tendonul mu~chiului tibial posterior se angajeaza in
;anful maleolar (sulcus malleoli) situat pe fata posterioara, iar posterior de el tree tendonul
mu~chiului flexor lung al degetelor ~i mu~chiul tlexor lung al halucelui. Pe varful maleolei se
insera puternicul ligament colateral medial cu rol in stabilizarearea articulatiei tibio-talare ~i
direqionarea mi~carilor ei.
Vascularizafia este asigurata de o artera nutritiva pentru diafiza, ramura din artera tibiala
posterioara; pentru epifiza proximala din reteaua articulara a genunchiului iar pentru epifiza
inferioara din reteaua perimaleolara.
lnervapa este data de ramuri senzitive din nervul tibial ~i nervul fibular profund.
Fibula
Fibula este un os lung ~i subtire situat paralel ~i lateral de tibie, pe care o dubleaza in structura
sheletului gambei. Se articuleaza cu condilul lateral al tibiei prin extremitatea ei superioara,
neparticipand la alcatuirea articulatiei genunchiului ~i nefacand parte din circuitul de trasmitere
a greutatii corpului spre sol. Fibula este un os secundar al gambei, principalul ei rol fiind acela
de a servi ca suprafata de insertie pentru diverse grupe musculare, de~i prin extremitatea ei
inferioara intervine in biomecanica articulatiei tibio-talare.

Orientare. maleola fibulara a~ezata inferior, fata articulara a maleolei spre medial ~i ~antul
acestei extremWi{i orientat posterior.
Extremitatea proximala a fibulei se nume~te ~~tllwJ&J. (caput fibulae), al dirui varf
proemina spre posterior formand varful capufuj fibulei (apex capitis fibulae). Suprafata latita a
capului ofera insertie anterior mu~cNufuj extensor Jung al degetelor, lateral mu~chiului peronier
lung ~i posterior mu~chiului solear. Pe varful capului fibulei se termina tendonul mu~chiului
biceps femural, perforat in apropierea inseqiei de ligamentul colatera] lateral al articulatiei
genunchiului. Pe fata mediala se afla fa,ta articularif a capului fibulei (facies articularis capitis
fibulae), care impreuna cu suprafata omoloaga de pe condilul lateral tibial formeaza articulatia
tibio-fibulara proximala.
Nervul fibular comun care traverseaza fata laterala a fibulei dinspre posterior spre anterior, la
nivelul jonqiunii dintre cap ~i corp, poate fi palpat cu u~urinta fiind strans aplicat pe suprafata
osului, putand fi insa vulnerabil in traumatismele acestei regiuni.
.f~X:PULftbw&J (corpus fibulae) este reprezentat de o diafiza triunghiulara 1n plan sagital, cu
trei fete uneori foarte excavate ~i trei margini ondulate, consecinta modelarii musculare.
Marginea interosoasa (margo interosseus) prive~te spre tibie, incepand pe sub capul fibulei
~i se continua distal pana deasupra fetei mediale a maleolei. Da insertie membranei interosoase
~i este a~ezata pe fata mediala, intre marginea anterioara ~i creasta medialii.
Marginea anterioara (margo anterior) desparte fata mediala de fata laterala a fibulei, la
nivelul ei inserandu-se septul inte1muscular ante1ior, iar inferior retinaculul extensorilor. In parte
superioara, marginea anterioara se apropie mult de marginea interosoasa.
Marginea posterioara (margo posterior) desparte fata laterala de fata posterioara a fibulei
~i pe ease insera septul intermuscular posterior. Ea este ~tearsa in jumatatea superioara, dar mai
proeminenta in jumatatea inferioara care ajunge retromaleolar.
Creasta mediala (crista medialis) este o proeminenta verticala, ascutita reprezentand limita
dintre fata mediala ~i fata posterioara. Ea este mai evidenta in 3/4 proximale ale diafizei, in timp
ce in 1/4 distala se confunda cu marginea interosoasa. Creasta mediala constituie in acela~i timp
limita intre originea mu~chiului tibial posterior, (situat lateral de ea), ~i mu~chiul flexor lung al
halucelui.
Fata laterala (facies lateralis) cuprinsa intre marginea anterioara ~i cea posterioara se mai
nume~te ~i fafa fibulariideoarece pe suprafa\a ei 1~i au originea mu~chii peronier Jung1njumatatea
superioara ~i peronier scurt in jumatatea inferioara.
Fata mediala (facies medialis) este cuprinsa intre marginea anterioara ~i creasta mediala, fiind
strabatuta oblic de marginea interosoasa, care delimiteaza doua zone: o zona anterioara, inaintea
membranei interosoase, pe care se insera mu~chii extensor Jung al degetelor, extensor al halucelui
~i al treilea peronie1~ o zona posterioara care da insertia mu~chiului tibial posteJior.
Fata posterioara (facies posterior) este limitata intre marginea laterala ~i creasta mediala,
fiind ~umita ~i fafa flexoare, deoarece pe ease insera musculatura posterioara a gambei. In partea
superioara, sub capul fibulei, se termina extremitatea laterala a arcului tendinos al mu~chiului
solear. Mai jos are originea mu~chiul flexor lung al halucefuj, care ocupa tot restul suprafetei
posterioare. In apropiere de creasta mediala, pe fata posterioara se aplica artera fibulara.
ExtrewitiH.wl~tlWi2iUAUS. tLb~ se nume~te -~ (malleolus lateralis) sau
maleola fibulara, avand o forma sensibil asemanatoare cu extremitatea superioara, ceea ce face
dificila orientarea osului. Maleola laterala este situata intr-un plan posterior fata de maleola
mediala, fiind in acela~i timp mai lunga.
Pe fata mediala a maleolei se afla fata articularii maleolarii (facies articularis malleolaris)
pentru fata maleolara laterala a talusul~i. Prin intermediul acestor articulatii tibio-fibulare,
JS6 Anatomia !Uncponalii a membrelor
APEX UL
FIBULEI CAPUL FIBULEI
FATA ARTICULARA
PENTRU TIBIE
l
CREASTA
/NTEROSOASA
FATA LATERALA . ._
t CREA STA
l
t
ANTERIOARA
I
t
I '
i rf
CREA STA
- POSTERJOARA
A B
EXTREMITATEA DISTALA A
FIBULEI
--- FATA
ART/Cl/LARA A ,'
TIB!EI
I
MA LEOLA LA TERA LA SULC/ TEND/NI
FIBULA DREAPTA
A. FATA
, ANTERIOARA. B. FATA
, POSTERIOARA
Scheletul membrului interior 157
maleola laterala i~i exercita rolul de element principal de directionare a mi~dirilor in articulatia
gleznei. Posterior de fata articulara se afla fosa maleolei laterale (fossa malleole lateralis), o
depresiune in centrul careia se insera ligamentul talo-fibular posterior, iar deasupra acestuia,
fibrele cele mai inferioare ale membranei interosoase, cu rol 1n stabilizarea pensei tibio-fibulare.
Zona situata deasupra fetei articulare patrunde in incizura fibulara a tibiei realizand sindesmoza
tibio-fibulara inferioara.
Fata laterala a maleolei este subcutanata ca ~i marginea anterioara pe care se insera ligamentul
talo-fibular anterior. Pe varful maleolei se insera ligamentul calcaneo-fibular, iar marginea
posterioara este scobita ca un ~ant Uisand sa treaca tendoanele mu~chilor peronieri.
Vascularjzafia provine din artera fibulara, ramura din artera tibiala posterioara.
Jnervafia este data de ramuri senzitive din nervul fibular superficial ~i profund.
Patela
Patela este un os scurt triunghiular.
Fata anterioara (facies ante!io1) convexa ~i neregulata, se palpeaza sub piele formand relieful
anterior al genunchiului.
Fata posterioara sau articulara (lacies articularis) corespunde In articulatia genunchiului
fetei patelare a femurului. Ea este 1mpartita in doua suprafete articulare, de o creasta care
corespunde ~antului trohleei de pe femur. Cele doua suprafete sunt inegale, cea laterala fiind mai
1ntinsa.
Se considera ca patela este un os sesamoid dezvoltat in grosimea tendonului m. cvadriceps.
Scheletul piciorului
Scheletul piciorului este asemanator cu scheletul mainii, fiind alcatuit din trei segmente: tars,
metatars ~i falange. Din punctul de vedere al a~ezarii spa{iale, cele 26 de oase ale scheletului
piciorului sunt situate 1ntr-un plan perpendicular pe axul gambei, ca o consecinta a adaptarii
piciorului la ortostatism.
Tarsul
Cele ~apte oase tarsiene (ossa tarsi) sunt oase scurte, echivalentul oaselor carpiene, dar se
deosebesc de acestea prin dimensiunile mai mari ~i prin modalitatea lor de a se aranja In spatiu.
Randul proximal este format din doua piese osoase, talus~i calcaneu, suprapuse unul peste celalalt;
oasele randului distal se a~eaza 1n planurile diferite ale calcaneului sau talusului, determinand
decalaje care conduc la aparitia boltii plantare.
Talus
(Talus)
Talusul este situat in etajul superior al tarsului, revenindu-i rolul de a prelua greutatea corpu1ui
transmisa prin tibie ~i de a o repartiza oaselor vecine, calcaneul ~i navicularul. Este un os scurt
format din cap, gat ~i corp.
Orientare-. capul-ante1io1~ troh1eea-superi01~ fata cu suprafata in forma de virgula-medja/.
Capul talusului (caput tali) este un ovoid cu axul mare indreptat in jos ti medial, determinfmd
cuorizotala un unghi de 45~ laadult(unghi de torsiune). Parteaanterioara a capului este articulara,
formand fata articularii pentru navicular (facies articularis navicularis) ~i se continua pe partea
'
IS8 Anatomia funcfionalii a membrelor
CAPUL TALUSULUI
- CAPUL TALUSULUI
COL UL
lALUSULUI ~ ~ FATA FATA
?. ART!CULARA RTICULAR
FATETA ANTER/OAR
FATETA MIJLOC!E
1ALEOLARA
MALEOLARA
MED/ALA
LA TERA LA TALUS UL I/I
TROHLEA - _f
.PROCESUL LATERAL
A
POSTER !DARA
B
'TUBERCULUL LATERAL
TUBERCULUL
TUBERCULUL
MEDIAL LATERAL
)'iANl' PENTRU TENDONUL M. FLEXOR MEDIAL
LUNG Al DEGETELOR ~ANl' PENTRU TENDONUL
M. FLEXOR LUNG AL
HALUCELU!
COLUL TALUSULUI
I
I'
l
TROHLEA -;I-
/,
I
FA TA MALEOLARA
LATERALA
c
LATERAL
PROCESUL LATERAL
TALUSUL DREPT
A. VEDERE DORSAL.\. B. VEDERE PLANT ARA.
C. VEDERE LA TERALA
plantara a capului cu o a doua fata articulara pentru calcaneu: lafa articulara antehoara pentru
calcaneu (facies articularis calacanea anterior). Partea inferioara a corpului osului se sprijina pe
ligamentul calcaneonavicular plantar.
Gatul talusului ( collum talI) une~te capul cu partea anterioara a corpului. Astfel, in plan
orizontal, axul corpului ~i gatul formeaza un unghi de declinare, iar in plan vertical, cele doua
axe formeaza un unghi cu varful superior cu valoarea medie 1200, numit unghi de inclinare.
Valorile acestor unghiuri indica orientarea complexa 1n spatiu a capului ~i corpului talusului, ale
caror axe reprezinta direqii precise de transmitere a greutatii corpului catre oasele vecine.
Variatiile patologice ale acestor valori sunt determinate de diverse grade ale piciorului stramb
congenital sau neurogen. Pe fa ta dorsala a gatului se insera hgamentul talona vjcufar dorsal ~i
capsula artjcu/afiei tibio-talare, iar In partea laterala hgamentul talo-fibular anterior. Pe fata
plantara a gatului se afla situata in partea laterala lafa artjcufara mjjlocie(facies articularis media),
iar partea mediana este orientata oblic spre posterior ~i lateral: ~anful talusuJuj (sulcus tali).
Corpul talusului (corpus tali) are forma unui cub cu patru suprafate articulare. Pe fap
superioara se afla trohleea talusului (trochlea tali), o suprafata In forma de scripete mai lata
--------- - -------------
Scheletul membruJuj jnferjor 159
anterior decat posterior. Fata art1culara inferioara a tibiei acopera 1n pozitie normala numai partea
superioara a trohleei, care capata denumirea de lafii supe1ioarii(facies superior). Versantul lateral
al trohleei se continua fiira demarcatie cu fata ma!eolarii !atera/ii (facies malleolaris lateralis)
pentru fa ta articulara a maleolei late~ale. { ~, '~-> 7D ' <'.
Extremitatea inferioara a fetei maleolare laterale proemina sub forma unui tubercul numit
procesul lateral al talusului (processus lateralis tali). Pe fata mediala a corpului se afla fa{a
maleolarii medialii(facies malleolaris medialis), o suprafa!a articulara in forma de virgula pentru
fata articulara a maleolei mediale. Prin intermediul celor trei suprafete articulare, corpul talusului
este strans incadrat in pensa tibio-fibulara.
Pe fa ta inferioara a corpului se afla la/a articulariiposterioarii pentru calcaneu(facies articularis
calcanea posterior) concava, orientata antero-1ateral. Fata articulara posterioara este despartita
de fata articulara mijlocie prin ~antul tarsului in care se gase~te inser!ia superioara a ligamentului
talo-calcanean interosos.
Pe fa ta posterioara a corpului se proiecteaza marginea trohleei, sub care proemina un ansamblu
de doi tuberculi ~i un ~ant numit procesul posterior al talusului(processus posterior tali). Intre cei
doi tuberculi se delimiteaza ~anful tendonului mu~chiului flexorlung al halucelui(sulcus tendinis
musculi flexoris hallucis longi). Medial de ~ant, se afla tuberculul medial (tuberculum mediale)
mai turtit, pe care se insera ligamentul talo-calcanean medial, iarlateral de ~ant, tuberculul lateral
(tuberculum laterali) mai proeminet, pe care se insera ligamentul talc-fibular posterior ~i talo-
calcanean posterior. in vecinatatea procesului posterior al talusului se poate dezvolta un os
supranumerar al tarsului, de forma triunghiulara, numit osul trigon (os trigonum). El reprezinta
8% din oasele supranumerare ~i ridica probleme in diagnosticul diferential fata de o fractura a
procesului posterior.
Vascularizatie-. talusul se numara printre putinele oase fara nici o insertie musculara, consecinta
' ' ' '
a numeroaselor suprafete articulare acoperite de cartilaj hialin care reprezinta peste 3/5 din
suprafata lui totala. Este cunoscut faptul ca intre reteaua vasculara periostala a unui os ~i retelele
vasculare ale mu~chilor care se insera se formeaza importante anastomoze. Datorita acestui fapt,
iriga!ia talusului este destul de saraca, ceea ce explica frecventa mare a necrozelor vasculare
consecutive fracturil or care in trerup re tea ua vasculara. Arte re le n utri ti ve ajung la os prin in termedi ul
ligamentelor ~i provin din mai multe surse: ramuri din artera tjbja/ii posterioarii (segmentul
terminal), ramuri din artera dorsalii a piciorufuj (artera sinusului tarsian) care patrund in talus pe
calea ligamentului interosos talo-calcanean, ramuri din artera fibularii care patrund pe calea
procesu1ui posterior.
Jnervafie. ramuri senzitive din nervul tibial posterior ~i nervul plantar medial.
Calcaneul
(ca lcaneus)
Denumit ~i os calcis - osul calcaiului - este eel mai posterior ~i voluminos os al tarsului. El
indepline~te o funqie statica, reprezentand platforma osoasa care sustine talusul, de la care preia
greutatea corpului pentru a o transmite spre sol. Segmentul sau posterior proemina inapoia
planului oaselor gambei, oferind mu~chiului triceps sural un adevarat brat de parghie necesar
impingerii corpului inainte, ceea ce reprezinta funqia dinamica a lui.
Orientare-. tuberozitatea se orienteaza poste1io1~ fetele articulare pentru talus supe1ior iar
sustentaculul talusului medial.
Calcaneul are o forma neregulata, prismatic drepunghiulara, cu axul mare orientat antero-
posterior, astfel ca i se pot descrie mai multe fete. Fafa superioarase caractefizeaza prin prezenp
a trei suprafete articulare pentru talus, omoloage suprafetelor de pe fata anterioara a acestuia. In
FATETA ART!CULARA
FA
. TETA
'
ARTICULAR A
ANTER!OARA PENTRU TALUS
PENTRU CUBOID
-- ~ANTUL CALCANEAN
FATETA ARTJCULARA
FATETA ART/CULARA
MED/ALA PENTRU TALUS ..- POSTER/DARA PENTRU TALUS
SUSTENTACULUL TALAR,,--
~ANT PENTRU TENDONUL M. FLEXOR/
LUNG AL HALUCELUI ,,,,_.
_,.. tJ
TUBERCULUL MEDIAL"' ." - PROCESUL TROHLEAR
A
TUBEROZ!TA TEA CALCANEANA /
POSTER JOA RA
FATETA ARTJCULARA
FA TETA ARTICULARA MED/ALA PENTRU TALUS
POSTERIOARA PENTRU TALUS
FATETA ARTICULARA
ANTERIOARA PENTRU TALUS
TUBEROZITA TEA
CALCANEANA POSTERIOAR.4
TUBEROZITA TEA
CALCANEANA ANTERIOARA
PROCESUL TROHLEAR
~ANT PENTRU TENDONUL M. FLEXOR

LUNG Al HALUCELUI
TUBERCULUL LATERAL
CALCANEUL DREPT
A. VEDERE SUPERIOARA. B. VEDERE LATERAL;\
treimea anterioara se afla fafa anterioarapentru talus(facies articularis talaris anterior) ~i inapoia
acesteia fa{a articulara talara medie(facies articularis talaris media). Ultima este situata deasupra
unei expansiuni osoase numita suportu/ talusului(sustentaculum tali), ca o platforma care depa~ete
medial conturul calcaneului, cu rol de a mari suprafata de sprijin pentru talus. in treimea mijlocie,
reprezetand zona cea mai inalta a calcaneului, este situata Iara articulara postelioara pentru talus
(facies articularis talaris posterior). Ea constituie cea mai mare fa ta articulara pentru talus, cu care
formeaza articulatia subtalara, de forma eliptica convexa, avand axul orientat postero-lateraJ.
Intre fata posterioara ~i cea mijlocie se afla depresiunea ~anfului calcanean (sinus tarsi). in sinus
se afla ligamentul talo-calcanean interosos cu insertia inferioara in ~antul calcanean, inconjurat
de un corp adipos bine vascularizat, iar inaintea fatei posterioare pentru talus se afla originea
mu~chiului extensor al degetelor ~i a retinaculului extensorilor. Treimea posterioara a fetei
superioare a calcaneului este nearticulara reprezentand baza unui triunghi care separa tendonul
calcanean de articulatia tibio-talara umplut cu tesut conjunctiv de interpozitie.
Partea posterioara a calcaneului este segmentul eel mai proeminet i mai superficial, formand
tubemzitatea ca!caneului (tuber calcanei) cunoscuta ~i sub denumirea de "calcai". Zona mijlocie
a tuberozitatii este rugoasa datorita inserpei puternicului tendon calacanean, iar mai medial, a
tendonului mu~chiului plantar. Deasupra inseqiei pe suprafata osului se afla o bursa seroasa
pretendinoasa ce mediaza contactul dintre tendon ~i tuberozitate. Sub inseqia tendonului, fata
posterioara a tuberozitatii se continua cu fata plantara.
Fata inferioara a calcaneului sau fata plantara este mai larga posterior sub tuberozitate, ~i se
lngusteaza spre anterior unde devine ascendenta. La nivelul tuberozitatii fata plantara prezinta
doi tuberculi oso~i: procesul medja/ ~i procesul lateral al tuberozHafii calcaneuJuj (processus
medialis et processus lateralis tuberis calcanei), considerate puncte de contact ale calcaneului cu
solul, prin care se realizeaza transmitera greutatii corpului la sol, dar ~i a contrapresiunii solului
spre picior. Procesul medial este mai voluminos, el constituie originea formatiunilor musculo-
ligamentare plantare mediale: m. abductor al halucelui, m. flexor scurt al degelor, aponevroza
plantar. Pe procesul lateral se insera m abductor al degetului mk. Spatiul dintre cele doua procese
da origine ligamentului plantar lung, iar in zona rugoasa dinaintea tuberozitatii i~i are originea
mu~chiul patrat al plantei.
Partea anterioara a calcaneului are dimensiunile cele mai reduse, terminandu-se printr-o
suprafata articulara in forma de ~a care prive~te spre anterior ~i lateral: fafa articulara pentru
cuboM (facies articularis cuboidea) deasupra careia este originea ligamentului bifurcat.
Fata laterala a calcaneului este verticala ~i subcutanata, mai lnalta la nivelul tuberozitatii.
lnjumatateaanterioara prezinta trohlea fibulara(trochlea fibularis), un tuberculososcareaqioneaza
ca un hipomochlion pentru tendoanele m~chiJor peronieri. Posterior de trohlee se afla ~anful
tendonufuj mu~chiului peronier lung(sulcus tendinis musculi peronaei longi) ocupat de tendonul
cu acela~i nume invelit in teaca sa sinoviala, ambele tendoane traversand In diagonala partea
anterioara a fetei laterale. Posterior de trohlee, pe o zona rugoasa se insera ligamentul calcaneo-
fibular.
Fata mediala a calcaneului este concava vertical. In partea anterioara, sustentaculul talusului
proemina ca o consola deasupra acestei fete, iar posterior se afla proemineta tuberozitatii, astfel
ca lntre aceste formatiuni se creeaza un spatiu osos In forma de ~ant vertical, ce permite trecerea
tendoanelor mu~chilor profunzi posteriori ai gambei ~i pachetul vasculo-nervos tibial poaterior
spre planta. Pe fata inferioara a sustentaculului se afla ~anful tendonului mu~chiului flexor lung
al halucelui(sulcus tendinis musculi flexor hallucis longi). Pe marginea anterioara asustentaculului
se insera ligamentul calcane-navicular plantar, iar pe marginea posterioara ligamentul talo-
calcanean medial ~i parte tibio-calcaneana a ligamentului deltoid.
Vascularizatia este abundenta, fiind reprezentata de mai multe surse: a. tibiala posterjoarii,aa.
'
162 Anatomia luncfionala a membre/or
FATETA ART!CULARA FATETA ARTJCULARA ANTERJOARA ~ANT PENTRU

PENTRU PENTRU METATANSJENE'LE JV ~J V TENDONUL
META TARSJANUL JV FA TETA ARTJCULARA PENTRU , MU~CH!ULU/ PERONJE
LUNG
A B
A TETA ARTJCULARA..,,.
MED/ALA PENTRU
CUNEIFORMUL lll
'FATETA ARTJCULARA POSTERJOARA

PENTRU CALCANEU
FATETA ARTJCULARA POSTER!OARA
PENTRU CALCANEU
CUBOIDUL DREPT
A. VEDERE SUPERIOARA. B. VEDERE INFERIOARA
plantare, a. tarsianii ~i a. f]bulara.
Jnerva{ia este data de ramuri senzitive din nervul tibial.
Osul cuboid
( os cuboideum)
01ientare-.~uLpentn tendomrl .inus.cbjuluin.~rnnier.priv~te jnfer~r Q95'6&Ci'<C de

a_f~~~a~~~~(!__~!JI_Q~IO.zilatea.c.al@leul~i, iar la(epl s;e afla fata nearticulara mai ingusta, cu o
incizura.
De~i a fost asemanat cu un cub, ~i curand form~~nei prism~__t!_~p_e~9!~~~~z_ocupa11dpQ~j.Q~
E~~1!1<:l! an!_~E!2~-r~~i .htt~ral_a a C?,~sel_~E!~E~~~-ne. Spatiul este situat inferior fa ta de navicular, fiind
conpnut in planul calcaneului. Cuboidului i se descriu ~ase fete:
.fe!? Q~f.?J~.este QartiaLE.fQQ~[i~?_ge muschiul extensorsc;wt al de2e1elor ~i de o retea de
ltgamente dorsale care !:l~.~gyraJegatura ~i/1'('1rcu calcaneut Jatem-mq#al rn . navicularul ~i
cuneiformul iar qqterigr cl.Lbazrl~JJ:lt?_t~tarsienelo_r IV _J__ :L
.f~L<iJ1SiUi, este mai q,_g.fjd~ntat:~t Ea este traversata dinspre lateral spre t!!~diaj__~nterior
de jjp{ul {t;{J//<J,fJ.IJllJ,/JllU~f/l/ul1.1i 1Jie.rf?njer ll(ng(~ulcus tendinis musculi peronei longi) care corytine
~i fixeaza tendonul in drumul sau spre baza primului metatarsian. Posterior de ~ant se afla
tube1rg/tatea cuboidului(tuberositas cuboidei) ~~~_reas!~posterioarap(l_r~l~l~ Cl!.~_'intlpe q1_r~_
se insera lisamentul plantar Jupg. _PoH~r!or de_t_L.tQq_Q~Hate_c~~~FI~T<la inserti~ uneL~~.P<!!1~tJJE!
a tendonului tibial pQsteriurl~i origin ii Jl),,,,..~xq,1:~<iW.ieidbil:."lCG/J,,i.
~;~!prezinta in zona centralii o incizura care marcheaza inceputul ~antului tendonului
peronier lung. Aceasta incizura reprezinta locul de schimbare a directiei tendonului ~i joaca rolul
unui hipomochlion. Posterior de incizura proemina fata laterala a tuberozitatii.
l:,~t~1!1,~!i!~!~ este mult mai intinsa astfel ca poate fi asimilata cu baza prismei cuboidale. Partea
anterioara a ei se articuleaza cu fata lateraia a cuneiformului lateral, iar o zona mica posterioara
poate veni in contact cu navicularul.
Fata anterioara prezinta pentru bazele metatarsienelor IV ~i V doua sectoare articulare
""h.?~~<$'lfJ:~-~~:~.;:.~..;~~ :'if\'.'.::;~t
..
distincte, delimitate de o creasta osoasa.

Fata posterioara
.....~:..~l.'''~~"".":.-.,!i~-
"SI:-~."' ..,,1"':!,,.'\.,,:..0~~
este strans solidarizata cu fata articulara pentru cuboid a calcaneului prin
'
intermediul unei suprafete articulare.

Vasculariza{ia provine din ramuri din reteaua dorsala a piciorului (aa. arcuate).
fnervafia este data de ramuri senzitive din nervul plantar lateral ~i sural.
Osul navicular
(os naviculare)
Orientare. fa ta convexa pentru cuneiforme ante1ior, cu tuberozitatea medial~i fa ta nearticulara

concava inferior.
Este un os scurt ~i scobit ca o barca, aspect sugerat ~idea doua den um ire a sa de os scafoid tarsian
(scafos inseamna barca). Fiind situat anterior de talus, continua ~irul oaselor mediale ale tarsului
organizate sub forma arcului plantar medial, in care navicularul ocupa pozipa cea mai inalta
(aproximativ 1,5 cm deasupra solului). Aceasta 11 face_~fie__ conside.ra.Lcheia boltiL.:planta_re
mediale, impreuna cu.~uboid11LcJJ.Plulcentra1-de.J.egatu.riL lntre .r~Jrnp_Lc.iQI..si.antepici.QJ. Se pot
descrie urmatoarele fete:
Fata posterioara este articulara, eliptica ~i adanc excavata. Prime~te in concavitatea ei capul
talusului impreuna cu care formeaza articulatia talo-naviculara. Axul mare al acestei fete ramane
inclinat ca ~i axul capului talusului in jos ~i medial.
Fata anterioara, convexa, se articuleaza cu cele trei oase cuneiforme pentru care prezinta
sectoare aproape distincte in forma de triunghi: pentru cuneiformul medial cu varful rotunjit
supero-medial; pentru cuneiformul intermediar ~i pentru eel lateral, triunghi cu baza superior ~i
varful inferior.
Fata dorsala este convexa ~i rugoasa, pentru interseqiile ligamentelor dorsale ale tarsului.
Fata plantara are un aspect concav care contribuie la formarea boltii transverse plantare. Ea
se continua in partea mediala cu tuberozitatea navicularului, de care este despaqita printr-un ~ant
pe unde tree expansiunile anterioare ale tendonului tibial posterior. Pe fata plantara se insera
ligamentele plantare ale tarsului, in special ligamentul calcaneo-navicular plantar.
Fata laterala se prezinta ca o extremitate de dimensiuni reduse situata mai sus decat cea
mediala. Ea poate prezenta anterior o suprafata articulara inconstanta pentru cuboid, iar posterior
o suprafata pe care se insera componenta calcaneo-naviculara a ligamentului bifurcat.
Fata mediala este extremitatea voluminoasa, reprezentata de o proeminenta osoasa numita
tuberozitatea osului navicular(tuberositas ossis navicularis) pe care se insera tendonulmu~chiului
tibialposte1ior. Datorita dispozitiei subcutanate, tuberozitatea este u~orpalpabila inaintea maleolei
FATETA ART!CULARA ANTERIOARA
PENTRU CELE TREI CUNEIFORM
A
B
- TUBERCULUL
NA V!CULARULUI
TUBERCULUL
NA VICULARULUI
POSTER/OARA PENTRU TALUS
NA VICULARUL DREPT ,
A. FATA ANTERIOARA B. FATA POSTERIOARA
' '
164 Anatomja lunc{ionalii a membrelor
media]e. Sub aqiunea fortei exercitate de m. tibial posterior, navicularul a1uneca peste capul
talusului imprimand pozitia de adducpe a antepiciorului.
Vascularizafia este data de ramuri tarsiene din artera dorsala a piciorului ~i artera plantara
media la"
Inervafia vine din ramuri senzitive din nervul plantar medial.
Oasele cuneiforme
(Ossi cuneiformes)
Sunt trei oase mici in forma de prisma triughiulara a~ezate spre navicular (a~ezat posterjo1)
~i spre bazele primelor trei metatarsiene (anteJi01). Prin dispozitia spatiala altemativa a bazelor
~i mu~chiilor realizeaza un bloc osos cu concavitatea inferior care reprezinta elementul principal
in structura arcului transvers plantar, iar prin forma interioara a articulatiilor cuneo-metatatrsiene
formeaza principala legatura lntre tars ~i metatars. Cele trei cuneiforme sunt solidarizate intre ele
printr-un triplu sistem de ligamente interosoase (ligamente intercuneiforme interosoase, dorsale
~i plantare) formand un bloc osos unitar in zona centrala a piciorului, ceea ce da boltii transverse
un caracter elastic ~i rezistent In acela~i timp.
Osul cuneiform medial (os cuneiforme mediale) este eel mai voluminos dintre cele trei oase
fiind interpus intre baza metatarsianului I ~i fata mediala a navicularului pentru cuneiform.
Prezinta o fata articulara anterioara in forma de rinichi cu hilul lateral, opusa fetei articulare
posterioare pentru navicular. Fata mediala este subcutanata in raport cu tendonul m. tibial
anterior. Fata laterala prezinta o suprafata posterioara pentru articulatia cu cuneiformul intermediar
~i o suprafata anterioara pentru fata mediala a bazei celui de-al doilea metatarsian. Superior ~i
medial se proiecteaza muchia prismei, iar baza acesteia formeaza o fata plantara rugoasa pe care
se insera expansiunile anterioare ale tendonului m. tibial posterior, expansiunile tendonului m.
peronier lung, o serie de puternice ligamente tarsiene ~i tarso-metatarsiene plantare.
Osul cuneiform intermediar (os cuneiforme intermedium) este eel mai mic dintre cele trei
cuneiforme, astfel ca extremitatea lui anterioara nu ajunge la nivelul celorlalte doua, ceea ce
obliga baza celui de-al doilea metatarsian sa se inclaveze lntre cuneiformul medial ~i lateral. Fata
posterioara articulara a cuneiformului intermediar corespunde sectorului mijlociu al fetei
navicularului pentru cuneiforme. Fata mediala se articuleaza cu cuneiformul medial, iar cea
laterala cu cuneiformul lateral, legatura fiind realizata prin ligamente intercuneiforme interosoase
care se prind in zonele nearticulare ale fetelor. Fata dorsaUi a cuneiformului este reprezentata de
baza prismei, pe care se insera ligamentele dorsale ale tarsului. Muchia prismei formeaza fata
plantara ~i pe suprafata ei ingusta se prind expansiunile tendonului m. tibial posterior.
Osul cuneiform lateral (os cuneiforme laterale) se apropie de dimensiunile cuneiformului
medial. Fata sa anterioara se articuleaza cu baza metatarsianului al treilea, iar fata posterioara
corespunde sectorului lateral al fetei anterioare a navicularului pentru cuneiforme. Fata mediala
se articuleaza cu cuneiformul intermediarin partea posterioara, iar anterior cu fa ta laterala a bazei
metatarsianului II. Fata laterala prive~te spre cuboid cu care se articuleaza In zona posterioara~
aceasta articulatie fiind asigurata de ligamentul cuneo-cuboidian interosos. In partea anterioara,
fata laterala vine In contact cu baza metatarsianului IV de care se fixeaza prin intermediul unui
ligament cuneo-metatarsian interosos. Fata dorsala a cuneiformului lateral reprezinta baza prismei
ososase ~i pe ease insera ligamentele dorsale ale tarsului. Muchia prismei este orientata plantar,
pe ea inserandu-se o expansiune am. tibial posterior.
Vascularizafie. ramuri din ret<?-3ua dorsala a piciorului (artera arcuata).
Inervape-. ramuri senzitive din nn. plantari medial ~i lateral.
Metatarsul
Metatarsul formeaza scheletul majoritar al antepiciorului, un ansamblu de cinci oase lungi

miniaturale, notate cu cifre romane de la unu la cinci dins pre medial spre lateral: oasele metatarsiene
1-V(ossa metatarsalia 1-V). fiecare metatarsian prezinta proximal o baza(basis) voluminoasa, prin
care se articuleaza cu osul tarsian corespunzator, care ii repartizeaza o fraqiune din greutatea
corpului; in zona centrala se afla diafiza triunghiulara pe seqiune, concava plantar, numita co1p
(corpus). Extremitatea distala are forma unui condil cu voluta plantara numita cap (caput), care
se articuleaza cu falanga bazala a degetelor. Bazele metatarsienelor sunt rigidizate la tars prin
puternicele ligamente ale articulatiilor tarso-metatarsiene, ale caror segmente descriu o linie
Minta. Spre deosebire de baze, capetele sunt mobile ~i acponeaza impreuna cu falangele ca o
claviatura ce repartizeaza greutatea corpurilor la sol, adaptandu-se cu u~urinta neregularitatilor
acestuia. Prin forma lor, metatarsienele participa la constituire arcurilor plantare, iar intre corpuri
se delimiteaza spatiile intermetatarsiene.
Metatarsianul I (os metatarsale I) se recunoa~te u~or, fiind eel mai scurt ~i eel mai gros
metatarsan. Prin baza lui se articuleaza cu cuneiformul medial, printr-o suprafata articulara
caracteristica in forma de rinichi cuhilul lateral. Fata lateralaa bazei vine In raport cumetatarsianul
II, iar medial se insera o parte din tendonul m. tibial anterior. 0 proemineta plantara a bazei numita
tuberozitatea metatarsianului /(tuberositas ossis metatarsalis I) reprezinta insertia tendonului m.
peronier lung, dupa ce a traversat in diagonala Iatimea plantei. Corpul este inclus in structura
arcului plantar medial al primului m. interosos dorsal. Capul este voluminos, iar pe fata sa
inferioara se afla o creasta ~tearsa care delimiteaza doua suprafete pentru oasele sesamoide
subcapitale, prin care este mediat contactul cu solul. Baza metacarpianului I este marcata de
impresiunile ligamentelor tarso-metatarsiene, iar capul se articuleaza cu baza falangei proximale.
Metatarsianul II (os metatarsale II) se caracterizeaza prin lungimea mare a corpului ~i
complexitatea bazei sale. Aceasta patrunde ca o pana in incizura formata de eel trei cuneiforme,
prezentand suprafete articulare corespunzatoare: pentru cuneiformul intermediar pe fa ta posterioara,
pentru primul cuneiform pe fata mediala. Pe fata laterala se afla o suprafata posterioara pentru
cuneiformul lateral ~i una anterioara pentru baza metatarsianului III. Uneori exista 1nca o suprafata
articulara mediala pentru baza metatarsianului I. De o parte ~i de alta a capului se insera capul
medial al celui de-al doilea m. interosos dorsal pe fata laterala ~i capul lateral al primului m.
interosos dorsal pe fata mediala. Capul oblic al m. adductor al halucelui se insera pe fata plantara
a bazei. Capul metatarsianului II se articuleaza cu baza falangei proximale respective ~i este situat
mai sus fata de planul solului in comparape cu planul primului metatarsian.
Metatarsiaul III (os metatarsale III) prezinta o baza 1n forma de prisma triunghiulara cu
urmatoarele fete articulare: posterior, fata pentru cuneiformul lateral; medial o fata pentru
metatarsianul al doilea, iar lateral, o fata pentru baza metatarsianului IV. Corpul este mai scurt
~i pe fata lui laterala se insera capul medial al m. interosos dorsal III, iar pe fata mediala capul
lateral al m. interosos plantar I. Plantar se insera capul oblic al m. adductor al halucelui. Capul
metatarsianului III reprezinta varful bol\ii transverse descrise de centrele capetelor metatarsiene,
ocupand pozitia cea mai 1nalta fata de sol.
Metatarsianul IV (os metatarsale IV) este situat 1naintea cuboidului, pentru care baza lui
reprezinta o suprafata articulara proximala. Prin dimensiunile lui, cuboidul nu atinge anterior
nivelul cuneiformului lateral, ceea ce explica de ce pe fata mediala a bazei se afla doua suprafete
articulare: una posterioarii pentru fata laterala a cuneiformului lateral ~i al ta anterioarii pentru
baza metatarsianului III. Pe fata laterala a bazei se afla suprafata pentru pentru metatarsianul V.
Insertiile ligamentelor tarso-metatarsiene determina ca ~i la celelalte oase numeroase rugozitati
~i ~anturi in jurul suprafetelor articulare. Corpul este mai scurt decat precedentul iar pe fata sa
166 Anatomh-1 func/ionalii a membre!or
mediala au originea capul lateral al m. interosos dorsal III ~i m. interosos plantar II. Pe fa ta Iaterala
se afla originea capului medial al m. interosos dorsal IV. Capul metatarsianului IV ocup5 o pozitie
intermediara, apropiindu-se de planuJ solului.
Metatarsianul V (os metatarsale V) are ca trasatura particulara prezenta tuberozitllfjj
mctatarsianului V (tuberositas ossis metatarsal is V) la niveJuJ parpi Iaterale a bazei, pe ea
inserandu-se tendonul m. peronier scurt. Pe fa ta posterioara a bazei se afla suprafata pentru cuboid,
orientata oblic, iar pe fata mediala suprafata pentru metatarsianul IV. Pe fata dorsala a bazei se
insera tendonul m. peronier tertius (cand exista) iar pe fata plantara au originea mm. abductor al
degetelor V ~i scurt flex or al degetului V Corpul metatarsianului V este incl us ]n structura arcului
plantar lateral, iar pe fata sa mediala i~i au originea capul lateral al m. interosos dorsal IV ~i m.
interosos plantar III. Capul metatarsianului V ocupa pozitie simetrica cu primul, 1nchizand lateral
bolta anterioara a piciorului.
Oasele degetelor piciorului

( ossa digi torum pedis)
In acord cu formula structurala generala a extremitatilor membrelor, scheletul degetelor

piciorului prezinta acela~i plan constitutional ca ~i eel al degetelor mainii: fiecare deget va fi
format din trei falange, cu exceptia halucelui constituH numai din doua.
Fiecare falanga prezinta o baza(basis phalangis) scobita ca o mini concavitate glenoidala, prin
care se articuleaza cu capul metatarsului sau falangei situata proximal; corpul falangei (corpus
phlangis) este reprezentat de o diafiza mai scurta decat a falangelor m:linii; capu/falangei (caput
phlangis) are forma de scripete, articulandu-se cu baza falangei urmatoare, cu exceptia capului
falangei distale hipertrofiat sub forma tuberozitif{jj fiilangei djstale(tuberositas phalangis distalis).
Falanga proximala (phalanx proximalis) se articuleaza prin suprafa\a articulara de pe baza
cu capul meta tarsianului corespunzator, formand articula }ia meta ta rso-falangiana. Corpul falangei
este concav plantar, iar capu1 formeaza articulatia interfalangiana proximala. La nivelul bazei
ultimelor falange se insera: pe partea medjana- mm. interoso~i plantari, mm. lombricali ~i primul
interososdorsal; pe partea laterala-ultimii trei interoso~i dorsali iarpe partea dorsala-tendoanele
extensorului scurt al degetelor. Pe baza falangei proximale a halucelui in partea mediala se insera
tendonul m. abductor al ha/ucelui impreuna cu capul medial al scurtului flexor al ha/ucelui. Pe
partea laterala se insera m. abductor al halucelui~i capul lateral al m. scurt tlexor. Pe baza falangei
proximale a degetului V se insera lateral m. abductor al degetului V ~i m. flex or scurt al degetului V.
Falanga medie (phalanx media) este mai scurta ~i mai lata decat falanga proximala. Pe fata
plantara se insera diviziunile tendonului m. flexor scurt al degetelor, iar pe fata dorsala a capului
expansiunea dorsala mijlocie a tendonului m. extensor lung al degetelor.
Falanga distala (phalanx distalis) este cea mai mica ~i mai turtita falanga. Tuberozitatea
constituie suportul unghiei ~i tesuturilor moi inconjuratoare, iar pe baza se termina puternicele
tendoane ale extensorului lung al degetelor-d01:5al~i flexorului lung al degetelor-plantar. Pe baza
falangei distale a halucelui se insera mm. flexor ~i extensor lung al halucelui.
Oasele sesamoide (ossa sesamoidea) de la nivelul piciorului cu dispozitie similara celor de
la mana. Unele se dezvolta in grosimea aparatelorcapsulo-ligamentare ale unei articulatii sinoviale,
reprezentand oasele sesamoide articulare. Din aceasta categorie fac pa rte cele doua oase sesamoide
situate sub capul metatarsianuli I, de o parte ~ideal ta a tendonului m. tlexor lung al halucelui.
Ele protejeaza tendonul de presiunea exercitata de capul metatarsianului I, centrand pozitia
acestuia.Altesesamoidenusuntasociateunorarticulatii,eledezvoltandu-seingrosimea tendoanelor
In zonele de solicitare maxima. A~a este sesamoidul dezvoltat in grosimea tendonului m. peronier
lung, in zona de contact a acestuia cu cuboidul.
Scheletul membrufuj jn[erior 167
META TARSlANUL 1
CUNElFORMUL 11 - TUBEROZJTA TEA

. META TARSlANULUJ V
CUNEIFORMUL 1
- CUNElFORMUL 111
OSUL NA VlCULAR , --...:..:.. . OSUL CUBOID

TUBERCULUL
NA V/CULARULU/
CAPUL TALUSULUI SlNUSUL TARSULUI
COLUL TALUSULUJ
- PROCESUL LATERAL AL TALUSULUJ
I .
SUSTENTACULUL TALAR
- CALCANEUL
TUBEROZITA TEA CALCANEANA
SCHELETUL PICIORULUI DREPT

-VEDERE DORSALA-
- - - ---------
168 Anatomia tUncponalii a membrelor
OASELE SESAMO!DE
, META TARSIANUL I
TUBEROZITA TEA -- CUNEIFORMUL I
METATARSIANULU/ V CUNEIFORMUL II
TUBERCULUL CUBO/DULU/ CUNEIFORMUL Ill
OSUL CUBOID
TUBERCULUL NA VICULARULUJ
OSUL NA VICULAR
CALCANEUL - CAPUL TALUSULUI
TUBERCULUL MEDIAL
',, SUSTENTACULUL TALAR

TUBERCULUL MEDIAL' ~ANT PENTRU TENDONUL
FLEXOR LUNG AL HALUCELU/
PROCESUL POSTERIOR AL TALUSULU/
TUBEROZITA TEA CALCANEANA
SCHELETUL PICIORULUI DREPT

-VEDERE PLANTARA-
Scheletul membrufuj j11lerior 169
M. FES!ER MIC,
M. VAST LATERAL
M. VAST INTERMEDIAR
TUBERCULUL M. ADDUCTOR MARE

l
I
CAPSULA Af-ff/CULARA
INSERTII MUSCULARE PE FEMUR

-VEDERE ANTERIOARA-
170 Anatomia luncfiomzlfi a membreior
M. OBTUNA TOR INTERN
PATRA T FEMUNAL
M. VAST MEDIAL -
M. PECTJNEU -
M. ADDUCTOR SCURT
M. FESIER MARE
ASPRA
M. VAST MEDIAL -
M. VAST
LATERAL M. VAST LATERAL
M. ADDUCTOR LUNG -- -- M BIL'EPS

M. ADDUCTOR SCURT
M. ADDUCTOR MARE -- (CA UL SCURT)
!
FATA POPLJTEE
~ '
TUBEl/CULUL
M. ADDUCTOR MARE/
\ I ~::5a--+-- M. GASTROCNEMIAN
(CAPUL LATERAL)
INSERTII MUSCULARE PE FEMUR

'
-VEDERE POSTERIOARA CU LINIA ASPRA DETALIATA-
Scheletul membru/uj jnferjor 171
M. VAST
,M. SEMIMEMBRANOS
M. ilVCRUCJ~A T POSTERIOR
"""'--- "1-_.__~, ..'W.~.,,,_-., CA PS UlA
TEU
M. SEMJ-
TENDJNOS
INSERTII MUSCULARE PE TIBIE

'
172 Anatomia funcfional:i a membre/or
M. BICEPS FEMURAL ART!CULARA
M. EXTENSOR LUNG -
M. PERON/ER
AL DEGETELOR
LUNG
POSTER/ON
'
M. PERON/EN _ M. FLEXOR LUNG
SCURT AL HALUCELUI
M. EXTENSOR LUNG - 1 i=-aww

AL HALUCELUJ
M. PERON/ER LUNG ,
(TENDON}
INSERTII MUSCULARE PE FIBULA

Mu~chji membrului inferior 173
Mu~chii membrului inferior

(musculi membri inferioris)
Membrele inferioare, avand rolul de a suspne greutatea corpului, de a participa la mentinerea

echilibrului ~i de a produce deplasarea corpului in pozitie bipeda, au musculatura mult mai
dezvoltata ~i mai puternica decat a membrelor superioare. In comparatie cu mm. membrelor
superioare, mm. anteriori ai extremitatii libere a membrelor inferioare sunt mu~chi extensori, iar
cei posteriori sunt mu~chi flexori (la membrul superior cei anteriori sunt flexori ~i cei posteriori
extensori). Dupaa~ezarealortopograficamm. membrelorinferioareseimpartin:mm. ai bazinului,
mm. ai coapsei, mm. ai gambd ~i mm. ai picjorului.
~~i bazinului se impart in doua grupe - mm. intrinseci ai bazinului ~i mm. extrjnseci
a bazinului.
~hiiJ111Iin~.JJ_b;JzJnJJhll formeaza diafragma pelvina ( vezi mm. perineului)
Mu$chii.extri~-1li-'2azimJluJpot fi denumiti astfel dupa originea ~i situatia lor topografica.

Din punct de vedere functional ei sunt mm. ai extremitafii Jibere a membrelor inferioare. Ei au
migine.a pe oasele bazinului, iar ins.eriia pe extremitatea superioara a femurului; sunt mm. scuqi
ca lungime, dar gro~i, cu forta mare de contraqie. Dupa a~ezarea lor topografica unii se afla pe
fata interna a bazinului, iar altii pe cea externa. Mu~chii de pe fata interna a bazinului apaqin
regiunii iliace profunde, cu exceptia m. piramidal. Mu~chii de pe fata externa apaqin in cea mai
mare parte regiunii fesiere.
Mu~chii regiunii iliace sunt grupa!i 1ntr-un singur mu~chi - iliopsoas, format din m. psoas
mare, psoas mk ~i iliac. Ei au inseqie comuna, fiind inveli ti in fascia iliaca.
MLp_sQa.s_mare (m. psoas major) este un mu~chi lung ~i fuziform. El are originea prin arcade
tendinoase pe :@ta laterala '! corpurilor vertebrelor Tl 2~ Ll - IA, pe fetele anterioare si marginile
~r~ces.el~t~nsverse ale tuturor vertebreJor lomhare. Origlnea sa este situata lateral
de stalpul intermediar al diafragmei in raport anterolateral cu ligamentul arcuat medial (arcul
medial lombocostal - arcada m. psoas), cu fata pQg_~xJoara a rinichiului .s.t v,asele renale, .ureter.
~i l11.J2SOflS mjc M. psoas mare este invelit in fascia sa, iarintr-o dedublare a ei trece n. genitofemural.
A~~r de m. psoas drept se gasesc ~llinferioara, !JeQDYl terminal ~i ca]anul ascepdept M.
psoas stang este 1n,.n1129...rlJ:tD!~.i:ior cu c;olonul ascendeQJ, iqr posteriQL~J!..'!Q2J~t~.tr~fl.Y~rse ale
M. ILIAC
,,..... ARCUL
.._.lllR-_,.ljlli,..__.a....-- f LIOPECT!NEU
~~~,_.,......__L/G. !NGHINAL
M.
M. ADDUCTOR LUNG
MU~CHII DORSAL! AI COAPSEI CU INSERTIE PE TROHANTERUL MARE
~ertebrelor Jamhare, cu !]'\JlljD.t~_r_transy~_rrni.~i cu ~~rn1D~~-!ll~Q~'!la a.m. patratJ.ombar. Sub

arcadele fibroase de origine ale m. psoas mare tree aa. ~i vv. lomabre, dar ~i ramuri comunicante
ale ggl. simpatici lombari. Ramurile plexului Jombar tree printre fasciculele musculare de origine.
Corpul sau muscular coboara spre partea mediala a fosei iliace. N. femural este initial printre
fibrele sale musculare ~i apoi se a~eaza 1ntre el ~i m. iliac, fiind 1nvelit de o dedublare a fasciei
iliace. M. psoas mare trece pe sub ligamentul inghinal impreuna cum. iliac 'inveliti in fasci iliaca
I ;
- prin lacuna neuromusculara (lacuna musculonervosa). La trecerea m. ilibpsoas peste marginea

anterioara a osului coxal se afla bursa iliopectinee (bursa iliopectinea). Tendoanele eel or doi mm.
se unesc ~i se insera pe trohanterul mic al femurului. Contraqiile bru~te ale m. iliopsoas in
traumatisme de bazin pot aduce dupa sine smulgeri ale trohanterului mic.
Mu~chiul psQ_as_Jllk (m. psoas mjnol) este a~ezat

1naintea m. psoas mare ~i are originea pe
fetele laterale ale corpurilor vertebrelor lombare Tl 2 - Ll ~i pe discul intervertebral dintre ele.
Fibrele sale, printr-un tendon lung ~i Hitit care coboara medial, se insera pe creasta pectineala
a pubisului ~i prin marginea Iaterala pe fascia iliaca. M. psoas mic este inconstant, putand lipsi
in 40% din cazuri.
Mu~cMi membrului inferior 175
Mu~hiJJJjlia_c_(m. iHacus) este un mu~chi lat, triunghiular, cu mi_gine_g in fosa iliaca, unele
fibre ale sale putand ajunge pe buza mediala a crestei iliace, pe ligamentele anterioare sacra-iliac
~i iliolombaqi pe partea laterala a bazei sacru]ui (aripa sacrului - alt1 ossis sacn); inconstant alte
fibre pot ajunge pana la spinele iliaca anterosuperioara ~i anterioinferioara. in abdomen m. iliac
este in raport posterior cu fosa iliaca a coxalului, iar anterior, prin intermediul fasciei iliace care-
l acopera, cu nervul femural cutanat lateral; la dreapta cu cecul ~i apendkele, iar la stanga cu
colonul sigmoid. Raportul saucuapendiceleexplica posibilitatea aparitiei iliilpsJliJeide vem1iita_te
in caz de plastron apendicular. Prin marginea sa media lam. iliac vine raport cu vasele iliaceexteme,
m. psoas mare ~in. femural. M. psoas mare ~i m. iliac sunt descri~i ca un singur mu~chi deoarece
tendonul m. iliac se fixeaza pe fa ta laterala a tendonului m. psoas mare ~i se_insera apoi impreuna
pe trohanterul mic al femurului, trecand de la abdomen spre coapsa prin lacuna neuro-musculara.
In lacuna neurornusculara, m. iliopsoas are medial n. femural, care se afla sub fascia iliadi, iar
superiori ~i lateral n. lemural cutanat lateral. La coapsa el formeaza partea laterala a plan~eului
trigonului femural, avand medial m. pectineu. In ~anrul dintre cei doi mu~chi terc a. ~i v. lemural:i
invelite in teaca vaselor femurale. Posterior el acopera capsula articulatiei coxo-femurale, 1ntre ea
~i mu~chi gasindu-se bursa iliaca subtendinoasa (bursa iliaca subtendinea). Anterior mu~chiul este
in raport cu fascia Jata ~i cu mm. drept lemural ~i sartorius.
Vascularizape - rr. din a. iliolombara (r. iliaca)
Inervatie - rr. colaterale ale plexului Jombar (L2 - L3) ~i de n. lemural
Actiune - trecand inaintea axului transversal al mi~carii de flexie-extensie din articulatia
coxofemurala, el formeaza o puternica chinga anterioara, devenind astfel principalul stabilizator
anterior al ~oldului. Folosind capul femural drept hipomochlion el are o aqiune cornplexa. Astfel,
cand ia punct fix pe coloana ~i bazin el este flexor al coapsei cu un mic grad de rotatie instabila.
Ca flexor el intervine dupa o amplitudine de flexie de 90, deci peste orizontala, diferit de
sinergi~tii sai-mm. croitoqi drept lemural, care flecteaza coapsa doar panala 90. Cand punctul
fix este pe femur m. iliopsoas devine flex or al bazinului~i coloanei vertebrale. in mi~care de flexie
m. iliac asigura componenta de loqa, iar m. psoas pe cea de lungirne. Cind m. psoas mare ~i m.
iliac se contracta bilatertilavand punct fix pe femur, ei contribuie la mentinerea pozitiei verticale
a corpului. Cand se contracta unilateral, flecteaza ~i inclina trunchiul de aceea~i parte ~iii imprima
o mi~care de rotatie care duce simfiza de partea opusa. in mers el efectueaza izotonic mi~carea
de flexie a coapsei, initiind faza de pendulare ~i tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin. La
sfar~itul fazei de pendulare. M. psoas mare, ca accesor, devine ~i rotator lateral ~i adductor al
coapsei.
Mu~chii regiunii fesiere formeaza in partea posterioara a bazinul ui un relief muscular

caracteristic omului, ca urmare a adaptarii sale a ortostatism, ceea ce a dus la dezvoltarea mm.
extensori ai coapsei pe bazin. Ei sunt a~ezati pe mai multe planuri, eel mai superficial fiind
mu~chiul fesier mare; planul m{j/ociueste format de rn. fesier mijlociu, iar eel profundde m. fesier
mic ~i mm. pelvitrohanterieni. Ultimii i~i au originea pe oasele bazinului ~i iDsertia pe trohanterul
mare al femurului.
~chiulksier ma.re_{m. glutaeus maximus) este eel mai voluminos mu~chi al bazinului,
de forma patrulatera, care da relieful proeminent al regiunii fesiere. Originea sa este pe linia
fesiera posterioara, pe fata laterala a aripii osului iliac, inapoia acestei linii in l/3posterioara a
buzei l,aterale a crestei iliace, pe fata posterioara a poqiunii inferioare a sacrului ~i marginile
coccisului, pe fascia toracolombara, pe ligamentele sacrotuberos ~i sacroiliac posterior ~i pe fascia
care acopera m. fesier mijlociu. El este format din fascicule paralele separate prin septuri con-
junctive, care adera la fascie, fadlnd decolarea sa foarte dificila. El acopera partial m. fesier
mijlociu, mm. pelvitrohanterieni, marele trohanter, marea incizura ischiadica (cu elementele
vasculonervoase care tree prin ea), tuberozitatea ischiadica, originile mm. posteriori ai coapsei
~i am. adductor mare. Pe fa ta profunda am. fesier mare trece r. superfidaliia a. lesiere superfidale,
iarinparteasainferioaramu~chiulacoperap1imaarteraperforanta~iffte1minalealea.drcumflexe
lemurale mediale. Prin fafa profunda el este separat de trohanterul mare prin bursa trohanterica
am. fesier mare (bursa trochanterica m. glutaei maxim1); lntre tendonul m. fesier mare ~i m. vast
lateral se afla bursa gluteofemuraUi (neomologata in N.A.). Tot lntre tendonul sau ~i tegument se
afla bursa trohanterica subcutanata (bursa subcutanea trochanterica); inconstant, lntre mu~chi ~i
tuberozitatea ischiadica se afla bursa ischiadica am. fesier mare, neomologata in N.A. Marginea
superioara este subfire ~i vine in raport cu m. tensor al fasciei lata; marginea inferioara, libera,
este incruci~ata de plica fesiera. Fibrele musculare au o direcpe inferolaterala, cele superioare,
1mpreuna ce fibrele superficiale inferioare, se continua cu o lama tendinoasa, care trece peste
marele trohanter ~i se insera pe tractul iliotibial. Fibrele profunde se insera pe linia de bifurcatie
laterala a liniei aspre ~i pe al treilea trohanter al femurului, intre m. vast lateral ~i m. adductor
mare.
Vascularizatie - ramura superficiala a a. fesiere superioare ~i uneori rr. din a. ru,;inoasa
interna
lnervatie - n. fesier superior din plexul sacral (L5 - S2);
Vasele ~i nervul patrund in mu~chi pe fata sa profunda.
Act}une-cand ia puct fix pe bazin este rotator lateral adductor~i extensoral coapsei. In raport
insa cu axul sagital al mi~carii de adduqie-abductie, fibrele situate superior de acesta intervin in
abduqie, iar cele situate inferior in adducve. Cand punctul fix este pe femur redreseaza bazinul,
avand rol in mentinerea satiunii bipede. In mersul obi~nuit se pare cam. fesier superioreste inactiv,
!nsa devine activ in salt, fuga, dans, urcu~. In pozitie verticala el este relaxat, deoarece centrul de
gravitate trece posterior de linia bicondiliana. El se contracta insa cand corpul tinde sa cada
inainte; este deci un stabilizator al pozi{iei de hiperextensk. Contractia simultana a eel or doi mm.
fesieri impinge bazinul !nainte ~i ajuta aqiunea m. sfincter anal extern.
M~iYLfesie_r_mijlociu__ (m. gluteus medjus) este un mu~chi lat ~i triunghiular, situat sub
m. fesier mare, care ll acopera in 1/3 sa posterioara. Originea sa este pe fata laterala a osului ilac
!ntre linia fesiera anterioara ~i cea posterioara, pe spina iliaca anterosuperioara, in l /3 anterioare
a buzei laterale a crestei ilace ~i pe fafa profunda a fasciei fesiere. El este acoperit posterior de
m. fesier mare, anterior de m. tensor al fasciei late, iar intre ei de fascia fesiera. Fata profunda
acopera m. fesier mic ~i fa ta laterala a osului iliac. Marginea anterioara vine in contact cu rnarginea
anterioara a m. fesier mic. Marginea posterioara este separata de marginea anterioara a m.
piramidal prin manunchiul vasculo-nervos fesier superior. M. fesier mijlociu este alcatuit din trei
fascicule musculare - anterior, mijlociu, posterior. Fasciculele ante1ioare sunt oblice in jos ~i
inapoi, cele mijlociisunt verticale, iar cele posterioareoblice 'i'njos ~i 1nainte. Intre tendonul Hitit
de insertie ~i marele trohanter peste care el aluneca se gase~te o bursa seroasa- bursa trohanterica
a m. fesier mijlociu (bursa trohanterica m. glutaei mediI). Inseqia se face pe fata laterala a
trohanterului mare a femurului.
Vascularizatie - rr. din a. fesiera superioara.
Insertie - n. fesier superior din plexul sacrat.
Rr. arteriale ~i nervoase patrund in mu~chi pe fata profuda.
Actiune - cand se contracta in totalitate ~i ia punct fix pe bazin el este abductor ~i rotator
medial al coapsei, iar cand punctul fix este pe femur, inclina lateral bazinul daca se contracta
unilateral. Fasciculele anterioare, puternice, produc abduqia ~i rotatia mediala; cele mijlocii fac
doar abductie, iar cele posterioare fac abductia ~i rotaFa mediala a coapsei. M. fesier mijlociu,
Mu~chii membrului inferfor 177
cand se contracta rnenpne capuzl fernural in cavitatea acetabulara, devenind astfel principalul
stabilizator lateral al ~oldului. El intervine ~i in rners, irnpreuna cu rn. fesier rnic, inclinand bazinul
de partea rnernbrului de sprijin ~i perrnitand astfel rnernbru1ui imobil sa inainteze.
Mu~chiuJ~e_sj_e_r__mic_(m. gluteus mimlnus) este mai rnic ca precedentul, dar tot de forrna
triunghiulara ~i este a~ezat sub m. fesier mijociu. Originea sa este pe fata laterala a osului iliac
intre linia fesiera anterioara ~i cea inferioara. La origine el acopera tendonul retlectat al rn. drept
femural, capsula articulatiei coxo-femurale de care uneori poate sa adere ~i o parte a fetei laterale
a osului ilac. El este acoperit de m. fesier mijlociu. Intre cei doi mu~chi tree r.profunda a a. fesiere
superioare ~i n. fesjer superior. Fibre le sale au o direqie orizontala spre lateral, iar tendonul sau
trece peste trohanterul mare, intre el ~i os se interpune bursa seroasa a fesierului mic (bursa
trochanterica m. glutaei minim1). Inseqia este pe marginnea anterioara a trohanterului mare al
femurului.
Vascularizatie - r. profunda a a. lesiere superioare.
Inervatie - n. fesier supe1ior din plexul sacrat.
Actiune__- este identica cu a m. fesier mijlociu.
~clliul.piriform_(m. piri[ormis) este un m. triunghiular cu baza in pelvis, pe sacru ~i varful

pe trohanterul mare. Originea sa este pe fata anterioara a sacrului, intre ~i lateral de orificiile
sacrate anterioare II-IV. Unele fibre pornesc inconstant de pe rnarginea superioara a incizurii
ischiadice mari ~i fata anterioara a ligamentuluui sacrotuberos. La origine in pelvis el are posterior
sacrul, iar anterior plexul sacral, rectul ~i vasele iliace interne. De la origine mu~chiul se indreapta
lateral, iese din pelvis prin marea incizura ischiadica, pe care o irnparte in doua orificii -
suprapfriform - prin care trece manunchiul vasculonervos fesier superior ~i infrapiriform -
strabatut de n. ischiadic, a. comitanta a n. ischiadic, n. femural cutanat posterior, manuchiul
vasculonervos fesier ~i ru~inos intern. Prin aceste doua orificii se pot produce hernii ischiadice.
Extrapelvin, anterior, mu~chiul este In raport cu fa ta posterioara a ischionului ~i capsula articulatiei
~oldului, iar posterior, cu rn. fesier mare. Marginea superioara este in raport cum. fesier mijlociu
~i manunchiul vasculonervos fesier superior. Marginea inferioara intra in raport cum. coccigian,
m. gemen pelvin superior ~i cu elementele vasculonervoase ale spatiului infrapiriform. lnserpa
sa este pe varful trohanterului mare al femurului.
Vascularizatie - rr. din a. [esiera inferioara ~i a. ru~inoasa intema.
Inervatie - o ramura proprie din plexul sacrat (S 1-S2) care intra in rn. pe fa ta sa anterioara.
Actiune - cand ia punct fix pe bazin el devine rotator lateral al coapsei fiind sinergist cu mm.
gemeni pelvini ~i mm. obturatori. Atunci cand coapsa este flectata el devine abductor al acesteia;
ca ~i obturatorul intern el este un stabilizator posterior al ~oldului.
MmsN]Jl OhtllF'tgr jgtern (m. obturatorius internus) are originea pe conturul intern al
gaurii obturatoare (fata mediala a ischionului, a corpului ~i rarnurii superioare a pubisului), pe
fui__me_dlala a membranei obturatoare , f~L'Ll1l~diaJa a .CQX_aluhtiJn porpun~a.care corespune
ac.e.tabului, pe fascia obturaturie ~i pe arcuJ obturator tendjnos care completeaza canalul obturator
in pelvis m. obturator intern formeaza peretele lateral al fosei jscbiorectale. lntr-o dedublare a
fasciei obturatoare se atla canalul pudenda] prin care trece manunchiul vasculonervos ru~inos
intern. Fibrele muschiului obturator au direqie spre posterior i lateral i tree prin mica incizy_r~
ischiadica luand marginea acesteia drept hipomocblion. Aici, sub mu~chi se afla bursa ischiadica
a m. obturator intern (bursa ischiadica musculi obturatorii in term). Extrapelvin el acopera fata
posterioara a articulatiei soldului ~i este profund de m. fesier mare, fiind 1ncruci~at den. ischiadic.
__ Inseriia se face superior si anterior de fosa trohanterica, pe fata rnediala a trohanterului mare,
178 Anatomia lunc{iona/a a membrelor
printr-un tendon comun cuceidoi mm. gemeni pelvini,alcatuindastfel m. tricepscoxal(MacAlister).

Vascularizatie - rr. din a. rlJJjn(t~ il,i{~'1)4 si din .i:. nosterigar~ a a qh(Uratqrie
Inervatie - .L.J21~ajui sacrat !S 1-S2 ) - n.
of;.tura(oLIJ/JZ!:..
Actiune-este (Ota tor lateral al coapsei iqipreuna cu cei doi gemeni pelvini ~i devine $tabilizator
posterior al ~oldului.
Mpffhjp! gemrp "Qerjm (m. gemel/us superiol) are originea.pe marginea superioara ~i_fut~
1_<1~.erala
a spinei isc:.hiagjf__~. El se gase~te superior de m. obturator intern, tendonul sau fuzionand
cu al acestuia, iar insertia se face pe fata mediala a trohanterului mare. Uneori mu~chiul poate
lipsi.
MuchiuLg_emeninferioc(m. gemellus inledor) are originea p~ tuberozitatea ischiadica,
superior de capul lung al m. biceps femural. El este situat inferior de m. obturator intern cu al carui
tendon fuzioneaza ~i el (eel al gemenului superior -- pe marginea sa superjoara, iar am. gemen
inferior - pe marginea inferioara'). Insertia este comuna 2e fata mediala a trohanterului mare.
Fibrele celor doi mm. gemeni formeaza un ~ant pentru m. obturator intern. Mm. gemeni acopera
fa ta posterioara a articulatiei ~oldului, iar posterior sunt in raport cum. fesier mare ~i elementele
vasculonervoase ale orificiului infrapiriform. Inferior, se afla m. patrat lombar.
VascularizatJe - rr din a, t~aoasj 41'"'14 pentru cei doi mm. gemeni.
a..
Inervatie - pentru m. gemen superior)2;jin plexy].saci;/jJ.~fl}}. ..<)in. 2l!J[,!JF iaJem (LS-S 1~
S2); pentru m. gemen inferior rr~JJill-!1.iJ2jj,C,/1JJJi!!i.JZ!fl!Jr.io{!!JJ/.!.f!i (L4-L5-S 1).
Actiune - mm. gemeni sunt L2!Jil.<iILL~l.~.rnlL~~2..~~l
M"6bjp1 Qfttra1 femppl (m. quadratus lemoris) este un mu~chi

mic , situat profund in
regiunea fesiera. Originea sa este pe tuberozitatea ischiadica, medial de m. semimembranos.
Mu~chiul trece peste fata posterioara a capsulei articulatiei coxofemurale ~i colul femural de care
este separat prin tendonul m. obturator extern ~i r. ascendenta a a. circumflexe femurale mediale.
Superficial mu~chiul este acoperit de m. fesier mare ~i de elementele vasculonervoase ale orificiului
infrapiriform exceptand manunchiul vasculonervos ru~inos intern. U1timul reintra in bazin prin
mica incizura ischiadica. Inferior, se gase~te m. adductor mare. Fibrele musculare au direqie
transversala iar insertia este pe un mic tubercul de pe extremitatea superioara a crestei
)
intertrohanterice (crista intertrochanterica).

VascularizatJe - .r;.r.. st!U
r,",Qostert<.i~l.a..a.l! .,of?,turatorie.
Inervatie - o ramura proprie -1!-.!Pui..c/?ifil!!.L f?.fl.[1:i.a! f!.!2!!!~J~fJ_J1,fjijf,//{S,!i.ft:,,f.(L5-S 1).
Actiune - m. este un E':!~~[.1!i~,,. ,1:,?4-~!2Ll~1~,~U1,,.LS,<l,apse~. Direqia transversala a fibrelor sale
explica forta mare a acestui m. scurt, care nu este depa~ita decat de cea a m. fesier mare.
Muscbju! phtijftilHH exterJJ (m. obturatorius externus) este un mu~chi

lat, triunghiular.
_Q::,!ginea sa este pe fata laterala a conturului extern osos al gaurii obturatoar~, ~a 213 medi(ll a
fetei laterale a membranei obturatoare. Directia fibrelor musculare este inapoi, lateral ~i superior,
trecand pe sub colul femural ca o chinga,-incruci~and partea inferioara a fefei posterioare a
capsulei articulatiei ~oldului. Vasele obturatoare se gasesc intre mu~chi ~i membrana obturatoare,
iar uneori, r. anterioara a n. obturator trece anterior de el, iar cea posterioara il poate perfora.
lnsertia se face printr-un tendon in fosa trohanterica, de pe fata mediala a trohanterului mare al
femurului.
Vascularizatie - rr. din r. anterioara a a. obturatoare.
~ . JR ' rnMlll:r'IUl'i.
M.l - Slt'uiJ
All '(pS'fQfO
Inervatie -12~.,<!f2.f!!!<:'2J~.~Ji1!l.E!JJ!!!-~ll,,Jlfl.s[erioa;:fi if...~J?J.f)U:F!li~ Atunci cand nervul m.

obturator se desprinde din n. obturator in canalul obturator, el se imparte in doua ramuri care
patrund in mu~chi pe ambele sale fete.
Mu~chii membrului jnlerior 179
Aqiune - este un r~~ator loateral al coaps~X. Prin orientarea fibrelor sale sub colul femural ca
un hamac, t~ndonul sau COJ1Stitu~e un -~Hgatpenr,:' de 5Piliit1.9.:l..S:91!ll.4Ut;ml.lr~l~i menjjn~__ca,p~l
femural in acetabul; el este 9D.S.iderat principalul stabilizator inferio_r aloldu~w-
Mu~chii. coapsei
Mu~chii coapsei sunt inveliti de fascia lata. lntre cele doua buze ale liniei aspre a femurului
~ifascia lata se afla doua septuri intermusculare, Jateral(septum intermusculare femoris laterale)
~imedial (septum intermusculare femoris mediale). Aceste doua septuri 1mpart mm. coapsei in
doua regiuni -anterioara ~i posterioara. Posterior de septul intermuscualr medial se gase~te grupul
medial al mm. coapsei (mm. pectineu, gracilis ~i cei trei mm. adductori). Ei sunt separati de mm.
regiunii posterioare printr-o prelungire a septului intermuscular medial.
Muchii regiunii anterioare a coapsei
MlJicbiul _tensar al~;fascietiata (m. tensor lasciae Jatae) este un nu~chi turtit, tendinos in
partea inferioara, a~ezat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. El reprezinta o unitate
de dezvoltare ~i inervatie cu mu~chiul fesier mijlociu ~i se intinde 'intre coxal ~i tibie. gsrg W,!
sa es~.l},~J1Uale1~f.ll~;~Jn~LiJia~..~1l~QfilJJ2~d.Qare, u~J /)~a.Jl~Qi;iJ]..~,,buz~Uateiale..a,.~r,e.~tei
iHace, peJnci.z.w:~e.epQne.xrnza.fesi~i:.a ~i pe fata urofunda a.Jas~,.iei lata. Fibrele sale
musculare tree peste trohanterul mare ~i acopera mm. fesier mijlociu, drept femural ~i vast lateral.
La unirea 113 mijlocie cu 1/3 inferioara a coapsei el devine tendinos, iar impreuna cu fibre din
fascia lata formeaza tractul iliotibial ( tractus iliotibialis).
El se.insera p~ fata laterala a condilului lateral al tibiei, superior de m. tibial anterior. Din
poqiunea inferioara a tractului iliotibial pleaca fibre spre marginea alterala a rotulei.
Y.asculariza~ie_: - ramuri din_a. fesiera ~Yl?~flQNJL..CfftfDHBh6fttJ}mJli~J.
Inerv.ae~ - n. fesier superior (L4-L5-S2)
Ramurile nervoase ~i arteriale intra in rnu~chi pe fata sa profunda.
Actiune: El are o aqiune foarte complexa. Prin contraqia sa el Jntinde fascia lata. -fixand
articulatia genunchiului in extensie ~i inclina bazinul de partea membrului de sprijin. Cand ia
pun ct fix pe bazin este flex er ~iabductoF al coapsei; imprima ~i o mi~care de rota tie laterala. El
poate deveni i'nsa ~i flexor al gambei cand mi~care a fost initiata de al ti mu~chi. De asemenea prin
contraqia sa el impinge:capul femural 'in acetabul, comrimand _marele trohanter. El-are un:.:rol
important ~i in statica, in special inspr-ijinu-lunHateral ~-Hn mers. In momentul sprijinului m. tensor
al fasciei lata, impreuna cu mm. fesieri mijlociu ~i mic se contracta realizand un veritabil pilon
de sprijin, blocand bazinul, coapsa ~i gamba In pozitie funqionala. Prin fibrele sale rotuliene
aqioneaza asupra articulatiei genunchiului, contribuind la menpnerea suprafetelor articulare.
Prin tractul iliotibial el fixeaza condilii femurului pe tibie, mentinand pozitia verticala. ln stapune
verticaU'i cu sprijin pe ambele picioare el formeaza, impreuna cu rn. fesier mare un hamac ce
fixeaza bazinul.
M.__krnHiujm. sartorius) este eel mai lung rnu~chi al corpului, ~i este situat in planul superficial
al mm. anteriori ai coapsei. Originea sa este pe spina iliaca anterosuperioara, pe incizura
nenumita ~i pe insertia pubica a ligamentului inghinal. Fibrele sale strabat oblic dinspre lateral
spre medial i de su~ i'n jos, fata anterioara a coapsei. in 1/3 superioara a coapsei e1 formeaza
marginea laterala a trigonului femural (Scarpa), raport folosit ca reper pentru descoperirea ~i
ligatura a. femurale. M. croitor este satelit a. femurale, pe care o incruci~eaza In "X" la varful
trigonului, dinspre lateral spre medial. In 1/3 inferioara a coapsei m. acopera membrana
vastoadductorie cu care formeaza 1mpreuna peretele anterior al canalulului adductorilor (Hunter).

Tot aici, suprafascial, trece v. safena mare. N. safen devine ~i el superficial dupa ce a perforat mb.
vastoadductorie ~i se a~eaza anterior de v. safena mare, trecand printre tendoanele mm. croitor
~i gracilis. M. croitor, 1nvelit 1ntr-o dedublare a fasciei la ta, este strabatut dinspre profunzime spre
suprafata de ramuri ale n. femural.
El se insera in 1/3 superioara a fetei media le a corpului tibiei, anterior ~i inferior de condilulo
medial, dar ~i pe acesta. La locul de insertie, 1mpreuna cu tendoanele mm. semitendinos ~i gracilis
formeaza un complex aponevrotic dienumi t "laba de gasca" (pes anserinus). Else dispune in doua
planuri - superficial, format de m. croitor ~i profund - alcatuit de tendoanele celorlalti mu~chi.
Planul profund este separat de condilul medial al tibiei ~i lig. colateral tibial prin bursa labei de
gasca (bursa anserina). Intre tendoanele mm. croitor ~i gracilis se afla bursele subtendinoase ale
m. croitor (bursae subtendinae m. sarto1i1).
Vascularizape: - rr. din a. circumflexa femurala laterala (din a. femurala profunda).
Inervatie - rr. musculare din n. femural (L2-L3-L4); ele intra in mu~chi pe fata sa profunda.
Actiune~ - este un flexor al gambei pe coapsa ~i al coapsei pe bazin, face o slaba abduqie ~i
rotatie laterala a coapsei, realizand pozitia de lucru al vechilor croitori, de unde ~i denumirea sa;
poate fi ~i rotator medial al gambei. Cand pun~tul fix este pe tibie, devine flexor al bazinului pe
coapsa ~i rotator al sau de partea opusa.
Muschiul cvadriceps (m. cvadriceps fem01is) este un mu~chi puternic, situat pe fata anterioara
a coapsei, pe care o acopera 1n 1ntregime. Denumirea sa este data de faptul ca este constituit in
partea sa superioara din patru fascicule musculare, distincte, cu origini diferite, care inferior, la
baza rotulei, se unesc intr-un tendon comun. Dintre cele patru fascicule, eel situat mai anterior
are originea pe ilion ~i se nume~te m. drept femural; ceHilalte trei fascicule, situate in plan
posterior, cu originea_ pe corpul femural pe care il acopera, se numesc - mm. vast lateral, vast
intermediar ~i vast medial.
M"" drep_t.iemural (m. rectus femo1is) are originea pe spina iliaca anteroinferioara, prin
tendonul direct ~i pe ~antul situat superior de acetabul, prin tendonul reflectat. El are o structura
bipenata, ~i printr-un tendon lat se insera pe baza rotulei (buza sa anterioara).
M.L vastJ.ateraL(m. vastus Jateralis) are originea pe buza laterala a liniei aspre, pe linia
laterala de bifurcatie a liniei aspre, pe marginea inferioara a trohanterului mare ~i pe fata laterala
a corpului femurului ( pe care o acopera). Unele fibre se pot insera pe septul intermuscular lateral
~i pe tendonul m. fesier mare. Fibrele musculare, printr-un tendon Iatit, se insera pe marginea
laterala a rotulei. El da o prelungire aponevrotica ce adera la capsula articulatiei genunchiului,
~i uneori coboara pe condilul lateral al tibiai, putand sa fuzioneze cu tractul iliotibial.
M.._ vasUntermediar (m. vastus intermedius) este eel mai profund fascicul al m. cvadriceps
femural, situat intre cei doi mm. va~ti. Fata lui anterioara formeaza 1mpreuna cu ace~tia un ~ant
pentru m. drept femural. Are originea pe fata anterioara in cele 2/3 superioare ale corpului
femural ~i pe partea inferioara a septului intermuscular lateral. Fibrele sale, inferior, devin
tendinoase, formand partea profunda a tendonului m. cvadriceps femural, iar inseriia sa este pe
baza rotulei (buza sa posterioara cat ~i pe marginea laterala a rotulei) unde poate fi legat de m.
vast lateral prin prelungiri aponevrotice.
M_._Y.astmedial(m. vastus medialis) are originea pe buza mediala a liniei aspre, pe linia de
bifurcatie mediala superioara a liniei aspre, pe septul intermuscular medial, pe tendoanele mm.
Mu~chii membrului inferior 181
FESIER
MARE
DREPT
FEMURAL---
TRACTUL /l/OT/B/Al
M. BICEPS FEMURAL
M. EXTENSOR LUNG
AL DEOETELOR
M. PERON/ER LUNG
MEMBRUL INFERIOR
-VEDERE LATERALA-
'
MM. ADDUCTOR!
M. CROITOR
~~tft--~~Bl'llll-Rt- M. DREPT
FEMUR AL
M. VAST
MEDIAL _____.,.,.,.,
M. GASTROCNEMIAN
TIBIA (FATA
' MEDIALA) _ __..,...., 11..\
V. SAFENA MARE
MEMBRUL INFERIOR
-VEDERE MEDIAL~-
Mu~chjj membrului inferior 183
abductor lung ~i mare ~i pe fa ta mediala a femurului (pe care o acopera). In 113 inferioara a coapsei,
lntre rn. vast media] ~i mm. adductori mare ~i lung se gase~te membrana vastoadductorie care
delimiteaza, impreuna cu ei, canalul adductorilor (Hunter). Tendonul sau se insera pe marginea
mediala a rotulei ~i pe tendonul cvadricepsului femural. Uneori, o prelungire fibroasa a tendonului
sau intare~te capsula articulatiei genunchiului ~i poate sa ajunga pe condilul medial al tibiei.
Inferior, tendoanele celor patru fascicule musculare ale cvadriocepsului femural formeaza un
tendon unic, constituit din trei lame tendinoase - superficiala a m. drept femural, mijlocie,
rezultata din unirea tendoanelor mm. vast medial ~i lateral ~i profunda a m. vast intermediar.
Tendonul m. cvadriceps femural se fixeaza pe baza ~i marginile rotulei pe care o 1nglobeaza, astfel
incat rotula devine un os sesamoid. Else continua cu tendonul rotulian (lig. patellae) care se insera
pe tuberozitatea tibiei. Intre tendonul m. cvadriceps femura ~i fascia la ta se gase~te bursa subfasciala
prepatelara (bursa subfascialis prepatellaris); lntre tendon ~i periostul rotulei se afla bursa
subtendinoasa re atelara b. subtendinea prepatellaris ; in partea inferioara a m. cvadriceps,
intre el ~i femur, se gase~te bursa suprapate ara (bursa suprapatellaris), iar superficial, sub tegu-
ment se afla bursa subcutanata prepatelara (bursa subcutanea prepatellaris). Tot anterior de
articulatia genunchiului, dar inferior de rotula se afla trei burse sinoviale: doua dintre ele se gasesc
anterior de tendonul rotulian - bursa subcutanata infrapatelara (bursa subcutanea infrapatellaris),
~i bursa subcutanata a tuberozitatii tibiale (bursa subcutanea tuberositas tibiae), iar o a treia,
posterior de el - bursa infrapatelara profunda (bursa infrapatellaris profunda).
Vascularizatie - rr. din a. circumtlexa femurala laterala (din a. femurala profunda) ~i aa.
perforante.
Inervatie - rr. musculare din n. femural (L2-L3-L4).
Actiune - este extensor al gambei pe coapsa, intervenind in mentinerea statiunii bipede.
Impreuna cu mm. fesiermare ~i triceps sural face parte din lantul triplei extensii. El mai contribuie,
accesor, prin m. drept femural, la flexia coapsei pe bazin sau a bazinului pe coapsa, dadi coapsa
este fixata. Are importanta ~i in mers, ruducand coapsa ~i deplasand inainte, prin extensie brusca,
gamba membrului oscilant, stabilizand genunchiul membrului de sprijin 1n extensie.
M,.____articular_al__g~:munchiului (m. articularis genus), este considerat de unii ca fascicul

aberant al m. vast intermediar. Else gase~te situat pe fata anterioara a femurului In 1/3 inferioara
a femurului, sub m. vast intermediar, unde l~i are originea. Inseqia este pe fundul prelungirii
subcvadricipitale a sinovialei genunchiului sau a bursei suprapatelare (cand cele doua comunica).
Vascularizatie - rr. din a. femurala profunda
Inervatie - n. femural (L2-L3-L4)
Actiune - este tensor al fundului de sac superior al articulatiei genunchiului, pe care il trage
in sus ~i nu il lasa sa fie prins intre femur ~i rotula in mi~dirile de extensie a gambei pe coapsa.
_Mu_sclliJ1Ldre.pLin1.e.m (m. gracilis) este eel mai superficial mu~chi din grupul medial al
coapsei, fiind ~i eel mai lng dintre ei. Originea sa este printr-un tendon Hitit pe buza laterala a
ramurii inferioare a pubisului. Tendonul sau de insertie trece peste condiul medial al femurului
~i al tibiei ~i se insera in 1/3 superioara a fetei mediale a corpului tibiei, sub condilul medial al
acesteia. La insertie tendonul sau este situat sub eel al m. semitendinos impreuna cu care formeaza
planul profund al lui pes anserinus. El este separat de lig. co lateral medial tibial ~i condilul medial
prin bursa anserina (vezi m. croitor).
Vascularizatie - rr. din a. ckcumflexii lemuralii Jateralii(din a. femurala profunda)- ramura
transversa
Inervatie - r. anterioara an. obturator (Ll -- L4) care patrunde In mu~chi pe fata sa profunda
Aqiune - este flexor al gambd dind aqiunea a fost inipata de mm. posteriori ai coapsei~ pe
gamba flectata devine ~i rotator medial; adductor al coapsei cand membrul este in tins
_Mu~chiuLpectineu (m. pectineus) are originea pe creasta pectinee, pe lig. pubian superior,
pe fascia pectinee, pe buza anterioara a ~antului obturator ~i pe lig. femural. Mu~chiul formeaza
partea mediala a plan~eului trigonului femura1 ~i acopera fata anterioara a capsulei articulatiei
~oldului , mm. adductor scurt, obturator extern ~i r. anterioara an. obturator. Vena safena mare
trece anterior de mu~chi pe fascia cribrifonna. Pe marginea sa laterala tree vasele circumflexe
femurale mediale. M. pectineu este format din doua straturi incomplet delimitate- superficialsau
medial, care este inconstant, ~i profundsau lateral. Fibrele musculare au direqie inferolaterala,
iar insertia se face pe linia mijlocie de bifurcatie superioara a liniei aspre - Jjnja pec[jnee.
Vascularizatie- a. circumflexii femuralii medialii(ramura transversa) ~i a. obturatorie(ramura
anterioara)
Inervatie - fascicolul superficial este inervat de n. obturator prin ramura sa anterioara, ceea
ce explica originea sa comuna cu mm. adductori; nervul patrunde in mu~chi pe fata sa profunda.
Fascicolul profund este inervat den. femural sau, in lipsa acestei ramuri, den. obturator accesor,
cand el esista; nervul patrunde In mu~chi oe fata sa anterioara.
Aqiune - in principal el este un fleXQLal coapsei, dar ~i adductoqi rotator lateral. Candia
punct fix pe femur devine flexor al bazinului.
Muschiul adductor lun_g (m. adductor Jongus) are forma triunghiulara ~i este eel mai super-
ficial dintre cei tre adductori; else afla situat in acela~i plan cum. pectineu. Are originea pe fata
Jaterala a ramurii inferioare a pubisului. Fibrele musculare au direcpe inferolaterala ~i formeaza
in 1/3 superioara a coapsei marginea mediala a trigonului femural. Are anterior v. safena mare
(suprafascial);in 1/3 inerioara a coapsei, impreuna cu m. adductor mare el formeaza peretele
posterior ~i medial al canalului adductorilor.\M. adductor lung acopera m. adductor scurt, intre
cei doi trecand r. anterioarii an. obturator. Insertia (printr-o aponevroza) se face pe 1/3 mijlocie
a interstitiului liniei aspre a femurului, intre mm. vast medial ~i adductor mare (cu care poate
fuziona).
Vascularizatie - a. ckcumflexii femuralii medialii (din a. femurala profunda) - ramura
trans versa
Inervapa - ramura anterioarii an. obturator (L2 - L3 - L4); rr. nervoase patrund in mu~chi
pe fata sa profunda. Inconstant el poate fi inervat ~i de ramuri ale n. femural.
/
Actiune - este adductor, flexor ~i rotator lateral al coapsei. l
~hlu.Lad.@ctQLs_curL(m. adductor brevis) este un mu~chi triunghiular, situat inapoia m. /

/
adductor lung ~i m. pectineu. Originea sa este pe ramura inferioara a pubisului (fata ei laterala)"1
intre m. gracilis ~i m. obturator extern. Fibrele sale au directie inferolaterala acoperind partiil
~i m. adductor mare, intrecei doi mm. trece r. posterioara an. obturator. La margineasasuperioara
n. obturator se imparte in cele doua ramuri terminale - anterioara (superficiaHi) ~i postedoarii
(profunda) (vezi n. obturator). Insertia se face prin doua fascicole, pe creasta adductorului scurt
in apropierea liniei pectinee ~i inapoia mm. pectineu ~i adductor lung (fascicolul superior) ~i pe
l /3 superioara a intestitiului liniei aspre (fascicolul inferior).
Vascularizatie - a. circumflexa femuralii mediaJa, aa. perforante (din a. femurala).
Inervatie - r. anterioarii a n. obturator
AcFun'e - este adductor, flexor ~i rotator lateral al coapsei.lmpreuna cu mm. adductor lung
~i pectineu flecteaza coapsa pana la orizontala.
185
Mu-SehiuLadcLuctor _man~ (m. adductormt1gnas) este eel mai posterior dintre mm. adductori
~i are forma triunghiulara. Originea sa este pe_ramura inferiaariLa oubisului sLischionului (fata
pe-
laterala) sub insertiile m. obturator extern, ~i portiunea inferolaterala a tuber~zita{ii -ischiadice.
Anterior d mu~chi tree r. profunda an. obturator, iar posterior, 'intre el ~i mm. posteriori ai coapsei
(mm. ischiogambieri) se afla n. ischiadic. M. adductor mare in 113 inferioara a coapsei participa
la fomarea peretelui anterior ~i medial al canalului adductorilor. Fibrele musculare careau
originea pe rarnura pubisului sunt scurte, au directie orizontala ~i se Jnsera pe linia de bifurcatte
laterala a liniei aspre, sub trohanter tertius'" care serve~te pentru insertia unor fibre ale m. fesier
mare. Ele formeazaJgsct.colul sUJ?erior alm. Sldd.ucroz:ruary.fAlte fibre musculare, cu originea pe
ramura ischionului au direqie oblica, inferolaetralp ~i se insera printr-o lama aponevrotica pe
j,rlterstitiul liniei _aspre a femurului, lntre mm. adductor lung ~i capul scurt al m. bicpes femural;
acesta este fijs<;i~QJyl wWo&il,H~J 1JJ 1 Q.dd,UktSJr WiJJ:~. Fibrele cu originea pe tuberozitatea ischionului
coboara vertical ~i se insera pe tuberculul adductorului mare de pe fata posterioara a extremita\!i
ipferioarema femurului.._ superior de condilul medial; ele reprezinta fascicolul inferioL..aLrn.
adductQIJDJ~L~. La acest nivel tendonul de inseqie al marelui adductor delimiteaza medial un
orificiu osteofibros - hiatusul tendinos(hiatus tendineum) sau inelul celui de-al III-lea adductor
prin care tree vascele femurale. La nivelul insertiilor m. adductori, dar In special la adductor mare,
se afla orificiul prin care tree aa. perforante regiunea posterioara a coapsei.
Vascularizatie - rr. din a. femurala profundii ~i din ultima a. perfor:mtii
Inervatie- r. posterioarii an. obturatorpentru fascicolele superior ~i mijlociu; pentru fascicolul
inferior, care deriva din masa mm. flexori ai gambei, nervul provine din n. ischiatk.
Actiune - este adductor al coapsei ~i 1mpreuna cu ceilalti doi adductori sunt antagoni~ti mm.
fesieri mic ~i mijlociu. El este ~i extensor al coapsei deoarece trece posterior de axul de flexie
- extensie al articulapei ~oldului. Prin fascicolele superior ~i mijloci u este rotator lateral a1
coapsei, iar prin eel inferior rotat0r medial. In sprijinul uniped cei trei mm. adductori devin
stabi1izatori ai bazinului In plan anteroposterior, nelasand bazinul sa se incline !napoi. De
asemenea, cand se contracta simultan cei trei adductori de ambele parti, apropie ~i Iipesc coapsele
rMiiiCflii regiunii posterioare a coa~unt lungi ~i biarticulari, intin~i de la ischion la

oaslel gambei, de aceea ei se mai numesc mm. ischjogambiert, sunt inervati de ramuri din n.
ischiadic. Ca aqiune intervin in statica ~i mers fiind antagoni~ti m. cvadricpes femural.
1fus_clliulbl.ceps__emJ1rnL(m. biceps femoris) este !ntins de la ischion la fibula ~i situat 'in

partea posterolaterala a coapsei. Are originea prin doua capete:
- Capul Jung (caput longum) pe partea laterala a tuberozitatii ischiadice printr-un tendon
comun cu al m. semitendinos ~i pe portiunea inferioara a lig. sacrotuberos
- Capul scurt( ca put brevis) pe jumatatea inferioara a interstipului liniei as pre, pe buza laterala
1ntre buza laterala 1ntre mm. adductor mare ~i vast lateral, pe bifurcatia laterala a liniei aspre ~i
pe septul intermuscular lateral.
Capul lung deriva din masa mm. flexori ai gambei, iar capul scurt din musculatura fesiera. Cele
doua corpuri musculare se unesc 'in partea superioara a coapsei, avand o direqie inferolaterala.
M. biceps femural formeaza cu m. semitendinos planul superficial al regiunii posterioare a
coapsei, fiind acoperit de fascia copasei, iar superior, de m. fesier mare. N. ischiadic se gase~te
lntre fata profunda am. biceps femural ~i mm. adductor mare ~i vast lateral. Portiunea terminala
a mu~chiului ~i tendonul de insertie formeaza marginea superolateralii a fosei poplitee. Tangent
la marginea mediala a tendonului sau trece n. peronier comun (n. sciatic popliteu extern). Insertia
tendonului sau este pe varful capului fibulei (apex capitis fibulae). De la aceasta insertie pornesc
doua expansiuni fibroase, una spre fasciile gambei ~i alta spre condilul lateral al tibiei, in raport
MARE
TROHANTERUL
MARE
M. ADDUCTOR MAR
M.
M. BICEPS FEMURAL
~
(CAPUL SCURT)
PLANTAR
GASTROCNEMIAN
MUSCHII REGIUNII FESIERE SI POSTERIORI AI COAPSEI

cu ligamentul colateral fibular. Intre tendonul bicepsului femural ~i capul fibu1ei se afla bursa
subtendinoasa inferioara a m. bicpes femural (bursa subtendinea m. bkipitalis femoris infeJio1)
Vascularizatie - rr. din a. fesiera inferioara~ a. circumflexa femura/a mediaJa ~i aa. perforante.
Inervatie - n. ischiadk - cate o ramura pentru fiecare poqiune
Actiune - cand se contracta el devine flex or al gambei pe coapsa ~i rotator lateral al acesteia
- cand genunchiul este semiflectat. Capul lung este extensor al coapsei pe bazin.
M_~_hiulsemitendino (m. semitendinosus) este un muchi lung fuziform, care dinjumatatea

inferioara devine tendinos, de unde ~i numele sau. El este situat superficial in partea posterioara
~i medialp a coapsei. Originea sa este pe tuberozitatea ischiadica printr-un tendon comun cu
capul lung al m. biceps femural, tendonul sau cilindric este 1n raport cu fata posterioara a m .
semimembranos, cu a carui tendon formeaza marginea superomediala a fosei poplitee. Tendonul
rn. semitendinos trece peste ligamentul colateral tibial de care este separat prin bursa anserina.
El se insea pe partea superioara a fetei mediale a corpului tibiei, posterior de inseqia m. croitor
~i inferior de cea a m. gracilis (pes anserhws).
Vascularizatie - a. circumflexa femuralfi. medjaJa i din prima a. perforanta
Inervatie - n. ischiadic
'
Ac{iune - este extensor al coapsei, flexor al gambei ~i rotator medial, cand aceasta este
semiflectata.
Muschiulsemimembranos (m. semimembranosus) nurnit

~ .
astfel dupa tendonul sau membranos
de origine. El este situat profund de . semitendinos. Ori~inea sa este pe tuberozitatea ischiadica,
superior ~i lateral de m. biceps femural ~i de m. semitendinos. Tendonul sau se divide in trei
fascicule de insertie pe condilul medial al tibiei:
- Easci.c..ulul direct se insera pe fata posterioara a acestuia;
- Fascicolul orizontal sau tendoo reflectat trece pe sub ligametul colateral tibial ~i ajunge pe
fata anterioara a condilului medial;
-Eas.ci.cillJJLrec:u_rent care se insera pe condilul lateral al femumlui formand ligamentul popliteu
oblical articulapei genunchiului. Intre tendonul reflectat ~i condilul medial al tibiei se afla bursa
m. semimembranos (bursa muscuJj semimembranos1). Cele trei tendoane, direct, reflectat ~i
recurent ale mu~chuilui de pe condilul medial al tibiei alcatuiesc clasic "Jaba de gasca profunda""J'
(pentru a o deosebi de" Jaba de gascii superflcjafii'' formata din cele trei tendoane ale m. sartorius,
gracilis ~i semitendinos).
Vascularizape - rr. din aa. perforante
Inervatie - n. ischadic, rr. nervoase patrunzand in mu~chi pe fata profunda
Aqiune - aceea~i cu m. semitendinos
Muchii gambei
Mu~chii gambei se impart in mm. regiunii anterioare, mm. laterali ~i mm. regiunii posterioare.
Mm. regiunii anterioare sunt inervap de rr. ale n. peronier profund, mm. laterali inervati de n.
peronier superficial, iar mm. posteriori ai gambei sunt inervap de n. tibial.
Mu~chii regiunii anterioare
Muschi!Jl tibial apterjm (m. tibialis anterior) este situat subcutanat, a~ezat pe fata laterala
a tibiei. Are originea pe fata laterala a condilului lateral al tibiei, pe tuberculul mu~chiului tibial
188 Anatomia luncfionalii a membrelor
anterior (tuberculum musculi tibialis anterioris -_ tuberculul lui Gerdy), pe jumatatea sau 2/3
superioare a feiei laterale a comului tibi~L pe portiun~9-Jnv~_~Jnata_a membranei interosoase a
. gagmbei, 2e fata profunda a fasciei gambiert: ~i pe septul intermuscular fi_b[OS dintre el ~i m:
extensor lung al dege_!_~Q!"- in 1/3 inferioara a gambei el devine tendinos ~i trece pe sub retinaculul
extensorilor. La gamba, pe marginea sa postero-laterala.L 1ntre el ~i mm. extensori trece artera
tibiala anterioara si n. peronier profund. Mu~chiul este satelit al arterei. fn re~iunea dorsala a
piciorului. tendonul este superficial, trece oblic infero-medial peste artuculatia talo-crurala,
talus navicular ~i cuneiformul medial. Intre aces ta din urma ~i tendon se afla bursa subtendinoasa
a m. tibial anterior (b. subtendinea m. tibialis anterioris). '!' se face pe fata mediala a
cuneiformului medial si pe baza metacarpianului I; poate trimite inconstant un fascicul pe falanga
proximala a halucelui.
Vascularizatie: a 'ihirt(j ,wceriaarj 'a WC!!ECPt@ nhjal@ aNHiQUiD
Inerva tie~ fk llTCJJJ/srxDItJJJJft
Actiune - estep,ipiJ2elH1Jk.~r.2J12i((i9J1llYl~~~'lm.Qi. De asemenea el t1ll~rX1.U~.1o_a.gQ..\!~
~JJ:<iWi~tm~9i~l~(inversiune) i;.~~LUl~Ji~-m~<l~l~,.~..~~i,Qr-YJJl~Jiind sinergist cum. tibial
posterior. l1!1,l[~~!H!~~.,!:.l:]ung>,E.~f2E~.~~r!1~ rol 1n,r.:.iepli~~,re3:.~91$ii_pl~p.ta~~~Prin aceasta aqiune
~IJ t<1.r.':in~Jn.~.,I1Jg~ JrJi~n~1.!n'.l.i111~J?lctim.ul d~ ~.miiiJJ...si..i:J.Q!,,~nfi..fil9iQrL9ll!tf.
Musshjpl exy;pm lppg a'

drgrtrlm (m. extensor digitorum Jongus) are I pe
~ondilul lateral al tibiei {lateral de tuberculul m. tibial anterior), pe 1/3 superioare ale fetei
mediale a tibiei, pe marginea anterioara a acesteia, pe mambrana interosoasa, pe fata profund~
a fasciei gambei, pe septul intermuscular anterior ~i pe septul fibros care 11 separa de m. tibial
anterior, i.ar intre ei se gasesc a. tibiala anterioara sin. peronier profund; _inferior, a.sin. se aseaza
inter cei doi muschi si m. lung extensor al halucelui (situat medial). Tendonul mu~chiului, dupa
ce trece pe sub retinaculul extensorilor, impreuna cu m. peronier tertius se imparte in patru
tendoane, iar pe fafa dorsaUi a piciorului ele sunt acoperite de m. extensor scurt al degetelor. El
trimite la tendoanele degetelor II - IV cate o prelungire fibroasa in dreptul articulatiilor
metatarsofalangiene. De asemenea pe tendoane se fixeaza ~i cate o prelungire fibroasa din
lombricalii ~i interoso~ii corepsunzatori, participand la formarea aponevrozei dorsale care acopera
falanga proximala. La nivelul primei articulatii interfalangiene fiecare tendon se imparte in teri
fascicole: unul mijlociu, care se insera pe baza falangei medii ~i douii Jaterak care, dupa ce se
unesc pe fata dorsala a falangei medii, se insera pe baza falangei distale.
Vascularizatie- a tihja/4 aqt4riwri(a recurenta tjbjaJa anterioara) ~j a flhlJ(a[fHr perforanta)
Inervatie - q qerooiff erofllJl(/.
Aqiune - este .. ~xtensor al degetelor, slab abductor~i rolator lale1~ actiuni antagoniste m.
tibial anterior; el este ~Ltl!;,xor do~~] .u~iQ.(1,1lui pe ~Q;Wb~, 'l~!h1fle sJn~rnica cu cea a m. tibial
anterior.
MpSNpl yxtyp5m hmg @l h@h!rh1j (m. extensor hallucis longus) _are originea pe I'
miilocii ale fetei mediale a fibulei si pe membrana interosoasa, medial deoriginea m. extensor lung
al degetelor, Inter acesta ~i m. tibial anterior care il acopera paqial in partea proximala. A. tibiala
anterioara ~i n. peronier profund se gasesc 1ntre m. extensor lung al halucelui (pe de o parte) ~i
mm. tibial anterior ~i extensor lung al degetelor (pe de alta parte). Jn 1/3 inferioara a gambei
tendonul sau este superficial, acoperit de fascia gambei ~i trece pe sub retinaculul extensorilor.
La picior el se afla medial de m. extensor scurt al halucelui, iar pe marginea sa laterala tree a.
dorsala a piciorului ~in. peronier profund. lnsertia se face pe fa ta dorsala a bazei falangei distale
a halucelui. Frecvent exista o prelungire de pe marginea mediala a tendonului care se insera pe
baza falangei dis tale a halucelui. Frecvent exista o prelungire de pe marginea mediala a tendonului
------~-------
Mu~chii membru/ui inferior 189
care se insera pe baza falangei proximale a halucelui.

Vascularizatie - rr djp a tiMqli ,wterimr,1 a fih11'apf (r. perforanta)
Inervatie - lJ. Qk[JJ.oJ" p[Qfupd
Actiu!le. - este ~'1!~!1S<?LaLh~)Jl$""~1Ei, l~al. . .~wLW., il.(/dLJk:JQf,,~-1.:Q(fUQI: JJWJJJI
Qnx~rst~ri~:>. El este, din punct de vedere al aqiunii sale asupra piciorului, sinergist m. tibial
anterior
Musshi1f 1 RSEOPiGF antsrim

(m. peroneus ante1i01j este numit si al treiletl peronier, fiind un
m. inconstant ~i considerat ca fascicol aberant al m. extensor lung al degetelor: poate fi descris
ca al V-lea tendon al acestui muschi. Are originea r-e fata mediaJa a fibulej Jn 1/3 ei jnferjoara,
pe 1/3 inferioara a membranei interosoase ~i pe septul internmscular anterior. El este situat
superficial, lateral de m. extensor lung al degetelor, cu care irece pe sub retinaculul extensorilor.
La nivelul peciorului el acopera m. exten~mr scurt al degetelor. Insertia tendonului sau este pa
fata dorsala a baz~i metatarsianului al V-lea.
Vascularizatie -- a. fibufart: (r,..
perfornnHD
Inerva tia ~JJ..,.f!~lr:2lzl.f[J1.{<J.[upa
Actiune - el estejlexor dorsal~
pi ci orul ui, abductor ~i rota tor
lateral, deci sinergist m. extensor
lung al degetelor al carui fascicol
lateral poate fi uneori considerat.
Mu~chii laterali ai gambei
Mus_c_hLuJ .lung _p_fTQnJ_e_L (m.

IJbularis Jongus) ~J.e..situat .?.UJ?~X~_
ficial pe fata laterala a gamb~j. Are
_originea pe ~a_puLfibu.le~ p_e_ 2/3
S1:1P~J.i_oare a Jetei superioare a
co_rp_ul_ui fi bulei, pe marginea sa
an_t_e_rioara~ pe capsula articulatiei
tibiofibulare, pe.fata profundiLa
fasciei gambiere ~i pe speturile
intermusculare ale gambeL anterior
~_t__p_o_s.terj_QJ. Uneori se poate insera ~i
pe condilul lateral al tibiei, lateral
de m. extensor lung al degetelor. La
origine, __prin inserti i le de pe capul
fibulei tr.ece n peronier c_oi.wn car~_,
_pe fata laterala a colului fi_Q.!JJ.?L~
irnparte
-
10 fl:_p_eronier superficial --~i
""' -------"----~--
RET/NACULUL INFERIOR
Jl_.,__Q~IQ!l/~t.PT<?['!J!!l N. peronier AL MM. PERON/ER/
superficial coboara 1ntre cei doi
MUSCHII GAMBEi
mu~chi peronieri laterali, iar n.
-VEDERE LATERALA-
peronier profund ajunge in regiunea anterioara a gambei, dupa ce perforeaza m. extensor lung al
degetelor. Tendonul sau trece posterior de maleola laterala in contact cu planul osos, inapoia m.
scurt eronier, inveliti intr-o tead'i sinoviaUi comuna. ~antul retromaleolar lateral este transformat
in canal osteofi bros de retina cul ul superior al mm. peronieri (retinacul um mm. peroneum superior).
Superficial, in aceasta regiune se afla v. safena mica. Tendonul incruci~ieaza la acest nivel fata
laterala a articulatiei talocrurale ~i lig. calcaneofibular. La varfu] maleolei eJ i~i schimba direqia
fiind situat pe fata laterala a calcaneuJui, inferior de trohleea peroniera ~i de tendonul m. scurt
peronier. La planta el trece intr-un ~ant de pe fata plantara a cuboidului - ~antul tendonului m.
peronier lung (sulcus tendinis musculi peroneaei !ongj), transformat intr-un canal osteofibros de
lig. calcaneocuboidian (lig. plantar lung). Apoi tendonulsautreceintefata inferioaraacuneiformelor
intermediar ~i lateral ~i prelungirile lig. plantar , pe matatarsienele II - III. Pe cuboid se poate
dezvolta (in tendon) un os sesamoid.
~ertia este ~1berc11lul primului metatarsian ?i trjmite cate 0 perlungire fibroasa pe fata
laterala a cuneiformului medial si pe baza meta___-
tarsianului al II-lea.
----"~ -~
-vascuJa-rizatie - a. fibulara ~i a. tiNalii ante1ioarii

(a. recurenta tibiala anterioara)
Inervatie - n. peronier superficjaJ
M. GASTROCNEMIAN Actiunc - este flexor plantar al piciorului fiind
(CAPUL LATERAL) sinergic cu mm. regiunii posterioare a gambei; face
abduqie ~i rotatie (eversiune) a piciorului atunci cand
M. GASTROCNEM/AN nu suporta o greutate. Datorita traiectului obJic al
(CAPUL MEDIAL) tendonului oblic al tendonului sau in planta el participa
la mentinerea boltii plantare "paznicul boltii plantare";
1mpreuna cu tendonul m. tibial anterior el realizeaza o
veritabila chinga ce sustine bolta piciorului. Luand
puct fix pe cuneiform ~i metatarsian el fixeaza gamba
pe picior In special 'in pozi}ie de sprijin uniped evitand
posibila impingere madiala a gambei.
Mu~cJJJuLscmt_p._e_ronie_c(m. !Jbularis brevis) are

originea 'in 2/3 inferioare ale fetei laterale a fibulei, pe
fascia gambei ~i pe septurile intermusculare ale gambei.
El este acoperit partial ]a origine de m. lung peronier,
iar intre ei se afla n. peronier superficial. In ~antul
retromaleolar lateral tendonul sau 1ncruci~eaza pe eel
al m. lung peronier trecand pe sub retinaculul superior
al mm. peronieri. Tendoanele mm. peronieri au o teaca
sinoviala comuna, uni di superior ~i dub~ata inferior. Pe
fata laterala a calcaneului trece in ~antul situat superior
pe trohleea pcroniera acoperit de retinaculul inferior
al mm. peronieri (retinaculum mm. peroneaei inferius).
Inseqia este pe fata -faterala a tuberozitatii meta-
tarsianului al V-lea.
Vascularizatie - a. fibularii ~i a. tibialii anterioarii
MU$CHII POSTERIORI AI (a. recurenta tibiala anterioara)
GAMBEI Inervafie - n. peronier superficial
-PLANUL SUPERFICIAL- Actiune - aceea~i cu a m. lung peronier
Mujchii membrului inferior 191
Mu~chii regiunii posterioare ai gambei
Mm. din aceasta regiune sunt a~ezati intr-un plan superficial (m. triceps sural, m. plantar) ~i
un plan profund (m. tibial posterior, m. popliteu, m. lung flexor al degetelor ~i m. lung flexor al
halucelui). Toti mm. posteriori ai gambei sunt inervati de n. tibial. Prin aqiunea Ior fac flexia
plantara a piciorului, iar cei doi mm. flexori situati i'n planul profund mai fac ~i flexia degetelor.
Mu~hiuLtriceps ~(m. triceps surae) este format din m. gastrocnemian, superficial, iar
profund, din m. solear. El formeaza sub tegument relieful muscular proeminent al acestei regiuni
numit "pulpa".
}tJ)miNul gagrpspemjen (m. gastrocnemius) are doua capete de origine: 1111t

(caput mediale ) are orginea_n~ taia pos.terioara. ~ mediala a~ondiluluLmedial al femurului, i'n
vecinatatea tubrculului m. adductor
mare, ~la- poplitee a femurului,
_S_!JP~_rj_QL.de _c_QJJdUl!l medial ~i pe M. GASTROCNEMIA
M. GASTROCNEMIAN
ca_psula articulatiei gemmchiului. (CA PUL MEDIAL)
(CAPUL LATERAL)
(caput laterale) are
originea J><~_ffi!!Jate_r~Ja a cQnclilului
M. PLANTAR
l.<!J~al al femurului, pe partea
inferiQarihtliniei laterale de bifurcatie
a liniei aspre ~i pe capsula articulatiei
genl!_nchiuluL Originea ambelor
capete se face atat prin fibrele
tendinoase cat ~i prin fibrele muscu-
lare. Capul lateral, la origine pe condil
poate contine uneori un os sesamoid.
Ambele capete au la locul de origine
dite o bursa sinoviala - bursa
subtendinoasa a m. gastrocnemian
lateral ~i medial.. Prin cele doua capete
de origine mu~chiul particip3 la
~elimitarea inferioaraa fosei poplitee.
_Pe fa ta sa posterioara trece vena safen~
mica, n. sural ~i r. comunican,Hi
._peroniera a n. sural cutanat lateraJ
Profund, el acopera m. solear, mm.
planului profund al regiunii, liga- TENDONUL AH/LEAN
mentul popliteu oblic al articulatiei
enunchi hiul vascu-
lonervos popliteu. N. peronier comhn
trece intre tendonul m. biceps femural
~i capul lateral al m. gastrocnemian. CALCANEUL
Fi brele sale se continua pe fiqa
posterioara cu o lama aponevrotica
pe care se fixeaza unele fibre
musculare, iar pe fata anterioara, cu MUSCHII POSTERIORI Al GAMBEi
o alta lama aponevrotica care se (DUP'A INDEP'ARTAREA M.
GASTROCNEMIAN)
'
ingusteaza inferior ~i in 1/3 inferioara a gambei se une~te cu tendonul m. solear formand tendonul
calcanean - Achile (tendo calcaneus - Achilis) care se \insera)~t~~~E~?'.itatea calcanean~__
Tendonul calcanean este in raport cu fata posterioara a articulapei talocrurale; superior de locul
de insertie se afla bursa tendonului calcanean (b. tendinis calcanei) pe care el aluneca. Pe fata lui
posterioara se gase~te bursa calcaneana subcutanata (b. subcutaneea calcanea). Prin marginile
sale, laterala ~i mediala, tendonul calcanean participa la delimitarea ~anturilor retromaleare.
M~i.uLs.olear{m. soleus) este un muchi lateral, situat profund de m. gastrocnemian. Are

originea prin fibrele tendinoase pe patrimea su_peJiQarliafet.ei pn.sterioare a_e.orpuluLfibuleL pe
~__os!~rj9pra.a.J;ap.u.luiflbulej, peJ!nia~m ...soleL(liniaoblica a tibiei)pe l/3 mUio~i~_'!Jn_~rg!DP
meidale a ltib!ej__.! p~~IGJJJtendinos al m, sol ear (arcus tendineus m. solei), 1ntins fntre capul fibulei
. - -.. ----.---- '1~/ ~'f~ \\\ 1 ~i linia solearului.)nrr~_~l ~i capul
ll ~ / ~~ ~~d}~1 -~l~-:_~~tr~c~~IE.i._an trece _
M. GASTROCNEML N -~"-.<:~~. . ~ tendonul -~..: plantar. M. solear
(CAPUL MEDIAL) ,/,// M. GASTROCNEMIAN acopera mU"?Chii planului profund
(cAPUL LATERAL) ai regiunii posterioare ~i gamhe1~
inanunchiul vasculonervos--tfbial
. =~--=-__,__:=---"-'----
po s te ri qr__~j__JL _pe ronkra. \Fibrel~

musculare se continua cu un tendon
lateral care se une~te in I /3 infe-
M. SOLEAR
rioara a gambei cu tendonul m.
bgastrocnemian formand tendonul
calcanean.
Vascularizatie - a. poplitee (a.
inferioara ~i laterala ~i inferioara)
pentru m. gastrocnemian medial ~i
lateral, ~i a. tibiala posterioara - r.
circumflexa a fibulei (r. circum-
flexus fibulae) pentru m. solear.
Inervatie - n. tibial.
'
Acpune - m. triceps sural este
principalul agent motor al flexiei
AL HALUCELU/
plantare. El este adductor ~i rotator
medial (inversiune) al piciorului;
intervine mai ales in mers, aplicand
planta pe sol, apoi o ridica pe
capetele metatarsienelor, desprinde
M. piciorul de pamant ~i propulseaza
astfel corpul. Este sinergic cu mm.
TENDONU/. cvadriceps femural ~i In mentinerea
corpului in pozitie verticala. Cand
punctul fix este pe calcaneu,
impiedica piciorul de a face ever-
si une (pronatie) sub greutatea
corpului ~i caderea gambei ~i a
MU~CHII POSTERIORI AI GAMBEI
corpului inainte. Astfel el devine un
-PLANUL PROFUND- stabilizator al articulatiei ta-
'
locrurale. Contractia numai a m.
gastrocnemian face t1exia gambei pe coapsa, iar accesor poate fi rotator lateral al gambei (prin
capul lateral) sau medial (prin capul medial).
Mu~uLplantaI (m. planta1is) este un mu~chi fuziform, inconstant, cu un corp muscular mic
~i un tendon lung. Are originea pe fata posterioara a condilului lateral al femurului, pe linia
laterala de bifurcatie a liniei aspre ~i pe lig. popliteu oblic al articulatJei genunchiului. Tendonul
sauestesituatintrem. gastrocnemian~i m. solear;el acoperam. popliteu~i articulatiagenunchiului.
Tendonul m. plantar se alatura marginii mediale a tendonului calcanean ~i se insera peel sau pe
tuberozita tea calcaneul ui.
Vascularizatie - a. poplitee(a. superioa~a ~i lateraJa a genunchiului ~i a. inferioara ~i laterala).
Inervatie - n. tibial.
'
Actiune - este slab sinergic al m. gastrocnemian ~i tensor al articulatiei genunchiului.
Mu~pli_teu__(m. pophteus) este un mu~chi triunghiular, cu originea pe capsula

articulatiei genunchiului ~i pe lig. popliteu oblic al articulapei genunchiului (inconstant). La
origine, tendonul sau este intracapsular ~i acoperit de Jig. colateral fibular ~i de tendonul m. biceps
femural. Fibrele sale au direqie oblica, inferior ~i medial ~i formeaza podi~ul paqii inferioare a
fosei poplitee acoperit de o prelungire a tendonului m. semimembranos.
Insertia se face pe buza superioara a liniei m. solear (linia oblica a tibiei) de pe fata posterioara
a tibiei ~i superior de aceasta.
Vascularizatie - a. popHtee (a. inferioara ~i laterala a genunchiului ~i a. inferioara ~i medie
a genunchiului), a. tibia/a anterioara (a. recurenta tibiala posterioara).
Inervatie - n. tibial
Actiune - este flexor al gambei, iar cand articulatia genunchiului este flectata el devine ~i
rotator medial.
*llilllllliilill..
posterioare a gambei, a~ezat
-m. tibiahs postelior) este eel mai p1_-ofund mu~chi
al ~egiunii
inter cei doi mm. t1exori, de care este acoperit parpal. Are originea.
pe portiunea laterala a fetei posterioare a corpului tibiei, inferior de /jnia m. solea1; pe membrana
interosoasa a gambei, pe 2/3 superioare a parpi mediale a fetei posterioare a fibulei si pe septurile
intennusculare care 11 separa de muschii planului profund. El este strabatut la origil}~, pe oasele
gambei,<;levaseletibialeanterioare~in.IJ.eronierprofund,carapoiperforeazamembranainterosoasa
--~!Ji~g in regiunea anterioara a gambei. Pe suprafa\a lui tree n tibial vasele tibiale posterjoare
_RQS:rnlli~r~(fibl:llan~). in 113 inferioara a gambei el incruciseaza tendonul m. lung t1exor al
degetelor trecand anterior de e,l, raport care se mentine ~i in santul retromaleolar medial, unde
este invelit intr-o teadi proprie. Aici el tece QC Sl:lb 1t;tinaculul mm. flexori. Tendonul sau ajunge
!a planta unde incruciseaza ligamentul medial al articulapei talocrurale ~i apoi, pe sub ligamentul
calcaneonavicular plantar se insera pe tuberculul navicuJarului. El poate trimite prelungiri
fibroase pe sustentaculum tali, cuneiforme, cuboid si bazele metatarsienelor II - III - IV.
Vascularizatie - a tihir.t/i. QQS,,C;'F'ri i ~, atw&u-j
Inervatie - n. tibifl/
Actiune - el face flexie plantara, fi ind de asemenea a(.f@'"-~,aufl,t..Ql:Jll'1i.i.aLal.Jli~iQrJ,llu)..
Are rol in mers ~i in men{inerea boltii plantare, devenind sinergist cu ceilalp mu~chi ai lojei
pos teri oare.
~.iliul flexo.Llung_JtLdeg_elelQL (m. flex or digitorum Jongus) este situat eel mai medial
dinter mu~chii profunzi posteriori ai gambei. Are originea pe buza inferioara a liniei m. solear,
pe 1/3 mijlocie a fetei posterioare a corpuJui tibiei, medial de originea m. tibial posterior pe care
'
M. LUNG EXTENSOR
AL DEGETELOR (TENDON)
AL MM. EXTENSOR!
M. EXTENSOR SCURT
M. SCURT EXTENSO
AL HALUCELU/
AL DEGETELOR
M. PERON/ER AL Ill-LEA
M. ABDUCTOR AL
AL HALUCELU/
DEGETULUI MJC
(TENDON)
M. EXTENSOR SCURT~IMH..W
AL DEGETELOR
MM. INTEROSO~l
M. LUNG EXTENSOR
DORSAL/
AL DEGETELOR (TENDON)
FATA DORSAL~ A PICIORULUI

'
-PLANURILE S UPERFI CIA LE-
11 acopera partial ~i pe fascia acestuia. in 1/3 inferioara a gambei tendonu1 sau tece posterior de
tendonul m. tibial posterior, raport care se mentine ~i in ~antul retromaleolar medial. Aici el trece
pe sub retinaculul flexorilor fiind invelit intr-o teaca sinoviala proprie. Posterior de el se afla
manunchiul vasculonervos tibial posterior ~i tendonul m. lung flexor al halucelui. Tendonul m.
flexor a degetelor trece oblic anterolateral, In raport cu fata mediala a lui sustentaculum tali ~i
ajunge in planta. Aici el trece superficial de tendonul m. flexoer Jung al halucelui, de la care
prime~te o perlungire fibroasa (junctura tendinum). Pe marginea sa laterala se insera m. flexor
accesor. Tendonul sau se imoarte in patru tendoane, pentru degetele II - V, care tree prin loja
plantara mijlocie intre m. scurt flexor plantar ~i m. adductor al halucelui. Dupa ce dau insertie
mm. lombricali ele perforeaza pe cele ale m. scurt flexor plantar la nivelul bazei falangei
proximale. Insertia este pe baza falangei di stale ale degetelor II - V.
Vascularizatie - a. tibialii posterioarii
Inervatie - n. tibial (LS - S l)
Aqiune - este tlexor al degetelor, /Jexor plantar, adductor ~i rotator medial (mi~care de
inversiune) a piciorului. Datorita oblicitatii tendoanelor sale el trage degetele medial, aqiune
contrabalansata de m. flexor accesor; intervine ~i In mers fiind sinergist m. triceps sural. Cand
piciorul este fix al mentine bolta plantara.
~hiul fleXQLillng_.aLhaluccluL(m. flexor hallucis longus) este un mu~chi situat eel mai
lateral dintre mu~chii profunzi ai regiunii posterioare a gembei. Are origine pe 2/3 inferioare a
fetei posterioare a corpului fibulei, pe membrana interosoasa a gambei, pe septul intermuscular
posterior ~i pe fascia m. tibial posterior pe care-1 acopera pariial. Intre el ~i m. tibial posterior se
afla vasele peroniere (fibulare). Direqia fibrelor sale este oblica inferior ~i posterior. Tendonul
sau trece printr-u ~ant de pe fata posterioara a extremiHitii inferioare a tibiei, apoi pe raia
posterioara a talusului ~i pe fata inferioara a lui sustentaculum tali (sulcus tendinis musculi flexori
hallucis longi). Prin aceste ~anturi transformate in canale osteofibroase tendonul are o teaca
sinoviala proprie. in plan ta tendonul incruci~eazaa pe eel al m. lung flexor al degetelor fiind situat
profund de acesta, ~i trimite uneori prelungiri fibroase la falangele distale ale degetelor II-III. Aici
el se gase~te intre mu~chii lojei anterioare
Mu~chii piciorului
Mu~chii piciorului, dupa a~ezarea lor topografica, se impart in doua grupe - mm. regiunii
dorsale ~i mu~chii plantei
Mu~chii regiunii dorsale
M_uschiuLscurl exJ.ensfil.Jll_ltaluc_eluJ(m. extensor hallucis brevis) are originea pe fata

superioara ~i laterala a calcaneului ~i pe retinaculul extensorilor. Fibrele musculare au direqie
anterioara ~i mediala, acoperind primul interosos dorsal. La origine el este acoperit de m. extensor
lung al degetelor. Tendonul sau incruci~eaza distal a. dorsala a piciorului care initial se afla intre
el ~i m. extensor lung al halucelui. Inseqia sa este pe fata dorsala a falangei proximale a halucelui.
M. EXTENSOR SCURT
AL DEGETELOR
M. EXTENSOR SCURT
AL HALUCELU/
M. PERON/ER
---+-~
Al Ill-LEA
ANTERIOR
MU~CHII DORSAL! Al PICIORULUI

196 Ana tomja func{iona/a a membrelor
Vascularizape - a. dorsalii a pidorului (aa. tarsiene mediale)

Inervatie - n. peronier profund
Actiune - este extensor al falangei proximale a halucelui
MuschiuLscurt extensocaLdegetd_QL(m. extensor digHorum brevis) are originea pe fata

superioara ~i laterala a calcaneului inaintea ~antului m. scurt peronier, pe retinaculul extensorilor
~i pe lig. talocalcanean interosos. Mu~chiul acopera planul osteoarticular al piciorului ~i este
acoperit de mm. lung extensor al degetelor ~i peronier tertius. El are medial cei doi extensori ai
halucelui (lung ~i scurt). Insertia este prin trei tendoane pentru degetele II - IV pe tendonul
corespunzator al m. lung extensor al degetelor, participand la formarea aponevrozei dorsale a
piciorului.
Vascularizatie - a. dorsalii a piciorului (aa. tarsiene mediale ~i tarsiana laterala)
Inervatie - n. peronier profund
Aqiune - este extensor al degetelor II - IV ~i este sinergic cu mm. lung extensor al degetelor
~i lung extensor al halucelui.
Mu~chii plantei
Mu~chii plantei sunt dispu~i topografic ~i functional 1n trej Jaji: mediala, laterala ~i mijlocie
Mu~~hii_medi_a.JJ aL_plantej aqioneaza asupra halucelui ~i contribuie la formarea boltii

plan tare.
Mu~chiul aJxlllc_t__o__r___al__haluc~lui (m. abductor hal/ucis) este eel mai superficial mu~chi al
regiunii. Are originea pe tuberculul medial al calcaneuJui, pe retinaculul flexorilor, pe fata
profunda a aponevrozei plantare ~i pe septul intermuscular care ii separa de m. scurt flexor al
degetelor. Uneori pot exista unele fibre care se insera pe navicular ~i cuneiformul medial. Mu~chiul
se a~eaza intre aponevroza plantara ~i m. scurt flexor al halucelui, in lunguJ marginii mediale a
piciorului. Intre el ~j m. scurt flexor al degetelor trece m:Inunchiul vasculonervos plantar medjaJ.
Tendonul sau, cu directie anterioara, delimiteaza canalul calcanean. Insertia este pa fata mediala
a bazei falangei proximale a halucelui.
Vascularizatie - a. plantra:I medialii
Inervatie - n. plantar medjaJ
Actiune - este abductor al halucelui (il indeparteaza de axul piciorului) ~i contribuie la
mentinerea boltii piciorului.
' '
MuschiuL__kurt_fkx__o_L_aLb__aluc_e1uL_(m. flexor hallucis brevis) are originea pe partea

mcdiala a fetei infcrioarc a cuboidului, cuneiformului lateral ~i pe tendonul de inseqie al m. tibial
posterior. El este acoperit de m. abductor al haluceluj al carui tendon se une~te cu fascicolul medial
al m. scurt flexor al halucelui, avand in grosimea sesamoidul medial. Fascicolul lateral al m. scurt
flexor se une~te cu tendonul m. adductor al halucelui ~i contine sesamoidul lateral. De asemenea
acest fascicol este descris uneori ca primul m. inetrosos plantar. Printre cele doua fascicole trece
tendonul m. flexor lung al halucelui. Mu~chiul scurt flexor al halucelui acopera tendonul m.
peronier lung. Insertia celor doua fascicole - medial ~i lateral, se face pe falanga proximala a
halucelui
Vascularizatie - a. plantarii media/ii
Inervatie - n. plantar medial pentru fascicolul medial ~i n. plantar lateral pentru fascicolul
lateral.
Actiune - este flexor al halucelui ~i are rol 'in mentinerea boltii plantare
~hiuLa.dducto.r _aJ___ha.luce.lui _(m. :1dductor hallucis) are originea prin douii capete -
capul oblic(caput obliquurn) pe cuboid, pe bazele rnetatarsienelor II- IV, pe teaca m. lung peronier
~i pe marele ligament plantar; capul transvers (caput transversum) pe capsulele ultimelor trei-
patru articulatii metatarso-falangiene, pe ligg. metatarsofalangiene corespunzatoare ~i pe lig.
metatarsian transvers profund. Mu~chiul ocupa planul profund al regiunii plantare mijlocii, dar
tendonul sau se afla 'in loja mediala in raport cu halucele, de baza caruia se apropie cele doua
fascicole, realizand un unghi deschis in afara. Mu~chiul este -situat in afara m. scurt flexor al
halucelui ~i acopera mm. interoso~i, fiind Ia randul lui acoperit de ceilalti mu~chi ai regiunii
plantare mijlocii.
Insertia este pe fata lateraUi a falangei proxirnale a halucelui.
Vacularizatie ~ a. plantarii lateralii
Inervatie - n. plantar lateral (SI - S2)
Actiune - este flex or al falangei proximale ~i adductor al halucelui. Prin fascicolul transvers
e are rol in mentinerea boltii transversale a piciorului, apropiind degetele de axul piciorului.
Mu~chiul__abductor_aLd~JullJ.Lroie_ __ (m. abductor digiti minim1) este eel mai superficial

mu~chi din loja laterala a plantei. Are originea pe tuberculul lateral al calcaneului, pe fata
inferioara a acestuia, medial de aceasta tuberozitate, pe aponevroza plantara ~i pe septul inter-
rnuscular care il separa de rn. scurt flexor plantar. Mu~chiul este situat in lungul rnarginii laterale
a piciorului, acoperind m. accesor al lungului flexor (m. flexor accesor), m. scurt flexor al
degetului mic, teaca plantara a rn. lung aperonier ~i lig. calcaneocuboidian. intre marginea lui
mediala ~i m. scurt flexor al degetelor se afla rnanuncbiul vasculonervos plantar lateral. Tendonul
sau trece pe fata inferioara a bazei rnetatarsianului V ~i se insera pe fata laterala a bazei falangei
proximale a degetul ui mic.
Vascularizatie - a. plantarii Jateralii
Inervatie - n. plantar lateral (S 1 - S2)
Actiune - este flexor al falangei proximale ~i abductor al degetului mic.
M~chiu.Lscurt fle.x_or___aJd.egetului mJc _(m. flex or djgHi minin11) are originea pe teaca
plantara a rn. lung peronier ~i pe fata plantara a bazei metatarsianului V. Mu~chiul este situat sub
m. abductor al degetului mic ~i acopera rnetatarsianul V ~i spatiul IV interosos. Fibrele rnus~ulare
au directie anterioara, iar tendonul sau se insera pe fata laterala a bazei falangei proxirnale a
degetului mic.
Vascularizatie - a. plantarii Jaterala
Inervatie - n. plantar lateral (S 1 - S2)
Actiune - este flexor al degetului rnic.
Mu~chii lojei__mijlacii
Mus-chiuJ_rntllexor _aLde_getdor_(m. flexor digitorum brevis) este superficial, intins intre

calcaneu ~i ultimele 4 degete. Are originea pe tuberculul medial al calcaneului, pe aponevroza
plantara ~i pe septurile intermusculare plantare. El acopera mm. lung flexor al degetelo~, flexor
accesor, lombricalii ~i manunchiurile vasculonervoase plantare. Fibrele musculare au direqie
anterioara intre m. abductor al halucelui, situat medjaJ ~i abductor al degetului mic, lateral ~i se
198 Anatomia functionalii. a membrelor
'
A DEOETELOR
MM. LUMBRICALJ
Al HALUCELUJ
PLANTAR! M. FLEXOR LUNG AL
HALUCELUJ (TENDON)
M.
-.. M. FLEXOR SCURT
Al DEGETELOR
MU~CHII PLANTEI
imparte in patru fascicole care se continua cu cate un tendon pentru ultimele patru degete. in
dreptul falangei proximale fiecare tendon de inserpe este perforat de tendonul corespunzator al
rn. lung tlexor al degetelor. Insertia se face la baza falangei a II-a a ultimelor 4 degete. La nivelul
degetelor fiecare tendon al m. se gase~te impreuna cu tendonul corespunzator al m. lung flexor
al degetelor in teci fibroase.
Vascularizape - a. plantarii media/a
Inervatie - n. plantar medial
Actiune -este flex oral falangei a II-ape falanga I a degetelor II-V ~i a falangei I pe metatarsiene
MUchiul flex.QL.aJ;..c_esQL(m. flexor accesorium) numit ~i m. piitrat al plantei (m. quadratus

plantae) sau m. accesor al lungului flex01~ are forma patrulatera ~i ocupa planul al II-lea al regiunii
plantare mijlocii. Are originea prin doua fascicole -- medial ~i lateral. Fascicolul medial are
originea pe fata mediala a calcaneului, Hinga tuberozitatea mediala; fascicolul lateral, pe fata
inferioara a calcaneului, Hinga tuberozitatea laterala. Intre cele doua fascicole de originea se afla
lig. plantar lung. Else gase~te sub m. scurt flexor plantar (lntre ei trece manunchiul vasculonervos
plantar lateral) ~i acopera calcaneul ~i lig. cuboidian (plantar). Inseqia este margiena laterala
a tendoanelorm. lungflexoral degetelor. El trimite prelungiri fibroasepentru tendoaneledegetelor
II-IV.
FLEXOR SCURT AL DEGETELOR
MM. LUMBRICALI
AL HALUCELUI
.J/i .M. ABDUCTOR
Al HALUCELUI
M. FLEXOR LUNG AL
HALUCELU/ (TENDON)
M. FLEXOR LUNG AL
DEGETELOR (TENDON}
MUSCHII PROFUNZI AI PLANTEI

Inervape - n. plantar medial pentru fascicolul medial ~i n. plantar alteral pentru fascicolul
lateral.
Actiune- este ajutator al m. lung flexor al degetelor, prin oblicitatea fibrelor sale el corecteaza
oblicitatea m. lung flexor al degetelor ~i contribuie la efectuarea mi~carilor degetelor in plan
anteroposterior.
M~hii }Qmbric_alt(mm. lumb1icales) sunt in numar de 4, dispu~i intre tendoanele m. lung

flexor al degetelor, primul fiind numerotat eel medial. Originea lor este prin cele doua capete
pe tendoanele vecine ale m. lung flexor al degetelor, in afara de lombricalul medial (lombrical
I), care are originea numai pe marginea mediala a tendonului destinat degetului II. Mu~chii
lombricali sunt acoperiti de m. scurt flexor al degetelor. intre ei trece manunchiuil vasculonervos
plantar lateral. Ei acopera mm. adductor al halucelui ~i interoso~i plantari. Inseqia se face printr-
un tendon pe fetele mediale ale ultimelor patru articulatii metatarsofalangiene, pe prelungirile
tendinoaseale m. lungextensor al degetelor, pe feteledorsalealefalangelorproximale, participand
printr-o prelungire dorsala la formarea aponevrozei dorsale a degetelor.
Inervatie - mm. lombricali laterali sunt inervati den. plantar lateral, cei mediaJi den. plantar
medial.
Actiune - ei fac flexia falangelor proximate pe metatarsiene ~i le extind pe celalalte doua prin
insertiile lor pe tendoanele lungului extensor al degetelor.
200 Anatomia funcfionala a membre/or
TEACA SJNOVIALA A
AL DEGETELOR TENDONULU/ M. TIBJAL

ANTERIOR
TEACA SINOVIALA A
M. EXTENSOR LUNG
TENDOANELOR MM. PERONIERJ
AL HALUCELU/
LUNG ~I SCURT
AL EXTENSOR/LOR
TEA CA SfNO VJALA A

TEACA S!NOVIALA A
TENDONULUJ M. EXTENSOR
TENDONULU/ M. EXTENSOR
LUNG Al HALUCELU/
LUNG Al DEGETELOR
TENDOANELE MM. EXTENSOR! AI PICIORULUI $1 TECILE LOR SINOVIALE
Mu~~hilinte_ros_Q~_ai _pJciQruluL(m. interossei pedis) sunt imparti!i in doua grupe - planta1i

~i dorsali
Mu~cMi interoso~i plantarisunt in numar de trei, cei dorsaliin numar de patru, fiind numerotati
dinspre medial spre lateral. Topografic ei ocupa cele patru spatii interosoase, fiecare spatiu avand
cate un mu~chi interosos plantar ~i unul dorsal, exceptand primul spa{iu interosos care are numai
un mu~chi interosos dorsal. Prelungirile dorsale ale tendoanelor care participa la formarea
aponevrozei dorsale a degetelor sunt inconstante seu alteori slab reprezentate.
Mu~~hiitnt~_rns.Q~ip~nt;:i_r_L(mm. interossei phmtares) sunt in numar de trei pentru ultimele

trei spatii interosoase, ocupand jumatate din spatiul interosos corespunzator. Ei se insera supe-
rior nurnai pe un metatarsian, iar inferior pe fata mediala a falangei proximale. Ei au originea
pe bazele ~i fetele mediale ale corpurilor metatarsienelor III - V. fetele lor plantare corespund
tendoanelor mm. flexor lung al degetelor, adductor al halucelui, arcadei arteriale plantare ~i r.
profunde a n. plantar lateral. Insertia lor se face pe fetele mediale ale bazelor falangelor
proxirnale ale degetelor III- V (fata care prive~te axul piciorului) ~i pe tendoanele m. lung extensor
al degetelor.
Vascularizatie - a. plantara JateraJa
Inervatie - n. plantar lateral
Actiune-sunt flexoriai falangelor proximale a degetelor III- V ~i extensoriai celorlalte doua;
de asernenea sunt adductori ai degetelor.
Mu~~hiiln1e.rns.o~LdursalL(mm. interossei dorsa!es) sunt in numpar de patru, situati in cele

patru spapi interosoase pe care le ocupa in 1ntregime. Originea este pe fetele care se privesc ale
ambelor metatarsiene invecinate. In unghiul dinte capetele de origine ale ultimelor trei mm.
interoso~i dorsali tree ramuri perforante care se anastomozeaza cu a. dorsala a piciorului; printre
capetele primului m. interosos dorsal intra 1n planta poytiunea terminala a a. dorsale a piciorului.
Insertia se face pe marginea opusa axului piciorului a bazelor falangelor proximale ~i pe
tendoanele m. lung extensor al degetelor. Astfel, primul m. interosos dorsal se insera pe fata
mediala a degetului II, iar ceilalti pe fetele Jaterale ale degetelor II - IV.
Vascularizatie - a. plantara laterala ~i IT. din a. dorsala a piciorului
Inervatie - n. plantar lateral
Aqiune - ei sunt flexori ai falangelor proximale ~i extensori ai celorlalte doua falange; de
asemenea sunt abduct01i ai degetelor (fata de axul piciorului care trece prin degetul II).
' ::-
Vascularizatia membrului inferior

'
Arter a f emurala
(a. femuralis)
Formeaza axul vascular al coapsei, de la nivelul ligamentului inghinal, unde continua artera
iliaca extema, pana la hiatul tendinos al mu~chiului adductor mare, unde se continua cu artera
poplitee.
Se proiecteaza la suprafata de-a lungul unei linii intinsa de la jumatatea ligamentului inghinal,
pana la marginea posterioara a condilului femural medial (linia de ligatura a arterei).
In I /3 superioara a coapsei strabate trigonuJ femural, in I /3 medie se afla situata in canalul
adductorilor, iar in 1/3 inferioara trece in fosa poplitee, devenind artera poplitee.
Artera femurala patrunde in trigonul femural trecand prin lacuna vasculara, delimitata anterior
de ligamentul inghinal, lateral de arcul iliopectineu, medial de ligamentul lacunar, iar posterior
de ligamentul pectineu.
Artera ocupa in lacuna pozitia cea mai laterala, fiind despartita de lacuna musculara ce contine
mu~chiul psoas-iliac ~i nervul femural, prin arcul iliopectineu.
Medial de ease afla vena femurala, iar !ntre vena ~i ligamentul lacunar (Gimbernat) este situat
un spatiu ce contine ganglionii limfatici inghinali profunzi.
Anterior de artera femurala, prin lacuna vasculara trece ram ura femurala a nervului geni tofemural.
Trigonul femural este situat imediat sub ligamentul inghinal, fiind delimitat de acesta superior,
de marginea mediala a mu~chiului croitor, lateral ~i de mu~chiul adductor lung, medial.
Partea profunda a trigonului are forma de jgheab, cu peretele postero-Iateral format de mu~chiul
psoas-iliac ~i eel postero-medial de mu~chii pectineu ~i adductor lung.
Artera femurala coboara in unghiul dintre cei doi pereti, avand lateral de ea nervul femural ~i
medial vena femurala.
Anterior, artera este incruci~ata de vena circumflexa iliadi superficiala ~i de ramura femurala
a nervului genitofemural; ea este a~ezata relativ superficial, fiind despartita de piele numai prin
fascia lata, pe care sunt a~ezati ganglionii inghinali superficiali.
Posterior, artera trece peste tendonul mu~chiului psoas-iliac, care o desparte de capsula
articulatiei ~oldului ~i capul femural, pe care poate fi comprimata pentru a se putea palpa pulsul.
In trigonul femural, artera, 1mpreuna cu vena femurala sunt invelite !ntr-o formatiune fibroasa,
Vascularizatia membrului foferior 203
'
A. CJRCUMFLEXA--,..
FEMURALA LA TERALA
A. C/RCUMFLEXA
. : FEMURA LA MED/ALA
--_....-A. DESCENDENTA A
GENUNCHJULUJ
SUPEROMEDIALA A
A. SUPEROLA TERA LA GENUNCHlULUJ
A GENUNCHJULUJ
A. INFER OLA TERALA ---Ah~":T"\
!NFEROMED/ALA A
A GENUNCHfULU!
GENUNCHIULU!
A. RECURENTA--_,...-.;:
TIBIALA ANTER/OARA
A. T/BJALA----v.;....a.
ANTER!OARA
MA LEOLA RA
A. MALEOLARA- ANTEROMED!ALA
ANTEROLA TERALA
TARS/ANA MED/ALA
A. TARSIANA---.J A. DORSALA A
.:%.DIM-
LATERALA P/ C! OR UL UJ
11.U~-AA. META TARS/ENE
DORSALE
SCHEMA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR

- VEDERE ANTERIOARA-
numita teaca femurala. Aceasta reprezinta prelungirea dincolo de ligamentul inghinal a fasciei
transversale, anterior de vasele femurale ~i a fasciei iliace, posterior de ele.
In treimea mijlocie a coapsei, mu~chiul croitor 'incruci~eaza superficial artera femurala,
marcand astfel varful trigonului femuraJ ~i inceputul canalului adductorilor. Acesta este un
interspatiu muscular de forma triunghiulara, care se termina la nivelul hiatului mu~chiului
adductor mare, dincolo de care artera femurala trece in spatiul popliteu.
Peretele antero-latera] al canalului este reprezentat de mu~chiul vast medial, eel posterior este
format de mu~chii adductor lung In partea proximala ~i adductor mare 'in partea distala, iar anterior
se afla un sistem de fibre arcuate 'intinse ca o punte 1ntre cei doi pereti, cunoscut sub numele de
membrana vasto-adductorie. Pe ea sta a~ezat mu~chiul croitor.
In interiorul canalului, artera femurala constituie formatiunea centrala, iarelementele 1nsotitoare
o inconjoara In spirala.
La intrarea 'in canal, nervul safen se angajeaza lateral de artera, pentru ca in partea mijlocie
sa treaca anterior, in timp ce in partea inferioara se afla medial de ea.
Vena femurala, situata initial medial de artera, o 1ncruci~eaza posterior, ajungand lateral de
ea.
Nervul pentru mu~chiul vast medial este situat lateral de arter<1.
204 Anatomia lunctionalii a membrelor
'
Artera femurala patrunde !mpreuna cu vena in fosa poplitee prin hiatul tendinos al mu~chiului
adductor mare, delimitat medial de inseqia tendonului mu~chiului adductor mare pe tuberculul
condilian cu acela~i nume (tuberculul m. adductor mare), inferior ~i lateral de ramura de bifurcatie
mediala a liniei aspre, anteriordemu~chiul vast medial, iarposteriordemu~chiul semimembranos.
Artera femurala furnizeaza urmatoarele ramuri:
1. Artera epigastrica superficiala (a. epigastrica superflcialis) este o ramura anterioara,
subcutanata, cu directie recurenta, care perforeaza teaca vaselor femurale ~i apoi fascia cribroasa,
trece in continuare peste ligamentul inghinal in tesutul subcutanat din vecinatatea aponevrozei
mu~chiului oblic extern, vascularizand pielea regiunii inghinale, aponevroza mu~chiului oblic
extern, ganglionii limfatici inghinali superficiali.
Se anastomozeaza cu artera epigastrica inferioara, artera circumflexa superficiala, dar ~i cu
artera epigastrica superficiala de partea opusa.
2. Artera circumtlexa iliadi superficiala (a. drcumflexa iHum superflcialis), mai subtire
decat precedenta, se poate desprinde dintr-un trunchi comun sau separat, inferior de ea.
Perforeaza teaca vaselor femurale ~i fascia cribroasa. Trece peste ligamentul inghinal ~i apoi
urea subcutanat, paralel cu ligamentul inghinal, pana la spina iliaca antero-superioara.
lriga tegumentul partii laterale a regiunii inghinale, ganglionii limfatici superficiali,
anastomozandu-se cu artera circumflex a iliadi profunda, artera fesiera superioara, artera circumflexa
femurala laterala ~i cu artera epigastrica superficiala.
3. Arterele ru~inoase externe (aa. pudendee externae) reprezinta ramurile mediale ale
arterei femurale.
De obicei In numar de doua, sunt situate superior ~i respectiv inferior fa ta de crosa venei safene
mari, de unde numele de artera ru~inoasa extema superioara ~i respectiv inferioara.
Perforeaza teaca femuraJa ~i fascia cribroasa, lndreptandu-se spre peretele abdominal inferior,
cat ~i spre perineul anterior.
Din arterele ru~inoase externe se desprind: ramwi inghinale(rami inguinales), pentru regiunea
cu acela~i nume ~i ramuri scrotale anterioare (rami scrotales anteriores) sau ramuri Jabiale
anterioare (rami labiales ante1iores), pentru scrot i respectiv labiile mari ~i mici.
La acest nivel se realizeaza anastomoze importante cu ramuri scrotale posterioare ~i labiale
posterioare, din artera ru~inoasa interna.
4. Artera femuralii profunda (a. profunda femoris) constituie principala ramura pentru
musculatura din partea posterioara a coapsei, in special pentru mu~chii extensori, care nu poseda
In loja posterioara o artera proprie.
Desprinsa de pe fata postero-Iaterala a arterei femurale, distal de ligamentul inghinal (la 2,5
- 5 cm), artera femurala profunda se angajeaza in interstitiul dintre mu~chii pectineu ~i adductor
lung, apoi coboara pe mu~chii adductor scurt, iar sub el, adductor mare, situati posterior de ea.
in partea inferioara a coapsei, sub denumirea de a patra artera perforanta, strabate insertia
mu~chiului adductor mare ~i se termina anastomozandu-se cu ramurile musculare ale arterei
poplitee.
Pe parcurs, din artera femurala profunda se desprind urmatoarele ramuri:
A. Artera circumflexii femuralii media/ii (a. circumflexa femoJis medialis) inconjoara
colul femural dinspre anterior spre posterior, trecand medial de el.
Originea ei se afla in vecinatatea originii arterei femurale profunde.
Dupa ce strabate unghiul format de mu~chii psoas mare ~i pectineu, se angajeaza lntre mu~chii
obturator extern ~i adductor scurt, ajungand posterior, intre mu~chiul patrat femural ~i adductor
mare. Aici se divide in patru ramuri:
- ramura profunda (ramus profundus)trece pe sub trohanterul mic spre interstitiile mu~chilor
patrat femural, adductor mare i ischiogambieri, pe care ii iriga, realizand anastomoze cu arterele
Vasculahzatia mcmbrului inferior 205
'
A. FEMURAL4
R. ACETABULARA
R. ASCENDENTA
A. C!RCUMFLEXA
~-u..JM-;/- FEMURALA MED/ALA
A. CJRCUMFLEXA _ ___,___
R. TRANSVERSA
FEMURALA LA TERALA
PROFUNDA
R. DESCENDENT AA. PERFORANTE
DESCENDENTA
GENUNCHIULlfl
R. ART/CULARA
A. SUPEROLATERALA
A. SUPEROMEDIALA
A OENUNCH/ULUI
A OENUNCHIULUI
A OENUNCHIULUI \p.~"iiii/_:::;t:===- RETEAUA PATELARA
A. INFEROLATERALA """""'-==--RR. ART/CULARE
A. JNFEROMEDIALA
~l'H--
A OENUNCHIULUI
A. RECURENTA
TIBIALA ANTERIOARA
RAMURILE ARTEREI FEMURALE

-SCHEMATIC-
206 Anatomia func{ionalil a membrelor
fesiere; furnizeaza ~i ramuri pentru articulapa Oldului;

- ramura ascendenta (ramus ascendens) merge medial, lntre mu~chii adductor scurt, mare ~i
mu~chiul obturator extern, anastomozandu-se cu ramurile musculare ale arterei obturatorii~
- ramura transversa (ramus transversus) se indreapta printre mu~chiul patrat femural ~i
adductor mare spre mu~chii ischiogambierL, participand la formarea anastomozei cruciate;
- ramura acetabulara (ramus acetabu/aris) se angajeaza in incizura acetabulara, alaturi de
ramura acetabulara a arterei obturatorii ~i patrunde in ligamentul capului femural, realizand
vascularizarea sectorului perifoveal al capului femural.
B. Artera cfrcumflexa femuraJa lateralii (a. circumflexa femoris Jateralis), ocole~te
extremitatea proximala a femurului, trecand lateral, intre acesta i mu~chii croitor ~i dreptul
femural, situati anterior de artera.
'
Se divide in trei ramuri, in spatiul dintre mu~chiul vast lateral ~i diafiza femurala.
- ramura ascendentii (ramus ascendens) urea de-a lungul liniei intertrohanteriene spre fata
laterala a ~oldului, sub mu~chiul tensor al fasciei lata; formeaza cu ramuri din artera circumflexa
femurala mediala un cerc anastomotic la baza colului, din care se desprind artere pentru nutritia
capului femural;
- ramura descendenta (ram us descendens) coboara sub mu~chiul drept femural, 1ntre mu~chii
vast lateral ~i interrnediar; uneori ajunge pana la nivelul genunchiului, unde se termina
anastomozandu-se cu artera supero-laterala a genunchiului, ramura din artera poplitee.
Se anastomozeaza de asemenea ~i cu ramura ascendenta a primei artere perforante.
- ramura transversii (ram us trans versus) strabate mu~chiul vast lateral ~i circumscrie femurul
la baza trohanterului mare; posterior de acesta se anastomozeaza cu ramuri din artera circumflexa
femurala mediala, fesiera inferioara ~i prima artera perforanta, determinand formarea anastomozei
cruciate.
C Arterele perforante (aa. perforantes) sunt denumite astfel dupa traiectul lor particular,
care strabate arcadele tendinoase de insertie ale mu~chiului adductor mare pe linia aspra, 1nainte
de a patrunde in loja posterioara a coapsei.
Fiecare artera se divide intr-o ramura ascendenta ~i una descendenta, care se anastomozeaza
cu ramurile vecine, realizand un dublu lant anastomotic, la nivelul liniei aspre ~i in masa mu~chilor
adductori.
Prima artera perforanta apare la nivelul marginii superioare a mu~chiului adductor scurt,
perforeaza insertia mu~chiului adductor mare ~i se termina in vecinatatea insertiei fesierului mare.
Ramura ascendenta a primei artere perforante se anastomozeaza cu ramura descendenta din
artera circumflexa mediala ~i cu artera fesiera inferioara.
A doua artera perforanta se desprinde anterior de mu~chiul adductor mic, perforeaza inseqia
adductorului mare ~i vascu1arizeaza mu~chii ischiogambieri, realizand anastomoze prin ramura
ascendenta ~i descendenta cu prima ~i a treia artera perforanta. Din ea se desprinde mai frecvent
artera nutritiva a femurului.
A treia artera perforanta ia na~tere la marginea inferioara a mu~chiului adductor scurt ~i dupa
ce perforeaza insert}a muchiului adductor mare se anastomozeaza cu partea terminala a arterei
femurale profunde ~i cu ramurile superioare ale arterei poplitee.
5. Artera descendenta a genunchiului (a. genus descendens)se desprinde din artera femuraHi
In partea terminala a canalului adductorilor, chiar 1nainte de hiatul tendinos al mu~chiului
adductor mare.
Coboara prin muchiul vast medial ~i trece inaintea tendonului mu~chiului adductor mare,
terminandu-se in reteaua articulara a genunchiului.
Prezinta ca ramuri mai importante:
- ramura safena (ramus saphenus), care se angajeaza impreuna cu nervul safen prin membrana
Vascularizafia membrului inferior 207
vasto-adductorie ~i, du pace o perforeaza, trece 1ntre mu~chii croitor ~i drept medial, anastomozandu-
se cu artera infero-mediala a genunchiului;
- ramud articulare (rami articulares) provin din ramurile musculare pentru mu~chiul vast
medial, participand la formarea retelei articulare a genunchiului.
Arter a popli tee

(a. poplitea)
Artera poplitee continua posterior de articulatia genunchiului axul vascular al membru1 ui
inferior, strabatand fosa poplitee In diagonala verticala.
Linia de proieqie este reprezentata de o verticala care une~te cele doua varfuri ale fosei
poplitee.
Datorita acestei dispozitii topografice, artera este supusa in timpul mi~carilor membrului
inferior la deformapi mecanice importante.
in flexia gambei este sinuoasa, iar in ex tensie rectilinie.
Ea continua artera femurala, intinzandu-se de la nivelul hiatului tendinos al mu~chiului
adductor mare, pana la arcada mu~chiului solear, unde se bifurca in arterele tibiale anterioara ~i
posterioara.
In fosa poplitee, artera este situata mai aproape de peretele anterior al acesteia. In treimea
superioara a fosei poplitee, artera poplitee se aplica pe planul popliteu, situat intre cele doua linii
de bifurcatie inferioara ale liniei aspre.
De~i este separata de planul osos prin intermediul unui strat de tesut conjunctiv, artera poate
fi dilacerata i'ntr-o fractura supracondiliana, In care fragmentul inferior este basculat posterior.
In treimea medie, artera este a~ezata pe fafa posterioara a capsulei articulatiei genunchiului,
corespunzatoare fosei intercondiliene, intarita de fibrele ligamentului popliteu oblic ~i mai
profund de ligamentul popliteu arcuat.
In treimea inferioara, artera se aplica pe fascia mu~chiului popliteu, care o separa de fata
posterioara a condililor tibiali.
Posterior, artera este acoperita chiar la ie~irea din hiatul tendinos de mu~chii semimembranos
~i semitendinos, iar in partea terminala, de mu~chiul gastrocnemian medial.
Putin mai jos vine in raport medial cu tendoanele mu~chilor adductor mare, semimembranos
~i gastrocnemian (capul medial), iar lateral cu tendoanele mu~chilor biceps, gastrocnemian (capul
lateral) ~i plantar.
Spre suprafata, artera este acoperita de corpul adipos al spatiul~i popHteu, fascia poplitee ~i
tegument.
Artera popIi tee formeaza elementul axial al fosei popIi tee ~i in acela~i ti mp constituie elementul
eel mai profund ~i mai medial al manunchiului vasculo-nervos.
Dispuse in trepte, mai posterior ~i lateral se afla vena popli tee, iar nervul tibial este eel mai
posterior ~i lateral.
Impreuna cu ganglionii limfatici poplitei, toate formatiunile sunt lnglobate in corpul adipos
al spafiului popliteu.
Raporturile stranse dintre artera ~i vena poplitee explica frecventa anevrismelor arterio-
venoase poplitee.
Nervul peronier comun se gase~te la distanta de elementele manunchiului vasculo-nervos
popliteu, fiind situat lateral, pe marginea mediala a tendonului mu~chiului biceps femural.
Artera poplitee vascularizeaza prin ramurile ei un teritoriu cutanat, muscular ~i articular.
I. Artera supero-laterala a genunchiului (a. genus superior Jateralis) ia na~tere din partea
superioara a arterei, avand un traiect ascendent oblic spre lateral, catre condilul femura1 lateral,
208 Anatomia funcponalii a membrelor
MM. FES/ERI
A. FEMURALA
M. TRICEPS COXAL --+--++--:.~--i
M. OBTURATOR EXTERN --t.--l~~~fti~.-..._,_-A. OBTURATOR!E
M. PECT!NEU ~t----A. C!RCUMFLEXA POSTER/DARA
M. ADDUCTOR SCURT
M. ADDUCTOR LUNG _..,._.____..._.1111

A. FEMURALA PROFUNDA---.........v
AA. PER FOR ANTE
I
I
I
I
A. DESCENDENS GENU
M. ADDUCTOR MARE-t---1 ,.,__ _ _ A. POfL!TEE
I
j
I
ARTERELE PERFORANTE
Vascularizapa membrului inferior 209
pe care 11 inconjoara spre anterior,

A.
trecand lntre acesta ~i tendonul
rnu~chiului biceps femural.
Se divide lntr-o ramura su-
A. POPL/Tt,"
perficiala pentru mu~chii gastroc-
R. A . .SUPEROLA TERA LA nemian lateral, biceps femural,
A. SUPEROMEDML,._~+--A A GENUNCH/ULU/ vast lateral ~i plantar ~i o ramura
A GENUNCH/ULUJ profunda, care se anastomozeaza
cu artera supero-mediala, par-
SURA LA
ti cipand la formarea retelei
articulare a genunchiului.
A. JNFEROMED/ALA
A. INFEROLA TERA LA 2. Artera supero-mediala a
A GENUNCH/l!LU/
A GENUNCH/ULUI genunchiului (a. genus superior
A. RECURENTA -L-_A. RECURENTA TJBJALA medialis)pleaca de pe fa ta mediaUL
TIBIALA ANTER JOA RA a arterei ~i In traiectul sau obl ic
POSTER/OAR A A. TJB/ALA ANTERJOARA
ascendent inconjoara condilul
femural medial, trecand intre
acesta~i mu~chii semimembranos
~i semi ten di nos.
A. POPLITEE
Ajunsa anterior, artera vascu-
larizeaza mu~chii cu care vine in raport, realizand anastomoze cu artera supero-laterala ~i
descendenta a genunchiului, fata de care diametrul ei variaza invers proportional.
3. Artera medie a genunchiului (a. genus media) are originea pe fata anterioara a arterei,
perforeaza ligamentul popliteuoblic~i patrundelnarticulatie, vascularizand ligamenteleincruci~ate,
membrana sinoviala, cat ~i tesutul adipos din fosa poplitee ~i ganglionii poplitei.
4. Arterele surale (a. surales)au originea pe fafa posterioara a arterei ~i sunt in numar de doua.
Sunt cele mai voluminoase ramuri musculare, vascularizand mu~chiul gastrocnemian, cat ~i
mu~chii solear ~i plantar.
5. Artera infero-laterala a genunchiului (a. genus inferior lateralis) are originea in jumatatea
inferioara a arterei poplitee, inapoia condililor tibiali.
Este acoperita de mu~chiul gastrocnemian (capu11ateral) ~i mu~chiul plantar, fiind aplicata
peste ligamentul popliteu ~i mu~chiul popliteu.
Se 1ndreapta spre lateral, trecand intre condilul tibial lateral pe de o parte ~i capul fibulei cu
ligamentul colateral ~i tendonul mu~chiului biceps femural pe de alta parte.
Participa la formarea retelei articulare a genunchiului.
6. Artera infero-mediala a genunchiului (a. genus inferior medialis) ia na~tere la acela~i
nivel cu artera precedenta, fiind acoperita de capul medial al mu~chiului gastrocnemian.
Trece intre condilul tibial medial ~i ligamentul colateral medial pe fafa antero-mediala a
genunchiului, unde vascularizeaza mu~chii care alcatuiesc tendoanele labei de gasca.
Se anastomozeaza cu arterele recurente tibiale ~i cu ramura safena a arterei descendente a
genunchiului.
In jurul articulapei genunchiului, multiple artere provenind din artera femurala, poplitee ~i
tibiala formeaza refeaua artkularii a genunchiului (rete articulare genus), cu rol nutritiv
pentru elementele ce formeaza articulatia: epifize, capsula ~i membrana sinoviala.
Cele mai importante artere sunt cele de provenienta poplitee destinate articulatiei, la care se
adauga artera descendenta a genunchiului, circumflexa femurala laterala, arterele recurente ale
genunchiului, circumflexa femurala laterala (ramura descendenta) ~i arterele recurente tibiale.
Partea anterioara a acestei retele, situata superficial in jurul patelei, intre fascie ~i tegument,
210 Anatomia lunctiona/;i a membrelor
'
se nume~te refeaua patelara (rete patellae).
Diametrul ramurilor care alcatuiesc re!eaua patelara este mic ~i In plus, faptul case gasesc in
planuri1e fibroase inextensibile, nu permite dilatarea lor compensatoare, ceea ce face ca ligatura
arterei poplitee sa fie riscanta.
Artera tibiala anterioara

(a. tibialis anterior)
Reprezinta ramura terminala anterioara a arterei poplitee.
Ea lncepe de la nivelul arcadei mu~chiului solear, strabate loja anterioara a gambei ~i se termina
sub retinaculul extensorilor, unde este continuata de artera dorsala a piciorului.
Artera tibiala anterioara se proiecteaza pe o linie ce une~te depresiunea dintre capul fibulei
~i epifiza proximala a tibiei cu un punct situat la jumatatea liniei bimaleolare.
In treimca superioara, artera este situata initial In loja posterioara a gambei. Ea trece printre
cele doua capete de origine ale mu~chiului tibial posterior ~i apoi prin partea superioara a
membranei interosoase, pentru a ajunge in loja anterioara a gambei.
Aici ea se a~eaza pe fata anterioara a membranei interosoase, de care se fixeaza prin tracturi
fibroase, coborand paralel ~i lateral de mu~chiul tibial anterior, care devine formatiunea ei
satelita.
Distal se apropie de tibie, a~ezandu-se pe fa\a sa laterala, ceea ce explica lezarea arterei in
fracturi distale ale tibiei.
in treimea superioara a gambei, artera strabate interstipul muscular delimitat de mu~chiul
tibial anterior, situat medial i extensor lung al degetelor, situat lateral, iar in treimea medie,
interstitiul dintre mu~chiul tibial anterior, a~ezat medial i mu~chiul extensor lung al halucelui,
a~eza t lateral.
In treimea inferioara a gambei, ajunsa superficial, artera este lncruci~ata anterior de tendonul
mu~chiului extensor lung al halucelui, astfel ca ease proiecteaza pe fap anterioara a articulatiei
talo-crurale lntre tendoanele mu~chiului extensor lung al degetelor (lateral) ~i extensor lung al
halucelui (medial), la jumatatea distantei dintre cele doua maleole.
Artera tibiala anterioara formeaza pachetul vasculo-nervos anterior al gambei, impreuna cu
doua vene satelite ~i nervul peronier profund, care Ii se alatura in treimea superioara, venind
dinspre fibula. El incruci~eaza anterior elementele pachetului i in treimea inferioara ajunge
medial de artera.
A. TJBJALA ANTERIOARA
A. MALEOLARA
A. MALEOLARA
ANTEROMEDJALA
RETEA UA MA LEOLA RA
RETEA UA MALEOLARA"--+""'1 MED/ALA
LATERALA
A. TIBIALA ANTERIOARA
Vascularizapa membrului inferior 211
Artera tib1ala anterioara da urmatoarele ramuri:

1. Artera recurenta tibiala posterioara (a. recurrens tifoalis posterior) este singura ramura
situata in loja posterioara a gambei.
Lipse~te frecvent, iar atunci cand exista, urea anterior de mu~chiul popliteu, vascularizeaza
articulatia tibio-fibulara ~i se termina prin anastomoza cu arterele inferioare ale genunchiului,
participand la formarea retelei articulare a genunchiului.
2.Artera recurenta tibiala anterioara (a. recurrens tibialis anterior) este o ramura
voluminoasa, care ia na~tere imediat dupa trecerea arterei tibiale anterioare prin membrana
interosoasa. Urea in interiorul mu~chiului tibial anterior, pana la originea lui pe condilul tibial
lateral.
Se termina in reteaua articulara a genunchiului, vascularizand fa ta antero-laterala a articulatiei,
cat ~i mu~chii tibial anterior ~i extensor lung al degetelor, In partea proximala a acestora.
0 ramura din artera recurenta tibiala anterioara strabate septul muscular anterior al gambei
~i iriga mu~chii peronieri lung ~i scurt.
3. Artera maleolara antero-laterala (a. malleolaris anterior Jateralis) are originea deasupra
articulatiei tibio-talare, peste care trece; in continuare, trece ~i peste sindesmoza tibio-fibulara,
pe sub tendoanele m~chilor extensor lung al degetelor ~i al treilea peronier.
Vascularizeaza articulapa gleznei, anastomozandu-se cu ramura perforanta ~i calcaneana din
artera fibulara, cat ~i cu ramurile ascendente din artera laterala a tarsului.
4. Artera maleolara antero-mediala (a. malleolaris antelior medialis) ia na~tere Ia cativa
centimetri deasupra articulatiei tibio-talare, indreptandu-se apoi pe sub tendoanele mu~chilor
extensor lung al halucelui ~i tibial posterior spre maleola mediala, unde se anastomozeaza cu
ramuri maleolare mediale ~i calcaneene din artera tibiala posterioara ~i cu arterele mediale ale
tarsului din artera dorsala a piciorului.
In jurul maleolei mediale se formeaza refeaua maleolara mediala (rete ma!Jeolare mediale),
rezultand din anastomoza arterei maleolare antero-mediale cu ramuri mediale tarsiene din artera
dorsala a piciorului ~i ramuri maleolare ~i calcaneene din artera tibiala posterioara ~i plantara
mediala.
De asemenea, i'n jurul maleolei fibulare ia na~tere refeaua maleolarii fibularii (rete malleolare
Jaterale)prin anastomoza arterei maleolare antero-laterale cu ramuri laterale tarsiene din artera
dorsala a piciorului, ramura perforanta din artera fibulara ~i ramuri din artera plantara laterala.
Cele doua retele perimaleolare sunt unite prin ramuri orizontale anterioare ~i posterioare,
formand o bogata retea vasculara cu rol nutritiv pentru componentele articulare ~i formatiunile
paraarti cu la re.
Artera dorsala a piciorului

(a. dorsalis pedis)
Reprezinta prelungirea arterei tibiale anterioare pe fata dorsala a piciorului, de la nivelul
retinaculului extensorilor, pana la extremitatea proximala a primului spapu interosos, prin care
patrunde vertical in planta, terminandu-se 1n arcul vascular plantar.
Linia de proiectie a arterei une~te un punct situat la jumatatea liniei bimaleolare anterioare,
cu primul spatiu interosos.
Artera dorsalaa piciorului estesituatasuperficial, fiinda~ezata initial sub retinaculul extensorilor,
iar mai distal, acoperita numai de fascia dorsaUi a piciorului ~i piele.
Aceasta permite u~orpalparea ei pe planul dur osos, peste care seproiecteaza (talusul, navicularul
~i cuneiformul medial).
Medial de ease afla tendonul mu~chiului extensor scurt a] halucelui.
212 Anatomja functfonafii a membrelor
'
Lateral, vine in raport cu tendonul pentru degetul al doilea al mu~chiuJui extensor lung al
degetelor.
Artera este insotita de doua vene satelite, vase limfatice ~i ramura terminala a nervului peronier
profund, situata medial de ea.
Din artera dorsala a piciorului iau na~tere urmatoarele ramuri:
1. Artera tarsiana laterala (a. tarsea JateraHs) se desprinde la nivelul capului talusului, apoi
se indreapta lateral pe sub tendoanele mu~chiului extensor scurt al degetelor, pana la nivelul osului
cuboid, unde se anastomozeaza cu artera arcuata ~i maleolara antero-laterala.
Vascularizeaza articulatiile laterale ale tarsului.
'
2. Arterele tarsiene mediale (aa. tarseae medialis) sunt 2-3 ramuri care se ramifica pe
marginea mediala a piciorului, anastomozandu-se cu arterele retelei maleolare media.le.
3. Artera arcuata (a. arcuata)ia na~tere din artera dorsala a picioru1ui la nivelul cuneiformului
medial, apoi descrie un arc de cerc spre lateral, peste bazele metatarsienelor, trecand pe sub
tendoanele mu~chilor extensori lung ~i scurt ai degetelor.
Se termina la nivelul marginii Iaterale a piciorului, anastomozandu-se cu artera laterala a
tarsului.
Din convexitatea arcului se desprind trei artere metatarsiene dorsale (aa. metatarseae
dorsales), care parcurg spatiile interosoase II, III, IV, peste mu~chii interoso~i dorsali.
Artera metatarsiana a primului spatiu este de obicei ramura directa din artera dorsala a
piciorului ~i furnizeaza ramuri digitale pentru haluce ~i pentru fata media.la a degetului II.
Artera digitala dorsala pentru marginea laterala a degetului V poate proveni din artera arcuata
sau din ultima artera metatarsiana dorsala.
La nivelul comisurilor degetelor, fiecare artera metatarsiana se divide 1n cate doua artere
digitale dorsale (aa. digitales dorsales) pentru fetele adiacente a doua degete alaturate.
Intre arterele metatarsiene dorsale ~i arcul plantar se realizeaza o anastomoza putemica la polul
proximal al spatiului interosos, prin intermediul unei ramuri plantare profunde (ramus plantaris
profundus), iar la nivelul polului distal functioneaza o anastomoza similara cu arterele interosoase
plan tare.
Artera tibiala posterioara

(a. tibialis posterior)
Artera tibia.Hi posterioara participa la formarea axului vasculo-nervos posterior al gambei,
intins 1ntre arcul tendinos al mu~chiului solear ~i ~antul retromaleolar medial.
Linia de proiectie a arterei tibiale posterioare une~te unghiul inferior al fosei poplitee cu ~antul
retromaleolar medial.
Ea strabate loja posterioara a gambei, intre grupul muscular superficial ~i profund, iar la ni velul
~antului retromaleolar medial se divide in arterele plantare media.Ia ~i laterala.
Anterior, artera este despartita de planul osos prin mu~chiul tibial posteriorin partea superioara
~i mu~chiul flexor lung al degetelor in partea inferioara.
Posterior este acoperita de mu~chii gastrocnemieni (medial ~i lateral), plantar ~i solear, dinspre
supafata spre profunzime.
in partea inferioara a gambei, artera devine superficiala, fiind acoperita numai de fascia
gambei. Coboara paralel cu marginea mediala a tendonului calcanean, dar intr-un plan anterior.
in ~antul retromaleolar medial, artera este acoperita de retinacuiul mu~chilor flexori ~i de
muchiul adductor al halucelui, fiind situata posterior de tendoanele mu~chilor tibial posterior
~i flexor lung al degetelor ~i anterior de tendonul mu~chiului flexor lung al halucelui.
-------- ------ -
Vascularizatia membrului inferior 213
'
Artera tibiala se divide in cele doua
artere plantare, distal de diviziunea
nervului tibial. Acesta, situat initial
lateral, ajunge posterior ~i profund de
artera ~i formeaza lmpreuna cu eel e doua ,...,.....:;...,..--A. CIRCUMFLEXA
vene sate lite ~i vase le limfatice, pachetul F!BULARA
A. T!B/ALA_ ___.,_u
vasculo-nervos posterior al gambei.
POSTERIOARA
Venele satelite prezinta anastomoze,
dintre care unele tree prearterial, altele
FIBULARA
retroarterial.
Artera tibiala posterioara furnizeaza
urmatoarele ramuri:
1. Ramura circumflexa a fibulei
(ramus circumflexa fibulae - ramus
fibularis) ia na~tere chiar la originea
arterei tibiale posterioare sau uneori din
artera tibiala anterioara.
Se angajeaza in jurul colului fibulei,
perforand m~chiul solear, pentru a se
anastomoza cu arterele ce formeaza R. COMUN!CANr-..,........._
reteaua arteriala a genunchiului. 1
2. Ramurile maleolare mediale
PERFORANTA
(rami malleolares mediales) se desprind MEDJALE
din artera la nivelul ~antului retroma-
LATERAL
leolar medial, participand la formarea
retelei maleolare mediale.
3. Ramuri le calcaneene (rami
calcanei) iau na~tere In ~antul re-
tromaleolar, chiar deasupra bifurcatiei
RETEA UA CALCANEANA
arterei tibiale posterioare.
Perforeaza retinaculul flexorilor ~i se
distribuie pe fata mediala a calcaneului, A. TIBIALi\ POSTERIOARA
intrand 1n structura retelei arteriale
'
calcaneene.
4. Artera peroniera (a. fibularis) reprezinta cea mai voluminoasa ramura a arterei tibiale
posterioare, desprinsa din aceasta la o distania variabila fata de arcul tendinos al solearului.
Dimensiunile ei sunt in general invers proportionale cu ale arterei de origine.
Ea coboara oblic spre fibula intr-un canal fibros, fiind culcata pe mu~chii libial posterior ~i
flexor lung al halucelui.
Posterior este acoperita de mu~chiul solear ~i incruci~ata de nervul tibial.
In partea inferioara a gambei, artera peroniera perforeaza mu~chiul flexor lung al halucelui,
pentru a patrunde i:napoia sindesmozei tibio-fibulare, sub tendoanele mu~chilor peronieri, unde
se termina ramificandu-se pe fata laterala a calcaneului.
De-a lungul acestui parcurs, artera este 1nsotita de doua vene satelite ~i vase limfatice.
Furnizeaza urmatoarele ramuri:
a) ramura perforantii (ramus perforans) are originea in treimea distala a gambei ~i strabate
membrana interosoasa deasupra maleolei laterale, patrunzand in regiunea anterioara a gambei,
unde este a~ezata profund de mu~chii lung extensor al degetelor ~i al treilea peronier.
Coboara anterior de sindesmoza tibio-fibulara ~i se termina in reteaua rnaleolara laterala,

anastomozandu-se cu artera Jaterala a tarsului.
Iriga rnu~chii cu care vine in raport, rnaleola fibulei cu tegumentele vecine ~i sindesmoza tibio-
fibulara.
Poate uneori sa inlocuiasca artera dorsala a piciorului, caz in care este mai voluminoasa.
b) ramura comunicanta (ram us comunicans) se desprinde in treimea dorsala a gambei ~i leaga
artera peroniera de artera tibiala posterioara, deasupra articulatiei tibio-fibulare distale.
c) ramuri maleo/are /aterale (ramj malleohtres Jatera/es) se desprind frecvent din ramura
comunicanta, indreptandu-se spre maleola fibulara, intrand In reteaua arteriala a maleolei laterale.
d) ramuri calcaneene (rami calcanei) reprezinta ramurile terminale ale arterei peroniere.
distribuindu-se pe fata posterioara ~i laterala a tuberozitatii calcaneene, unde se anastomozeaza
cu ramuri similare din artera tibiala posterioara, pentru a forma o retea vasculara abundenta
posterior de calcaneu, numita refeaua calcaneanli (rete calcaneum).
Art era plan tara rnediala

(a. plantaris rnedialis)
Reprezinta ramura de bifurcaVe mediala, rnai subtire, a arterei tibiale posterioare.

Coboara In planta, lateral de mu~chiul adductor al halucelui, insotita de nervul plantar medial,
situat lateral de ea.
Dupa ce incruci~eaza tendonul mu~chiului flexor lung al degetelor, se a~eaza in interstitiul
dintre mu~chii adductor al halucelui ~i scurt flexor al halucelui, ajungand distal pana la baza
primului metatarsian.
Aici sau la distante variabile, artera plantara mediala se divide in doua ramuri terminale:
1. Ramura profunda (ramus profundus), care se angajeaza in planul profund al plantei,
anastomozandu-se cu ramura omonima din artera dorsaJa a piciorului.
2. Ramura superficiala (ramus super1Jci11/is) parcurge superficial mu~chiul adductor al
halucelui, iar la nivelul inseqiei muchiului pe fa{a mediala a primului deget contribuie la
formarea arterei digitale plantare mediale a halucelui.
Artera plantara mediala, irnpreuna cu doua vene satehte ~i nervul plantar medial, formeaza
pachetul vasculo-nervos al lojei mediale a plantei.
Artera plantara laterala

(a. plantaris lateralis)
Reprezinta ramura de bifurcatie laterala, voluminoasa a arterei tibiale posterioare.

Continua traiectul arterei tibiale posterioare, mergand oblic catre baza metatarsianului V,
lnsotita de doua vene satelite ~i avfmd medial de ea nervul plantar lateral.
In' aceasta prima parte a traiectului sau, artera este superficiala.
De la nivelul metatarsianului V, artera se arcuie~te medial catre primul spa{iu interosos, unde
se anastomozeaza cu partea terminaHi a arterei dorsa]e a piciorului, pentru a 1nchide arcul
plantar (arcus plan tads). Acesta reprezinta segmentul distal, convex al arterei plan tare laterale,
situat profund In planta, intre muchii interosoi plantari i partea oblica a mu~chiului adductor
al halucelui.
La origine, artera plantara laterala se afla lntre calcaneu ~i rnuchiul adductor al halucelui, apoi
se angajeaza In interstitiul dintre muchii patrat al plantei ~i flexor scurt al degetelor, iar i'n partea
laterala intre acestea i mu~chiul adductor a] degetului mic.
Arcul plantar este 1nsotit de ramura profunda a nervului plantar lateral.
Vasculariza{ja
, membruJuj inferior 215
PLANTAR
PLANTARA
A. PLANTARA MED/ALA
LATERALA
TIBIALA
POSTER/OAR A
ARTERELE PLANTE!
Artera plantara laterala da ramuri musculare pentru mu~chii plantari centrali ~i laterali,
ramuri superficiale pentru tegumentul lateral al plantei ~i ramuri anastomotice pentru arterele
arcuata ~i tarsiana laterala.
Din arcul plantar iau na~tere urmatoarele artere:
1. Ramuri perforante (rami perforantes), in numar de trei, patrund prin polul proximal al
ultimelor 3 spatii interosoase, anastomozandu-se cu arterele metatarsiene dorsale corespunzatoare.
2. Arterele metatarsiene plantare (aa. metatarseae plantares) sunt reprezentate de patru
artere longitudinale, situate In axul fiecarui spa{iu interosos, indreptandu-se distal spre zona
comisurala a degetelor.
In apropiere de segmentul terminal, arterele metatarsiene dau na~tere la o ramura perforanta
dis ta la, care strabate partea distala a spa{iului interosos, pentru a se termina in artera metatarsiana
dorsala corespunzatoare.
in zona comisurala, fiecare artera metatarsiana se divide in cate doua artere digitale plantare
proprii (aa. d1"gitales plantares propriae), pentru fetele adiacente a doua degete succesive.
Din prima artera metatarsiana ia na~tere o ramura pentru fata mediala a halucelui, iar ramura
pentru fata laterala a degetului mic pleaca chiar din segmentul initial al arcului plantar.
Segmentele arteriale situate intre originea ramului perforant distal ~i bifurcatia terminala a
arterei metatarsiene plan tare capata denumirea de artere digitale plantare comune (aa. digitales
plantares communes).
Venele membrului pelvin

In funqie de locul de deschidere se pot clasifica in:
-vene care se deschis in venele iliace comune~
-vene care dreneaza in veneJe iliace interne~
-vene tributare venelor iliace externe.
Venele tributare venei iliace comune sunt reprezentate de venele iliolombare, care dreneaza
sangele din poqiunea iliadi a mu~chiului iliopsoas.
Venele care se termina in venele iliace interne sum:
a) venele fesiere superioare, ce l'nsotesc artera fesiera superioara; patrund in pelvis prin
orificiul suprapiriform; frecvent sunt In numar de doua ~i se unesc formand un trunchi comun, care
se deschide in vena iliadi interna;
b) vene]e fesiere inferioare sunt mai voluminoase decat precedentele ~i patrund in pelvis
prin orificiul infrapiriform; la originea lor sunt anastomozate cu venele circumtlexe femurale
mediale ~i venele perforante;
c) venele obturatorii se formeaza intre mu~chii adductor mare ~i scurt; patrund i'n pelvis prin
canalul obturator, formand elementul mijlociu al manunchiului vasculo-nervos obturator (nervul
obturator este a~ezat superior); parcurg peretele lateral al pelvisului ~i se deschid in vena Uiaca
interna;
d) vena ru~inoasa interna se gase~te lateral de mica incizura ischiadica; inconjoara spina
ischiadica ~i patrunde In pelvis prin orificiul infrapiriform.
Venele tributare venei iliace externe formeaza doua sisteme:
-sistemul venos superficial, situat in tesutul subcutanat;
-sistemul venos profund, reprezentat de vene ce lnsotesc arterele
RR.
V. SAFENA MICA
RETEA ifA VENOASA
---- -
DORSALA A P/CJORULUJ
ARCUL VENDS VV. METATARSJENE
PLANTAR PLANTARE
RETEA UA VENOASA
DORSALA A
VENELE PLANT ARE
--------- ----- ~ -
Vasculariza[ja membrului inferior 217
'
,..._ _ v. EPIGASTRICA
SUPERFIC/ALA
v.
ILIA CA ~~~~--i~:::-V~ RUSINOASE
EXTERNE
SUPERFICIALA
.....---VV. SUPERF/CIALE
DORSAL ALE PENISULU/
VV. SCROTAL
(LAB/ALE) ANTERIOARE
AFLUENTJ AI VENEI SAFENA MARE
Datorita sistemului de curgere antigravitational, ambele sisteme venoase sunt prevazute cu

valvule.
Venele superficiale sunt reprezentate de vena safena mare, vena safena mica ~i numero~ii lor
aferenti.
Pe fata dorsala a piciorului exista vene digitale dorsale, care prin venele interdigitale se
anastomozeaza cu venele plantare. Venele digitale dorsale se unesc, formand venele metatarsiene
dorsale ale piciorului. Acestea, prin confluare realizeaza arcul venos dorsal al piciorului.
La nivelul plantei se gasesc vene digitale comune plantare, subtiri, situate pe aponevroza
plantara.
Proximal, aceste vene se anastomozeaza, realizand reteaua venoasa superficiala plantara.
Aceasta retea trimite sangele i'n arcul venos dorsal al piciorului prin venele interdigitale ~i prin
vase mici, care ocolesc marginile piciorului. Din partea laterala a arcului venos dorsal al piciorului,
sangele este drenat in vena safena mare; partea mediala a arcului venos dreneaza sangele in vena
safena mica.
Vena safena mare pleaca de la extremitatea mediala a arcului venos dorsal; trece pe fata
anterioara a maleolei tibiale (loc de descoperire pentru cateterism). In continuare, urea pe fata
mediala a gambei la 2-3 cm, posterior de marginea rnediala a tibiei. La genunchi trece posterior
de condilii tibial ~i femural mediali. La coapsa are traseuascendent oblic, fiind situata pe marginea
mediala a mu~chiului croitor.
in trigonul femural este situata anterior de fascia cribroasa. La acest nivel, la circa 3,5 cm intero-
lateral de tuberculul pubic face o crosa ~i printr-un orificiu situat in fascia cribroasa patrunde in
profunzime, deschizandu-se In vena femurala. lntre crosa venei safene ~i vena femurala exista
grupul de ganglioni inghinali profunzi.
Aflueniii venei safene sum: venele de pe partea mediala a piciorului, venck antcro-mediale
ale gambei ~i toate venele superficiale ale coapsei. De remarcat ca la nivelul regiunii maleolei
mediale ~i la nivelul gambei, prin venele perforante se realizeaza anastomoze intre vena safena
~i venele profunde ale gambei. in aria trigonului femural, in vena safena mare dreneaza venele
ru~inoase externe (superioara ~i inferioara), vena circumflexii iliacii superficiala, vena
epigastricii superficialii, venele dorsale ale penisului (clitorisului) ~i venele scrotale
anterioare (respectiv labiale anterioare).
Frecvent, venele superficiale din regiunea posterioara a coapsei realizeaza prin confluenta un
trunchi comun (vena safenii accesorie), care se deschide in vena safena mare, pe fata antero-
mediala a coapsei, 'inainte de terminarea acesteia in vena femurala.
De remarcat ca dintre valvulele situate la nivelul venei safene rnari, constanta este cea situata
218 Anatomja func{ionala a membrelor
la nivelul deschiderii in vena femurala.

Vena safena mica Ii are originea SAFENA MARE
posterior de maleola laterala, con-
tinuand extrernitatea laterala a arcului
venos dorsal al piciorului. in continuare
are traseu ascendent spre medial pe fa ta
posterioara a gambei, contractand
raporturi cu nervul sural, care este plasat COMUNICANTE
lateral de vena.
in regiunea popli tee perforeaza
fascia poplitee, formand o crosa care se - - FASCIA GAMBEi
terrnina In vena pop 1i tee, la 3-4 cm

superior de interlinia articulara a
genunchiului.
De remarcat ca in partea inferioara RETEA UA VENOASA
a regiunii poplitee este cuprinsa intr- DONSALA \,
un tunel fascial profund, situat pe VV. META TARSIE\E \' ,,.~................_, ARCADA
m~chiul gastrocnemian lateral. Vena DOR SALE DORSALA
safenamica primete numeroi afluenti
----- VV. DIG/TALE
cutanati ~i trimite mai multe rarnuri
DOR SALE
postero-mediale, care se deschid in vena
safena mare. Pe traiectul venei exista 7-
13 valvule.
VENELE SUPERFICIALE ALE
O irnportanta clinica deosebita o PICIORULUI SI GAMBEi
reprezinta anastornozele dintre sisternul
-FATA, ANTERIOARA-
venos superficial i sistemul venos
profund.
La picior, aceste anastomoze se realizeaza intre arcul venos dorsal, venele dorsale ale piciorului
i venele plantare rnediale.
Lagamba, anastomozele se fac prin venele perforante directe, care strabat interstitiile musculare
~i venele perforante indirecte, care perforeaza mu~chii. Exista anastornoze intre vena safena mare
~i venele tibiale anterioare i posterioare, cat i 1ntre vena safena mica ~i venele peroniere.
Hernodinarnic, circulatia sangvina prin aceste anastomoze se face dinspre sistemul superficial
catre eel profund. In boala varicoasa apar tulburari grave in dirijarea fluxului sangvin, circulatia
fiicandu-se din profunzime spre suprafafa. Depairea capacitatii de intoarcere venoasa prin
sistemul superficial produce stagnarea sangelui ~i dilatarea sisternului venos superficial (varice
ale membrului inferior). Interventia chirurgicala consta 'in extirparea venelor superficiale sau 'in
ligatura venelor perforante.
Venele profunde
Venele profunde ale membrului inferior insotesc arterele ~i rarnurile acestora, prezentand
nurneroase valvule; exceptand vena poplitee ~i fernurata, aceste vene sunt duble, prezentand 1ntre
ele anastomoze de tip scalariforrn.
Venele profunde incep la nivelul fetei plan tare ~i dorsale a piciorului.
La nivelul regiunii plantare, sub aponevroza plantara exista vene digitale plantare, care se
continua cu patru vene metatarsiene plantare; din venele rnetatarsiene plantare pornesc vene
interrnetatarsiene, care se anastomozeaza cu venele digitale dorsale. Venele metatarsiene plan tare,
prin conflexare realizeaza arcul venos plantar. Acest arc venos se continua cu venele plantare
Vascularizatia membrului inferior 219
'
mediale ~i laterale, care se unesc
posterior de maleola mediala, for- V. SAFENA MARE
mand venele tibiale posterioare. - - V. POPLITEE
La nivelul regiunii dorsale a
piciorului, venele care 1nsotesc
artera dorsala a piciorului se continua I
I
cu venele tibiale anterioare. RR. COMUNJCANTEt
in partea inferioara a regiunii I
~
poplitee, prin confluarea venelor
tibiale posterioare, venelor pero-
-
R. ANASTOMOT/CA - - -
niere ~i venelor tibiale anterioare,
se formeaza vena poplitee.
Vena popli tee are traseu as-

cendent prin fosa poplitee, pana la
inelul mu~chiului adductor mare, de VENOASA DORSALA
unde se continua cu vena femurala.
VV. META TARSIENE
Este situata profund in regiunea
DOR SALE
poplitee, intre artera popli tee,
a~ezata in planul anterior ~i nervul
tibial, in plan posterior.
VENELE SUPERFICIALE ALE
in partea distala a regiunii
PICIORULUI ~I GAMBEi
poplitee este in pozitie postero-
(FA'f A POSTERIOARA)
mediala fata de artera poplitee, iar
la nivelul hiatusului tendinos al mu~chiului adductor mare este a~ezata postero-lateral de artera.
Afluente: vena safena mica, vene ce corespund ramurilor arterei poplitee .}i vene
musculare.
Cel mai frecvent, vena poplitee are 4-5 valve.
Vena femurala continua vena poplitee de la hiatusul tendinos al adductorului mare, pana la
ligamentul inghinal, de unde se continua cu vena femurala. Insote~te artera femurala ~i are traseu
spiralat i'n jurul arterei.
in canalul adductorilor este situata postero-lateral de artera femurala, pentru ca in partea
distala a trigonului femural sa 1ncruci~eze posterior artera femurala ~i in lacuna vasculara sa se
situeze medial fata de artera femurala.
'
Afluente: in vena femurala se deschid vena femurala profunda, venele circumflexe femurale
mediale .}i laterale, vena safena mare .}i numeroase ramuri musculare.
Ca ~i vena poplitee, vena femurala are pe traiectul ei 4-5 valvule.
Limfaticele membrului pelvin

Limfa membrului inferior e colectata de un grup de ganglioni terminali situat la radacina
membrului inferior: ganglionii inghinali superficiali ~i profunzi. in drumul ei strabate cateva
grupe de ganglioni intercalari (ganglionii poplitei, ganglionul tibial anterior).
Ganglionii inghinali superficiali (nodi Jymphatici inguinales superflciales)sunt 8:-12 ganglioni

situa\i In aria trigonului femural, superficial de fascia cribroasa. Quenu i-a impartit in patmgrup~
220 Anatomja lunc{ionaJa a membrelor
printr-o linie orizontala ~i o linie verticala ce tree prin crosa venei safene mari. Astfel au rezultat
doua grupe superioare: supero-lateral ~i supero-medial ~i doua grupe inferioare, infero-lateral ~i
infero-medial. Ganglionii unui grup primesc limfa de la mai multe teritorii, iar un anumi t teritori u
dreneaza spre una sau mai multe grupe ganglionare, dar de obicei spre aceea~i grupa. De~i
neomologata de N.I., aceasta sub1mpartire este larg folosita in practica.
Grupul supero-lateral e format din ganglioni ovalari, situati paralel cu ligamentul inghinal
~i pufin inferior de el. Sunt a~ezati pe traiectul lirnfaticelor ce 1nsotesc vasele circumflexe iliace
superficiale. Aferentele acestui grup provin de la fesa ~i portiunea laterala a peretelui abdominal
situata inferior de ombilic.
Grupul supero-medial e format din cativa ganglioni rotunjifi, situati 1n vecinatatea vaselor
epigastrice superioare ~i ru~inoase externe superioare. Aferentele acestui grup provin de la
portiunea anterioara a peretelui abdominal situat inferior de ombilic, de la organele genitale
externe (la femeie inclusiv de la poqiunea inferioara a vaginei situata inferior de himen), de la
perineu, poqiunea inferioara a canalului anal ~i de la fundul uterului, prin vase Jimfatice ce
insotesc ligamentul rotund al uterului.
Grupul infero-Jateral ~i infero-medial impreuna sunt formate din ganglioni rotunzi sau
alungifi in sens vertical, paralel cu portiunea terminala a venei safene mari. Aferentele acestor
grupe provin de la limfaticele superficiale ale membrului inferior, cu exceptia poqiunii posterioare
~i laterale a gambei.
Eferentele ganglioniloringhinali superficiali seindreapta 1n marea lormajoritate spre ganglionii
iliaci externi, trecand prin inelul femural, precum ~i anterior, dar ~i lateral de vasele femurale.
Un numar mic de eferente strabat fascia cribroasa ~i ajung la ganglionii inghinali profunzi sau la
limfaticele profunde, mergand 1mpreuna cu acestea la ganglionii iliaci externi. Numeroase vase
anastomotice leaga ganglionii inghinali superficiali intre ei.
Ganglionii inghinali profunzi (nodi lymphatici inguinales profundi) sunt reprezentati de
1-3 ganglioni limfatici situati sub fascia cribroasa, medial de vena femurala. In general sunt de
dimensiuni mici. Cand exista toti trei, ganglionul inferior este situat inferior de varsarea venei
safenemari in vena femuraJa,ganglionul superiorestesituat lanivelul inelului femural,extremitatea
lui superioara impingand septul femural spre superior, patrunzand in abdomen, iar eel mijlociu,
care este eel mai inconstant, e situat 1ntre primii doi.
Ganglionul superior este aproape constant; clasic a fost denumit ganglionul Jui Cloquet -
Rosenmuller $i prezinta o importanta deosebita. Inflamatia lui (adenita) pune probleme de
diagnostic diferential cu hernia femurala strangulata.
Aferentele acestor ganglioni provin de la limfaticele profunde care insotesc vasele femurale,
de la glandul penisului, respectiv al clitorisului ~i cateva eferente de la ganglionii inghinali
superficiali. Eferentele merg prin inelul femural spre ganglionii iliaci externi.
Ganglionii poplitei (nodi Jymphatici poplitei). Sunt 3-6 ganglioni de dimensiuni mici situap
in fosa poplitee; unul dintre ei este situat intre anera poplitee ~i fa~a pusterioara a articulapei
genunchiului, clasic ganglionul articular; prime~te limfii de la articulapa genunchiului. Este
inconstant. Alt ganglion se afla 1n apropierea varsarii venei safene mici in vena poplitee, numit
clasic ganglion safen. Prime~te limta din teritoriul venei safene mici (fata posterioara ~i laterala
a gambei, partea laterala a regiunii calcaneene ~i portiunea posterioara a marginii laterale a
piciorului). Este de asemenea inconstant. Ceilal{i ganglioni sunt situafi in lungul vaselor poplitee,
lateral sau medial de ele. Primesc aferente de la limfaticele ce lnsotesc vasele tibiale anterioare,
tibiale posterioare ~i peroniere. Eferentele acestor ganglioni in marea lor majoritate insotesc
vasele femurale ~i ajung in ganglionii inghinali profunzi. 0 alta cale de drenaj a ganglionilor
poplitei insote~te anastomoza venei safene mici cu vena safena mare, apoi impreuna cu limfaticele
care se alatura acestei vene ajung in ganglionii inghinali superficiali. Este o cale de drenaj
Vascularizatia membrului foferior 221
'
inconstanta (Rouviere ).
Ganglionul tibial anterior (nodus lymphaticus tibialis anterior). E un ganglion inconstant,
situat in vecinatatea vaselor tibiale anterioare, in porpunea proximala a traiectului lor in loja
anterioara a gambei.
E considerat un ganglion intercalar, situat de-a lungul vaselor limfatice ce lnsotesc vasele
tibiale anterioare.
Clasic se mai descriu cafiva ganglioni inconstanti pe traiectul limfaticelor ce insotesc vasele
tibiale posterioare ~i peroniere. Nu sunt recunoscuti In N.I. Unul dintre ei s-ar gasi pe traiectul
vaselor tibiale posterioare, cam la mijlocul gambei, altul pe traiectul vaselor peroniere, in partea
lor proximala. Au mai fost descri~i 1-2 ganglioni situati la nivelul originii arterei peroniere din
tibiala posterioara sau putin superior de acest nivel.
Vasele limfatice superficiale (vasa lymphatka supedicialia) au originea intr-un plex

limfatic subcutanat foarte dezvoltat in special la nivelul piciorului. Vasele colectoare ce pomesc
din acest plex se impart in doua grupe, un grup medial ce insote~te vena safena mare ~i un grup
lateral ce insote~te vena safena mica.
Grupul mediale mai numeros ~i e format din vase cu calibru mai mare. Vasele grupului medial
au originea in partea mediala a regiunii dorsale a piciorului, tree anterior sau posterior de maleola
mediala, insotesc in continuare vena safena mare ~i ajung la grupul inferior al ganglionilor
inghinali superficiali (grupul infero-medial ~i infero-lateral).
Grupul lateral de vase limfatice are originea in partea laterala a regiunii dorsale a piciorului.
0 parte a vaselor incruci~eaza fa ta anterioara a gambei ~i a coapsei, terminandu-se in grupul medial
~i inferior al ganglionilor inghinali superficiali. Alte vase ale grupului lateral insotesc vena safena
mica ~i se varsa in ganglionii poplitei.
Limfaticele superficiale ale fesei in marea lor majoritate inconjoara fata laterala a coapsei ~i
ajung in grupul supero-lateral al ganglionilor inghinali superficiali. Mai putine vase limfatice
inconjoara fata mediaHi a coapsei ~i ajung in grupul supero-medial al ganglionilor inghinali
superficiali. Uneori, limfaticele superficiale din partea mijlocie a fesei patrund in profunzime,
strabat mu~chiul fesier mare, urmeaza traiectul ramurii superficiale a arterei fesiere superioare
~i ajung in pelvis la ganglionii iliaci interni (Rouviere).
Vasele limfatice profunde( v:1sa lympht:ltica profunda) insotesc principalele vase sangvine
profunde. Astfel, se descriu vase limfatice dorsale ale piciorului, tibiale anterioare, tibiale
posterioare, peroniere ~i poplitee, care culeg limfa din partea profunda a piciorului ~i a gambei
~i o due spsre ganglionii poplitei. De la ace~tia pornesc vasele limfatice femurale ce insotesc in
special vena femurala ~i ajung la ganglionii inghinali profunzi. Limfaticele femurale dreneaza de
asemenea limfa din partea profunda a coapsei.
Limfaticele profunde ale fesei insotesc vasele fesiere superioare, respectiv inferioare ~i ajung
la ganglionii iliaci interni, numiti clasic ganglionil hipogastrici. Tot la ace~ti ganglioni ajung ~i
limfaticele din regiunea obturatoare, ce merg in lungul vaselor obturatoare.
intre grupele ganglionareale membrului inferior, ganglionii inghinali superficiali auo deosebita
importanta practica, atat datorita teritoriilor de unde primesc limfa (membru inferior, organe
genitale externe, etc.), cat ~i datorita pozitiei lor superficiale, care ii fac u~or accesibili palparii,
in clinica. Marirea lor in volum (adenopatia) apare in general, ca ~i la celelalte grupe ganglionare,
in supuratii sau tumori maligne localizate 1n teritoriile de unde primesc limfii sau in cadrul unor
boli de sistem: leucoze limfoide, limfosarcoame, boala Hodgkin, etc. o cauza frecventa a
adenopatiilor inghinale superficiale sunt bolile venerice: ~ancrul moale (boala Nicolas Favre),
lues, etc.
222 Anatomia functionala a membrelor
'
Datorita frecventei mari a inflamatiilor ~i infectiilor genitale chiar nespecifice, neveneriene,
consecutiv acestora apare o microadenopatie inghinala superficiala. Prezenta acestei
microadenopatii inghinale superficiale este considerata normala, spre deosebire de alte grupe
ganglionare, unde situatia normala este aceea ca ganglionii nu sunt palpabili. Ace~ti ganglioni
prezinta importanta ~i prin faptul ca primesc o parte a limfei fundului uterului (Gray), fapt de care
trebuie sa se tina seama in neoplasmele acestui organ, ei trebuind extirpa\i in aceasta situatie.
Nervii membrului inferior 223
Nervii membrului inferior
Membrul inferior este inervat de plexul lombosacral (plexus Jumbosacralis), care este format
din plexul lombar, plexul sacral, nervul ru~inos ~i nervul coccigian. Nervii ru~inos i coccigian
sunt descri~i la inervatia perineului. in ansamblu, plexul lombosacral se gase~te lateral de corpurile
vertebrelor lombare, iar mai jos, lateral de gaurile sacrale anterioare, ajungand pana la coccis.
Plexul lombar
(plexus lumbalis)
Plexul lombar se formeaza prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor L1, L2 , L3, ramura
superioara a nervului L4 , primind ~i o ramura comunicanta de la ramura ventrala a nervilor Tir
Radacinile de origine ale plexului lorn bar
sunt din ce In ce mai oblice spre inferior
~i in acela~i timp cresc in volum.
Forma plexului lombar este tri- N.
unghiulara, cu varful spre diafragma ~i

baza inferioara spre pelvis. Marginea lui N.
mediala este 1n raport cu vertebrele L2
LATERAL
lornbare, din marginea laterala se desprind
ramurile colaterale, iar din cea inferioara
ramurile terminale. Plexul lombar este
situat in unghiul diedru format 1ntre
corpurile vertebrale (medial) ~i procesele
costiforme ale vertebrelor lombare
N. FEMURAL
(posterior). Anterior de plexul lombar se
afla mu~chiul psoas. in caz de abcese ale
mu~chiului psoas apar dureri in teritoriul
,,
1~L5
ramurilor plexului lombar, ca de altfel ~i N. OBTUBA TOR .. / ;/.
In fracturi ale proceselor costiforme ale
vertebrelor lombare. Nervii ilioinghinal, TRUNCHIUL LOMBOSACRA~ I
iliohipogastric, femurocutanat ~i femural LJ
ies de-a lungul marginii laterale a
PLEXUL LOMBAR
'
mu~chiului psoas, nervul genitofemural traverseaza mu~chiul, iar nervul obturator coboara pe
marginea mediala a mu~chiului.
Ramurile ventrale ale nervilor T 12 -L 1 formeaza un trunchi care dupa un scurt traiect se divide
intr-o ramura superioara, din care ies nervii iliohipogastric ~i ilioinghinal ~i o ramura inferioara,
care impreuna cu ramura superioara din nervul L 2 formeaza nervul genitofemural.
Ramura inferioara a ramurii ventrale a nervului L 2, impreuna cu ramurile ventrale ale nervului
L 3 ~i cu ramura superioara a ramurii ventrale din nervul L 4 formeaza un trunchi, care apoi se divide
intr-o ramura continuata de nervul obturator ~i o ramura din care iau na~tere nervii femural ~i
femurocutanat lateral. Ramura ventrala a nervului L4 trimite o ramura inferioara, care impreuna
cu ramura ventrala din L5 formeaza trunchiul Jombosacral (truncus Jumbosacralis). Aceasta
comportare a nervului L4 de a participa la alcatuirea plexului lombar (prin ramura superioara) ~i
sacral (prin ramura inferioara) i-a atras denumirea de "nervul furcal". Din radacinile plexului
lombarsedesprindnervii pentru m~chiu1 patratal lombelor(L 1-L 3), psoas (L 2-L 3) ~i intertransver~i
lombari (L 1-L).
Plexul lombar are patru ramuri colaterale (nervii iliohipogastric, ilioinghinal, genitofemural
~i femurocutanat lateral) ~i doua ramuri terminale (nervii obturator ~i femural). Nervii iliohipogastric,
ilioinghinal ~i genitofemural sunt studiati la peretii trunchiului.
Nervul femurocutanat lateral (n. cutaneus fem01is laterahs) (L 2-L). Nervul femurocutanat
lateral i~i are originea prin doua radaciniprovenite din L2 ~i respectiv L3 . Initial este situat posterior
de mu~chiul psoas, in continuare aparand la marginea laterala a mu~chiului. Apoi incruci~eaza
oblic spre inferior ~i lateral fata anterioara a mu~chiului patrat al lombelor. Superior de nerv se
afla nervii iliohipogastric ~i ilioinghinal, cat ~i polul inferior al rinichiului; medial de nerv se afla
ureterul ~i nervul femural, iar anterior peritoneul parietal ~i fascia de coalescenta Toldt. Patrunde
apoi In fosa iliaca, trecand anterior de creasta iliaca. in fosa iliadi este cuprins 1ntr-o dedublare
a fasciei iliace ~i incruci~eaza oblic fata anterioara a mu~chiului iliac, venind in raport anterior
cu peritoneul, cecul, apendicele, ileonul terminal 1n dreapta ~i colonul sigmoid in stanga. De
asemenea, in fosa iliadi nervul femurocutanat lateral este incruci~at anterior ~i In direcpe
transversala de catre vasele circumflexe iliace profunde.
Nervul iese din bazin printre cele doua spine iliace anterioare (superioara ~i inferioara), eel
mai adeseori posterior de ligamentul inghinaI, mai rar printre fibrele acestuia.
Punctul dureros al nervului se afla la cca. 1-2 cm medial de spina iliadi antero-superioara.
Ajuns In regiunea anterioara a coapsei, este cuprins intr-o dedublare a fasciei late ~i ocupa
unghiul extern al trigonului femural, trecand fie superficial, fie prin grosimea mu~chiului croitor.
La acest nivel poate fi 1ncruci~at anterior de vasele circumflexe iliace superficiale. Medial de nerv
~i la distanta se gasesc ganglionii inghinali superficiali. Devine subcutan la 2-3 cm sub ligamentul
inghinal.
Nervul femurocutanat lateral este un nerv exclusiv senzitiv. Printr-o ramura fesiera, care trece
peste mu~chiul tensor al fasciei la ta, se distribuie pielii din partea supero-laterala a fesei, iar printr-
o ramura femuraia, care coboara pe fafa antero-laterala a coapsei, se distribuie pielii dinjumatatea
superioara a fetei antero-laterale a coapsei.
Uneori nervul lipse~te ~i in acest caz teritoriuI sau senzitiv este preluat de nervii iliohipogastric
~i genitofemural.
Nervul femural (nervus femuralis) (L 2-L 4)

Nervul femural este cea mai voluminoasa ramura a plexului lombar. El i~i are originea prin trei
radacini: doua principale, care se desprind din nervii L3 ~i L4 ~i una accesorie, desprinsa din nervul
L2.
N. ILIOHIPOGASTRJC
FEMUROCUTANA T
N. GENJTOFEMURAL
LATERAL
R. FEMURAL-rt11~'-7!ft'L.~:...._-.j111114...,,p
GENITOFEMURAL
N. FEMUROCUTANA
LATERAL
GENITAL
PLEXUL LOMBAR
-RAPORTURI PELVINE-
226 Anatomja funcponaJa a membrelor
N. SUBCOSTAL
M. PATRAT LOMBAR
r ,,.
//, I;
//
N. LOMBAR II
/'/
N. LOMBAR llf
N. ll/OHIPOGASTRIC R. COMUNICANT
N. IL/OINGHINAL
N. FEMUROCUTANA T .
LATERAL
N. GENITOFEMURAL --....-_.~......_;...,+ N. LOMBAR V
N. SACRAL I
N. SACRAL II
N. SACRAL Ill
N. SACRAL IV
N. SACRAL V
PLEXUL LOMBOSACRA T
SPINA IL!AC4 ANTEROSUPERIOARA

LIO. INGHINAL
M. /LJOPSOAS
VASELE CIRCUMFLEX IL/ACE
VASELE EP/GASTR/CE SUPERFICIALE
VASELE RUSINOASE SlJPERf1CIALE
VASELE .R.USINOASE PROFUNDE
",..... ,'"'.~--.
,.
,.
TEACA FEMURALA
MANUNCHI VASCULONERVOS
FEM URAL
M. PE'CTINEU
A. FEMURALA PROFUNDA
M. GRAC/L/S
M. ADDUCTOR LUNG
VAST MEDIAL
FASCIA LATA
M. DREPT FEMURAL
M. TENSOR AL FASCI/ LATA
M. VAST LATERAL
NERVUL FEMURAL IN TRIGONUL SCARPA
Initial, nervul femural este cuprins 1ntre cele doua poqiuni ale mu~chiului psoas (cea anterioara,
care are originea pe corpurile vertebre1or Iom bare ~i cea posterioara, avand originea pe procesele
costiforme ale vertebrelor lombare) ~i are un traiect spre lateral i inferior, aparand apoi la
marginea laterala a muchiului. In grosimea muchiului psoas, medial de nervul femural se afla
nervul obturator, lateral se afla nervul femurocutanat lateral, iar vena lombara ascendenta trece
anterior de nervul femural.
Patrunde apoi in fosa iliaca, unde se afla in antul dintre muchiul psoas (medial) i iliac
(lateral), fiind acoperit la acest nivel de fascia iliaca i de catre peritoneul parietal.
Prin intermediul peritoneului vine in raport la dreapta cu cecul (explica durerile aparute in
inflamatiile, tumorile sau TBC cecal), iar la stanga cu colonul sigmoid, mezosigmoidul i arterele
sigmoidiene.
In fosa iliaca, nervul femural este incruci~at anterior de artera circumflexa iliaca profunda.
Nervul femural iese din bazin prin lacuna musculara, venind in raport anterior cu ligamentul
inghinal, medial cuartera~i vena femurala

~i lateral cu mu~chiul psoas iliac. Nervul
PLEXUL femural este separat de artera fernurala
SACRAL prin arcul iliopectineu.
Dupa ce a parasit bazinul prin lacuna
musculara, nervul femural ajunge pe fata
anterioara a coapsei, in aria trigonului
femural, culcat pe mu~chiul iliopsoas ~i
acoperit de fascia cribroasa. Medial de
nerv se a fl a artera femurala. In aria
trigonului femural, dupa un scurt traiect,
N. SURAL RR. CUTANATE nervul femural se imparte in ramurile sale.
LATER{l,~).\~.~
)v .. . ~... ~~DJALE ALE GAMED
Ramurile musculare (rami muscu-
CUTANA T Jares) sunt destinate mu~chilor iliopsoas,
N. PERONIER., ; i /'
SUPERFICIAL . l ... N. PERON/ER pectineu, croitor ~i cvadriceps. Din
R MUSCULARA~'\ 1 ~ . .. PIWFUND ramurile musculare se desprind ramuri
N. CU~'ANAT DO/lSALJ L\N. CUTANAT DORSAL MEDIAL destinate diafizei femurale ~i articulatiei
INTERMEDIAR NN. DIGITAL! DORSAL/ ~oldului.
R. MUSCULAR A , Ramurile cutanate antedoare (rami
.{; . {rATERAL AL HALUCELU! 'J'>I
NN. DIGJTALf ... :. . cutanei anteriores) perforeaza mu~chiul
MEDIAL AL DEGETULUI 11)
DORSAL/ croitor ~i fascia lata ~i se distribuie
--~~~~~~~~~~~~~~~~~~~--'
tegumentelor de pe fata anterioara ~i

NERVII FEMURAL ~I PERONIER COMUN mediala a coapsei, cu exceptia teritoriului
-RAMURI- inervat de nervii obturator ~i geni-
tofemural.
Nervul safen (nervus safenus) este ramura cea mai lunga a nervului femural ~i in acela~i timp
eel mai lung nerv periferic din organism. Numele lui vine de la faptul ca este satelit al venei safene
mari la nivelul gambei, in timp ce la coapsa el este satelit al arterei femurale. Nervul safen se afla
1mpreuna cu vasele femurale in teaca acestora. El inconjoara in spirala artera femurala, fata de
care este situat initial lateral, apoi anterior ~i in final medial. Strabate cu vasele fernurale canalul
adductorilor, pe care a poi 11 parase~te, perforand membrana vasto-adductorie cu artera descendenta
a genunchiului, de obicei printr-un orificiu cornun. Nervul este folosit de reper pentru ligatura
arterei descendente a genunchiului. Dupa ce a parasit canalul adductorilor, nervul safen se afla
sub fascie, 1ntre rnu~chiul vast medial ~i adductor mare, posterior de mu~chiul croitor. in dreptul
fetei mediale a genunchiului perforeaza fascia garnbei ~i devine nerv satelit al venei safene rnari,
irnpreuna cu care coboara pe fa ta rnediala a gambei ~i a piciorului, pana in dreptul halucelui. Vena
safena mare se afla pe un plan superficial fata de nervul safen.
Din nervul safen se desprind:
- ramura infrapatelara (ramus infrapatela1is), care l~i are originea in nervul safen, la ie~irea
acestuia din canalul adductorilor; strabate rnu~chiul croitor ~i fascia lata, distribuindu-se pielii
din jurul rnarginii inferioare a patelei;
- ramurile cutanate mediale ale gambei (rami cutanei cruris media/es), de obicei in nurnar
de doua (una anterioara, al ta posterioara), provin din bifurcatia nervul ui safen 1n treirnea inferioara
a garnbei ~i asigura inervatia pielii de la nivelul fetei rnediale a garnbei ~i a piciorului; se
anastomozeaza cu ramura mediala a nervului peronier superficial.
Rolul motor al nervului femural
In caz de paralizie a nervului fernural:
- tlexia coapsei pe bazin se face dificil (rnu~chiul psoas iliac) ~i de asernenea apar tulburari de
Nervjj membrului inferior 229
mers, deoarece mu~chiul psoas iliac propulseaza inainte coapsa membrului oscilant;
- extensia gambei pe coapsa nu se poate face (mu~chiul cvadriceps)
- adductia coapsei (mu~chiul pectineu), cat ~i flexia gambei pe coapsa ~i a coapsei pe bazin
(mu~chiul croitor) au amplitudini mai reduse.
Rolul senzitiv
Teritoriul senzitiv al nervului femural corespunde fetei anterioare a coapsei, fetei mediale a
genunchiului, gambei ~i piciorului. Daca nervul este seqionat, sensibilitatea in teritoriul sau de
distributie este afectata.
Nervul obturator (nervus obturat01is) (L 2-L4 ) este ramura terminala mediala a plexului
lombar ~i ia na~tere prin trei radacini care i~i au originea in nervii L2 , L3 ~i L4 . Acestea se reunesc
1ntre cele doua planuri ale mu~chiului psoas (eel anterior, cu originea pe corpurile vertebrelor
lombare ~i eel posterior, cu originea pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare). Nervul
obturator, ie~ind dingrosimea mu~chiului psoas, coboara paralel cumarginea mediala a mu~chiului
spre articulatia sacroiliaca, avand medial vena lombara ascendenta ~i trunchiul lombosacral ~i
lateral nervul femural, acesta din urma mergand paralel cu marginea laterala a mu~chiului psoas.
Nervul obturator strabate foseta iliolombara, delimitata medial de corpul vertebrei L5, lateral
de marginea mediala a mu~chiului psoas ~i posterior de aripa osului sacru. La nivelul fosetei
iliolombare, nervul obturator vine in raport anterior cu ganglionii iliaci, care il separa de vena
iliaca comuna, lateral cu mu~chiul psoas ~i pe un plan anterior acestuia cu vasele testiculare,
respectiv ovariene, cat ~i cu ureterul, iar medial cu trunchiul lombosacral, care se 1ndreapta oblic
spre inferior ~i lateral pentru a se uni cu ramura ventrala a nervului S 1 Posterior de nerv, la acest
nivel urea ramura ascendenta din artera iliolombara.
In continuare, nervul obturator coboara anterior de articulatia sacroiliaca, fiind in raport
anterior fie cu bifurcapa arterei iliace comune, fie cu artera iliaca interna. Intre artera ~i nerv se
interpune vena omonima arterei. Anterior ~i la distanta de nerv trece la barbat canalul deferent,
iar la femeie ligamentul rotund, elemente care, venite din canalul inghinal, patrund In micul bazin.
In traiectul sau pelvin, nervul este acoperit de fascia mu~chiului obturator intern ~i de peritoneu
~i vine in raport cu ramurile arterei iliace interne ~i in mod special cu artera obturatorie, cat ~i
cu ganglionii iliaci interni. Impreuna cu vasele omonime, fata de care nervul obturator este plasat
superior, trece prin aria fosetei ovariene, unde contracta raport cu ovarul ~i pavilionul tubei
uterine.
In inflamatia acestor organe, durerea se propaga pe teritoriul nervului obturator pana pe fata
mediala a genunchiului.
in ultima parte a traiectului sau, nervul obturator ajunge in canalul obturator, plasat sub ramura
superioara a pubisului, unde este de asemenea plasat superior de vasele omonime.
La ie~irea din canalul obturator, nervul se !mparte in cele doua ramuri terminale ale sale.
Ramura anterioara (ramus anterior) este mai voluminoasa decat cea posterioara ~i la ie~irea
dtn canalul obturator este tlancata de doua vene obturatoare, care se anastomozeaza lntre ele
anterior de ramura anterioara ~i nervul obturator. in traiectul sau vertical, initial se afla 1ntre
mu~chiul pectineu (anterior) ~i obturator extern (posterior) ~i mai apoi intre mu~chiul adductor
lung (anterior) ~i scurt (posterior). Din ramura anterioara a nervului obturator se desprind ramuri
musculare pentru toti mu~chii printre care trece, cat ~i pentru mu~chiul gracilis, situat medial de
mu~chii adductori.
Ramura anterioara a nervului obturator se termina prin ramura cutanata (ramus cutaneus),
care perforeaza fascia la ta 'in parteamijlocie a fetei mediale a coapsei, distribuindu-se tegumentelor
din 2/3 inferioare ale fetei mediale a coapsei, cat ~i eel or de la nivelul fetei mediale a genunchiului.
Ramura posterioara (ramus posterjor) este situata profund fata de precedenta ~i este mai
subpre. Strabate mu~chiul obturator extern, dupa care coboara intre mu~chii adductori scurt
230 Anatomia functfonaJa a membrelor
'
(anterior) ~i mare (posterior).

Din ramura posterioara se desprind ramuri musculare (rami musculares) pentru cei doi
mu~chi adductori printre care trece ~i ramuri pentru articulatia ~oldului, diafiza fernurului ~i
articulapa genunchiului. Inconstant, din ramura posterioara se poate desprinde o rarnura bine
individualizata, care ajunge In fosa poplitee, inervand artera cu acela~i nume.
Nervul obturator poate fi comprirnat in micul bazin In timpul travaliului de catre capul fiitului
sau la nivelul canalului obturator, de catre hemiile obturatorii.
Lezarea nervului obturator nu are consecinte grave, deoarece mu~chiul adductor lung este
inervat ~i de nervul femural, iar mu~chiul adductor mare ~i de nervul ischiadic: cu toate acestea
insa, mi~carea de adduqie a coapsei se executa cu oarecare dificul tate.
Teritoriul senzitiv al nervului obturator ocupa o zona situata in 2/3 inferioare ale fetei mediale
a coapsei ~i fata mediala a genunchiului.
Nevralgia obturatorie care vizeaza teritoriul rnai sus amintit apare in caz de afeqiuni anexiale
(tuba uterina, ovar), in hernii obturatoare sau In cazul unor afectiuni inflamatorii ale articulatiei
sacroiliace.
Plexul sacral
(plexus sacralis)
Plexul sacral este format din trunchiul Jombosacral (truncus JumbosacraHs) ~i din ramurile
ventrale ale prirnilor trei nervi sacrali, la care se adauga ramura superioara desprinsa din ramura
ventrala a nervului S4 . Trunchiul lombosacral este format din ramura inferioara a nervului L4 ,
numit clasic nervul furcal ~i din ramura ventrala a nervului Ly Oda ta format, trunchiul lorn bosacral
coboara in bazin pe marginea mediala a mu~chiului psoas, inaintea sacrului ~i a articulatiei
sacroiliace, fiind acoperit de vasele hipogastrice. Printre radacinile trunchiului lombosacral trece
ramura iliadi din artera ileolombara. Ramura ventrala a nervului S 1merge paralel cu marginea
superioara a m~chiului piriform ~i se une~te cu trunchiul lombosacral la nivelul marii incizuri
ischiadice. In unghiul format intre trunchiul lombosacral ~i ramura ventrala a nervului 5 1 se gasesc
vasele fesiere superioare. Ramura ventrala a nervului S2 trece prin grosimea mu~chiului piriform
~i se imparte intr-o ramura superioara, care se une~te cu nervul S 1 ~i o ramura inferioara, care se
une~te cu nervul S 3 . Ramura ventrala a nervului S 1 merge paralel cu rnarginea inferioara a
mu~chiului piriform. Intre ea ~i ramura ventrala a nerv.ului S2 a par vasele fesiere inferioare. In ceea
ce prive~te ramura ventrala a nervului 5 4 , aceasta se divide intr-o ramura superioara, care intra
in alcatuirea plexului sacral ~i o rarnura inferioara, care intra in nervul coccigian.
Plexul sacral are o forma triunghiulara, cu baza spre coloana vertebrala ~i cu varful spre orificiuI
infrapiriform, el continuandu-se la acest nivel cu nervul ischiadic. Latura superioara este formata
de trunchiul lombosacral ~i de ramura ventrala a nervului S 1, in tirnp ce latura inferioara este
reprezentata de rarnura ventrala a nervului S 3 .
Plexul sacral este acoperit de fascia mu~chiului piriform ~i de peritoneul parietal, venind in
raport prin intermediul acestora la femeie cu excavatia rectouterina, iar la barbat cu rectul ~i
ansele intestinale.
Medial de plex se atla lantul simpatic sacraL iar lateral mu~chiul obturator intern, vasele
hipogastrice ~i ureterul.
Din radacinile de origine ale plexului sacra] pornesc nervii pentru mu~chii pelvitrohanterieni
: nervul pentru rnu~chiul piriform (5 2) ~i nervul pentru mu~chiul obturator intern (L5-S 1).
Plexul sacral are o singura ramura terminala - nervul ischiadic ~i mai multe ramuri colaterale:
nervul fesier superior, nervul fesier inferior, nervul femurocutanat posterior.
TRUNCHJUL LOMBOSACRA T \
OSUL COXAL
N. SJ
S2
N. M. GEMEN SUPERIOR SJ
, .__---.. . _ s 4
1:'
VLEXUL SACROCOCC/Ci!AN
N. M. NN. SPLANHNIC! PEL VIN/ (ER/GENT!)

N. M. R/DlC4TOR ANAL
SP/NA JSCHJADJCA
N. M. SFINCTER ANAL
N. RU~INOS
N. M. OB TURA TOR INTERN
PLEXUL SACRAL
Nervul fesier superior (nervus gluteus superi01) contine fibre din L4 ~i S 1 ~i parase~te bazinul
prin orificiul suprapiriform, i'mpreuna cu vasele fesiere superioare, fa ta de care este a~ezat eel mai
adesea medial. fn continuare, 1nsote~te ramura profunda a arterei fesiere superioare, mergand cu
aceasta i'ntre mu~chiul fesier mic ~i mijlociu, carora le asigura ~i inervatia; se terrnina in mu~chiul
tensor al fasciei lata, intrand in mu~chi pe fata sa profunda.
Nervul fesier inferior (nervus gluteus inlerior) contine fibre din L5, S2 ~i parase~te bazinul
prin orificiul infrapiriform, medial de nervul ischiadic. Coboara in continuare peste mu~chii
gemen superior, obturator intern, gemen inferior ~i patrat femural, fiind acoperit de mu~chiul
fesier mare. Nervul se desparte in mai multe ramuri care patrund in masa mu~chiului fesier mare
pe o linie verticala, care se proiecteaza la 2 cm. medial de muchia posterioara a marelui trohanter.
Din nervul fesier inferior se desprind inconstant ~i ramuri pentru mu~chii pelvitrohanterieni, peste
care trece.
Nervul cutanat femural posterior (nervus cutaneus Femoris posterior) are fibre din S 1 - 5 3 .
Iese din pelvis prin orificiul infrapiriform, fiind situat medial de nervul ischiadic. Coboara peste
mu~chii pelvitrohanterieni, fiind acoperit de mu~chiul fesier mare, ajunge apoi pe fap posterioara
a coapsei sub fascia lata. Incruci~eaza la suprafata capatul lung al mu~chiului biceps, trecand in
continuare 1n interstitiul dintre mu~chiul biceps fernural ~i mu~chiul semitendinos. Ramurile sale
strabat fascia ~i inerveaza tegumentele posterioare ale coapsei ~i ale regiunii poplitee, ajungand
uneori chiar pe fata posterioara a gambei, unde vi'ne in raport cu vena safena mica. Dupa ce trece
de mu~chiul fesier mare, nervul femurocutanat posterior da ramuri care incruci~eaza muchia
inferioara a mu~chiului fesier mare ~i se distribuie la tegumentele inferioare ale fesei - nervii
clunii inferiori (nervus clunium inferiores), de asemenea furnizeaza ramuri perineale (rami
perinea]es), care se 1ndreapta spre medial ~i anterior in tegumentele perineului,. terminandu-se pr in
ramuri scrotale posterioare la bar bat ~i labiale posterioare la femeie. Aceste ul time ramuri inerveaza
tegumentele posterioare ale scrotului ~i labiilor mari.
232 Ana tomia functionala a membrelor
'
Nervul ischiatic (nervus jschiadicus) (L4 -
S3) este nervul eel mai voluminos din tot
. SUPERIOR/ organismu] ~i este singura ramura terminala a
plexului sacral. Atat pe seqiune transversala,
cat ~i prin lungimea lui intrece orice alt nerv al
extremitatilor(ca lungime, mai lungdecatel este
numai nervul safen). Este u~or turtit antero-
posterior la origine ~i eilindric i'n rest. Parase~te
'I-~~-.._ NN. CLUNIJ bazinul prin partea laterala a orificiului
INFERIOR! infrapiriform, avand medial nervul femurocu-
N. FEMUROCUTANA T tanat posterior, nervul fesier inferior, vasele
POSTERIOR fesiere inferioare ~i manunchiul vasculo-nervos
ru~inos intern.
La fesa coboara peste mu~chii pelvitro-
hanterieni, fiind acoperit de mu~chiul fesier
mare. in aceasra regiune strabate un ~ant
delimitat lateral de trohanterul mare i medial
de tuberozitatea ischiadica.
Ajunge pe fata posterioara a coapsei, unde
nervul ischiatic este situat 1napoia liniei aspre
a femurului ~i a mUChiului adduetormare, avand
NERVII CUTANATI DIN REGIUNILE lateral pof!iunea scurta a mu~chiului biceps
' femural i mu~chiul vast lateral, iar medial
FESIERA SI FEMURALA
POSTERIOARA muchii semitendinos i semimembranos. Este
acoperit de portiunea lunga a muchiului biceps
femural, care-I incrucieaza posterior i care are o directie oblica in jos ~i spre lateral. La coapsa,
lateral de nervul ischiatic se afla arterele perforante din artera femurala profunda i ramura
deseendenta din artera circumflexa femurala laterala, care ii furnizeaza artere nutritive.
in fosa poplitee devine superficial, avand medial mu~chii semitendinos ~i semimembranos, iar
lateral mu~chiul biceps femural. Anterior i medial de nervul ischiatic se afla vena poplitee, iar
medial ~i ventral de aceasta se afla artera poplitee, eel mai profund element al fosei poplitee.
Cel mai des, nervul ischiatic se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: nervul tibial
~i nervul fibular comun, la circa 3-4 cm deasupra interliniei articulare a genunehiului. Alteori,
nervul ischiaticse divide proximal la coapsa sau chiarin bazin. In acest din urma caz, nervul fibular
comun strabate muchiul piriform, iar nervul tibial iese prin orificiul infrapiriform.
In traiectul sau, nervul ischiatic da o seriede ramuri colaterale: nervul mu~chiului semitendinos,
nervul mu~chiului semimembranos, nervii pentru lunga ~i scurta portiune a bicepsului femural,
nervul pentru mu~d1iul adductor mare, nervul pentru articulapa ~oldului, nervul pentru articulapa
genunehiului (acest nerv provine eel mai adesea din nervul pentru poqiunea scurta a mu~chiului
biceps femural).
Rolul motor. Colateralele nervului ischiatic ajung la mu~chii care fac extensia coapsei pe
bazin ~i flexia gambei pe coapsa, avand un rol antagonist nervului femural. Toate colatera1ele ii
au originea fie la nivelul fesei, fie in partea superioara a coapsei.
0 leziune a nervului ischiatic echivaleaza eel mai des cu o leziune a ramurilor sale terminale:
nervul tibial i nervul peronier comun.
Rolul senzitiv. Teritoriul senzitiv al nervului ischiatic, care corespunde de fapt nervului
peronier superficial, se limiteaza la fata externa a gambei ~i la totalitatea piciorului, exceptand
maleola tibiala ~i marginea mediala a piciorului, care sunt inervate de nervu1 safen, ramura a
Nervjj membru/uj jnferjor 233
M. GLUTEUS MAX/MUS M. GLUTEUS MEDJUS
N. FESIER
INFERIOR
M. GLUTEUS MlNIMUS
N. RUSINOS INTERN
N. FESIER SUPERIOR
NN. CLUNII
INFERIOR/
M. PIRIFORM
RAMURI PER/NEALE '' f

N. SCIATIC
M. ADDUCTOR MARE
N. FEMUROCUTANA T POSTERIOR
M. SEMITENDINOS -
> M. BJCEPS FEMURAL
N. TIBIAL
N. FIBULAR COMUN
N. CUTANAT
SURAL MEDIAL N. CUTANAT SURAL LATERAL
M. GASTROCNEMIAN .
R. COMUNICAN7:4 A N. FIBULAR
N. SURAL
TENDON CALCANEAN
N. TIBIAL
(RAMURA CALCANEANA MED!ALA}
NN. REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI ~I AI REGIUNII FESIERE

N. FESIER nervului femural. in leziuni ale nervului ischiatic,

SUPERIOR anestezia se instaleaza pe un teritoriu mai redus.
Nervul fibular comun (nervus fibularis communis)
INFERIOR
(L 4 -L,) este ramura terminala laterala a nervului
N. FEMUROCUTANA T ischiatic. Coboara oblic in jos ~i lateral, de-a Jungul
POSTERIOR marginii mediale a tendonului muchiului biceps
~'""~~\L,lll..,__-t-; NN. CLUNI! INFERIOR!
femural. Ocole~te in continuare capul fibulei, aezandu-
se mai apoi intre fibula i muchiul peronier lung.
Raportul sau apropiat cu capul fibulei explica de ce
nervul fibular comun poate fi cuprins in calusul format
POSTERIOR
J'n urma unei fracturi la acest nivel.
Nervul patrundc in continuare in muchiul peronier
f1BULAR COMUN
lung, unde se divide In cele doua ramuri ale sale: nervul
R. COMUNICANTA FIBULARA !Jbularprofund (nervus fibula1is profundus) i nervul
N. FIBULAR SUPERFICIAL fibular superficial (nervus fibula1is superficia/is).
Din nervul fibular comun se desprind doua ramuri
N. SURAL CUTANA T
colaterale: nervul sural cutanat lateral (nervus
LATERAL
cutaneus surae Jatera/js) ~i ramura comunicanta a
nervului fibular (ramus communkans nervus
fibularis).
Nervul sural cutanat lateral are originea in nervul
fibular comun, cand acesta se afla In fosa poplitee.
Coboara peste muchiul gastrocnemian lateral i se
N. ISCHIADIC distribuie tegumentelor de pe fata postero-laterala a
-SCHEMA- genunchiului, cat ~i de pe fata ]aterala a gambei, pana
in dreptul maleolei laterale.
Ramura comunicanta a nervului fibular comun se desprinde fie din nervul fibular comun, fie
din nervul sural cutanat lateral. Este situat sub fascia de pe fata posterioara a gambei. In final el
se unete cu nervul sural cutanat medial, ramura nervului tibial ~i formeaza nervul sural.
Nervul fibular superficial (nervus fibularis superficialis) are originea in grosimea mu~chiului
peronier lung i coboara in loja laterala a gambei, intre mu~chii peronier lung i scurt. In continua re
coboara pe muchiul peronier al treilea, fiind separat de muchiul lung extensor al degetelor prin
septul intermuscular anterior.
Perforeaza fascia gambei in treimea distala, devenind superficial. In traiectul sau da ramuri
musculare (rami musculares) pentru mu~chii peronieri, cat ~i ramuri cutanate care inerveaza
tegumentele din regiunea antero-laterala a gambei.
Terminal se imparte In nervul cutanat dorsal medial (nervus cutaneus dorsa/is media/is) ~i
nervul cutanat dorsal intermediar (nervus cutaneus dorsa/is intennedius).
Nervul cutanat dorsal medial trece anterior de articulatia talo-crurala i de retinacu1ul muchilor
extensori, fiind paralel cu tendonul mu~chiului extensor lung al halucelui. Din el se desprind doi
nervi digitali pentru fa ta laterala a degetului II ~i mediala a degetului III, cat ~i pentru fata mediala
a halucelui.
Nervul cutanat dorsal lateral trece i el anterior de articulatia talo-crurala ~i retinaculul
muchiului extensori, indreptandu-se lateral. El 1ncruci~eaza superficial muchiul extensor scurt
al degetelor ~i se a~eaza 1ntre tendoanele acestuia destinate degetelor III i IV. Ajuns la baza
degetelor (articulatia metatarso-falangiana), din nervul cutanat dorsal lateral se desprind nervii
digitali dorsali pentru partea laterala a degetului III i partea mediaUi a degetului IV.
Nervul fibular profund (nervus fibulaJis profundus)se desprinde ca ~i nervul fibular superficial
Nervii membru/ui inferior 235
in grosimea mu~chiului peronier lung.

Strabate septul intermuscular anterior,
ajungand in regiunea anterioara a gambei, pe
membrana interosoasa, unde vine in raport
cu artera ti biala anteri oara, fa ta de care ini ii al
este situat lateral, apoi o incruci~eaza /V. FIBULAR
anterior, in final plasandu-semedial de artera. COM UN

in partea proximala a gambei se afla intre
N.
mu~chiul tibial anterior, plasat medial' ~i
PROFUND
mu~chiul extensor lung al degetelor, plasat
N. FIBULAR
lateral. In partea distala a gambei devine mai SUPERFICIAL
superficial, avand medial mu~chiul tibial
anterior, iar lateral mu~chiul extensor lung
al halucelui. In continuare trece pe sub LUNG
retinaculul extensorilor, profund de mu~chii
lung ~i scurt extensori ai halucelui ~i la partea AL DEGETELOR
distala a primului spatiu interosos se imparte
in nervi digitali dorsali ai piciorului (nervi EXTENSOR LUNG
digitales dorsales pedis) pentru fa ta laterala AL HALUCELU/
a halucelui ~i pentru fa ta mediala a degetului N. CUTANAT
II. DORSAL
Nervul digital dorsal lateral al halucelui INTERMEDIAR N. CUTANAT
continua traiectul nervului fibular profund, DORSAL MEDIAL
fiind a~ezat intre mu~chii lung ~i scurt
N.CUTANAT
extensori ai halucelui. fn ultima sa portiune,
nervul este incruci~at de tendonul mu~chiului
scurt extensor al halucelui.
Nervul digital dorsal medial al celui de al
PROFUND
II-lea deget trece profund de mu~chiul scurt
extensor al degetelor.
Din nervul fibular pro fund se mai desprind
~i ramuri musculare (rami musculares) N. FIBULAR COMUN
pentru mu~chii din regiunea anterioara a -RAMURI-
gambei, mu~chii tibial anterior, extensor lung :
al degetelor, cat ~i pentru mu~chii extensor scurt al degetelor ~i extensor scurt al halucelui (ultirpii
doi mu~chi sunt situati pe fata dorsala a labei piciorului).
1
Nervul peronier co~un ~i ~u ramurile sale terminale comanda mu~chii care redreseaza piciotul
fn timpul mersului. De acest nerv tine: I
- extensia piciorului (flexia dorsala) asigurata prin mu~chii tibial anterior, extensor lungl al
degetelor, extensor lung al halucelui ~i peronierul tertius;
- extensia degetelor, asigurata de mu~chiul extensor lung al degetelor, mu~chiul exten~or
scurt al degetelor, mu~chiul extensor scurt al halucelui ~i mu~chiul scurt extensor al degetel r;
- adducfia ~i eversiunea (prona,tia) piciorului depinde de mu~chii peronier lung ~i sc rt;
- flexia plantara a piciorului, la care contribuie mu~chiul peronier lung.
Rolul senzitiv al nervului fibular comun. Din punct de vedere senzitiv, nervul fibu ar
comun, prin nervul fibular superficial, inerveaza tegumentele feiei antero-laterale a gambei ~if ta
dorsala a labei piciorului, exceptand marginea laterala a piciorului, pielea din dreptul degetu ui
V ~ijumatatea laterala a degetului IV. Prin nervul fibular comun inerveaza tegumentele de la nivelul
236 Anatomia functfona/fi a membrelor
'
fetei laterale a halucelui ~i mediala a degetului
N. SURAL II, deci regiunea primului spatiu interosos. Dadi
CUTANAT MEDIAL
nervul fibular profund este lezat, anestezia este
redusa la nivelul primului spatiu interdigital,
RR. MUSCULAR t-, ,:
~
iar daca este lezat nervul fibular superficial,
1
RR. MUSCULAR,\; .. pierderea sensibilitatii se constata pe fata
MUSCULANE
'f'l / _,/- . postero-]ateralaajumatatii inferioareagambei,
la nivelul maleolei fibulare ~i in partea mijlocie
a regiunii dorsale a labei piciorului.
Nervul tibial (nervus tibiahs) (L 4 -S 3 ),
N. INTEROSOS ramura de bifurcatie mediala a nervului
AL GAMBEi ischiatic, este mai voluminos decat nervul
fibular comun, continuand direqia nervului
ischiatic In axul fosei poplitee. Este eel mai
N. PLANTAR}
lateral ~i superficial element al manunchiului
MEDIAL ~\
R. PROFUND f_., ..
R. SUPERFICIALA vasculo-nervos popliteu, artera poplitee fiind
... . l\ NN. DIGITALI si tua ta eel mai medial ~i eel mai profund. Lateral
rt );'J,"'
NN. DIGITALl-.;..,.~: ,)A \'N"'PLANTARI COMUNI de nervul tibial, in fosa poplitee se afla nervul
1
PLANTAR! COMUNJ "' ;y~r~u;... NN. DIG/TALI fibular comun. Medial de nervul tibial se afla
i,.~.,ll.f' PLANTAR! PROPNll ~i crosa venei safene mici, care se deschide In
vena poplitee, situata 1ntre artera poplitee ~i
N. TIBIAL nervul tibial. Profund de nerv se afla ganglionii
-RAMURI- poplitei ~i fata posterioara a articulapei
genunchiului, acoperita de mu~chiul popliteu.
Uneori, nervul tibial este incruci~at posterior de o anastomoza venoasa 1ntre vena safena mica ~i
mare. In continuare, nervul tibial trece printre mu~chii gastrocnemian medial ~i lateral ~i apoi sub
arcada mu~chiului solear. in regiunea posterioara a gambei se afla intre mu~chiul triceps ~i mu~chii
profunzi ai gambei, fiind plasat initial posterior de vasele tibiale, iarmai distal lateral deele~i medial
de vasele peroniere. In treimea distala a gambei se afla mai superficial, fiind situat medial de
tendonul mu~chiului triceps (tendonul lui Achile) ~i mai apoi patrunde in ~antul retromaleolar
medial, unde nervul tibial se bifurca in ramurile sale terminale: nervii plantar medial ~i lateral.
Bifurcarea nervului tibial are lac proximal de bifurcarea arterei tibiale posterioare. in ~antul
retromaleolar medial, nervul tibia] este situat lntre tendoanele mu~chilor flexor lung al degetelor
(anterior) ~i flexor lung al halucelui (posterior). Medial, la acest nivel, se afla retinaculul flexorilor.
Pe parcursul sau, nervul tibial furnizeaza mai multe ramuri:
1) ramurj musculare (rami musculares) pentru mu~chii posteriori ai gambei;
2) nervul interosos al gambej (nervus interosseus crwis) coboara pe fata posterioara a
membranei interosoase, careia Ii furnizeaza ramuri ~i, de asemenea, mai emite ramuri articulare
pentru articulatia tibiofibulara ~i talocrurala;
3) nervul cutanat sural medial (nervus cutaneus sunw media/is) se desprinde din nervul
tibial In fosa poplitee ~i coboara intre mu~chii gastrocnemian medial ~i lateral, fiind situat sub
fascia gambei; in treimea proximala a gambei se une~te cu ramura comunicanta a nervului peronier
comun ~i formeaza nervul sural (nervus surajjs), acesta perforeaza fascia gambei ~i se a~eaza lntre
fascie ~i tegumente, lateral de vena safena mica ~i tendonul mu~chiului triceps sural; in continuare
ocole~te posterior maleola fibulei, terminandu-se pe marginea laterala a piciorului sub numele
de nervul cutanat dorsal lateral (nervus cutaneus dorsalis Jateralis), din care se desprind nervi
digitali dorsali pentru fata laterala a degetului IV ~i fetele laterala ~i mediala a degetului V.
Nervul plantar medial (nervus planta1is media/js) are originea in nervul tibial, la nivelul
Nervjj membrului infedor 2:7
canalului calcanean medial, inapoia tendoanelor mu~chilor tibial anterior ~i flexor lung
degetelor, fiind acoperit la acest nivel de retinaculul flexorilor. In continuare este acoperit e
mu~chiul adductor al degetului mare, trecand apoi in interstitiul dintre mu~chiul adductor
degetului mare ~i mu~chiul scurt flexor al degetelor, unde se afla lateral de artera plantara medial~.
Pe parcurs da ramuri pentru: mu~chiul adductor al halucelui, mu~chiul scurt flexor al halucel i,
primii doi mu~chi lombricali, mu~chiul flex or scurt al degetelor, m~chiul patrat al plantei, pent u
articulatiile tarsiene, cat ~i nervul digital plantar pentru fata mediala a halucelui. Nervul plant r
medial se termina prin trei nervi digita/i plan tad com uni (nervi digitales plan tares commune),
care sunt situati in primele trei spatii interosoase, intre aponevroza plantara ~i mu~chiul sc rt
flexor al degetelor. Nervii digitali plantari comuni se impart in nervi digitali plantari prop ii
(nervi digitales plantares proprjj) pentru fe{ele care se privesc ale primelor patru degete.
Nervul plantar lateral (nervus planta1is Jateralis), de la originea sa din nervul tibial, la nivel l
canalului calcanean medial, se indreapta spre lateral, impreuna cu artera plantara laterala sp e
al V-lea metatarsian. Nervul plantar lateral este a~ezat medial de artera omonima. Impreuna u
artera plantara laterala trece initial intre mu~chii adductor ~i flexor al degetului V. in ac st
interstitiu, nervul plantar lateral se desface in ramurile sale terminale: superficiala ~i profun a.
Ramura superficialii (ramus supeJtlciiJiis) se imparte in nervi plantari comuni (ne1 vi
digHales plan tares communes), din care se desprind a poi nervii digitali plantari proprii (ne1 vi
digitales plan tares prop1ii), destinati fetei laterale a degetului IV ~i fetelor mediala ~i lateral~ a
degetul ui V.
Ramura profundii (ramus profundus) se afla in profunzimea lojei plantare mijlocii, int e
mu~chiul scurt flexor al degetelor ~i mu~chiul patrat plantar. Ramura profunda este 1nsotita m
traiectul sau de arcul plantar al arterei plantare laterale. Din ramura profunda a nervului plant r
lateral se desprind ramuri destinate mu~chilor interoso~i plantari ~i dorsali, lombricali III ~i I ,
mu~chiului adductor al halucelui. Se mai desprind ~i ramuri pentru articulatiile vecine ~i une ri
se mai poate desprinde ~i o ramura pentru mu~chiul patrat al plantei, care mai prime~te 1nsa ~i o
ramura din nervul plantar medial.
Rolul motor al nervului tibial
Nervul tibial inerveaza mu~chii flexori ai gambei (mu~chiul triceps sural) ~i piciorului (mu~c ii
flexor lung al degetelor ~i flexor lung al halucelui), mu~chii adductori ~i cei care fac inversiun a
(supinatia), rididind marginea mediala a piciorului ~i coborand-o pe cea laterala (mu~chiul tib"al
posterior). Inerveaza de asemenea toti mu~chii din regiunea plantara a piciorului. Deci, in caz e
lezare a nervului tibial, nu se mai produc mi~carile de flexie, adduqie ~i abduqie a halucel i,
abduqia ~i flexia degetului mic, flexia primelor doua falange ale degetelor II-V (mu~chiul sclrt
flexor al degetelor), flexia falangei proxirnale ~i extensia ultimelor doua la degetele II-V (mu~c ii
lombri~~l.i, intero~o~i do1~sal! ~i pla_ntari), de?a_:tarea deg~telor II-IV.. f~ta de a~ul picio~ului
(mu~ch11 mteroso~1 dorsah) ~1 aprop1erea lor tata de acela~1 ax (mu~chu mteroso~1 plantan).
Rolul senziliv al nervului tibial
Teritoriul senzitiv al nervului corespunde fetei posterioare a gambei, din treimea medi a
gambei pana Ia maleola fibulara, tegumentelor calcaiului, fetei dorsale a degetului V In intregi e,
afetei dorsaledinjumatatea lateralaa degetului IV, marginii lateralea piciorului, cat~i tegumentel r
de la nivelul fetei plantare a labei piciorului. Anestezia care se instaleaza nu este atat de inti sa
pe tot teritoriul senzitiv al nervului tibial, ci este mai limitata, fiind cornpensata de nervii veci i.
238 Anatomia func[jonalii a membrelor
'
i
i
i
I
\
\
:1;. /
;j~
. ;f J
}t f
. "'tN. SURAL
l ; t
i N. CUTANAT
cA~~;::~~E.1.'. JJ9.
MED/ALE
. ~.~-.: ~ .~ ::::~~'
.f
rr.,_ f"'
\...... .
. . - . ~. CALCANEENE
LA TERALE
N. SURAL
l , I
1i\~'N.
1
t FIBULAR
ti
N. TIBIAL
COM UN
1
!
...
d
,., ~R. COMUNICANT

,! \ i '. \ f1BULAR
RR. ALE
?'I\
'
i" t ' . SURAl
N. SAFEN . / !
' !
rr~
' SURAL CUTANA T
CUTAN4 T DORSAL
RR. CALCANEENE
MED/ALE
RR. CALCANEENE LA TERALE
NERVII CUTANATI DIN REGIUNEA POSTERIOARA A GAMBEI

'
Articulatiile membrului inferior 2 9
'
Articulatiile membrului inferior

'
Articulatiile membrului inferior, paralel cu oasele sale prezinta la om o mare soliditat ,

in comparatie cu cele ale membrului superior. Solicitarile deosebite care apar datorita statiurli
bipede, prin sustinerea verticala a greutatii corpului, impotriva gravitatiei, due la o dezvolta e
mare a aparatului capsuloligamentar, a suprafetelor ~i cartilajelor articulare, adaptate statiunii
~i motilitatii. Aceasta adaptare pentru sustinerea in statica ~i locomotie se face In defavoar a
amplitudinii mi~dirilor, care aici sunt mai reduse decat la membrul superior, adaptat pent u
mi~cari de finete.
Articulatia ~oldului
Anatomia articulatiei ~oldului
Articulatia coxo-femurala este o en rtroza situata la radacina membrului inferior. E

'
rea izeaza intre capul femural ~i acetabul, fiind o articulatie cu conducere ligamentara.
"'\""
Fetele articulare sunt:

--
,,, fuinc ma ii} Datorita faptu~-cKesteorientat nu numai de jos :i'n sus, ci ~i dina
2
l_!:!ng al c2!_~i face cu planul fl.212.tal un un hi de 15-25 d rt""'~"""~

suprafata sa, cu exceptia fosetei, capul femural este acoperit de cartilaj hialin.
~@ulu@est~_o suQ.rafata hemisfcr.ka situata pe fata laterala a coxalului, la unirea cel~r
trei oase compon~nte. Suprafata articulara a acetabului este un inel incomplet - fata Junata - situ~t
la periferia acetabulului ~i evidentiata eel mai clar cand presiunea exercitata de greutatea corpul~i
Setra~iatiei in ortostatism. Fosa acetabulara este nearticulara, lipsita de cartilaj, dar
conpne tesut fibroel~stic bogat, larg acoperit de membrana sinoviaiaffejurul acetabulului se afl?
un fibrocartilaj inelar cu rolul de a-i mari adancimea pana la 2/3 dintr-o sfera - labruI acetabulan.
El are forma triunghiulara in secpune ~i adera strans de periferia cavitatii, traverseaza incizur'
'
LIO. ISCHIOFEMURAL
LABRUMUL ACETABULAR
LIO. /LIOFEMURAL .:: ...,.
ZONA ORB!CULARA
COLUL FEMURAL
TROHANTERUL
MIC
ARTICULATIA $0LDULUI DESCHISA
acetabularaca ligament transvers acetabular, completand cercul.Astfel, incizuraeste transformata

intr-un orificiu pe unde tree vasele ligamentului capului femural. Marginea libera a labrului
acetabular are o deschidere mai mica decat ecuatorul capului femural, participand la mentinerea
lui in acetabul. Kurrat ~i Oberlander au masurat grosimea cartilajului articular la nivelul capului
femural ~i al cavitatii cotiloidiene ~i au gasit o valoare maxima In patrimea antero-superioara a
acetabulului ~i In patrimea antero-laterala a capului femural.
Mijloace de contenFe:
capsula articulara are forma unui trunchi de con cu baza mare inserata medial pe circumferinta
acetabulului, trecand cu Iigamentul transvers peste incizura acestuia. Baza mica, situata lateral
se insera anterior pe linia intertrohanterica ~i posterior pe fa}a posterioara a colului femural, la
1- 1.5 cm medial de creasta intertrohanterica. Fata de aceasta linie de inserve a capsulei,
trohanterul mare cu fosa trohanterica ~i trohanterul mic raman extracapsular. Capsula articulara
este formata din doua randuri de fibre: circulare ~i longitudinale. Fibrele circulare(zona orbicularis)
dispuse la interior formeaza un "guler" injurul capului femural. Capsula este mai groasa in partea
anterosuperioara (8-10 mm) ~i mai subtire In partea anteroinferioara (2-3 mm). Extern, este
acoperita de mu~chi ~i separata de psoasul mare ~i de iliac prin burse. in pozi~ia normala a
articulatiei cea mai mare parte a capsulei este i'n tensiune. De aceea in procesele inflamatorii
articulare coapsa ia pozitie antalgica - de semitlexie ~i u~oara rota tie ex terna, prin care se
realizeaza relaxarea capsulei cu diminuarea durerii. Capsula articulatiei coxo-femurale este
1ntarita de urmatoarele ligamente:
ligamentul iliofemural este triunghiular ~i foarte puternic dispus anterior de articulatie ~i
intim amestecat cu fibrele capsulei.Varful Jui se insera mai jos ~i anterior de spina iliaca
anteroinferioara, baza lui se afla pe linia intertrohanteridi. Prezinta in grosimea sa doua fascicule:
Articulafiile membrului inferior 2411
SPINA
SPINA ILIACA ANTEROJNFERIOAR,4,

CAPUL FEMURAL
TROHANTERUL MARE -
'' TROHANTERUL MIC
ARTICULATIA COXOFEMURALA DREAPTA

'
-VEDERE ANTERIOARA-
unul cu direqie oblica care se termina pe marginea anterioara a marelui trohanter, sub micul
fesier, ~i unul aproape vertical care coboara ~i se prinde anterior de micul trohanter. Hence l-a
numit ligamentul in Y, fasciculul oblic, ligament ilio-pretrohanterian, cu rol in limitarea adduqiei
~i rotatiei externe, iar fasciculul vertical iliopretrohanterian cu rol in limitarea abduqiei[ ~i
extensiei
ligamentul pubofemural este a~ezat tot anterior avand de asemenea forma triunghiulara. I
Baza sa se insera pe eminenta iliopectinee, creasta iliopectinee, ramura superioara a pubisuli,

iar varful sau se prinde anterior de mi cul trohanter. El limiteaza abduqia ~i rotatia laterala. Fibrtle
sale se amesteca distal cu capsula ~i cu fata profunda a fasciculului vertical din ligamenruI
iliofemural formand un "N" - ligamentul lui Welcker. 1
ligamentul ischiofemural 'intare~te posterior capsula. El pornqte de pe ischicl' n,

posteroinferior de acetabul ~i se dispune 'in spirala superolateral, in spatele capului femural 0
parte din fibrele sale se pierd in capsula , in zona orbiculara, altele se insera anterior de frsa
trohanterica, profund de ligamentul iliofemuraL El limiteaza rotatia interna ~i adduqia coap ei.
ligamentu1 capului femural este o banda triunghiulara cu varful inserat 'in par ea
anterosuperioara a fosei capului ~i cu baza inserata pe coxal prin trei fascicule: pe ligamenitul
transvers al acetabulului, pe partea anterioara ~i posterioara a incizurii acetabulare. El este
rezistent, suportand la adulti greutati de 45 de kg, ~i contine vase pentru capul femural. Filnd
intraarticular, este cuprins ca intr-o teaca de membrana sinoviala. Ocazional, teaca sinoviala elste
singura prezenta, lipsita de miez; foarte rar, atat teaca, precum ~i ligamentul lipsesc. Rolul ace~tui
- - - ---~--------- -----~----------
242 Anatomia functfonaJa a membre/or
'
TUBEROZJTA TEA ISCHIADIC4
/
/ LABRUL ACETABULAR
/
\ . /
ACETABULUL~-.1! CAPSULA ARTICULARA
COL UL ANA TOMIC
LIO. ROTUND-
CAPUL FEMURAL
SECTIUNE FRONTALA PRIN ARTICULATIA COXOFEMURALA DREAPTA

' '
LA NIVELUL AXULUI COLULUI ANATOMIC
ligament este de "suspensor ~i hranitor"al capului femural dar ~i de limitator a] adductiei ~i rota\iei
laterale cand coapsa este flectata.
zona orbiculara (Jjgamentul inelar Webe1) este o condensare a fibrelor circulare profunde
ale capsulei. Fibrele acestui ligament sunt de doua feluri: cu origine osoasa care pleaca inferior
de spina iliaca anteroinferioara, lnconjoara ca o ansa polul femural interior ~i posterior ~i fibre
proprii semicirculare paralele cu spranceana acetabulului.
membrana sinoviala 'incepe de la marginea suprafetei articulare a femurului, acopera partea
intracapsulara a capului femural, apoi trece pe partea intema a capsulei, pentru a acoperi labrul
acetabular, ligamentul capului femural ~i fosa acetabulara. Ea este subtire la nivelul suprafetei
profunde a ligamentului ilio-femural unde este comprimata de capul femural, iar uneori poate fi
chiar absenta la acest nivel. Articulatia poate comunica cu bursa subtendinoasa a psoasului, printr-
o deschizatura 'intre ligamentul pubofemural ~i portiunea verticaHi a ligamentului iliofemural .
Raporturi:
anterior cu mm. pectineu, iliopsoas, drept femura1 ~i mai superficial cu continutul trigonului
femural ~i nervul femural
posterior cu mm. piriform, obturator intern, gerneni, patrat femural ~i manunchiul vasculo-
nervos infrapiriform
medial cu m. obturator extern
superior ~i lateral cu mm. fesier mijlociu ~i mic.
Vascularizatie ~i inervatie:
- arterele au originea in a. iliaca interna (a. obturatorie, a. ischiadica, a. fesiera superioara)

~i In a. femurala profunda (aa. circumflexe femurale mediala ~i laterala).
Articulatiile membrului inferior 243
'
LABRUL GLENOIDAL
\
\
PUNCTUL DE OSJFICARE
ZONA ORB!CULARA
AL CAPULUI FEMURAL
LIG. ROTUND
NUCLEUL DE OSIFICARE AL-j_",

TROHANTERULUJ MARE
- JSCHIONUL I
- -~~ PORTIUNEA ADIPOASA A FOS~f

ACETABULARE
__ _, OSUL PUBIS
i L!G. TRANSVERS., '"'<:'''
AL ACETABULULU~'
SECTIUNE FRONTALA PRIN ARTICULATIA COXOFEMURALA
' '
A UNUI COPIL DE CINCI ANI
- limfaticele se varsa in gg. inghinali profunzi, hipogastrici, obturatori ~i iliaci externi

- inervatia este asigurata de n. femural, n. obturator, n. ischiadic, nervul patratului femu~al
~i n. cutanat femural posterior. '
Bioqiecanica articulafiei ~oldului
Structura de 1ncarcare a articulatiei ~oldului
Pentru a se adapta la solicitarile mecanice create de transmisia foqelor dintre femur ~i pelvis,
' ~oldului prezinta o arhitectura interna aparte. De-a lungultraiectelor de forta,
articulatia . , , osul1se
dispune sub forma de trabecule osoase care formeaza sisteme. Aceste sisteme se intalnesc unde
se intalnesc ~i liniile de forta, formand zone de maxima rezistenta.
'{ ' '
Linia greutatii corpului formeaza traseul - extremitatea cefalica, coloana vertebrapi,
promontorium, articulatii sacro-iliace. La nivelul pelvisului ajung la nivelul acetabulului o patte
de-a lungul sacrului pubic iar cealalta parte prin tuberozitatea ischiatica. :
Fortele de-a lungul ramurilor pubice se suprapun ~i cu funqia oaselor pubiene de a prev~ni
separarea celor doua oase coxale. Liniile de stress dintre articulatiile sacro-iliace ~i tuberozitatile
ischiatice urmeaza fortele de incarcare in pozitia ~ezand.
Trabeculele pelvice care traverseaza acetabulul formeaza doua sisteme majore in interio ul
femurului: sistemul trabecular medial ~i sistemul trabecular lateral. Exista si alte doua siste e
accesorii de trabecule. In statiunea bipeda, forta greutapi corpului este distribuita intre articulatia
~oldului stang ~i drept. Jumatate din aceasta forta sistemele trabeculare de fiecare parte.
Sistemul trabecular medial se distribuie de-a lungul cortexului medial al extremitatii proximale
femurale, avand un traiect curb 1n sus ajungand in partea superioara a capului femural. Acest sistem
244 Anatomia funcfionala a membrelor
L!G. ROTUND
LIN/A INTERTROHANTERICA
- - TROHANTERUL MIC
LINIA DE INSERTIE A CAPSULE! ARTICULARE PE CAPUL FEMURAL

'
-VEDERE ANTERIOARA-
TRQHANTERUL MARE
/-<
l!G. ROTUND "
CREA STA
INTERTROHANTERICA
,,,""
TROHANTEIWL MIC'
LINIA DE INSERTIE A CAPSULE! ARTICULARE PE CAPUL FEMURAL

, -VEDERE POSTERIOARA-
Articulathle membrului inferior 245
'
se considera a fi de-a lungul fortelor verticale de 'incarcare. Suprafata de 1ncarcare acetabulara
se evidentiaza radiologic trasand o linie intre marginile mediala ~i laterala de densitate crescuta.
La ~oldul normal aceasta linie este aproape orizontala ~i se gase~te imediat deasupra centrului
de rotatie al capului femural. Sistemul trabecular medial se continua distal cu o arie 1ngro~ata de
os cortical spre partea mediala a diafizei femurale. Astfel diafiza femurala mediala suporta 1n
special fortele de compresiune ca cele ale greutatii corpului.
Sistemul trabecular lateral al femurului pome~te de pe cortexul lateral al extremitatii femurale
proximale, are o directie curba in sus, intersecteaza sistemul medial, ~i se termina in partea
inferioara a capului femural.
Sistemul lateral este creat ca o reaqie la foqele create de contractia mu~chilor adductori ~i la
fortele de tensiune, determinate de tendinta de mdoire a capului ~i colului femural pe diafiza
atunci dind greutatea corpului ajunge pe capul femural.
--Cele doua sisteme trabeculare accesorii se gasesc 1n aria trohanterica ~i a colului femural. Sistemul
trabecular accesor medial porne~te din partea media la a diafizei proximale femurale, intersecteaza
sistemul trabecular lateral pentru a se termina in regiunea trohanterului mare.
Sistemul trabecularaccesor lateral se gase~teoarecum paralel cumarginealateralaa trohanterului
mare. Regiunile extremitatii proximate femurale in care se 1ntretaie trabeculele osoase 1n special
la 90 confera osului o mare rezistenta. La nivelul colului femural exista insa ~i o zona de slaba
rezistenta, acolo unde trabeculele sunt relativ subtiri iar sistemele nu se intersecteaza. Aceasta
zona este sensibila la fortele de indoire locale, predispunand la fracturi daca femurul este mare
sau tesutul osos nu mai este capabil sa reziste in timp la forte normalc.
Artrokinematica
Mobilitatea articulattei ~oldului este eel mai u~or vizualizata ca mi~cari a capului femural
convex !nauntrul concavitatii acetabulare. Capul femural va aluneca in interiorul acetabuluL intr-
o direqie mi~carii capatului distal al femurului.
Articulatia ~oldului este o articulatie specific de incarcare, femurul fiind relativ that, ~i de fapt
mi~carea articula}iei ~oldului este produsa de mi~carea pelvisului_ pe femur. In aceasta situatie
concavitatea acetabulara se mi~ca in aceea~i direqie ca cea a hemipelvisului opus.
Mi~dirile articulatiei ~oldului
Articulatia soldului este o articulatie sferoidala cu trei grade de libertate ~i cu o

conducere ligamentara./Marea dezvoltare a ligamentelor sale economise~te foqa
musculara,fmpiedicand caderea trunchiului, in special posterior. Din punct de vedere biomecanic,
~oldul se comporta ca un segment a~ezat intre trunchi ~i membrul inferior, permitand acestuia sa
participe atat la oscilape, in faza de pendulare a mersului, cat ~i la stabilizare in faza de propulsie.
Marirea diametrului transversal pelvisului ~i lungimea mare a colului femural audus laindepartarea
celor doua tuberozitati ischiadice de capul femural ceea ce a permis cre~terea bratului parghiei
~i a fortei de ac}iune, ducandastfel la economia de foqa musculara. Lungimea ~i oblicitatea colului
intervin, de asemenea, in asocierea mi~carilor de rotatie la celelalte mi~cari.
Mi~carile care se fac in aceasta articulatie sunt: flexia ~i extensia, abductia ~i adductia,
rota}ia interna ~i externa, circumducpa. Daca mi~carile ar fi pure, axul ar fi transversal ~i ar
trebui sa treaca prin trohanterul mare ~i prin fosa capului femural, el corespunzand astfel axului
anatomic al colului ~i capului. Dar, flexia se asociaza cu o mi~care de rotatie mediala, iar extensia
cu rotatie laterala, fapt care face ca axu1 sa corespunda axului central al acetabulului.
246 Anatomia luncponalii a membrelor
Flexia
Flexia consta in ridicarea ~i apropierea coapsei de peretele anterior al abdomenului. Daca

flexia coapsei se asociaza cu extensia gambei, amplitudinea primeia este de 90, pe cand daca
gamba este flectata, amplitudinea flexiei coapsei ajunge la 130. In flexia coapsei se relaxeaza
fibrele anterioare ale capsulei i ale ligamentu1ui iliofemural, pe cand fibrele posterioare ale
capsulei ale ligamentului capuJui femural ~i mm. posteriori ai coapsei se opun micarii. in cazul
asocierii acestei miciiri cu flexia gambei, micarea este Hmitata i de contactul fetei anterioare
a coapsei de peretele anterior al abdomenuJui.
Muchii flexori sunt lungi i puternici. Cu cea mai mare eficacitate intervin mm. iliopsoas (fiind
eel mai puternic flexor al coapsei), tensoml fasciei lata, croitorul i dreptul femural. Muchiul
psoas intervine in special in componenta sa de lungime pe cand mu~chiul iliac, prin cea de foqa.
Datorita ponderii mari pe care o are fata de ceilalti flexori, in paraliziile sale mersul este greoi,
sinergitii lui fiind mai slabi. Din muchii enumera\i el este singurul care ridica coapsa i pe
orizontaUi. La ridicarea coapsei peste orizontala mai participa: muschiu] pectineu ~i fibrele
anterioare ale muchilor fesieri mijlociu i mic. in flexia pana la orizontala mai participa mm.
adductori i gracilis.
Extensia
Extensia este micarea inversa, amplitudinea ei medie fiind de 15-20. Ea este Iimitata de
fi brele anterioare ale capsulei, de ligamentul iliofemural ~i chiar de ligamentul iliocapsular.
Ligamentul iliofemural are in aceasta privinta o comportare deosebita, e1 fiind eel mai putemic
din corp, ~i 1mpiedicand orice 1ncercare de extensie a coapsei dincolo de verticala (hiperextensia).
In mi~carile de patinaj i balet, hiperextensia coapsei este numai aparenta deoarece in realitate
este vorba doar de o flexie a Oldului opus ~i de o accentuare a lordozei lombare.
Muschii extensori sunt: fesierul mare (eel mai puternic extensor, mu~chi prin excelenta
antigravitational), fibrele posterioare ale fesierului mijlociu ~i mu~chii posteriori ai coapsei.
Participare mai slaba au muchii pelvitrohanterieni. Mm. adductori se comporta ca extensori din
flexia facuta dincolo de orizontala.
Adductia
'
Adducpa are amplitudine mai redusa (10), este limitata de lntalnirea coapselor, iar dupa
incruci~area lor de catre ligamentul capului femural ~i ischiofemuraI, de fibrele superioare al celui
iliofemural ~i de mm. abductori. Daca coapsa este flectata, se poate depai 1inia mediana. Mm.
adductori sunt relativ lungi, dar foarte putemici ~i sunt reprezentati de: cei trei mm. adductori,
pectineu, iliopsoas, gemeni, obturator intern, piitrat femural, fibrele inferioare situate sub axul
mi~dirii ale fesierului mare ~i gracilis la membrul extins.
Abductia
'
Abductia are amplitudinea de 45 cand coapsa este cxtinsa ~i de 50-65 cand se asociaza cu
flexia genunchiului. Ea este limitata de ligamentul pubo-femural (In special cand coapsa este
flectata), de fibre le superioare ale ligamentului iliofemural, (cand coapsa este in extensie ), de mm.
adductori i de contactul colului femural cu marginea acetabulului. Mm. abductori: fibrele
anterioare ale fesierului mijlociu, fesierul mic, tensorul fasciei lata , croitor, dreptul femural,
fibrele superioare ce se insera superior de axuJ mi~carii pe tractul iliotibial ale fesierului mare,
'
iar la coapsa flectata m. piriform. in general abductorii sunt muchi scuqi ~i relativ puternici.
Abductia ~i adducpa se efectueaza in jurul unui ax sagital ce trece prin centrul capului femural.
Rotatia lateraHi
Rotatia lateraUi este de 45 la coapsa extinsa ~i ajunge la I 00 la coapsa flectata ~i abdusa. cu

ligamentele relaxate. Ea este franata de ligamentul capului femural, de ligamentul iliofemural ~i
ligamentul pubofemural ~i de mm. antagoni~ti. Agentii ei motori sunt mai puternici ca cei ai
rotatiei mediale: fesierul mare, pectineul,, adductorul, croitorul, mm. pelvitrohanterieni, m.
iliopsoas, datorita fibrelor sale spiralate ~i fesierii mijlociu ~i mic prin fibrele lor posterioare.
Rotatia mediala
Rotatia mediala este de 35-45 daca coapsa este extinsa. Ambele tipuri de rotatii ale coapsei
antreneaza ~i mi~cari ale restului membrului inferior prin intermediul genunchiului. Astfel, daca
gamba este flectata este ~i ea antrenata l'n rotatia coapsei. Daca gamba este extinsa, piciorului i
se impun mi~cari de lateralitate. Rotatia mediala este limitata de ligamentul ischiofemural ~i
iliofemural ~i mm. antagoni~ti. Agentii ei motori sunt: mm. fesier mijlociu ~i mic prin fibrele lor
anterioare, gracilis, adductorul mare prin fibrele inserate pe membrana vastoaductorie, dreptul
femural, bicepsul. Ultimii doi se comporta ca rotatori mediali sau laterali dupa pozitia medie l'n
care se afla coapsa.
Rotatia se face in jurul unui ax vertical ce trece prin capul femural.
Circumductia
'
Circumductia este mi~carea care le l'nsumeaza pe toate celelalte. In circumduqie capul femural
se fnvarte~te
fn acetabul, epifiza distala descriind un cerc, iar diafiza un con.
Functia musculara In statiunea bipeda

' '
pozitie verticala amandoua ~odurile sunt in pozitie neutra sau in u~oara hiperextensie.
In
Localizarea posterioara a greutatii l'n plan sagital creaza un moment de extensie al foqei In jurul
~oldului ce tinde sa blocheze posterior pelvisul de capetele femurale.
Momentul de extensie gravitational este controlat de tensiunea pasiva de la nivelul ligamentar
~i capsular care sunt intinse in extensie completa. De~i activitatea intermitenta a mu~chiului
iliopsoas preia din aceasta tensiune, este necesara o activitate musculara pentru a mentine
echilibrul antero-posterior atata timp cat 1inia gravitationala trece in spatele asu prin articulatia
~oldului.
Daca linia gravitationala trece anterior de articulatia ~oldului se creaza momentul de flexie
~ieste necesara interventia mu~chilor ischiogambieni ~i a mu~chiului fesier mare pentru a preveni
flexia ~oldului printr-o blocare anterioara a pelvisului pe trohanter.
Articulatta genunchiului
Anatomia articulaiiei genunchiului
Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie din corp, la om fiind femuro-tibiala.
La alcatuirea ei participa ~i articulatia femuro-rotuliana cu rol deosebit in mi~dirile de flexie ~i
248 AnatomM functionala a membrelor
'
SUPRAFATA PATELARA
CONDILUL
CONDILUL -
MEDIAL
LATERAL
LIG. CRUCIAT ANTERIOR l!G. CRUCIAT POSTERIOR
SUPRAFATA ARTICULARA A FEMURULUI

'
extensie. La om, capul fibulei~ foarte redus ca dimensiuni, nu participa la alcatuirea articulatiei
genunchiului decat prin insertia pe care o ofera capatului distal al ligamentului colateral extern
~i mu~chiului biceps femural.
Articulatia femuro-tibiala este un trohoginghm.
Fefele articulare
Articulatia propriu-zisa a genunchiului se realizeaza ]ntre epifiza distala a femurului ~i cea

proximala a tibiei, la aceasta adaugandu-se articulatia femuropatelara.
epifiza distala a femurului, participa in articulatie prin cei doi condili femurali, despartiti
posterior prin fosa intercondiliana. Axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt divergente
posterior, astfel ]neat epifiza inferioara a femurului este mai voluminoasa posterior decat anterior.
Privite din plan frontal fetele inferioare ale celor doi condili sunt de asemeni convexe. Curbura
fetei anterioare a condililor, privita din profil, descre~te ca raza progresiv spre posterior, descriind
o linie spirala. Astfel, segmentul anterior al curburii face parte dintr-un cerc cu raza de 45 mm,
pentru ca eel posterior sa ajunga Ja 15 mm. Acest fapt, la care se adauga diferenta dimensiunilor
anteroposterioare dintre fetele articulare ale condililor femurali ~i cele ale tibiei, imprima
particularWi{i flexiei ~i extensiei. Condilul medial este mai proeminent inferior decat eel lateral,
!neat femurul a~ezat pe fetele articulare ale tibiei, descrie un unghi obtuz, deschis lateral, de 170-
1750 (genu valgurn fiziologic). Suprafata articulara a condililor femurali se continua anterior cu
fata patelera, prin care femurul se articuleaza cu rotula. Aceasta fata poate fi limitata de fata
articulara a condililor printr-o creasta transversala, numita linia condilo-trohleara. Cele doua
suprafete (condiliana ~i trohleara) sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin gros de 2,5-3 mm.
Daca extremitatea inferioara a femurului se seqioneaza In lung se constata ca traveele osoase sunt
mai condensate spre condili ~i mai rare 1n dreptul trohleei; de aceea pe radiografia de profil apare
o imagine lacunara, denumita pata lui Ludloff.
Diafiza femurala nu este verticala ci este incJinata astfel incat cei doi condili femurali nu se
gasesc sub linia capului femural ci oarecum mai medial. Data fiind oblicitatea diafizei femurale,
l/G. CRUCIAT POSTERIOR MENISCUL MEDIAL

' (SECTfONA T)
LIG. COLA TERAL-
P1BULAR ~--------\
\
- - - -- -. --- , } EM I NENTA INTER CONDILIA NA

i ,
MENISCUL LA TERA[ ...

J
...,/
(SECTJONA T)
LIG. CRUCIA T ANTERIOR MEN/SCUL MEDIAL

(SECT/ONA T)
PLA TOUL TIBIAL
condilul femural lateral se gase$te oarecum mai in linie cu diafiza decat condilul medial. Suprafata
articulara a condilului lateral nu este de aceea$i dimensiune cu cea a condilului medial. Daca
femurul este examinat dinspre fata sa inferioara condilul lateral pare a fi mai lung la prima vedere.
Dadi se exclude insa suprafara patelei femurale, se poate vedea ca suprafata tibiala laterala este
mai mica ca cea mediala. Condilul femural medial este cu aproximativ I cm mai mare decat eel
lateral.
Deoarece condilul femural medial se extinde mai distal decat eel lateral, in ciuda angulapei
diafizei femurale, linia bicondiliana este orizontala.
epifiza superioara a tibiei este voluminoasa, U$Orcurbata posterior, de forma relativpatrulatera,
cu axul mare orientat transversal. Ea este formata din doi condili, unul medial $i altul lateral.
Fiecare condil prezinta cate o fa ta articulara superioara pentru condilii femurali. Aceste fete sunt
u~or concave ~i ovalare cu axul mare sagital. Intre cele doua suprafete articulare se gase$te o
proeminenta osoasa , eminenta intercondi1iana. Ea este formata de tuberculul intercondilar
medial ~i tuberculul intercondilar lateral. Anterior ~i posterior de eminenta, i'ntre suprafetele
articulare se afla cate o depresiune, aria intercondiliana anterioara ~i aria intercondiliana
posterioara. Pe aria intercondiliana anterioara se insera ligamentul i'ncruci~at anterior, iar pe cea
posterioara ligamentul incruci~at posterior. lnclinica, pentru parteasuperioaraaepifizei proximale
a tibiei, este folosit termenul de platou tibial. Pe fata lateraHi a condilului lateral se gase~te fata
articulara pentru fibula. Fata anterioara a extremitatii superioare a tibiei la locul de origine al
margin ii anterioare se gase~te o proeminenta -- tuberozitatea tibiei. Lateral de ease afla un tubercul
(Gerdy), unde se insera tractul iliotibial ~i pe care are originea m. tibial anterior. Fetele articulare
pentru condilii femurali sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin care atinge grosimea maxima
la mijlocul cavWitilor. Tensiunea care se transmite de la condilii femurali la suprafetele portante
ale platoului tibial se materia1izeaza printr-o condensare osoasa - cupula platourilor. Oat fiind
faptul ca aceasta condensare este sirnetrica la nivelul ambelor suprafete articulare, se poate
conchide ca tensiunea cauzata de presiune se distribuie simetric pe arnbele suprafete portante.
fa ta posterioara a rotulei este irnpartita de o creasta in doua suprafete articulare, care in mod
normal nu sunt egale (raportul lor se numeste indice patelar Battstrom). Sunt acoperite de un strat
de cartilaj hialin de 3-4 mm grosime.
-----~---------- ---
250 Anatomia luncponalii a membrelor
Meniscurile articulare
Deoarece intre suprafetele articulare ale femurului ~i tibiei nu exista o congruenta perfecta,
s-a dezvoltat intre ele, de fiecare parte cate un menisc intraarticular.
Aceste meniscuri sunt formatiuni fibrocartilaginoase, dezvoltate la periferia suprafetelor
articulareale condililor tibiali. In sectiune frontala meniscurileau forma triunghiulara, prezentand
o fata superioara concava 1n raport cu condilul femural respectiv, o fata inferioara plana, in raport
cu fata articulara a condilului tibial ~i o baza prin care adera la capsul~ articulara. Fiecare se insera
prin cate douaextremitati, una anterioara ~i al ta posterioarain aria intercondiliana corespunzatoare.
Extremitatile anterioare ale celor doua meniscuri sunt unite prin ligamentul transvers al
genunchiului.
meniscul medial se aseamana cu litera C, distanta dintre insertiile celor doua extremitati
. ' ' '
fiind mai mare. Prin cornul sau anterior, se fixeaza la marginea anterioara a platoului tibial,
imediat inaintea ligamentului incruci~at anterior, iar prin comul posterior pe suprafata retrospinala,
imediat inapoia inseqiei ligamentului incruci~at posterior.
meniscul lateral are forma unui inel, cele doua extremitati fiind mai apropiate la nivelul
insertiilor pe cei doi versanti ai eminentei intercondiliene. Spre deosebire de eel medial, este mai
lngust dar mai gros la periferie. Datorita acestei conformatii ele pot fi mobile In interiorul
articulapei, deplasandu-se odata cu condilii femurali pe suprafetele articulare ale condililor
tibiali. Aderenta lor la capsula 1mparte cavitatea articulara 1ntr-un etaj suprameniscal ~i altul
inframeniscal.
Rolul meniscurilor este important In distributia ~i absorbtia fortelor de la nivelul articulatiei
genunchiului. Fortele de compresiune din genunchiul dinamic pot ajunge la de doua sau trei ori
greutatea corpului in timpul unui mers normal ~i la de cinci-~ase ori greutatea In timpul urcarii
scarilor. Meniscurile pot prelua aproximativ 50% din sarcina. Dupa indepartarea meniscurilor
sarcina pe unitatea de suprafata asupra cartilajului articulatiei se dubleaza la nivelul femurului
~i este de ~ase ori mai mare la nivelul condililor tibiali.
INSERTJA MENISCULU/ LATERAL

PE EMINENTA INTERCONDILJANA LIO. INCRUCI~AT POSTERIOR
MENISCUL LATERAL
MENISCUL MEDIAL
' \,
l/G. TRANSVERSAL GENUNCHIULU! LIO. /NCRUC/~AT ANTERIOR
MENISCURILE ARTICULARE
-VEDERE SUPERIOARA-
Articulatjj/e membrului inferior
~
251
Mijloace de contentie
Capsula articulara se insera superior pe femur ~i inferior pc tibie. prezentand anterior un

orificiu pentru rotula. Traiectul inseqiei pe femur este sinuos, pledind superior de pe fata
trohleara, coborand pe condilii femurali ~i a poi inferior de epicondili, pe care ii lasa extraarticular
~i ajunge astfel posterior in fosa intercondiliana. La acest nivel, proximal, de fiecare parte schimba
fibre cu mu~chii gastrocnemieni, iar central este 1ntarita de ligamentul popliteu oblic.
Fibrele mediale sunt inserate pe condilii fcmural ~i tibial, la distanta de marginile lor articulare.
Aici capsula schimba fibre cu ligamentul colateral intern. Intre epicondilul medial ~i marginea
convexa a meniscului medial este o J'ngro~are a capsulei - componenta profunda a ligamentului
colateral intern (Last 1948). Fibrele laterale se insera pe femur deasupra m. popliteu, tree spre
distal pe deasupra tendonului acestuia spre condilul lateral al tibiei ~i spre capul fibulei. Anterior,
capsula nu traverseaza proximal rotula sau aria patelara. Superior de rotula, absenta capsulei
permite continuarea bursei suprapatelare cu articulatia. Capsula prezinta mici orificii pentru
prelungirile sinovialei. Ea adera la meniscuri, conectandu-le cu tibia prin ligamente coronariene
scurte.
FEMUR .. .,
M. GASTROCNEMIAN
(CAPUL LATERAL)
M. GASTROCNEMIAN~ ,.,..~i
(CAPUL MEDIAL) ( ~~
L!G. ARCUAT
-LIG. COLATERAL FIBULAR

M. SEMITENDINOS-
(TENDON) ., .. RETJNACULUL LIG. ARCUA T
" M. POPLITEU
... .f1BULA
ARTICULA TIA GENUNCHIULUI

Tractul ilio-tibial este format proximal de fascia de i'nveli a muchiului tensor fascia lata,
mu~chiul gluteus maximus i gluteus medius. Se continua distal pentru a se ataa de linia aspra
a femurului prin intermediul septului intermuscular lateral. Insertia se face pe tuberculul antero-
lateral al tibiei. Dei sunt ranforsari musculare pe bandeleta iliotibiala, unii autori considera
tractul iliotibial o structura esenpal pasiva a articulatiei genunchiului, iar contraqia muchiului
tensor fasciae latae sau gluteus maximus nu produc nici o deplasare longitudinala a tractului
ilioti bial.
Tractul iliotibial se tensioneaza J:n funqie de pozi{ia articula{iei Oldului i a genunchiului cu
toate ca axul articulatiei genunchiului in extensie se deplaseaza anterior iar 1n flexie posterior.
Directia tractului iliotibial este comparabila cu cea a ligamentului colateral medial iar soliditatea
este comparabila cu cea a ligamentului colateral lateral. Conexiunile fibroase ale tractului
iliotibial pe muchiul biceps femural i muchiul vast lateral prin intermediul septului lateral
formeaza o ranforsare in spatele condilului femural lateral, prevenind deplasarea posterioara a
femurului dind tibia este fixata iar genunchiul este J:n extensie. Astfel aqiunea tractului iliotibial
FATA PATELARtf--
fNCIWCl~AT
. POSTERIOR
l!G. fNCRUCl~AT
_,- ANTERIOR
- LIG. COLATERAL TIBIAL

LJG. COLA TERAL FIBULAR-
-- MENISCUL MEDIAL
MENISCUL LA TERAJ:',,
' , L!G. TRANSVERS

Al GENUNCHJULUI
l!G. CAPULUI "'

--TUBEROZITATEA TIB!EI
F/BULEI
ARTICULA TIA GENUNCHIULUI DESCHISA

' ....
-VEDERE ANTERIOARA-
--- - ---- -------------

Articulapne membrului inferior 253
este i'ntr-o oarecare masura similara cu cea a ligamentului 1ncruci~at anterior.

Tractul iliotibial trimite fibre de Ia marginea anterioara pentru a se ata~a pe patela.formand
banda iliopatelara.
Ligamentele 1ncruci~at anterior i i'ncruci~at posterior sunt localizate intracapsular dar
extrasinovial. Aceste ligamentesuntnumite]n funqiedeata~area Jortibiala. Ligamentul l'ncruci~at
anterior i'~i are originea in partea anterioara a platoului tibial, in timp ce ligamentul incruciat
posterior l'~i are originea 1n part ea posterioara a platoului. Ambele ligamente au o porti une
principala posterolaterala ~i o bandeleta anterornediala mai mica.
Ligamentul incruci~at anterior se ata~eaza in partea anterioara a tibiei, inapoia ligamentului
transvers. Are o direqie in sus ~i posteriorpentrua se ata~a de partea posteroinferioaraa condilului
femural lateral. Numeroasele fascicule ale ligamentului 1ncruci~at anterior pot fi grupate intr-
un fascicul antero-medial ~i un fascicul posterolateral. Fasciculul anteromedial se considera a fi
mai lax in extensie in timp ce fasciculul posterolateral este tensionat. in flexie fasciculul
anteromedial este tensionat (maxim la 70 flexie) iar fasciculul posterolateral este mai lax.
Se considera ca ligamentul incruci~at anterior impiedica deplasarea anterioara a tibiei pe
condilii femurali. Oricum in extensie cand multe structuri pasive sunt puse in tensiune nu se poate
face translatia anterioara a tibiei. 0 mica translatie anterioara a tibiei este posibila la o flexie de
' '
FEMUR
CONDILUL LATERAL
CONDILUL MEDIA1<._
LIO. C/WCIA T ANTERIOR
LIO. MENISCULUJ LATERAL
LIO. COLA TERAL FIBULAR

- MENISCUL LATERAL
CONDILUL LATERAL
AL TIBIEI
LJO. CRUCIAT POSTERIOR
CONDILUL MEDIAL
AL TIBJEI
LIO. CAPULUJ
FIBULEI
FIBULA
ARTICULATIA GENUNCHIULUI DESCHISA

--- - -----------
254 Amltomia luncfionalii a membrelor
30 cand ligamentul incruci~at anterior nu este tensionat. Fasciculul posterolateral controleaza

~i de aceea poate fi traumatizat printr-o hiperextensie excesiva a genunchiului 1n timp ce fasciculul
antero-medial se poate leza pe genunchiul flectat.
Ligamentul incruci~at anterior are o mica contributk ~i in limitarea midirilor in plan frontal
in articulatia genunchiului.
Ambele ligamente incruciate joadi un rol in producerea i controlul rotatiei tibiei. Ligamentul
incruciat anterior inconjura ligamentul incruciat posterior in rota tie media la a tibiei controland
astfel rotapa mediala. Tensionarea ligamentului incruci~at anterior printr-o translatie anterioara
foqata a tibiei va crea o rotatie mediala concomitenta a tibiei.
In ceea ce prive~te efectul rotator al ligamentului 1ncruci~at anterior pe tibie, lezarea sa se
produce cand genunchiul este flectat iar tibia este rotata in orice direcpe. in flexie ~i rotatie
mediala ligamentul lncruci~at anterior este tensionat ~i inconjura ligamentul incruci~at posterior.
In flexie ~i rotatie lateraH'i, ligamentul lncruci~at anterior este tensionat peste partea volutata a
condilului lateral femural.
Ligamentul incruci~at posterior are un traiect in sus ~i oarecum anterior fa}a de originea
sa posterioara tibiala pentru a se insera pe fata anterioara a condilului femural medial. Ligamentul
lncruci~at posterior este mai scurt i mai putin oblic ca ligamentul incruci~at anterior. La fel ca
~i ligamentul incruci~at anterior, ligamentul incruci~at posterior poate fi intr-o bandeleta
anteromediala ~i una posterolaterala denumite dupa originea lor tibiala. Bandeleta anteromediala
este laxa in extensie in timp ce bandeleta posterolaterala este tensionata. La o flexie de 80-90,
bandeleta anteromediala este tensionata la maxim iar bandeleta posterolaterala este relaxata.
Functia primara a ligamentului lncruci~at posterior este de a tmpiedica luxatia posterioara a tibiei
in spatele femurului. Deplasarea posterioara maxima a tibiei se produce la o flexie a genunchiului
de 75 de~i seqionarea ligamentului incruci~at posterior cre~te translatia posterioara a tibiei Ia
orice unghi de flexie. Ligamentul incruci~at are ~i o mica contributie in limitarea mi~carii in plan
frontal la nivelul genunchiului.
Ligamentul rotulian este trapezoidal, cu baza mare pe varful patelei ~i cu baza mica pe
tuberozitatea tibiei. Este putemic, de aproximativ 8 cm lungime ~i continua aparatul tendinos de
insertie al m cvadriceps. Anterior vine in raport cu fascia femuraUi, iar posterior cu corpul adipos
infrapatelar. Este separat de tibie prin bursa pretibiala. Lateral ~i medial flancheaza rotula,
fuzionand in capsula ca retinacule patelare lateral ~i medial (formatiuni aponevrotice de intarire
a capsulei).
Ligamentul popliteu oblic se dezvolta din tendonul m. semimembranos, amestecandu-se
partial cu capsula ~i urea lateral spre linia intercondiliana ~i condilul femural lateral (tendonul
recurent al m. semimembranos)
Ligamentul colateral intern este o banda verticala, lata, dezvoltata intre epicondilul
femural medial, imediat distal de tuberculul adductorului, ~i condilul medial al tibiei. Partea lui
anterioara, de aproximativ 10 cm lungime poate fi separata de capsula ~i meniscul medial prin
una sau mai multe burse (Brantigan ~i Voshell 1954). El coboara catre rnarginea mediala a tibiei
~i suprafata postero-mediala a diafizei tibiale, unde este incruci~at de tendoanele mm. croitor,
gracilis ~i semimem branos, cu o bursa interpusa.
Ligamentul colateral extern este un corp puternic, inserat pe epicondilul fernural extern,
proximal de m. popliteu, ~i pe capul peroneului anterior de varful sau. Este acoperit pe o suprafata
mare de tendonul bicepsului, care-1 imbraca ~i se amesteca paqial cu el. Acest tendon nu adera
de capsula ~i de meniscul lateral.
Ligamentul popliteu arcuat este format din fibre oblice ~i situat sub ligamentul popliteu
oblic.El intare~te capsula din dreptul condilului lateral al fernurului pana in dreptul ariei
intercondiliene posterioare a tibiei.
'
,,. CONDIL/JL MEDIAL
COND/l/JL LA TEl?Al
f:4 pt PATELAl?A
LINIA DE INSER'fIE A CAPSULE! ARTICULARE

PE EPIFIZA DIST AL.\ A FEMURULUI
-VEDERE ANTERIOARA-
LIO. COLA TERAL TIBIAL

l/G. COLA TENA L
I
I
I
L/G. !NCRUCl~AT POSTEN/OR L!G. INCRUCJ~A T ANTERIOR
LINIA DE INSER'flE A CAPSULEI ARTICULARE

PE EPIFIZA DIST ALA A FEMURULUI
256 Anatomia luncfionalii a membrelor
Sinoviala genunchiului
Sinoviala genunchiului este cea mai complicata sinoviala articulara. Anterior pleaca de la
limita cartilajului articular al trohleei i condililor femurali, urea sub tendonul m.cvadriceps
alcatuind bursa suprapatelara, i apoi se ret1ecta in jos terminandu-se la limita cartilajului
articular de pe patela. In continuare trece peste corpul adipos infrapatelar i se insera anterior de
ligamentul incruci~at anterior. Lateral, se insera pe marginea cartilajului articular de la nivelul
condililor femurali ~i tibiali; inferior de ligamentul colateral tibial i fibular se formeaza a~a
numitele funduri de sac subligamentare care ureas pre insertiile femuraleale acestora. In continuare,
se reflecta pe capsula pe care o captue~te, intrerupandu-se la marginea superioara a meniscurilor
~i reluandu-~i sub cea inferioara. Posterior, sinoviala captu~e~te capsula ~i se insera apoi la limita
dintre cartilajul articular i condili pana la inser{ia ligamentului incruciat posterior. Ligamentele
incruciate raman extrasinovial.
Fundurile de sac sinoviale sunt mai numeroase Ia articulatia genunchiului decat la alte
articulatii. Astfel, se intalnesc: fundul de sac subpopliteu, subcvadricipital (eel mai mare,venind
in contact sau continuandu-se cu bursa suprapatelara), subgastrocnemian medial (poate fi sediul
chisturilor sinoviale Becker)
Franjurile sinoviale umplu spatiile articularc. De o parte ~i de alta a rotulei,membrana
sinoviala formeaza doua proeminente numite plici alare. Acestea se unesc in dreptul varfului
rotulei, de unde pleaca spre fosa intercondiliana plica sinoviala infrapatelara. Grasimea din plicile
alare ~i plica infrapatelara apartin corpului adipos infrapatelar.
Raporturi
Articulatia genunchiului vine in raport anterior cu aparatul aponevrotico-ligamentar al

rotulei ~i cu fascia gambei, posterior cu continutul fosei poplitee, cu originea mm. gastrocnemieni,
tendonul de inserfie al mm.biceps femural, semitendinos, semimembranos, popliteu, plantar, iar
lateral ~i medial cu retinaculele patelei, cu tractul iliotibial ~i cum. biceps femural (lateral) i cu
mm. sartorius i drept femural (medial).
Vasculariza tia
'
Arterele provin din artera descendenta a genunchiului, aa. articulara superioara laterala,
articulara superioara mediala, articulara mijlocie, articulara inferioara laterala, articulara inferioara
mediala, recurenta tibiala anterioara.
Limfaticele
Reteaua limfatica periarticulara se varsa 1n colectoarele posterioare profunde, care dreneaza

limfa pe traiectul aa. articulare mijlocii, in ggl. poplitei.
Alinierea ti bio-femurala
Axul anatomic longitudinal al femurului este oblic direqionat inferior ~i medial din proximal
catre distal. Axul anatomic al tibiei este aproapc vertical. Axele longitudinale ale femurului ~i
tibiei formeaza un unghi deschis lateral de 185-190. Astfel femurul realizeaza cu verticala un
unghi intre 5-10, creand un unghi normal fiziologic de valgus al genunchiului. Axul mecanic al
membrului inferior unete centrul capului femurului cu centrul suprafetei superioare al capului
Articulatiile membrului inferfor 257
'
RECESUL S!NOVJAL
SUPRAPATELAR
PA TELA
EPICONDJLUL LATERAL
- lJG. PA TELAR
L!G.
FIBULA'"
SINOVIALA GENUNCHIULUI
-VEDERE LA TERALA-
tibiei. In mod normal aceasta linie trece prin centrul articulatiei genunchiului intre tuberculii
intercondilari ~i realizeaza cu axul vertical un unghi de 3.
Eliminarea unghiului fiziologic de valgus dintre femur ~i tibie va cre~te compresiunea pe
meniscul interior cu 25%. 5 de genu varum va cre~te compresiunea cu 50%.
Biomecanica articulaFei genunchiului
Articulatia genunchiului este o articulatie cu conducere ligamentara, fiind una dintre

cele mai puternice din organism. Ea funqioneaza dupa principiul parghiei de gradul trei, rezistenta
fiind la nivelul gambei, foqa la inseqia mm. flexori ~i extensori, iar sprijinul in articulatie.
La nivelul acestei articulatii se fac mi~cari de flexie ~i extensie, rotatie mediala ~i Iaterala
~i In anumite condipi de Iateralitate.
Flexia ~i extensia
Flexia ~i extensia au loc in etajul superior al articulatiei genunchiului. Cele doua mi~cari se
pot executa in trei moduri, ~i anume: prin deplasarea femurului pe tibie (de exemplu in pozipa
de sprijin pe sol), prin deplasarea tibiei pe femur (de exemplu in pozitia sezanda) ~i prin deplasarea
simultana a ambelor oase (de exernplu pendularea gambei in mers).
Mi~carile se executa in plan sagital, in jurul unei axe transversale care trece prin condilii
femurali. Clinic, axul biomecanic transversal este reperat pe fata laterala a genunchiului, la 1,5
cm deasupra interliniei articulare, la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara a condilului
femural extern.
Datorita faptului di suprafata condililor fernurali este mai Iunga decat cea a suprafetelor
articulare tibiale, iar condilii femurali nu sunt perfect sferici, ei se vor deplasa rnai 1ntai prin
rostogolire (astfel ca fiecarui punct de pe suprafata condilului femural ii corespunde un punct
distinct tibial) ~i apoi prin alunecare (astfel incat puncte succesive condiliene intra in contact cu
acela~i punct tibial). Din aceasta cauza axa de mi~care in flexie-extensie ocupa pozipi succesive
care se inscriu pe o curba evoluata la care axu1 lung al tibiei rarnane tangent.
Dadi ar fi posibila rostogolirea condililor femurali pe platoul tibiei, la o flexie relativ mica a
genunchiului, suprafata articulara a condililor femurali va depa~i pe cea a tibiei, cu atat mai mult
cu cre~terea femurului. Aceasta ve determina o limitare a flexiei sau femurul nu se va mai putea
rostogoli pe platoul tibial. Pentru ca rostogolirea condililor femurali sa poata continua odata cu
cre~terea femurului, trebuie ca ace~tia sa alunece anterior pe condilii tibiali. Prima parte a flexiei
din extensie completa (0-25) este caracterizata printr-o rostogolire ini!iala a condililor femurali
pe tibie aducand contactul suprafetei articulare posterior. Odata cu marirea flexiei rostogolirea
este insotita de o alunecare simultana anterioara a femurului.
'
Alunecarea anterioara a condililor femurali rezulta in parte din tensionarea controlata in
ligarnentul incruci~at anterior, in timp ce femurul ruleaza posterior pe condilii tibiei. Alunecarea
este facilitata de meniscuri.
Extensia genunchiului din flexie apare initial ca o mi~care de rostogolire a condililor femurali/
tibiali, deplasand condilii femurali anterior catre pozitia neutra. Dupa o rostogolire inipaia
condilii femurali aluneca posterior pentru a se continua extensia.
Tensionarea ligamentului incruci~at posterior impreuna cu forma meniscurilor faciliteaza
mi~carea intraarticulara a condililor femurali in timpul extensiei genunchilor.
La inceputul extensiei din flexia fortata, marginile posterioare ale meniscurilor se intorc la
pozitia lor neutra. Odata cu continuarea extensiei marginile anterioare ale meniscurilor se
deplaseaza anterior cu condilii femurali
'
in flexie, axul se deplaseaza superior ~i posterior, iar 1n extensie invers. Intr-adevar, daca se
iau in extensie doua repere simetrice, unul pe femur ~i celalalt pe tibie, se constata ca in timpul
flexiei ele se deplaseaza diferit, punctul femural mai mult decat eel tibial (Weber). in aceste
midiri sunt antrenate i meniscurile, datorita faptului ca sunt mai subtiri in centru decat la
periferie. Ele sunt impinse de condilii femurali, clar accidental pot fi prinse intre acetia ~i platoul
tibial ~i astfel lezate. Micarile lorpe tibiese rezuma numai la modificarea formei, dici extremitatile
lor sunt fixe. in extensie, meniscurile ii maresc raza de curbura, iar partea lor anterioara se
deplaseaza inainte, iarl'n flexie se deplaseaza posterior, adaptandu-se la forma condililorfemurali.
0 alta particularitate a acestor micari este faptul ca in pozitiile extreme, flexia se asociaza
cu un grad de rotatie mediala, iar extensia cu rotatie laterala. Aceasta asociere mare~te gradul de
deplasare al meniscurilor.
F1exia activa are o amplitudine de 135, iar cea pasiva de 150, deci diferenta dintre motilitatea
pasiva i cea activa este 15. Agentii mo tori ai flexiei sunt mm. biceps, semitendinos i
semimembranos ~i secundar mm croitor, gracilis, gastrocnemieni i popliteu.
Flexia este franata de m.cvadriceps, de ligamentul rotulian, de fasciculele posterioare ale
ligamentului incruci~at anterior, de fibrele anterioare ale celui posterior. In flexia completa
ligamentul colateral fibular se relaxeaza, pe cand eel tibial ramane UOr 1ntins. In tlexia medic
se realizeaza relaxarea ambelor ligamente.
De~i incongruenta condililorfemurali ~i condililor tibiali determina o rostogolire ~i o alunecare
1ntre cele doua suprafete articulare, asimetria de marime dintre condilu1 femural medial ~i eel
lateral determina micari complexe intraarticulare. Lao extensie a femurului la aproximativ 30
flexie, condilul femural lateral 1~i comp1eteaza mi~carea sa de rostogolire-alunecare.
Odata cu continuarea extensiei, condilu1 femural medial mai lung continua sa se rostogoleasca
i sa alunece posterior, dei condilul lateral este oprit. Aceasta continuare a mi~carii condilului
femural medial determina rotatia mediala a femurului/tibiei pivotand 1njurul condilului femural
lateral fixat. Mi~carea de rotatie media1a a femurului este mai evidenta i'n ultimele 5 de extensie.
La mi~carea de rota tie contribuie i tensionarea diferi ta a ligamente1or articulare odata cu extensia
maxima a genunchiului.
Deoarece rotatia mediala a femurului ce acompaniaza stadiile finale ale extensiei genunchiului
nu este voluntar produsa i nici realizata de forte musculare; este denumita rotape automata sau
rotatie terminala a genunchiului care blocheaza articulapa.
Pentru a se initia flexia, genunchiul trebuie sa fie deblocat. Pentru deblocare, femuru1 trebuie
derotat (rotat lateral). Forta de flexie va determina automat o rotatie laterala a femurului.
Extensia este micarea prin care fata posterioara a coapsei se departeaza de fata posterioara
a coapsei, avand o amplitudine de 180 grade. Cel mai puternic extensor este m. cvadriceps, ajutat
de m. tensor al fasciei lata. Mu~chii extensori au foqa ~i volum mai mare, fapt explicabil prin rolul
lor antigravitational. Extensia este limitata de ligamentale posterioare ale genunchiului, de catre
cele colaterale, de fasciculele anterioare ale Iigamentului lncruciat anterior, de fibre le posterioare
ale celui posterior. In ultima etapa a extensici, cand aceasta se combina cu rotatia laterala a tibiei, -
ligamentul incruci~at anterior se relaxeaza, fapt ce permite continuarea mi~carii. Odata extins,
genunchiul ajunge lntr-o pozitie de zavorare, in care aqiunea musculara nu mai este neccsara
(locked position).
Rotatia
~
Rotatia se realizeaza numai la gamba flectata. Cand genunchiul ajunge la o flexie de 70, se
asociaza o mi~care de rota tie interna, care poate atinge 20. Axul micarii este vertical i trece
prin centrul eminentei intercondiliene. Mi~carea se executa In etajul inferior al articulatiei
260 Anatomia funcfionaJ;i 1:1 membrelor
genunchiului. Deplasarile meniscurilor sunt mai reduse.

Rotatia intema este franata de ligamentele i'ncruci~ate, pe cand cea laterala, care poate ajunge
la 40, este franata de torsionarea ligamentelor colaterale. Mu~chii rotatori mediali sunt: croitor,
gracilis, semitendinos, semimembranos, popliteu ~i gastrocnemian medial.
Rotatia laterala este efectuata de mm. biceps, tensor al fasciei lata ~i gastrocnemianul lateral.
Reiese ca mu~chii rota tori mediali sunt mai puternici, fapt explicabil prin aceea ca rotatia mediala
combinata cu flexia sunt mi~carile mai obi~nuite ale genunchiului.
Mi~carile de lateralitate
Mi~carile de lateralitate sunt mi~cari pur pasive, executate de examinator, la individul cu

coapsa fixata ~i genunchiul fn semiflexie. Ea este limitata de ligamentele colaterale ~i fncruci~ate,
rolul acestora fiind mai mare in mers.
Deplasarea inainte-lnapoi
Deplasarea lnainte-inapoi a platoului tibial pe condilii femurali, cand genunchiul este extins,
este limitata de ligamentele lncruci~ate. Ligamentul incruci~at anterior se opune deplasarii
inainte ~i se intinde in extensie, se relaxeaza in flexia u~oara ~i se intinde din nou In hiperextensie.
Ligamentul lncruci~at posterior se opune mi~cari i inapoi ~i se intinde in flexie compIeta, se
relaxeaza In semiflexie ~i se intinde din nou u~or in extensie.
in semiflexie, ambele ligamente incruci~ate fiind relaxate, se poate obtine o mil~care de
alunecare in sens antero-posterior a platoului tibial pe condilii femurali.
Articulatia patelo-femurala
In extensie completa, patela vine in raport cu fa ta anterioara a extremitatii distale a femurului.

Odata cu flexia, patela se transleaza distal pe condilii femurali. Yn flexie maxima patela vine in
dreptul incizurii intercondilare, numai polul sau superior venind In raport cu fata trohleara a
femurului.
in aceasta excursie patelara, de sus in jos se realizeaza ~i o oarecare rota tie in jurul axului sau
vertical (inclinare patelara). Aceasta mi~care ajuta patelei sa se acomodeze cu asimetria condililor
femurali. Lao flexie intre 25 la 130 patela se lnclina medial cu aproximativ 11. De asemeni
patela trebuie sa se roteze injurul axului lateropostcrior (rotatie patelara) pentru a ramane a~ezata
in incizura intercondiliala. Atunci cand femurul se roteaza medial pe tibie, portiunea superioara
a patelei va urma femurul, pe cand portiunea inferioara a patelei, fiind uni ta prin tendonul rotulian
de tuberozitatea tibiei, va ramane lateral odata cu tibia. Aceasta reprezinta rotatia laterala a
pate lei.
Rota{ia mediala a patelei apare odata cu rota{ia laterala a femurului. Patela se roteaza lateral
cu 6 odata cu flexia genunchiului de la 25 la 130 (maxim la 60).
Orice impiedicare a patelei de a aluneca de sus In jos, de a se lnclina sau de a se rota va avea
repercursiuni asupra amplitudinii mi~carilor genunchiului, instabilitatii patelo-femurale sau
durere data de eroziunile suprafetelor patelo-femurale.
Foqele de reaqie in articulapa patelo-fernurala
Patela este trasa simultan superior de catre tendonul cvadricipital ~i inferior de tendonul
rotulian. Daca aceste doua structuri sunt in linie verticala sau in linie una cu cealalta, patela poate
Artjculapile membruJuj inferior 261
fi suspendata intre acestea, facand astfel ca contactul cu femurul sa fie din ce in ce mai mic. In
extensia mare a genunchiului aproape ca nu mai exista contact intre patela ~i femur, chiar cu o
contraqie puternica a mu~chiului cvadriceps.
Odata cu primele grade de flexie prin tractiunea mu~chiului cvadriceps ~i a tendonului rotulian
se va realiza o compresie a patelei pe fosa trohleara a femurului. Cre~terea compresiunii patelare
prin mecanismul cvadricipital odata cu cre~terea flexiei genunchiului se realizeaza indiferent
daca mu~chiul este activ sau pasiv. Daca mu~chiul cvadriceps este inactiv tensiunea elastica va
cre~te odata cu cre~terea flexiei genunchiului. Daca mu~chiul cvadriceps este activ, atat tensiunea
activa cat ~i cea pasiva vor contribui la cre~terea compresiunii odata cu cre~terea unghiului de
flexie. Forta de compresiune va determina o forta de reaqie patelo-femurala. Foria de reaqie a
lntregii articulatii este influentata atat de activitatea activa ~i pasiva a cvadricepsului cat ~i de
unghiul de flexie al genunchiului. Aceasta forta de reaqie este de aproximativ de trei ori greutatea
corpului la un unghi de 60 flexie.
Articulatia
, talocrurala
Anatomia articulatiei talo-crurale
'
Aceasta articulatie prezinta o mare importanta la om in statica ~i In mi~carea membrului
inferior, In statiunea bipeda. Ea leaga oasele gambei, prin intermediul talusului, de scheletul
piciorului. Este un ginglim aproape tipic.
Suprafetele articulare
Oasele care compun aceasta articulatie sunt: tibia, fibula ~i talusul.
Tibia participa prin fata articulara inferioara ~i fata articulara maleolara.

Fibula participa cu fata articulara maleolara. Maleola mediala ~i laterala formeaza un fel de
scoaba 1n care patrunde talusul ~i care da articulatiei o mai mare soliditate.
Talusul participa prin suprafata sa superioara ~i prin paqne superioare ale fetelor laterale.
Suprafata trohleara convexa a talusului prezinta in centru un ~ant central ce face cu axul
capului ~i colului talic un anumit unghi. De asemeni corpul talusului este mai lat anterior decat
posterior. Cartilajul articular ce acopera trohleea se continua cu eel al fetei)aterale mai mare ~i
cu eel al fetei mediale mai mica. Articulatia gleznei este cea mai congruenta articulatie a corpului
uman.
Toate aceste suprafete sunt acoperite de un cartilaj hialin de l ,5-2mm grosime. Fetele articulare
ale talusului realizeaza un mosor, cu un ~ant central, care nu este strict antero-posterior, ci oblic
inainte ~i in afara cu 30 fata de planul sagital. Rezu1ta ca mi~carile nu vor fi efectuate strict antero-
posterior, ci u~or oblic, varful piciorului ajungand in tlexie dorsala ~i In adductie. De remarcat
ca suprafata trohleara a talusului este mai lunga antero-posterior decat suprafata tibioperoniera,
permitand astfel mi~cari ample de flexie dorsala ~i plantara a piciorului.
Mijloace de contenFe
Capsula articulara este mai laxa ~i mai subtire in partea anterioara ~i posterioara ~i se prinde
la periferia suprafetelor articulare. Medial ~i lateral este 1ntarita de ligamente putemice, Iasand
cele doua maleole extraarticular.
Ligamentul colateral medial (ligament deltoidian) isi are originea pe maleola mediala~ de
262 An:1tomia lunctionalii. a membrelor
'
L!G. ANTERIOR AL MALEOLEI LATERAL
LIO. TALOFIBULAR ANTERIOR
LIO. TALOCALCANEAN INTEROSOS

l/G. TALONA VJCULAR DORSAL
l!G. CUBOIDEONA V/CULAR
LIG. DORSAL
CALCANEOFIBULAR LJGG. DORSAL ALE BAZELO
4
LJG.
"- E'TATARSIENELOR
LATERAL
LW. , / /
TALOCALCANEAN . :SC. / /
ANTERIOR .J CALCANEONA VICULA~/
FASC. 1
DORSALE
L/G. CALCANEO-
LfG. BIF/;1 CALCANEOCUBO!DIAN
Cl!BOIDJAN DORSAL
LJG. PLANTAR LUNG
ARTICULATIA TALOCRURALA DREAPTA

'
-VEDERE LATERALA-
unde se 1mpra~tie in evantai pe oasele tarsului. I se descriu patru fascicule: tibiotalar anterior -
se insera pe marginea mediala a colului tarsului; tibionavicular - care se prinde pe fata dorsala
~i mediala a navicularului; tibiocalcanean - fibrele se insera pe sustentaculum tall ~i tibiotalar
posterior - fibrele se insera pe procesul posterior a] talusului.
Ligamentu] colateral lateral radiaza de la maleola la oasele tarsiene invecinate, fibrele
sale fiind grupate in trei fascicule: ligamentul talofibular anterior - de la maleola fibulara la partea
laterala a colului tarsului; ligamentul talofibular posterior ce se insera in fosa maleolei laterale
~i pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului ~i ligamentul calcaneofibular care se
prinde pe varful maleolei laterale ~i pe fata laterala a calcaneului, avand fibrele orientate oblic
in jos ~i posterior.
Membrana sinoviaHi:
Sinoviala captuseste la interior capsula ~i are doua funduri de sac, unul anterior ~i unul
posterior, uneoti prezentand ~i un diverticul superior pentru sindesmoza tibiofibulara.
Raporturi:
anterior are tendoanele mm. tibial anterior ~i extensor lung al halucelui i degetelor ~i
manunchiul vasculonervos tibial anterior.
posterior se gasesc mm. tibial posterior, lung flexor al degetelor, manunchiul vasculonervos
Arliculafiile membrului inJedor 263
_.,.., L!G. TIB/OCALCANEAN

- l/G. TIB/OTALAR POSTERIOR
TALOCALCANEAN
POSTERIOR
/
. /
/
CALCANEONA VICULAR PLANTAR

LJG.
ARTICULATIA TALOCRURALA DREAPTA

'
-VEDERE MEDIALA-
tibial posterior, m. flexor lung al halucelui, grasimea preahileana~i tendoanele mm. peronieri lung
~i scurt.
Vascularizatie ~i inervatie:
arterele provin din artera tibiala anterioara (aa. maleolare mediala ~i laterala}, a. tibiaHi
posterioara ~i a. peroniera.
nervii provin din n. safen, n. peronier profund (pentru fata anterioara a articulatiei) ~i din
n. tibial (pentru fata posterioara).
limfaticele se varsa In ganglionii tibiali anteriori, poplitei ~i inghinali superficiali.
Biomecanica articulatiei talo-crurale

'
Articulatia talocrurala este un ginglim. Ea are atat rol static In pastrarea echilibrului gambei
pe picior, cat ~i rol dinamic in mi~dhile piciorului in mers. Talusul, os pe care nu se insera nici
un mu~chi, prin pozitia lui, are rol atat In statidi cat ~i in dinamica. El este solidar cu oasele
piciorului in flexia acestuia pe gamba ~i solidar cu gamba in mi~carile piciorului. Astfel, in statica
prin else transmit foqele de presiune de la gamba, la cele doua arcuri plantare. El este solid fixat
intre cele doua maleole, care in acelasi timp ii ofera o oarecare proteqie, aceastea contribuind
la soliditatea articulatiei gleznei. Din aceasta cauza luxatia Ia acest nivel este destul de rara.
Mi~carile posibile in articulatia talocrurala sunt flexia dorsala ~i flexia plantara a piciorului
'
TIBIA
FIBULA
- MEMBRANA INTEROSOASA
~ANTUL MALEOLAR-- l/G. POSTERIOR Al

-/ MALEOLEI LATERAL
,,,.
MALEOLA MED/ALA ,.,- - FATA SUPERIOARA A TALUSVLUI
LIO. TIBIOTALAR POSTERIOR--
- MALEOLA LATERALA
LIO. TIBIOCALCANEAN /
~ANT PT. TENDONUL , ' llG. TALOFIBULAR POSTERIOR

M. FLEXOR LUNG Al HALUCELU!,,., ''' LIO. CALCANEOFIBULAR
/
LIO. TALOCALCANEAN POSTERIOR
TUBEROZITA TEA CALCANEANA /
ARTICULATIA TIBIOTARSIANA DREAPTA

care se face injurul unui ax transversal care une~te cele doua maleole tredind prin corpul talusului.
In pozitie neutra a articulatiei gleznei, axul de mi~care trece prin maleola fibulara, corpul talic
~i prin sau pu}in sub maleola tibiala. Maleola fibulara oricum coboara mai distal decat cea tibiala
~i este situata mai posterior. Data fiind relatia talusului cu maleolele, axul gleznei este considerat
a fi rotat lateral 20-30 in plan transvers ~i inclinat 101njos dinspre medial spre lateral. Inclinarea
axului gleznei detennina mobilitate in doua planuri: dorsiflexia piciorului aduce antepiciorul in
sus dar ~i in u~oara inversiune (cu ridicarea marginii mediale a piciorului), ~i flexie plantara cand
antepiciorul coboara ~i este u~or in eversiune (coboara marginea mediala a piciorului).
Flexia dorsala:
Flexia dorsala consta in apropierea dorsului piciorului de fata anterioara a gambei. Ea se

realizeaza fie prin ridicarea dorsului piciorului spre gamba, concomitent cu coborarea calcaneului,
fie prin 1nclinarea anterioara a gambei. In aceasta mi~care trohleea este fixata in scoaba tibioperoniera
de catre ligamentele colaterale, ceea ce permite numai mi~cari de lateralitate ale piciorului in
aceasta articulatie. Flexia dorsala va fi limitata de fasciculele posterioare ale ligamentelor
colaterale, de tendonul lui Achile ~i de contactul dintre colul talusului ~i marginea anterioara a
scoabei tibioperoniere. Agenti i motori sunt mu~chii regiunii anterioare a gambei care tree anterior
de axul mi~carii. Amplitudinea mi~carii este de 15-20.
Flexia plantara:
Flexia plantara este mi~carea inversa de departare a dorsului piciorului de fata anterioara a
gambei. Este mai ampla decat precedenta,ajungand la 45. Eaeste limitata de fasciculeleanterioare
ale ligamentelor colaterale ~i de contactul talusului cu marginea posterioara a scoabei
tibioperoniere. Agentii motori tree posterior de axul mi~carii ~i sunt reprezentaii de muchii
posteriori ai gambei cu exceptia muchilor popliteu ~i peronieri. Rolul eel mai important il are
mu~chiul triceps sural. In general, muchii flexori plantari sunt mai puternici decat antagoni~tii
lor, fapt explicabil prin aceea ca au actiune antigravitationala impiedicand tendinta de inclinare
anterioara a gambei. In mers iau punct fix pe piciorul de sprijin ~i mentin astfel gamba vertical.
Articulatia subtalara
'
Articulatia talocalcaneana sau subtalara este formata din trei articulatii plane situate intre
partea inferioara a talusului ~i partea superioara a calcaneului. Cea mai mare dintre cele trei
articulatii este articulatia talocalcaneana posterioara care este ~i cea mai importanta funcponal.
Aceasta este formata dintr-o fa\a concava ce apartine talusului ~i o fata reciproc convexa ce
apaqine calcaneului.
Articulatiile anterioara ~i mijlocie talocalcaneene mai mici se gasesc la nivelul corpului i
colului talic,,avand o configuratie intraarticulara in versa cu articulatia talocalcaneana posterioara.
Articulatia posterioara talocalcaneana prezintaocapsula proprie 1n timpcearticulatiaanterioara
~i mijlocie prezinta o capsula in cadrul articulatiei talonaviculare.
Ligamente:
Articulatia subtalara este o articulatie stabila care se disloca foarte rar. Lig. interosos
' '
talocalcanean se gase~te In canalul tarsian prezentand un fascicul anterior ~i unul posterior.
Ligg. colaterale ale gleznei traverseaza ~i articulatia subtalara conferindu-i stabilitate.
Artrokinematica
Atunci cand talusul aluneca pe fata posterioara a calcaneului suprafaa a calcaneului, suprafata
articulara a talusului va aluneca in aceea~i directie cu mi~carea osului. Yn articulatiile anterioara
~i mijlocie talocalcaneene, suprafetele vor aluneca In directie opusa cu cea a mi~carii osului.
Astfel mi~carea talusului este o mi~care complexa de intoarcere 1n sensul acelor de ceasornic
care se executa numai pana cand suprafetele articulare opuse nu se mai acomodeaza una cu
cealalta.
Rezulta astfel o mi~care in triplan al talusului injurul unui singur ax oblic. Articulatia subtalara
este de aceea o articulatie uniaxiala cu un grad de Iibertate: supinatie/pronatie.
Supinatia ~i pronatia sunt mi~cari compuse ce pot fi eel mai bine definite prin descrierea
rni~carii In fiecare din cele trei planuri dar care insa nu se pot produce independent.
Supinatia articulatiei subtalare consta in componenta de abduqie (printr-un ax vertical),
inversiune (prin axul longitudinal al piciorului) ~i flexie plantara a calcaneului prin ax frontal.
Pronatia articulatiei subtalare este formata din componenta de abductie (ax vertical), eversiune
(ax longitudinal) ~i dorsiflexie (ax frontal). Pronatia subtalara este acompaniata de eversiunea
calcaneului. Aceasta se poate observa din vedere posterioara cand axul calcaneului formeaza un
unghi de calcaneo-valgus cu axul gambei.
Axul subtalar este inclinat 42 in sus ~i anterior fa.ta de planul transvers ~i inclinat medial
266 Anatomia functionalti a membrelor
'
ARTJCULATJA TRANSVERSA A TARSULUJ
LIG.
OSUL NA VJCULAR
INTEROSOS
TALOCALCANEANA I
I
FIBROCARTILAJ ARTICULAR
ARTICULATIA TRANSVERSA A TARSULUI DREPT

'
-SECTIUNE-
,
cu 16 fata de planul sagital. Din cauza ca axul subtalic este aproximativ la mijlocul dintre planul
longitudinal ~i eel vertical, amplitudinea abduqie/adductie (axul vertical) este aproximativ egaHi
cu amplitudinea eversiunii/inversiunii (ax longitudinal).
Articulatia talo-calcaneo-naviculara
'
Articulatia talo-calcaneo-naviculara este clasic considerata ca fiind parte componenta a
articulatiei tarsiene transverse. in cadrul mi~carii din articulatia talo-caclcaneo-naviculare,
' 'f '
navicularul ramane relativ fix, mi~candu-se numai talusul. Conceptul de articulatie talo-calcaneo-
naviculara permite capului talic sa fie receptionat nu numai de concavitatea navicularului dar ~i
de ligamentul calcaneo-navicular plantar, de ligamentul deltoid medial ~i de ligamentul bifurcat
in "Y" lateral (ligamentul calcaneo-navicular lateral). Prin aceste ligamente navicularul este
blocat pe calcaneu, formand relativ o unitate fixa pe care se mi~di talusul. Capul talic este inclus
in aceea~i capsula cu cea a articulatiei talo-calcaneene anterioara ~i mijlocie formand o unitate
functionala.
'
Functia articulatiei talo-calcaneo-naviculare

' '
Talusul este ca o minge plasata 1ntre morteza tibiofibulara superior ~i calcaneu inferior ~i
navicular anterior.
Articulatia talo-calcaneo-naviculara este o articulatie triplana cu un grad de libertate:
Articulatiile membrufuj jnferior 267
'
supinatie/pronatie. Axul mi~dirii este inclinat 40 in sus ~i anterior cat ~i 30 medial ~i anterior,
fiind astfel oarecum suprapus pe axul articula}iei subtalare. Axul articulatiei talo-cakaneo-
naviculare este inclinat rnai rnult decat axul articulatiei
, subtalare ceea ce confera articulatiei
'
talo-
calcaneo-naviculare o arnplitudine mai mare a dorsiflexiei/flexie plantara decat cea atribuita
articulatiei subtalare. Articulatia talo-calcaneo-naviculara este considerata a fi cheia functiei
' ' '
piciorului. Oasele ~i articulatiile distal situate de articulatia talo-calcaneo-naviculara forrneaza
o singura unitate elastica.
Articulatia tarsiana transversa

'
Este o articulape compusa formata de articula\iile talo-calcaneo-naviculara ~i
calcaneo-cuboidiana. Linia celor doua articulatii este de aproximativ reprezentata de un "S"
transversal ce separa postpiciorul de mediopicior ~i antepicior.
Mi~carea articulatie tarsiene transverse se considera a fi mi~carea talusului ~i calcaneului pe
unitatea naviculo-cuboidiana relativ fixe.
Axul longitudinal (sau anteroposterior) al articula!iei este aproape orizontal, fiind u~or inclinat
in sus ~i medial. Mi~carile in jurul acestui ax s4t ill'trei planuri producand: supinatie/pronatie,
inversiune/eversiune ~i dorsiflexie/flexie plantara.
__ CAPUL TALUSULU/
LIO. BIFURCAT-
- FIBROCARTILAJUL NAV/CULAR
FATETA ARTICULARA PENTRU --
CUBOID A CALCANEULUJ
- TUBEROZITA TEA CALCANEANA
ARTICULATIA TRANSVERSA A TARSULUI

'
-SUPRAFETELE ARTICULARE-
'
TALOCALCANEANA
DELTOID
CALCANEUL --
TALUS
LJG. TALOCALCANEAN-
JNTEROSOS OSUL NA VJCULAR
LIG.
-7 OASELE CUNEIFORM
-,, I
/
I
ARTICULATIA TARSULUI DREPT

'
-SECTIUNE-
'
Anatomia topograficii a membrului inferior 269
Anatomia topografica
a
membrului inferior
Regiunea fesiera
Regiunea fesiera este topografic limitata in partea superioara de creasta iliaca, inferior de pliul
fesier, lateral de o linie verticala ce coboara de la spina iliaca anterosuperioara, iar in partea
inferioara se intinde pana la ~antul interfesier. in profunzime ea este limitata de aripa osului iliac,
precum ~i de articulatia coxofemurala.
Stratigrafie
- pielea este groasa, cu par putin; con tine numeroase glande sebac~e care pot fi sediul abceselor
~i a unor procese inflamatorii;
- paniculul adipos bine reprezentat ~i impartit in areole de numeroase septuri ce se insera pe
fata profunda a tegumentului fesier precum ~i pe fascia fesiera. El comunica cu tesutul adipos al
fosei ischiorectale ~i cu tesutul adipos dispus profund de mu~chiul fesier mare. La acest nivel se
gasesc nervi superficiali cu originea in Tl 1 - L3 (nn. clunii superiori), n. fernurocutanat posterior
(nn. clunii inferiori), nn. sacrali ~i coccigieni (nn. clunii medii) precum ~i ramuri din n. iliohipogastric.
Rareori, la inervatia tegumentului fesei pot participa ultimii nervi toracici prin ramurile lor
superficiale (mai lungi);
- fascia fesiera reprezfrita o dependinta a fasciei lata, decusandu-se la marginea superioara
a m. fesier mare in doua lame: superficiala ~i profunda;
- planul muscular superficial este format de m. fesier mare. Plica interfesiera incruci~eaza
marginea inferioara a mu~chiului in 113 mijlocie ~i se termina superolateral de aces ta. La acest
nivel, intre planurile musculare superficial ~i profund se afla un strat de tesut adipos care comunica
cu paniculul adipos al regiunii fesiere cat ~i cu grasimea regiunilor invecinate.In acest fel, prin
marea incizura ischiadica se comunica cu tesutul adipos din spatiul pelvisubperitoneal, iar prin
mica incizura ischiadica, de-a lungul n. ischiadic, cu fosa ischiorectala. In partea inferioara acest
plan se continua cu paniculul adipos al coapsei; de mentionat ca 1ntre m. fesiermare ~i tuberozitatea
ischiadica se afla bursa ischiadica, iar la nivelul trohanterului mare, bursa trohanterica.
- planul muscular mijlociu, fiind format de m. fesier mijlociu, contine in tesutul adipos situat
intre acest plan ~i planul superficial, vasele ~i nervii fesieri superiori;
A. FESERIA SI RAMURI
"'\
-i FESJER MJJLOCJ U
__)
N. FESJER SUP.
(R. SUPERF.}
M.
TENSOR
FASCIA
LATA
FESJER
INF.
. PROF.)
COXAL
"""1J"':;--_,..___4-!!M. OB TUR A TOR
EXTERN
R. PT. M.
- - - - OBTURATOR
INTERN
N. SCURT
POSTERIOR M. SEMIMEMBRANOS M. PATRAT
CAP LUNG BICEPS
FEM URAL
N.A.V. FEM URAL N. PT. MM. GEMEN INF.
RUSINOS INTERN Sf PATRAT FEMURAL
N . PT. M. GEMEN SUP.
REGIUNEA FESIERA
Anatomia topogniflca a membrului inlerior 271
- planul muscular profund este format, de la proximal spre distal, de: mm. fesier mic,
piriform, gemen superior, obturator intern, gemen inferior, obturator extern, patrat femural,
precum ~i de fibrele proximale ale mm. semitendinos, semimembranos ~i biceps femural. Acest
plan intra in raport superior cum. fesier mijlociu, iar inferior cum. fesier mare.
M. piriform delimiteaza la acest nivel, prin imparprea marii incizuri ischiatice, un spatiu
suprapiriform ~i un spatiu infrapiriform. Prin spatiul suprapiriform tree printre mm. fesier mare
~i mijlociu a. fesiera superiorara ~in. fesier superior, amhii acoperip de vv. fesiere superioare. Prin
spatiul infrapiriform tree dinspre lateral spre medial n. ischiadic, a. fesiera inferioara, n. fesier
inferior, iar medial manunchiul vasculonervos ru~inos intern (pudendal). Posteromedial de n.
ischiadic trece n. femurocutanat posterior.
Manunchiul vasculonervos ru~inos intern ocole~te spina ischiadica ~i lig. sacrospinos
pentru a patrunde prin mica incizura ischiadica In fosa ischiorectala. A ru~inoasa interna se afla
lateral de a. fesiera inferioara, pe care o 1ncruci~eaza ulterior, trecand anterior de aceasta. Medial
de artera se afla n. ru~inos intern. Lateral de manunchiul vasculonervos ru~inos intern trece nervul
pentru m. obturator intern. Prin spatiul suprapiriform se pot produce hemii fesiere in cazuri
patologice.
- planu] osteoarticular este format de marele trohanter, de fata posterioara a colului femural,
de capsula articulatiei coxofemurale, de fa ta exopelvina a osului coxal, precum ~i de marea ~i mica
incizura ischiadica, separate la acest nivel prin spina ischiadica.
Trigonul femural Scarpa

(trigonum femurale Scarpa)
Trigonul femural este o regiune triunghiulara situata in partea anterosuperioara a coapsei in
planul muscular subfascial.
lkJJJniliJ_Lk_:
-superior (baza) - ligamentul inghinal
-lateral - m. sartorius (marginea mediala) care este m. satelit al a. femurale
-medial - m. adductor lung (marginea lui laterala)
-In profunzime suprafata sa este formata de mm. pectineu (medial) ~i iliopsoas (lateral). M.
iliopsoas separa a. femurala de articulatia ~oldului ~i permite comprimarea ci pe planul osos in caz
de hemoragie. Acc~ti doi mu~chi alcatuiesc un jgheab care face ca trigonul femural sa ca~tige In
profunzime ~i de fapt sa devina o piramida triunghiulara cu baza la lacuna vasculara.
-anterior trigonul este inchis de foita superficiala a fasciei lata (fascia cribriformis) care se
lntinde anterior intre cele trei margini ale sale ~i posterior de foita profunda a fasciei lata care se
aplidi pe mm. iliopsoas ~i pectineu.
CI1llfin u t_-
- artera femura/a(situata intre n. femural - dispus lateral ~iv. femurala - medial) impreuna cu
ramurile sale - a. epigastrica superficiala (superomedial), a. circumflexa iliaca superficiala, aa.
ru~inoase externe superioara ~i inferioara (pentru organele genitale externe), a. femurala profunda
cu ramurile sale (aa. circumflexa femurala mediala ~i laterala ~i aa. perforante)
- vena femuralaimpreuna cu afluentii ei:
- vena safena mare care colecteaza sangele venos suprafascial al membrului inferior pe partea
sa anteromediala. Ea strabate fascia cribriformis prin hiatusul v. safene mari ~i descrie crosa v.
safeneavandca tributarevenoase laacestnivel w. scrotale/lahialeanterioare,dorsalealepenisului/
clitorisului, ru~inoase externe ~i epigastrice superficiale
~\ \
tL.1..--~..,--- R. MUSCULARA A N. FEMURAL

~~ . .~~-N. SAFEN
~~- N. OBTURATOR
N. FEMUROCUTANAT MEDIAL
IWlllJl!!Bi-- M. ADDUCTOR LUNG
N. FEMUROCUTANA T LATERAL
R. PT. M. GRACJL!S
~~"" ...t-- R. MUSCULARA
MUSCULARA PT. M. VAST

MED JAL
~__.....,._,...._ N. SAFEN LA !ESJREA DIN

CANALUL ADDUCTOR/LOT
REGIUNEA ANTERIOARA A COAPSEI

Anatomia topografica a membrului inferior 273
- vena circumflex iliaca superficiaM

- nervul femural (situat lateral)
- ramura femurala an. genitofemural- situata superficial ~i anterior de a. femurala
- ganglionii inghinali superficiali-8- l 2-situati prefascial fa ta de fascia cribriformis ~i organizati
1n patru grupe:
-superolateral - aduna limfa din regiunea fesiera ~i partea laterala a pcretelui abdominal
subombilical
- superomedial-aduna limfa superficiala de la organele genitaleexterne, perineu, anus, poqiunea
mediana a peretelui abdominal subombilical
- inferolateral ~i medial ce colecteaza limfa de la membru] inferior (exceptand regiunea calcaneana
laterala)
- ganglionii inghinali profunzi - in numar de 1 - 3. Ei primesc limfa de la ggl. superficiali, fiind
situap suprafascial ~i medial de v. femurala. Dintre ace~tia doi sunt constanti - unul situat sub crosa
v,safenemari~i unul ill lacuna vasculara(i'ntre lig. lacunaqi v. femurala)-ggLCloqueL_RQS_enmiiller.
Ei dreneaza limfa in ggl iliaci externi.
N.B. : in clinica trebuie mare atentie 1n diagnosticul diferentiat inte adenopatiile inghinale ~i
hernia femurala strnngulata
Stratigrafia trigonului femural

pie le
panicul adipos
formatiunile vasculonervoase superficiale ~i ggl. inghinali superficiali
fascia cribriformis
manunchiul vasculonervos femural invelit de teaca lui ~i ggl. inghinali profunzi.
AmILo1n.k__mnic_fi_.
La nivelul trigonului femural este descris a~a numitul canal crural (reprezentat de poqiunea
superioara a tecii vaselor femurale care conpne artera ~i vena femurala 1mpreuna cu ggl. limfatici
profunzi). Acest canal este o notiune clinica deoarece el devine_real doar1n herniile femurale, atunci
cand sacul hemiar impinge septul femural din cavitatea abdominala la coapsa (de mentionat ca
hernia femurala este mai frecventa la femei datorita diametrului transversal al bazinului mai mare
~i datorita sarcinii).
De reFnut ca la nivelul trigonului femural anern este 1ncruci~ata anterior de vv. circumflexe
iliace superficiale iar yena 1ncruci~eaza artera pc fata ei posterioara.
La acest nivel se face ligatura v. safene mari In operatia de varice (safenectomii).
La acest nivel se face comprimarea a. femurale in hemoragiile posttraurnatice.
Tot 1n trigonul femural se descopera a. femurala (metode de diagnsotic ~i tratament) sau vena
femurala (i'n recoltare de sange sau efectuarea de flebografii).
Canalul adductorilor (Hunter)
Este o regiune topografica situata in regiunea anteromediala a coapsei formata din partea
inferioara a tecii vaselor femurale care este mai bine individualizata.
llc1im_i_t;u:e:
postero-medial - m. adductor mare imprcuna cu fascia sa
pastern-lateral - m. vast medial
anterior - membrana vastoadductorie (foarte rezistenta) care reprezinta un sistem de fibre
arciforme sub forma de lama i'ntre cei doi rnu~chi inchizand astfel ~antul dintre ei. Ea este acoperita
'
SPINA ILIACA ANTEROSUPE'RIOARA

L/G. /NCi/f!NAl
}
I,
M. ILJOPSOAS
VASELE CIRCUMFLEX IL/ACE
VASELE EPIGASTRICE SUPtl?FICIALE
~\ "
VASELE RUSINOASE SUPERFlCIALE
VASELE)l.f/tSINOASE PROFUNDE
c... -~
..
j:, ~~
.:::~!''
.,_!1'14ili~'~)~ :.
l'
TEACA FEMURALA
MANUNCHI VASCULONERVOS
FEM URAL
M. PECTINEU
A. FEMURALA PROFUNDA
M. GRAC!LIS
M. ADDUCTOR LUNG
VAST MEDIAL
FASCIA LATA
M. DREPT FEMURAL
M. TENSOR Al FASCID LATA
M. VAST LATERAL
NERVUL FEMORAL IN TRIGONUL SCARPA

Anatomia topogra!Jcii a membrului inferior 275
M. SEMITENDINOS TRACTUL Jl/OTIB/Al
M. BICEPS f<C-YURAl
M. SEMIMEMBRANOS
N. TIBIAL
M. GRAClLIS
N. FIBULAR COMUN
A. ~I V. POPLITEE
M. CROITOR A. SUPEROLATERALA
A. SUPEROMEDIALA M. PLANTAR
M. GASTROCNEMIAN M. GASTROCNEMIAN
( CAPUL MEDIAL)
N. SURAL CUTANA T
N. PT. M. SOLEAR
LATERAL
N. SURAL CUTANAT
MEDIAL
V. SAFENA MICA
M. GASTROCNEMIAN
M. SOLEAR
M. SOLEAR
M. PLANTAR
(TE'NDON)
M. FLEXOR LUNO Al
DEGETELOR (TENDON) M. PERONIER LUNG
M. TIBIAL POSTERIOR (TENDON)
(TENDON) M. PERON/ER SCURT
A. ~I V. TIBIALE POSTER/OARE .
.
.........
(TENDON)
N. TIBIAL TENDONUL CALCANEAN
MALEOLA MED/ALA
i MALEOLA LA TERALA
M. FLEXOR LUNG AL HALUCELU!

RETINACULUL PERON/ER Sl!PEROR I
(TENDON) A. PERON/ERA I
RETINACULUL FlEXORILOR
RR. CALCANEENE DIN A. PERONIERj
R. CALCANEANA DIN
TUBEROZ!TA TEA CALCANEULlf/
A. TIBJALA POSTER/OAR,4.
--------
I
_J
REGIUNEA POPLITEE SI SANTURILE RETROMALEOLARE

MEDIAL SI LATERAL
-- -- ------~-------
276 Am1tomia functionalii a membrelor
'
de m. sartorius 1nvelit de teaca lui (distincta pe fata posterioara prin tesutul conjunctiv lax).
Con-{Jnu1:
Prin canalul adductorilor tree a. ~iv. femurala impreuna cu n. safen; astfel vena 1ncruci~eaza
posterior spiroid artera iar n. safen este medial de artera.
Vasele femurale ajung in hiatusul tendinos al m. adductor mare situat pe fata mediala a a.
femurale la 4 cm superiorde epicondilul medial al femurului. La acest nivel artera corespunde
medial inserfiei adductorului mare, lateral liniei aspre, anterior m. vast medial, posterior m.
semimembranos~i inferiorarterei superomedialeagenunchiului. Tot la nivelul hiatusului tendinos
se realizeaza comunicarea cu fosa poplitee.
De mentionat ca teaca conjunctiva ce invele~te vasele femurale este conjunctiva ~i densa, lucru
ce face dificila separarea lor avand totodata ~i rol protector.
Regiunea popli tee

(regio popliteea)
Regiunea poplitee este o regiune romboidasituata posteriordearticulatiile genunchiului alcatuita
superior dintr-un triunghi femura] format din mm. ischiogambieri ~i inferior dintr-un trigon tibial
format din capetele m. gastrocnemian.
12climi1.M~:
superolateral - m. biceps femural (tendonul ~i portiunea terminala a mu~chiului) a carui fata
mediala este in raport cu n. fibular comun (la 1 - 1,5 cm medial ~i profund de tendon)
superomedial - tendoanele mm. semitendinos (superficial) ~i semimembranos (pro fund) dub late
in partea interna de tendoanele mm. gracilis ~i sartorius
inferolateral - capu1 lateral al m. gastrocnemian ~i m. plantar lung
inferomedial - capul medial al m. gastrocnemian
SJutigLafi~-~Lconp.nJlt.
De la suprafata spre profunzime:
Pielea - mobila ~i prevazuta cu pliuri transversale
Paniculul adipos care contine v. safena mica lmpreuna cu ramurile nervilor femural cutanat
posterior, safen ~i fibular comun
Fascia lata - care se continua cu fascia gambei ~i se dedubleaza la acest nivel
Planul muscular
Planul osteoarticular reprezentat de fosa intercondiliana (bifurcatia Hniei aspre), fata posterioara
aepifizei distalea femurului, extremitatea proximala a tibiai ~i fibulei, fa ta posterioaraa articula{iei
genunchiului acoperita de m. popliteu ~i originea fibulara am. solear.
Confinutulregiunii poplitee de la lateral spre medial, de la superficial spre profunzime ~i de la
posterior spre anterior este: (N.V.A) nervul ischiadic (cu bifurca{ia sa in BIL tibial ~i fibular), vena
poplitee ~i artera poplitee.
N. ischiadic se bifurca la nivelul unghiului superior al regiunii poplitee
N. tibial este satelit vaselor poplitee, el trecand in loja posterioara a gambei
N. fibular comun - este satelit al m. biceps femural (In regiunea superolaterala a regiunii), el
mergand spre colul fibulei unde da n. sural cutanat lateral
V. poplitee prime~te la acest nivel vena safena mica. De men{ionat ca poate exista o v. popJitee
satelita accesorie iar la acest nivel se produc anevrisme arteriovenoase.
A. poplitee este elementul eel mai profund la acest nivel putand fi lezata in fracturile
supracondiliene ~i continua a. femurala de la nivelul hiatusului m. adductor mare. Ea mai poate fi
Jezata in osteomielita femurala, osteotomii ~i rezeqii chirurgicale. Da urmatoarele ramuri: a.
Anatomia topograficii a membrufuj jnfcrk>r 277
superolaterala a genunchiului, superomediala a genunchiului, medie, inferolateralaa genunchiului,

inferomediala ~i aa. surale laterala ~i mediala
Ggl. limfatici sunt situap de-a lungul vaselor ~i dreneaza limfa in ggl. inghinali
~antul retron1aleolar medial

(sulcus retromalleolaris medialis)
Este o regiune topografica situata 1napoia maleolei tibiale, acoperita de piele ~i putin testu
adipos; ea este formata din retinaculul mm. flexori care este o formatiune fibroasa reprezentata
de ingro~area fasciei gambei ~i este 1ntins lntre tendonul lui Achile ~i maleola mediala.
Laacestnivel trece manunchiul vasculonervos posterior al gambei format din a. tibial a posteriora,
n. tibial, doua vene tibiale posterioare ~i vase limfatice. Manunchiul vasculonervos este acoperi t de
retinaculul flexorilor ~i m. adductor al halucelui ~i el trece intre tendoanele mm. lung flexor degete
(anterior) ~i lung flexor haluce (posterior).
A. tibiala posterioara se divide in a. plantara 1aterala ~i a. plantara mediala ~i se afla la lumatatea
distantei dintre tendonul lui Achile ~i maleola mediala.
N. tibial se afla profund ~i posterior de artera.
Vv. tibiale posterioare se anastomozeaza 1nte ele anterior ~i posterior de artera.
De mentionat cam. tibial posterior este medial de m. lung flexor al degetelor ~i se afla anterior
'de manunchiul vasculonervos tibial.
Regiunea plantara
(regio plantaris)
Ddim.ilaJ:s:..
posterior - calcai
anterior - varful degetelor
lateral ~i medial corespunde marginilor piciorului.
In profunzime se intinde pana la planul osteoarticular care o separa de dorsul piciorului.
S1rnJigrn_i]_e:
I. Pielea este groasa (In punctele de contact cu solul), aderenta de planurile subiacente, bogata
in glande sudoripare ~i lipsita de par.
II. Paniculul adipos este dezvoltat la punctele de contact cu so1u1, continand vase sanguine
superficiale ~i nervi superficiali
III. Aponevroza plantara din care pornesc septuri ce separa regiunea plantara In trei loji plan tare:
Laja_plan11JRmf:_digJ/i con tine:
-mm. plantari dispu~i In doua planuri: superficial m. abductor haluce ~i profund m. scurt flexor
haluce (printre cele doua capetc ale lui trcce tcndonul m. flexor lung al halucelui). Cci doi mm.
flexori tree din loja mijlocie in cea mediala. In aceasta loja se afla inseqiile mm. lung peronier ~i
tibial posterior
- a. plantara mediala in contact cu planul osos (superior) iar anterior pe m. scurt flexor haluce
- n. plantar medial - este initial medial de artera tecand apoi lateral insotind-o pana la navicualr
unde da nn. digitali plantari comuni din care se desprind nn. digitali plantari proprii.
Lil}IL/Uilllla1amJJ/Qc_ie
La acest nivel mm. sunt dispu~i In trei straturi:
superficial - m. scurt tlexor al degetelor
mijlociu - mm. lung flexor al degetelor, patrat plantar ~i mm. lombricali
profund - m. adductor haluce ~i tendonul rn. lung peronier ce trece In loja mediala
------------------~
'
De mentionat ca lntre stratul superficial ~i mijlociu se afla manunchiul vasculonervos plant:u
lateral-artera, vena~i nervul plantar lateral. Nervul plantar lateral se bifurdi in nunura superiicialii
care da nn. digitali plantari comuni din care se desprind n. digitali plantari proprii ~i ramuia
profu_ndli care patrunde cu a. plantara laterala pe sub arcada m. adductor a halucelui.
Loja plantarii lateraliicontine in plan superficial m. adductor al degetului mic ~i In plan profund
m. scurt flexor al degetului mic
IV. planul mu~chilor interoso~i plantari ~i dorsala situati in spatiile interosoase. Pe ei este a~ezat
arcul arteriaJ plantar care se anastomozeaza cu rarnura profunda din a. dorsaUi a piciorului din care
se desprind aa. metatarsiene plantare ce vor da aa. digitale comune care la randul lor vor furniza
aa. digitale proprii
V. planul osteoarticularformat din oasele tarsiene, metatarsiene ~i falange precum ~i articulatiile
dintre ele.
OANGLIONfl LIMFA TIC/

A. ~I V. CIRCUMFLEX fl/ACE
SUPERFICIAL
A. ~l V. E'PIGASTRICE SUPERF/CJALE
HIATUSUL SAFENEI MARI
N. GENITOFEMURA l
h I I
I
--1.J-L-.----+-......,......
GANGLIONJI LJMFATICI
INGH/NALI PROFUNZI
N. ll/O/NGHJNAL
(R. FEMURALA)
A. ~I V. FEMURALE
V. SAFENA ACCESOR/E-------
LATERALA
RR. CUTANATE
(N. FEMURAL)
N. FEMUROCUTANA T---"'-1--.......,.
LATERAL SAFENA ACCESORIE MED/ALA
FASC/A LA TA -----.1~4--A
TRA C'TUL /LJOTIBIAL - - - - . . V. SAFENA MARE
~
~
~
L ~------------
f
REGIUNEA FEMURALA ANTERIOARA
-PLANUL SUBCUTANAT CU FOSA OVAL.\-
A.
ARCUATA
AA. METATARSIENE DORSUL PICIORULUI
\VIL~~--r-
D0RSAl -PLAN SUBAPONEVROTIC-

R. PLANTARA
PROFUNDA
AA. ~I VV. DIGJTAL...::E:::::::J~__,...~~'6l

DOR SALE
N. CUTANA T DORSAL
N.
!NTEJ?MEDIAR
LATERALA
MICA
N. CUTANA T DORSAL
LATERAL
DORSUL PICIORULUI
-PLAN SUBCUTANAT-
VV. JNTERCAPITALE
DOR SALE
ARCADA VENOASA CUTANAT DONSAL
DONSAL.4 MEDIAL
V. SAFENA-
MARE
-----------------
t--.J
ANTERIOR Cci
~
t
M. DREPT FEMURAL
M. CROJTOR
M. VAST JNTERMEDIAR - ~----
. M. VAST MEDIAL
N. FEMUROCUTANA T LATERAL .. N. PT. M. l-~4ST MEDIAL
. \-N. SAFEN
FASCIA LATA"
M. VAST LATERAL A. FEMURALA

N. PT. M. VAST LATERAL ..... .
A. PERFORANTA
SEPTUL JNTERMUSCULAR MEDIAL ... M. ADDUCTOR LUNG I
SEPTUL JNTERMUSCULAR LATERAL
111
M. ADDUCTOR MARE
1~
:::::
~
....,..
0
~
.......
M. BICEPS FEMUR AL""---~ ~
....,.,
~
......
C"J
.........
......

~
~
t
POSTERIOR
~
~
~\)"
~
.._
SECTIUNE TRANSVERSALA.. PRIN 1/3 MIJLOCIE A COAPSEI 0
....,
'
M. TIBIAL ANTERIOR
/:..XTENSOR LUNG AL HALUCELUI

MANUNCHJUL VASCULONERVOS
SUPERFICIAL TIBIAL ANTERIOR
M. PERON/ER LUNG MEMBRANA INTEROSOASA.
M. TIBIAL POSTERIOR
M. FLEXOR LUNG AL DEGETELOR
M. FLEXOR LUNG ----. V. SA FENA MARE
AL llALUCELUI ! MANUNCHJUL VASCULONERVOS

I
TIBIAL POSTERIOR
LATERAL--
M. SOLEAR
M. GASTROCNEMIAN
---- N. SURAL
V. SAFENA. MICA
t
POSTEN/OR
SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN 1/3 MIJLOCIE A GAMBEI

~
Anatomia pe viu
a
membrului inferior
Segmentele membrului inferior explorabile la anatomia pe viu sunt: coapsa, care prezinta fata
anterioara, laterala ~i mediala, genunchiul, gamba ~i piciorul, care prezinta fata dorsala, planta,
marginea laterala (fibulara), marginea mediala (tibiaUi), calcaiul ~i cele cinci degete numerotate
de la I la V.
Metodele de examinare sunt similare celor folosite la exploarea membrului superior ~i
anume-inspeqia ~i palparea.
Inspectia
La inspectia tegumentelor se observa particularitati in funcVe de regiunile amintite: groase ~i
cu foliculi pilo~i in regiunea fesiera, bogate :in glande sudoripare in regiunea poplitee, groase ~i
cu un strat epidermic bine dezvoltat :in regiunea plantara, fiira foliculi pilo~i ~i bogat in glande
sudoripare in regiunea plantara ~i calcaneeana. Pilozitatea difera 'in funqie de sex ~i varsta. Plicile
formate la nivelul tegumentelor se gasesc :in regiunile de flexie: plica inghinala (anterior la
radacina coapsei), plica genitofemurala ( separa coapsa de regiunea perineala), plica subfesiera
(separa :in partea posterioara coapsa de regiunea fesiera), plica poplitee (plica de flexie a
genunchiului), plicile prepatelare (plici de extensie), plicile dorsale ale gleznei, plicile dorsale
aJe piciorului ~i plicile plantei.
La inspecpa oaselor ~i articulatiilor sunt vizi bile urmatoarele proeminente osoase:
-- spina iliaca anterosuperioarii (vizibilii in partea superolaterala a plicii inghinale), care se
continua cu creasta iliaca ~i spina iliaca posterosuperioara;
- trohanterul mare (se observa in partea Iaterala a radacinii coapsei)
- fata anterioara ~i marginile patelei, vizibile pe fata anterioara a genunchiului, continuandu-
se cu lig. patelar ~i insertia lui pe tuberozitatea tibiala;
- epicondilii femurali medial ~i lateral, vizibili de o parte ~i de alta a patelei;
- fata anteromediala a tibiei care se termina distal cu maleola tibiala;
'
- capul fibulei, proeminent inferior de epicondilul lateral al femurului;
- maleola fibulara, situata pe fata laterala a gambei;
- tuberozitatea calcaneeana (in partea posterioara a piciorului)
- tuberozitatea scafoidului
Anatomia pe viu a membrului inferior 283
La inspeqia mu~chilor ~i tendoanelor sunt vizibile reliefurile urmatorilor mu~chi:

- m. fesier mare, situat la nivelul regiunii fesiere~
- m. tensor al fasciei lata, situat pe fata laterala a coapsei;
- m. sartorius ~i m. cvadriceps, pe fap anterioara a coapsei;
- m. biceps femural, in partea laterala a fetei posterioare a coapsei;
- mm. semitendinos ~i semimembranos in partea mediala a regiunii posterioare a coapsei;
- mm. anterolaterali ai gambei (mm. tibial anterior, peronier lung ~i scurt);
- m. gastrocnemian (pe fata posterioara a gambei);
- m. solear, vizibil atunci cand individul sta in varful picioarelor;
- tendonul calaneean;
- m. flexor lung al halucelui, vizibil anteromedial de tendonul calcaneean;
- mm. extensor scurt al degetelor ~i lungi extensori ai degetelor ~i halucelui, vizibili pe fata
dorsala a piciorului;
Inspectia venelor superficiale se obscrva in ortostatism, ele putand fi puse mai bine in
evidenta prin aplicarea unui garou la radacina membrului inferior:
- reteaua venoasa ~i arcul venos dorsal, vizibile pe fata dorsala a piciorului;
- v. safena mare, vizibila de la maleola mediala spre epicondilul medial ~i in continuare spre
jumatatea lig. inghinal;
- v. safena mica proemina in regiunea posterioara a gambei de la nivelul maleolei laterale spre
varful inferior al fosei poplitee;
Frecvent sunt vizibile anastomoze int re cele doua vv. safene, iar in cazuri patologice desenul
venos este foarte accentuat (in special in cazul bolii varicoase)
Palparea
Palparea reliefurilor osoase, ale articulatiilor ~i ligamentelor
- creasta iliaca se palpeaza in totalitate~ de la spina iliaca anterosuperioara la cea

posterosuperioara;
- tuberculul pubic, palpabil pe marginea superioara a simfizei pubiene;
- creasta sacrala mediana, palpabila posterior la nivelul sacrului ~i coccisului;
- tuberozitatea ischiadidi, palpabila posteroinferior de pliul interfesier;
- prin tu~eu rectal sau vaginal se pot palpa fe\ele osoase al oaselor ce compun micul bazin, iar
la femeie se poate atinge prin tu~eu promontoriul;
- marele trohanter se palpeaza superolateral la nivelul coapsei;
- condili i ~i epicondilii femurali, palpabili la nivelul genunchiului, In partea laterala ~i medial a;
- patela se palepaza pe fata anterioara a genunchiului, imprimand mi~cari de 11exie-extensie~
1;:i abductie-adductie;
'f ' '
- tuberozitatea tibiaHi, palpabila anterior impreuna cu lig. patelar;
- capul fibulei, posteroinferior de tractul iliotibial
- creasta tibiei, palpabila pe toata lungimea sa, avand in partea distala maleola tibiala;
- capul ta1usului, palpabil pe fata posterolaterala a piciorului, anterior de maleola fibulei;
- calcaneul se palpeaza 1n intregime pe fata laterala ~i dificil pe fata plantara;
- tuberozitatea navicularului (medial) ~i tuberozitatea metatarsului V (lateral sunt repere utile
in clinica medicala;
La nivelul ~oldului se pot trasa diferite linii sau poligoane importante in clinica pentru
explorarea ~i diagnosticarea afeqiunilor la acest nivel:
- linia Nelaton- Roser corespunde unei Jinii ce une~te spina iliadi anterosuperioara cu varful
trohanterului mare ~i cu tuberozitatea ischiadica;
- linia lui Schoemaker une~te marele trohanter cu spina iliaca anterosuperioara, ea trebuind
in mod normal sa se perlungeasca pana la nivel ombilical;
- triunghiul Bryant este un triunghi dreptunghic isoscel a carui ipotenuza se obtine unind mare le
trohanter cu spina iliaca anterosuperioara, iar catetele fiind aldituite dintr-o verticala ridicata
din varful trohanteru]ui mare ~i o orizontala din spina iliaca anterosuperioara;
- rombul lui Michaelis este descris In capitolul de pelvimetrie.
Palparea mu~chilor ~i tendoanelor
- tractul iliotibial se palpeaza lateral la nivelul coapsei ca o banda elastica lntinsa;

- m. drept femural ~i sartorius sunt palpabili pe fata anterioara a coapsei;
- tendonul m. iliopsoas se palpeaza anteromedial la radacina coapsei;
- tendoanel~ mm. biceps femural (lateral) ~i semitendinos ~i semimembranos (medial) se
palpeaza In 113 inferioara a fetei posterioare a coapsei. Intre aceste tendoane divergente se
palpeaza o depresiune de forma romboidala - fosa poplitee.
- mm. tibial anterior ~i lung extensor al degetelor sunt palpabile pe fa ta anterolaterala a gambei;
- m. gastrocnemian (capul medial ~i lateral) se palpeaza pe fa ta posterioara a gambei;
- tendonul calcaneean;
- tendoanele mm. tibial anterior ~i extensor lung al degetelor se palpeaza pe fata dorsala a
piciorului;
- retromaleolar medial se palpeaza tendoanele mm. tibial posterior, flexor lung al degetelor
~i halucel ui;
- retromaleolar lateral (fibular) se palpeaza tendoanele mm. peronieri, pe eel al peronierului
scurt putandu-l palpa pana la insertia pe. baza metatarsului V;
Palparea arterelor ~i venelor
- venele superficiale pot fi palpate pe traiectele enuntate la capitolul inspectie;

- a. femurala poate fi palpata in trigonul femural inferior de jumatatea Jig. inghinal;
- a. poplitee este palpabila in fosa poplitee cu gamba in flexie;
- a. dorsala a piciorului este palpabila la jumatatea distantei dintre spapul I interosos ~i linia
bimaleolara;
- a. tibiala posterioara se palpeaza retromaleolar medial;
Palparea ganglionilor limfatici
Ganglionii palpabili la nivelul membrului inferior sunt cei inghinali superficiali ~i mai rar
cei din regiunea poplitee.
Palparea nervilor
- n. femural este palpabil profund, lateral de a. femurala, sub lig. inghinal;

- n. ischiadic se palpeaza pe fata posterioara a coapsei In interstitiul dintre m. biceps femural
~i mm. semimembranos ~i semitendinos;
- n. fibular comun se palpeaza pe fata laterala a colului fibulei;
- n. tibial se palpeaza retromaleolar medial.
Puncte de osif1care 285
Puncte de osificare
Osteogeneza
Scheletul ia na~tere din mezodermul somitelor ~i lamelor laterale. in dezvoltarea lor, piesele
scheletice sufera procesul de osificare prin metaplazia tesutului conjunctiv, fie direct, prin model
membranos, fie indirect prin model cartilaginos. in acest din urma caz, cartilajul este dislocat ~i
redus la un tesut conjunctiv embrionar.
Osificarea modelului membranos se nume~te "osificare desmala", pe cand osificarea modelului
cartilaginos se nume~te "osificare condrala".
Majoritatea pieselor scheletice la om sunt precedate de o macheta cartilaginoasa: oasele lungi,
vertebrele, oasele carpului, tarsului, metacarpiene, metatarsiene, falange, oasele bazei craniului.
Altele, cum ar fi oasele fetei, oasele boltii craniene, clavicula, sunt oase de membrana, ~i se
osifica direct din modelul lor membranos.
Osificarea scheletului membrelor superior ~i inferior se face prin puncte de osificare primare
~i prin puncte de osificare secundare. Cele mai mulle puncte primare (primitive) de osificare apar
in jurul saptarnanii a 6-a de viata intrauterina ~i se intind apoi centrifug spre epifize. Punctele
secundare apar de la cateva luni, la cativa ani de la na~tere. Odata cu oprirea cre~terii are loc ~i
sudarea centrilor de osificare la diafiza.
Osificarea claviculei
Clavicula - os de origine desmala - este
absenta la patrupede, la care membrele anterioare
25
..ANJ
sunt folosite la deplasare.

Clavicula este primul os din organism, 1n care
1ncepe osificarea. Ea se osifica prin doi centri
LUNA I
I
18

.
AN/
primari de osificare: lateral ~i medial, care apar
la nivelul condensarii mezenchimale, in =::;::,~ PUNCTE DE OS!FJCARE PR/MARE
'.,.-;(\;".
saptamanile a 5-a - a 6-a de viata intrauterina. :-::~ PUNCTE DE OSIFICARE SECUNDARE

Ace~tia vor fuziona la sfar~itul saptamami a 6-a.
Punctele sccundare epifizare de osificare sunt:
OSIFICAREA CLAVICULEI
'
PROCESUL CORACOID (16 AN!)
ACROM/ON (18 AN!)
CAV!TATEA
LUNA A II-A
fW PUNCTE DE OS/FICA RE PR/MARE

:~:~ PUNCTE DE OSJFICARE SECUNDARE
OSIFICAREA SCAPULEI
- sternal - osificarea se realizeaza 1ntre 11 -19 ani;

- acromial - osificarea se realizeaza 1ntre 18-20 ani.
Fuzionarea celor doua puncte epifizare se produce lntre 18-25 ani.
Dezvoltarea claviculei nu este un proces de osificare exclusiv membranoasa. La embrionul de
14 mm - viitoarea clavicula se prezinta sub forma unei bandelete de tesut mezenchimal condensat,
care se 1ntinde intre acromion ~i coasta 1 ~i se continua cu rudimentul slernal. In aceasta bandeleta
mezenchimala apar zone precartilaginoase, in paqile mediala ~i laterala. Intre aceste zone, in
mezenchin apar ~i centri de osificare pentru corpul claviculei, care, dupa scurt timp vor fuziona.
Osificarea corpului claviculei se extinde progresiv odata cu transformarea extremitatilor sternale
~i acromiale in cartilaj.
Cre~terea in lungime a claviculei se realizeaza prin aceste mase cartilaginoase hipertrofiate.
Aceasta cre~tere se realizeaza ca la oricare altos cartilaginos, prin progresia osificarii encondrale.
Epifizele sunt formate endocondral, iar fuziunea se realizeaza ca la oricare alt os lung.
Osificarea scapulei
Scapula are opt centri de osificare:
- 1 centru de osificare la nivelul corpului;
- 2 centri de osificare la nivelul procesului coronoid;
1 -2 centri de osificare la nivelul acromionului;
- 1 centru de osificare la nivelul marginii mediale;
- I centru de osificare pentru unghiul inferior;
- I centru de osificare pentru partea inferioara a sprancenei cavitatii glenoide.
0 portiune din partea superioara a sprancenei glenoide se osifica p;in centri coracoidieni. In
cazul celorla}ti centri, osificarea are loc la varsta de 1 an, iar fuzionarea lor se produce la 20 ani.
Osificarea humerusului
Humerusul prezinta opt centri de osificare:

1. centrul pentru diafiza apare in mijlocul diafizei;
Puncte de osilicare 287
2 ANJ
2. centrul pentru capu1 humeral;
3. centrul pentru tuberculul mare~
4. centrul pentru tuberculul mic;
5. centrul pentru capitulum ~i partea laterala a
trohleei;
6. centrul pentru partea mediala a trohleei;
7. centrul pentru epicondilul medial;
8. centrul pentru epicondilul lateral.
Osificarea centrilor epifizei proximale incepe la 6
luni postnatal, iar la varsta de 6 ani, centri extremitatii
proximale se unesc, formand epifiza proximaUi.
Cre~terea in lungime a humerusului se realizeaza
numai la nivelul cartilajului de cre~tere diafizo-
epifizar proximal, care este de 7 ori mai activ decat eel
inferior. (Pentru acest motiv este contraindicata
rezeqia capului humeral inainte de 20 ani.)
Osificarea radiusului
Radiusul prezinta trei centri de osificare: cate unul

pentru diafiza, extremitatea proximala ~i cea distala.
Centrul de osificare al diafizei apare in saptamana a
2-a de via ta intrauterina. La nivelul extremitatii di stale,
' '
osificarea incepe la sfar~itul primului an, iar in cazul
extremitatii proximale, ease produce mai tarziu, la 4
ani la fete ~i la 5 ani la baieti.
TROHLEEA
Epifiza proximala se une~te cu diafiza la 14 ani la
CONDILUL (8-16 AN!)
fete ~i la 17 ani la baie!i. Epifiza distala se va uni cu
(J-2 AN!)
diafiza la 17 ani la fete ~i la 19 ani la baieti.
Uneori poate apare un centru suplimentar de
:;.}:;_aPUNCTE DE OSIFICARE PR/MARE
osificare la nivelul tuberozitatii bicipitale, in jurul
i~:~ PUNCTE DE OSIFICARE SECUNDARE varstei de 14-15 ani.
Osificarea ulnei
OSIFICAREA HUMERUSULUI
Ulna prezinta trei centri de osificare: pentru diafiza,
extremitatea proximaUi ~i cea distala. Osificarea incepe prin centrul diafizar - in mijlocul
acestuia aproximativ 1n saptamana a 8-a de viata intrauterina.
Centrul de osificare al capatului distal apare in capul ulnei, la 5 ani pentru fete ~i la 6 ani pentru
baieti.
Porvunea inferioara a olecranului se osifidi prin extinderea osificarii centrului diafizar.
Portiunea superioara a olecranului se osifica prin doi centri, unul superior ~i altul inferior.
Centrul inferior formeaza poqiunea superioara a suprafetei trohleare. Centrul superior se gase~te:
in varful procesului olecranian ~i apare la 9 ani la fete ~i la 11 ani la baieti.
Epifiza proximala se une~te cu diafiza la 14 ani la fete ~i la 16 ani la baieti. Epifiza distata se
va uni cu diafiza la 17 ani la fete ~i la 18 ani la baie\i.
- - ---- -- - - -- - - - - ------- ---- -----------

'
Osificarea oaselor mainii
Oasele carpului
Fiecare os al carpului are cate un centru de osificare. Primul centru de osificare care apare este
al osului capitat, iar ultimul, eel al pisiformului.
Postnatal, centrii de osificare apar succesiv pentru oasele:
-capitat -- la doua luni;
-hamat - la trei luni;
-piramidal - la trei ani;
-lunat - ia trei - patru ani;
-scafoid, trapez ~i trapezoid - la patru ani la fete ~i la cinci ani la baieti;
-pisiform - la zece ani la fete ~i la doisprezece la baieti.
Osificarea oaseJor metacarpiene
Fiecare metacarpian se osifica prin cate doi centri: unul primar, pentru diafiza ~i altul secundar
pentru epifiza. Centrul primar apare In mijlocul diafizei, In saptamana a 9-a de viata intrauterina.
OLECRANUL
(8-14 f'ANI)
4-9 AN/
J6-J8 AN/
20-25 AN/
-2 AN
fNCEPUTUL LUN!I A II-A

:.:[::;:~PUNCTE
.'6-. DE OSIFICARE PR/MARE
:::~ PUNCTE DE OSIFICARE SECUNDARE
EXTREM!TA TEA /NFERIOARA

PROCESUL ST/LO/D
{14 AN!)
(6-9 AN!}
OSIFICAREA RADIUSULUI ~I ULNEI

Puncte de osificare 289
J-6 AN/
~:::UUNCTE DE OS/f1CARE PR/MARE

'..,-.'.\.'.
:::~ PUNCTE DE OSIFICARE SECUNDARE
OSIFICAREA OASELOR MAINII
Centrii capetelor metacarpienelor II, III, IV, V apar, in aceasta ordine, in timpul celui de-al
doilea an de viata. Ei se unesc cu centrul diafizar corespunzator la 15 - 16 ani la fete ~i la 18 -19
ani !a baieti.
'
Baza metacarpianului I incepe sa se osifice la inceputul celui de-al treilea an de viata, ~i se va
uni cu diafiza la 15 ani la fete ~i la 17 ani la baiep.
Din cauza faptului ca metacarpianul I se comporta, din punct de vedere al osificarii, ca o falanga,
unii anatomi~ti considera ca fiecare deget prezinta trei falange, inclusiv policele. Altii considera
ca falanga distala a policelui provine din fuziunea falangelor a doua ~i a treia.
Se postuleaza ca prezenta centrului de osificare al capatului distal al metacarpienelor ar
implica o libertate mai mare de mi~care. Cum la nivelul policelui, centrul de osificare este
proximal, libertatea de mi~care este crescuta in articulatia metacarpo-trapezoidiana.
Osificarea falangelor
Fiecare falanga se osifica prin doi centrii: unul primar, pentru diafiza ~i altul secundar (centru
epifizar) pentru extremitatea proximala.
Osificarea diafizara se realizeaza prin centri primari, care apar astfel:
- pentru falanga distala - saptamana 8-9;
- pentru falanga proximala - saptamana 1O;
- pentru falanga medie - saptamana 11.
Centrii secundari ai epifizei proximale apar intre 2 - 2,5 ani. Centrul pentru falanga proximala
290 Ana tomia fimcpona/a a membrelor
:;~~ PUNCTE DE OSIFICA RE PRJMARE
:::~ PUNCTE DE OS!FICARE SECUNDARE
OSIFICAREA COXALULUI
apare in anul al doilea de viata, iar cei pentru falangele II ~i III apar mai tarziu, in anii al treilea
~i al patrulea de viata.
Toate epifizele se sudeaza cu diafiza la 15 -16 ani la fete ~i la 17 - 18 ani la baieti.
Osificarea centurii pelvine
Coxalul
Coxalul prezinta trei centri de osificare pentru ilion, ischion ~i pubis. Centrul primar pentru
ilion apare in sapt. 8 i.u. ~i este situat imediat superior de marea incizura ischiadica. Centrul primar
pentru ischion apare in luna a 4-a, la nivelul corpului. Centrul primar pentru pubis apare in luna
4-5, la baza ramului superior.
La na~tere, coxalul ramane cartilaginos, la nivelul crestei iliace - pe toata lungimea sa ~i la
nivel ace tabular, precum ~i la nivelul marginii inferioare a arcului ischio-puhian (de la tuberozitatea
ischiadidi - ramul ischionului - ramul inferior al pubisului - simfiza pubiana - creasta pubica
- tuberculul pubic).
Acetabulul este o escavatie cartilaginoasa avand originea in cele trei oase componente ale
coxalului. Acest cartilaj se extinde medial, astfel incat endopelvin apare ca un cartilaj, in forma
de "Y".
Acest cartilaj include ~i spina iliaca antero-inferioara. Ramul ischio-pubian se osifica In jurul
varstei de 7-8 ani. Centrii secundari de osificare apar la pubertate ~i se unesc cu restul osului intre
15-25 ani.
Pentru creasta iliaca exista doi centri secundari, care fuzioneaza precoce. Osificarea cartilajului
acetabular se produce prin doi centri: unul intre iliac ~i pubis ~i celalalt intre iliac ~i ischion.
Cartilajul dinjurul marginii inferioare a osului lncepe sa se osifice din partea posterioara (din
jurul tuberozitatii ischiadice) catre anterior.Tuberculul pubic ca ~i creasta pubica ~i simfiza
pubiana pot avea centrii de osificare separati.
Puncte de osificare 291
Femurul
] AN
JAN/ Femurul are 5 centri de osificare pentru:
diafiza, capul femural, trohanterul mare,
trohanterul mic ~i extremi tatea distala femurala.
CENTRll SECUNDARI
Osificarea incepe in mijlocul diafizei femurale
in saptamana 7 Lu. Aceasta osificare se extinde
atat cranial cat ~i caudal, astfel incat la na~tere
diafiza este in mare masura osificata.
Centrii secundari de osificare apar astfe1:
INCEPUTUL.-400';;.io;x;w,a - luna a 9-a i.u. - centru pentru extremitatea
LUNJI A II-A dis ta la;
- lunaa 6-a postnatal-centrucapului femural;
- 4 ani - centru trohanterului mare;
- 12 - 14 ani - centru trohanterului mic.
Epifizele fuzioneaza independent cu diafiza,
urmeaza trohanterul mic - putin inainte de
pubertate, apoi trohanterul mare, capul femuraJ
(la 14 ani la fete ~i la 17 ani la baieti) ~i ultima
care va fuziona este extremitatea distala- (la 16
ani la fete ~i la 18 ani la baieti).
20 AN!
~~ PUNCTE DE OS/FfCARE PR/MARE
~::~ PUNCTE DE OSIFICARE SECUNDARE Patela ~i tibia
OSIFICAREA FEMURULUI Patela se osifica prin cativa centri, care apar

intre 3-6 ani.
Tibiaseosifica prin trei centri: pentrudiafiza,
capatul proximal ~i pentru eel distal. In saptamana 7 i.u. incepe osificarea la mijlocul diafizei. La
na~tere sunt prezenti ~i centrii extremitapi proximale. De la acest centru proximal (la aprox. IO
ani) se extinde o prelungire anterioara pentru tuberozitatea tibiala. Uneori poate exista ~i un centru
separat al tuberozitatii tibiale, care apare in jurul varstei de 12 ani, iar ulterior va fuziona cu epifiza
proximala.
Centrul de osificare pentru extremitatea distala apare in primul an. Extremitatea inferioara se
une~te cu diafiza la 15 ani la fete ~i la 17 ani la baieti. Extremitatea superioara se va uni cu diafiza
la 16 ani la fete ~i la 18 ani la baieti.
De~i maleola mediala poate avea un centru de ositicare separat, de cele mai multe ori, ea se
osifica printr-o extindere distala a epifizei distale, 1ncepand cu varsta de 7 ani.
Fibula
Fibula prezinta trei centri de osificare: unul pentru diafiza, unul pentru capatul proximal ~i altul
pentru eel distal. in saplamana 8 i.u. lncepe osificarea diafizara. in primul an de viata se produce
ositicarea capatului proximal. La 15 ani la fete ~i la 17 ani la baieti, epifiza inferioara se une~te
cu diafiza. La 17 ani la fete ~i la 19 ani la baieti, epifiza proximala se une~te ~i ea cu diafiza.
---~- --------------~----------
'
Oasele tarsiene
Fiecare os tarsian are un singur centru de osificare, cu excepfia calcaneului care mai are 1n
partea posterioara un cartilaj de cre~tere. Cartilajul de cre~tere epifizar al poqiunii posterioare
a calcaneului se extinde ~i pe fata plantara. Aceasta incepe sa se osifice la 6 ani la fete ~i la 8 ani
la baiep. Unirea cu corpul calc~neului se produce la 14 ani la fete ~i la 18 ani la baieti. in luna
a 3-a i.u. apare centrul pentru calcaneu. in luna a 6-a i.u. apare centrul pentru talus. Uneori procesul
posterior al talusului prezinta un centru independent, care uneori poate ramane separat de corpul
talic (os trigonum). La 6 luni este prezent centrul pentru cuboid. in primul an de via ta, apare centrul
pentru cuneifonnul medial, iarin anul al treilea de via ta aparcentrii pentru cuneiformul intermediar
~i eel pentru navicular.
Oasele metatarsiene
Fiecare metatarsian are doi centri: unul primar, pentru diafiza ~i altul secundar, pentru baza
metatarsianului I ~i pentru capul metatarsienelor II - V. in saptamana 9 i.u. lncepe osificarea
metatarsienelor II, III ~i IV la nivelul diafizei. In saptamana 10 i.u.1ncepe osificareametatarsienelor
I ~i V. La aprox. 3 ani apare cartilajul de cre~tere pentru baza metatarsianului I. lntre 3 - 4 ani apar
cartilajele de cre~tere pentru capetele metatarsienelor 11-V.
Toate epifizele se unesc cu diafiza i'ntre 17 -20 ani. Uneori poate exista un cartilaj de cre~tere
pentru tuberculul bazei metatarsianului V.
Falangele
Fiecare falanga se osifica prin doi centri: unul primar pentru diafiza ~i altul secundar - epifizar
pentru baza. Intre saptamana 9-14 i.u. apar centri primari pentru falangele dis tale, pentru falangele
proximaJe - lntre saptamanile 11 - 15, iar pentru cele intennediare - dupa saptamana 15.
Centrii diafizari apar lntre 2 ~i 8 ani, iar unirea lor cu diafiza se produce la aprox. 19 ani.
LA NA~TERE
24 AN/
13 AN/
20 AN/
LUNA A VI-A
LA
.16 AN/
OSIFICAREA TIBIEI, FIBULEI ~I A OASELOR PICIORULUI

Anatomia radiologica a membrelor 293
Anatomia radiologica a membrelor
Evaluarea.radiologica a bolilor osoase ~i articulare incepe la radiologie. Fara radiografii de o

calitate buna ~i fiira o pozitionare corecta a bolnavului, medicul internist este In mod frecvent
incapabil sa detecteze modificarile semnificative ~i deci sa stabileasca un diagnostic corect. De
asemenea un radiolog bine pregatit, la curent cu metodele ~i tehnicile radiologice pentru schelet,
nu poate fi inlocuit. Este necesar ca ~i medicul internist sa fie la curent cu tehnicile disponibile
pentru a se cere radiografii adecvate. Evalularea clinica, anterioara examenului radiologic, este
de o mare importanta, iar urmarirea stricta a protocolului radiologic reduce iradierea bolnavului.
In aceast capitol sunt insumate variate proieqii Roentgen disponibile pentru evaluarea oaselor
~i a articulatiilor, unele dintre ele fiind proieqii uzuale folosite le examinarea pacientilor cu mai
multe afec{iuni, printre care ~i artrita, iar altele au indicatii ~i mai limitate.
Mana ~i degetele
Evaluarea radiologica a degetelor se face cu ajutorul proiecpilor postero-anterioara ~i laterala.
Pozitia mainii depinde de degetul examinat cu ajutorul radiografiei laterale. Poate fi necesara
vizualizarea primei atticulatii metacarpo-falangiene pentru evaluarea afectarii ligamentare 111
aceasta articultie.
Examinarea radiologica a mainii utilizeaza proiecpi postero-anterioara, oblica ~i laterala.
Radiografia postero-anterioara este cea mai mai buna vedere conventionala pentru evidentierea
nealinierii, lngustarii spa{iului articular ~i a modificarilor tesutului moale in cazul artritei
reumatoide, faza timpurie.
Ocazional, radiografiaantero-posterioara ~i oblica, In flexie, poatefi folositoarepentruevaluarea
partii dorsale a mainii ~i a articulatiilor metacarpo-falangiene. De asemenea se poate efectua ~i
radiografia in conditii de stress (aplicarea unei greutati in timpul examinarii radiologice), absenta
eliberarii de gaz intraarticular indicand prezenta lichidului intraarticular.
Articulatia mainii
'
In mod normal pentru articulatia mainii se folosesc radiografiile frontala ~i cea laterala, iar in
cazul artritei este necesara ~i radiografia oblica 1n pozitie semipronata ~i semisupinata. Aparitia
294 Anatomia lunc{ionalii a membrefor
RADIOGRAFIE DE MANA
-INCIDENTA
, ANTERO-POSTERIOARA-
unui cortex greudedisitins peaceste incidente nueste specifica pentruartrita reumatoida timpurie,
fiind gasit atat in artritele inflamatorii cat ~i In cele neinflamatorii ~i a parent reprezinta variatii ale
morfologiei corticale mai degraba decat adevarate eroziuni. Incidenta oblica semisupinata
vizualizeaza foarte bine articulatia dintre pisiform ~i piramidal.
Radiografiile in deviatie radiala ~i ulnara a articulatiei mainii sunt utile pentru vizualizarea
oaselor carpiene, in special a scafoidului (deviape ulnara) ~i pentru stabili mobilitatea articulara.
Radiografiile laterale pot fi obtinute in flexie palmara ~i flexie dorsala. Radiografia tangentiala
postero-anterioara a articulatiei mainii la nivelu1 ulnei, cu mana ridicata la 20 fata de nivelul
mesei, a fost descrisa pentru evaluarea unei disociatii scafo-u]nare, fiind superioare al tor incidente
sugerate deoarece nu necesita mi~cari din partea pacientului, mi~cari ce ar putea produce durere.
Pentru a vizualiza fracturile scafoidului sunt necesare proieqii speciale. Prin metoda Gaynor-
Hart, incidenta supero-inferioara, se vizualizeaza tunelul carpian delimitat de car1igul osului
hamat, pisiform, trapez, trapezoid ~i tuberozitatea scafoidului. Aceasta metoda poate crea un
artefact inelar da torita vizualizarii porti unii dis tale ace lui de-al V-1 ea metacarpi an ce se suprapune
peste oasele carpiene.
OASELE ANTEBRATULUI
A. INCIDENTA - ' B. INCIDENTA- LATERALA-
- ANTERO-POSTERIOARA.
' ,
Incidenta lateraHi cu supinatie de 30 ~i deviere ulnara a 1ncheieturii mainii este recomandata

pentru vizualizarea optima a stiloidului.
Radiografiile obtinute prin inclinarea razei incidente de-a lungul articulapei radio-carpiene
permite vizualizarea mai buna a acestei articulatii; radiografia laterala dinspre partea radiala a
articulatiei trebuie facuta cu o inclinare a fasciculului incident de aproximativ I 0.
Radius ~i ulna
Examinarea radiologica standard a oaselor antebratului se face cu ajutorul radiografiilor

antero-posterioara ~i laterala, cu includerea pe film a articulatiei mainii ~i a cotului. in incidenta
laterala cotul este flectat la 60 -90, margin ea mediana a articulaVei ~i degetul V fiind plasate
pe film. Incidenta oblica este folosita in situatii speciale, ca de exemplu fractura cu fixare interna.
Cotul
Examinarea standard a cotului se face cu ajutoul radiografiilor antero-posteriaora, laterala ~i

in multe cazuri ~i o radiografie oblidi. Radiografia frontala trebuie fiicuta cu mana supinata pentru
a nu roti radiusul ~i ulna. Procesul coronoid este bine vizualizat in incidenta laterala.
Radiografii suplimentare utilizate ocazional sunt radiografii frontale cu flexie maxima a
cotului pentru vizualizarea olecranului ~i radiografii unghiulare ~i axiale pentru vizualizarea mai
buna a capului radiusului ~i olecranului. Fractura cu deplasare minima a capului radiusului,
capitumului ~i procesului coronoid este mai bine evidentiata in aceasta incidenta dedit in incidentele
noramle ale cotului, in special pentru demonstrarea interesarii jumatatii posrterioare a capului
radiusului in fractura.
296 Amztomia lunctionalii a membrelor
'
Humerusul
Examinarea .de b.a. za se face 1n
. . .
incfrfonta
.. .' .
frontaia ~i laterala. Amandoua trebuie sa includa
articulatia cotului ~i cea a umarului. In anumite
ocazii, incidenta oblka poate aduce informapi
suplimentare.
Articulatia gleno-humerala
Radiografia antero-posterioara este obtinuta
ce rota tie interna ~i externa. in profil se observa
marele tubercul ~i este folositoare pentru
depistarea calcificarilor existente in tendonul
supraspinosului. Existenta unei arii ra-
diotransparente in tuberculul mare reprezinta
o variatie norrnala numita pseudochist humeral;
este mai evident pe radiografia cu rota tie extema
a humerusului. Cand bratul ste rotat intern,
tuberculul mare este proiectat pe fata
humerusului, iar tuberculul mic este proiectat
de-a lungul articulatiei gleno-humerale. In
ARTICULA TIA COTULUI aceasta pozitie cakificarile din tendoanele
'
-INCIDENTA ANTEROPOSTERIOARA- mu~chiului infraspinos ~i rotund mic se
' proiecteaza in afara humerusului, iar calcificari
ale tendonului mu~chiului subscapular se observa in apropierea tuberculului mic. Aceste imagini
pot fi obtinute cu o inclinare caudaUi de 15 a fasciculului de raze X, aria bursei subdeltoidiene
dintre capul humeral ~i acromion fiind bine evidentiata. Se descriu de asemenea incidente
suplimentare pentru detectarea calcificarUor din tendoanele mu~chilor rotund mic ~i subscapular.
Trebuie ~tiut ca radiografia antero-posterioara de umar nu este o adevarata radiografie antero-
posterioara a scapulei, ci permite o mai buna
vizualizare a spatiului gleno-humeral. 0
adevarata radiografie antero-posterioara a
scapulei este obpnuta cu pacientul 'in pozitie
oblic-posterioara la 40, fiind cea mai buna
incidenta pentru vizualizarea articulatiei, cand
' '
articulatia se proiecteaza tangential.
La examinarea umarului posttraumatism este
obligatorie obtinerea unei radiografii supli-
mentare in unghi drept fata de radiografia
frontala pentru a determina pozitia relativa a
capului humeral fatadecavitateaglenoida. Sunt
descrise proiectii supl imentare foarte folositoare
dar care pot fi dificil de realizat la pacientii cu
fracturi sau Iuxatii ale humerusului. Incidenta
' '
transtoracidi este folosita la anumiti pacienti,
ARTICULATIA COTULUI dar este greu de interpretat.
-INCIDENTA LATERALA- Cea mai favorabila incidenta face apel la
Anatomia radiologicii a membrelor 297
ARTICULA TIA UMARULUI

'
-INCIDENT 'A ANTERO--POSTERIOARA~
adevarata proiectie laterala a scapulei, care se realizeaza cu pacientul 1n pozitie oblic-anterioara

la 60, in pozitie ~ezand drept sau recurbat, care este rnai cornfortabila pentru pacient. Aceasta
proieqie este superioara celei antero-postcrioare semiaxiale recornandata de anumiti medici
pentru evaluarea articulatiei scapulo-humcrale.
Pentru a examina pacienti cu luxatie :.mterioara in articulapa gleno-humerala sunt folosite mai
rnulte incidente: fractura Hill-Sachs (fractura cornpresiva tipica in partea postero-laterala a
capului humeral asociata cu luxatie anterioara) se exarnineaza cu rotatie interna ~i angulare;
incidenta tangentiala Herrnodsson, incidenta Stryker, incidenta Didiee, incidenta West Point.
' ., ' ' '
Pentru luxatia posterioara in articulatia gleno-humerala sunt incidente suplimentare, incluzand
incidente axilare ~i angulate superior. Incidenta supero-inferioara este recomandata pentru
vizualizarea depresiunii bicipitale. lncidenta cefalo-scapulara este utilizata 1n cazul subluxatiilor
din articulatia scapulo-lmmerala. Dad\ pacientul a fost pozitionat corespunzator pentru aceasra
incidenta, acromionul, cavitatea glenoida, capul humerusului ~i procesul coracoid pot fi obdervate
ca reliefiiri independente. Clavicula strabate aria de interes dar nu ascunde aceste repere.
Datorita diferentelor de densitate ale structurilor umarului se folosesc filtre de egalizare pentru
a preveni iradierea In exces a periferiei (de exemplu filtru cu silicon), facilitandu-se astfel
evidentierea mai huna a ferestrei acromio-humerale ~i a structurilor adiacente.
Articulatia acromioclaviculara
'
De~iaceasta articulatie este vizualizata in radiografiile de rutina ale umarului ea se poate
suprapune peste alte structuri osoase. Incidenta frontala, cu fasciculul de raze X 1nclinate ]a 15
-- -- --- --- ------------- ---------

298 Anatomia functionala a membre/or
'
RADIOGRAFIE DE PEL VIS

-INCIDENT A ANTEROPOSTERIOARA
'
este superioara pentru a evidentia anormalitatile existente in aceasta articulatie.
' ' '
Radiografia de stress este in mod frecvent necesara pentru a diagnostica subluxatii ~i 1uxatii
in articu1atia acromioclaviculara, obtinuta prin pnerea in mana a unei greutati de 2,3 - 7 kg sau
legarea acesteia de articulatia radio-carpiana. Daca este posibil, este mai bine sa se vizualizeze
ambele articulatii acromio-claviculare pe acela~i film, ceea ce permite compararea celor doua
articulatii, pe care radiologul va observa cu atenpe distan{a dintre procesul coracoid ~i clavicula
in ambele parti. Incidenta axiala de umar este recomandata ca metoda suplimentara penrtu
dignosticarea anomaliilor claviculare ~i a sibluxapilor acromio-claviculare.
Pelvis
Radiografia standard pentru examinarea pelvisului este cea antero-posterioara, cu pacientul
In decubit dorsal, picioarele fiind plasate in rota tie interna aproximativ la 15, pentru a preveni
anteversia normala a colului femural ~i pentru a plasa axa longitudinala paralel cu filmul.
Examinareapubeluisefacecuajutorulradiografieipostero-anterioare,careesteprobabilsuperioara
unei radiografii antero-posterioare ~i poate fi suplimentata cu proiectii axiale obtinute prin
angularea fasciculului de raze X su a trunchiului.
Pentru examinarea articulatiei sacro-iliace au fost folosite metode variate, dar nici una nu este
ideala deoarece suprafata articulara ondulata face ca evaluarea acestei articulatii sa fie extrem
' '
de dificila. Incidenta oblica poate fi obtinuta atat 1n pronatie cat ~i in supinape in decubil dorsal
sau ventral. In oricare din aceste cazuri, partea laterala a corpului este elevata cu aproximativ 25,
Anatomja radiologjc:i a membreloT 299
iar fasciculul poate fi direct perpendicular pe film sau inclinat spre caudal sau cranial. Se obtin
radiografii ale ambelor articulatii sacro-iliace.
Incidenta frontala este mai buna pentru examinarea articulapei sacro-iliace. Radiografia
antero-posterioara poate fi facuta cu fasciculul incident inclinat la 25 - 30, dinspre cranial spre
caudal; radiografia postero-anterioara cu 1nclinarea fasciculului 25 - 30 dinspre caudal spre
cranial. in oricare caz ambele articulatii sacro-iliace sunt vizibile pe un singur film, facilitand
comparatia intre ele. Resnick ~i Niwayama sunt 1n favoarea incidentei antero-posterioare in timp
ce altii opteaza pentru incidenta postero-anterioara, considerand-o mai buna datorita inclinarii
normale articulare.
lncidenta cranio-caudala axiala in articulatia sacro-iliaca evidentiaza mai bine anomaliile de-
' ' "
a lungul fetei articulare anterioare. In aceasta incidenta pacientul sta pe masa cu trunchiul u~or
flectat, tubul fiind 1nclinat cu 10 - 20 de-a lungul axului cranio-caudal al articulatiei. Aceasta
incidenta poate fi modificata prin cre~terea sau descre~terea angularii tubului. Au fost sugerate
~i alte modificari.
Obpnerea unei imagini antero-posterioare cu pacientul In ortostatism, cu centrul de greutate
mai intai pe un picior ~i apoi pe celalalt aduce informatii despre starea articulatiei sacro-iliace
~ides pre simfiza pubiana, examinarea ce poa te fi compIeta ta cu fluoroscopic sau cu stereofotometrie.
Articulatiile sacroiliace ~i simfiza pubiana sunt parti ale unei singure unitati funcVonale, orice
cre~tere a mobilitatii sacroiliace fiind transferata simfizei pubiene ~i aparand mai tarziu ca o
anormalitate. 0 deplasare de 1 mm a simfizei pubiene este considerata 1n limite normale, putand
fi observata a simfizei pubiene la anumiF pacienti, in special la multipare. Instabilitatea adevarata
a simfizei pubiene ~i a articulatiei sacroiliace este considerata anormala numai in relatie ~i cu
celalalte incidente speciale.
Sacrul ~i coccisul
Examenul radiologic al sacrului ~i al coccisului include incidente frontale ~i laterale. Pentru
a vizualiza poqiunea superioara a sacrului se face radiografie antero-posterioara cu inclinarea
cefalica a tubului la 15, iar pentru vizualizarea poqiunii inferioare a sacrului radiografia antero-
posterioara se face filra inclinarea tubului; coccisul se vizualizeaza pe o radiografie antero-
posterioara cu angulape caudala de 10. Toate aceste radiografii pot fi facute in decubit ventral
mai degraba decat in decubi t dorsal; in decubi t ventral directia angularii este inversata.
Articulatia coxo-femurala
'
Cea mai comuna metoda de examinare a ~odului include radiografia antero-posterioara a
pelvisului ~i radiografia antero-posterioara cu inclinarea caudala a fasciculului, ambele cu rotatie
intema a membrului inferior pentru o mai buna evidentiere a colului femural ~i in pozitia "picior
de broasca", obtinuta prin abductie. Anumite situatii clinice necesita incidente suplimentare.
' ' ' '
Pentru evaluarea posttraumatica a articulatiei ~oldului ~i a acetabulului-se recomanda radiografia
anterioara ~i posterioara cu inclinarea la 45 pentru a vizualiza marginile acetabulare ~i pelvisul.
Se recomanda de asemenea radiografierea laterala cu pacientul in decubit dorsal ~i fasciculul
orientat cefalic la 40, ce evidenpaza colul femural foarte bine. Aceasta incidenta permite
detectarea fracturilor nedeplasate de col femural, care nu se evidentiaza pe radiografiile standard.
Recent, a fost descrisa a tehnica pentru evidenperea ~i clasificarea prabu~irii capului femural dupa
o fractura transcervicala, pe o radiografie frontala.
Radiografiilede~oldobtinuteprin traqionareamembrului inferiorcu 14-23 kgsuntrecomandate
in diferite modificari articulare. Aceasta manevra determina eliminarea spontana de gaz In
300 Anatomi,1 functionalii a membre!or
'
cavitatea articutara, numita fenomen de "vacu-
um", ~j arata forma, grosimea ~i extinderea in
suprafata a cartilajului; pneumoartrograma nu se
obpne daca pacientul prezinta lichid intraar-
ticular. Gradul diastazei obtinute depinde de
dezvol tarea musculara, tonusul muscular~
laxitatea capsulei articularc ~i a ligamentelor,
varsta, sex. La copii ~i adolsecenp, in specia] la
fcte, estc u~or de indus fenomenul de "vacuum",
in timp ce In osteoartrita avansata diastaza este
limitata de 'ingustarea capsulara ~i de spasmul
muscular. Aceasta tehnidi este fara succes in cazul
luxatiei congenitale de ~old. In prezenta
osteonecrozei gazul se poate evidentia in bule
separate in osul subcondral, permi\and diag-
nosticul precoce. Pentru~old radiografia de stress
nu este in general folositoare, dar poate fi folosi ta
in urmarirea postoperatorie.
Femur
FemuruJ este examinat de obicei cu ajutorul

RADIOGRAFIE DE GENUNCHI radiografiilor antero-posterioara ~i laterala. In
-INCIDENT A ANTERO-POSTERIOARA- ambele cazuri piciorul este rotat medial cu 20~ ~i
'
trehuie vizualizate a tat articulatia coxo-femurala
cat ~i cea a genunchiului, chiar daca aceasta neccsita expuneri separate. Pentru detectarea
fracturilorocultesaua unor afeqiuni ortopedice grave pot fi necesare radiografii oblice suplirnentare.
Genunchiul
Radiografia antero-posterioara de genunchi estc obtinuta cu inclinarea fasciculului incident

cu 5~ - 7~ caudal, iar radiografia laterala este obtinuta cu genunchiul flectat 20~ - 35~. Aceste
incidente sunt adecvate pentru cele mai multe afeqiuni ale genunchiului; pentru evaluarea
completa a pacientHor cu lichid articular posttraumatic sunt necesare radiografii suplimentare
pentru a se asigura ca nus-a trecut peste fracturi oculte. Radiografia in cazul traumatismului de
genunchi se face in incidenta oblica la 45~, precum ~i la cei cu probleme in articulatia tibio-
gibulara proximala. Pentru vizualizarea tuberculilor intercondilieni pacientul se af1a in decubit
ventral cu genunchiul flectat la 40~ - 50~, piciorul sprijinit pe un sac cu nisip, fasciculul fiind
orientat caudal 40~ - 50~ (incidenta poate fi antero-posterioara sau postero-anterioara). Anumi{i
autori au sugerat ca aceasta radiografie ar trebui obtinuta la un grad mai mare de flexie a
genunchiului, pentru a se evidentia mai bine spa!f ul articular ~i aria intercondiliana.
Au fost descrise tehnici variate pentru evidenlierea articulafiei patelo-femurale.
S-a sugerat pozitionarea bolnavului in decubit ventral cu hiperflexie (rotula este situata
profund in fosa intercondiliana), dar deoarece s-au produs subluxari pateJare la un grad mai mic
de flexie a genunchiului aceasta pozitie nu este ideal a. De asemenea nu se pot evidentia suprafetele
articulare patelo-femurale ~i postura poate fi dureroasa pentru pacientul deja traumatizat. Hughston
sugereaza ca radiografia obtinuta cu pacientul in decubit ventral ~i genunchiul flectat Ia 50~ - 60~
este mai buna pentru vizualizarea articulatiei patelo-femurale, de~i in aceasta incidenta distorsiunile
sunt create de angularea mare a fasciculului

incident. Merchant descrie tehnici 'in care
pacientul este situat in decubit dorsal cu
genunchiul flectat la 45~, membrul inferior fiind
sprijinit de masa (masa permite anguJarea la
nivelul genunchiului), iar fasciculul incident cste
inclinat la 30~ fata de portiunea orizontala a
mesei. Aceasta tehnica necesita aparatura
speciala. Direqia fasciculului poate fi inversara
~i radiografiile pot fi ob{inute la diferite grade de
flexie a genunchiului, furnizand informatii mai
precise despre articulatia patelo-femurala. Aceste
ultime incidente sunt bine tolerate de pacicnt ~i
nu necesita aparatura speciala; subluxatiile,
fracturile ~i bolile articulare degenerative pot fi
mai u~or detectate.
La nivelul genunchiului se fac radiografii de
stress, in special pentru evidentierea bolilor
degenerative articu]are, spatiul articular
vizualizandu-se mai bine. De asernenea permite
o mai buna apreciere a angularii ~i subluxarii la RADIOGRAFIE DE GENUNCHI
nivelul genunchiului. Radiografia in ortostatism -INCIDENT A ANTERO-POSTERIOARA-
'
este folosita la examinarea preoperatorie 'in
osteoartrita genunchiului, furnizand informa\ii despre conditiile mecanice de la nivelul acestei
articulatii, extinderea deformarilor osoase ~i dimensiune exacta a crestei osoase ce trebuie
indepartata chirurgical.
Radiografiile efectuate cu genunchiul in varus sau in valgus permit evaluarea instabilitatii
ligamen tare.
Tibia ~i fibula
Examinarea radiologica standard include incidente antero-posterioare ~i laterale. in cazul
radiografiei frontale, centrul rnaleolei laterale trebuie sa se apropie la aproximativ 1 cm de film,
ca ~i maleola mediala, in timp ce pentru radiografia laterala rnaleola laterala trebuie sa fie
pozitionata la aceea~i distanta in spatele unei linii imaginare perpendiculare pe film ~i pe maleola
rnediala. Pot fi necesare doua radiografii cu centrari diferite pentru fiecare incidenta, pentru a
vizualiza atat articulatia genunchiului cat ~i pc cea a gleznei. in anumite conditii se folosesc ~i
incidente oblice suplimentare.
Glezna
Glezna este de obicei investigata cu ajutoru1 radiografiilor antero-posterioare ~i laterale.

Pentru a se evidentia mai bine spatiul articular medial este optima radiografia antero-posterioara
cu rotatia intema a piciorului cu 15 - 20, pentru a compensa rotarea normala extema de 15 -
20 a gleznei fata de planul coronal a1 genunchiului.
Radiografiile oblice laterala ~i mediala cu 45 sunt efectuate la pacien\ii cu traumatisme fn
antecedente pentru a evalua mai bine structurile osoase, inclusiv maleolele. in aceasta situaiie
clinica, radiografia antero-poterioara cu glezna in varus ~i valgus, precurn ~i radiografia laterala
302 Analomia luncfionalii a membrelor
cu aplicare anterioara ~i posterioara a unei fe~e care se traqioneaza, va arata prezenta unei afectari
ligamentare. Radiografia laterala obtinuta prin rotatie cxtema u~oara a piciorului va arata mai
bine marginea posterioara tibiala.
Piciorul
Incidente1e standard pentru evaluarea piciorului sunt: antero-posterioara, oblica ~Ii laterala.
Dintre acestea cea mai buna pentru evaluarea articulatiiJor antepiciorului este proieqia mediahl
oblica.
Pentru evidenperea oaselor sesamoide de la nivclul capului primului metatarsian este necesara
o incidenta axiala ~i rareori o incidenta laterala angulata. RadiografiiJe axiale sunt efectuate i'n
special la pacienpi cu metatarsalgii.
Cakaneul poate fi examinat in incidente laterale, similare cu cele folosite pentru examinarea
gleznei ~i o incidenta frontala angulata, obtinuta pe o direqie antero-posterioara sau postero-
anterioara.
Articulatiile tarsiene necesita incidente specialc. Incidenta Harris - Beath (axiala) se folose~te
pentru examinarea articulatiei subtalare ~i a articuJatiei talo-calcaneo-naviculare ~i necesita un
ki1ovoltaj mare. Este avantajos sa se obtina mai muJte radiografii axiale cu grade diferite de
:i'nclinare ale fasciculului incident. Inciden~ele mediala ~i laterala sunt utilizate de asemenea
pentru vizualizarea articulatiei subtalara ~i talo-cakaneo-naviculara.
La copii sau adulpi cu picior deforniat se recomanda radiografii suplimentare; radiografia in
conditii de stress este In general necesara ca ~i incidenta laterala cu piciorul In dorsoflexie ~i
incidenta posterioara, cu planul sagital al piciorului perpendicular pe film.
ARTICULA TIA TALOCRURALA

A. INCIDENTA ANTEROPOSTERIOARA. B. INCIDENTA LATERALA
Anatomia radiologicli a membrelor 303
Pl CI OR
-INCIDENT, A ANTERO-POSTERIOARA-
PlCIOR
-INCIDENTA LATERAL.\-
304 Anatomia functionalii
1
a membrelor
Bibliografie
M()ntgomery. R. L., M. C. Singleton: Human Ana-
MANUALE
tomv Review. Pitman Medical. London 1975
Bardt>-ieben, K.: J landhuch der Anatomh.: des Men
Nishi. ~S.: Topographical Atlas of Human Anato~
scben. Bd. fl. Fischer. Jena. 1908-1912
my. Bd. I-JV. Kanchara Shuppan. Tokyo
Benninghoff: Makroskopischc und mikroskopische
1974-1975
Anatomic des Menschen. 14. Auf1.. Bd. I. hrsg.
Pernkopf. ,: Topographische Anatomic des Mcn-
von J. Staubesand. Urban & Schwarzenberg.
Milnchen 1985 schen. Bd. I-IV. Urban & Schwarzenberg. Ber-
lin 1937-1960
Braus. II.: Anatomic des Menschen. 3. Aufl .. Bd.
Pemkopf. .: Adas of topographical and applied
I. hrsg. von C Elie. Springer. Berlin 1954
human anatomy. Vols. 1 and 2. 3rd Ed. W.
Bucher. 0.: Cytologie. Histologie und mikroskopi-
Platzer. ed. Urban & Schwarzenberg, Munich
sche Anatomie des Menschen. 9. AuO. Huber.
1989
Rem 1987 Plmur. W .. AnJeitung fur Praparieruhungen an der
Feneif, II.: Anatomlschcs Bildw6rterhuch. 6. Aufl.
ganzen Lcichc. 2. Aufl. Urban & Schwctrzcn~
Thieme. Stuttgart 1988
herg. Munchen 1980
Fil{ge, F. H. J.. W. J. Hild. Atla~ of Human
RauberJ Kopuh: Lehrbuch um! Atlas der Anatomic
Anatomy. Urban & Schwarzenher~. Munchcn
des Mcnschen. Bd. f: Bewegungsapparat. hrsg.
1974
von 8. Tillmann. G. Tondurv. Thieme. Stult~art
Frick. II .. II. Leonharclt. D. Starck; Allgcmcinc
1987
und spcziclle Anatomic. Bd. I und IL J. Autl. Rriffenstuhl. G .. W. Platier: Die vaginalcn Opcra-
Thieme. Stuttgart 1987 tionen. Urban & Schwarzenberg. Mum:hen 1974
Frick. H.. H. Leonhardt. D. Sttln'k: Human
Sat'ge.ner. M.: SpezieJle chirurgische Thcrapic. IO.
analomv. Vols. l and 2. Thieme. Stuttgart 1990
Aufl. J luber. Bern 1976
Gardn~r. .. J. D. Gra.v. R. O'Rahilly: Anatomy. Starck, D .. Embryologie. 3. Aufl. Thieme, Stuu-
4. Aufl. Saunders. Philadelphia t<ns gart 1975
Crosser, 0.: GrundriB dcr Entwicklungsgeschichtc Tischendorf, F.: Makroskopischanatomischer
des Menschen. 7. Aufl . hrsg. von R. Ortmann. Kurs. 3. Aufl. Fischer. Stuttgart 1979
Springer. Berlin 1970 Tille/, K.: Beschreibendc und funktiondle Anato
Hafferl. A.: Lehtbuch der topographischen Anato- mie des Menscben. 8. Aufl. Fischer. Stuttgart
mic. 3. Aufl.. hrsg. von W. Thi~I. Springer. 1978
Berlin 1969 T<Jndu.ry. G.: Angewandte und topographische
/lollinshead. W. fl.: Functional Anatomy of the Anatomic. S. Aun. Thieme. Stuttgart 1981
Limbs and Back. 4. Aun. Saunders. Philadelphia Williams. P. L . R. Wa,,..ick, M. D:rson, L If.
1976 Bannister: Gray's Anatomy. 37. Aufl. Churchill.
Kremer, K., W. Uerse. W. Pfau.er, H. W. Schrei- Livingstone. Edinburgh 1989
ber. S. Weller (Hrsg.): Chirurg&hc Operations~
lchre. Hals und GefaBc. Thieme. Stuttgart 1989
Lang, J., W. Waclumu1h: Praktische Anatomi~. ANATOMIE GENERAL~
Bein und Statik. Bd. 114. 2. Aufl. Springer. Berhn Barnett, C. H.: The structure and functions of
1972 ~ynovial joints. In: Clinical Surgery, ed. Rob. C..
Langmant J.: Mediz.inische Embryologie. 8. Aufl. R. Smith, Bunerworth. London 1966 (S.
Thieme. Stuttgart 1989 328-344)
von Lani:.. T .. W. Wachsmuth: Praktische Anato- Hamett. C. H . D. V. Davies. M. A. MacConadl:
mic. Bd. 112: Hah.. Springer. Berlin 1955 Svnovial Joints. Their Structure and Mechanic~ ..
von l,,ahz. T.~ W. Waclumuth: Praktischc Amtto- f,~mgmans. London 1961 .,
mle,.Bd. JlJ: Arm. 2. Aufl. Springer. Berlin 1959 Bt1sma)ian, J. V.: Muscles Alive. 3. Aufl. William~
I~eonhardt. H.: Histologie. Zytologic und Mikro & Wilkin~. Baltimore 1974
anatomie des Menschen. 8. Aufl. Thieme. Stuft .. nemstein. N.: The Coordination and Regulation of
gan 1990 . . Movements. Pergamon Press. Oxford 19ft7
Mc Gregor, A. L. J. du Plessi5: A Synopsis of
Surgical Anatomy.:\. Aufl. Wright. Bristol 1969
Bi bliografie 305
Hourne, G, H.: Biochemi'.'itf)' and Physiology ot f>tmhurg, R, Functional anawm~ an<l kinesiology
Bone. 2nd Ed .. Bd. I: Structure. Academic of the ..:crvica1 ~pine. :\.fanu. Med. 9 (197})
Press. New York 1972 97- )(J l
Bourne. G. ff.: The Structure and Function nt Vwcmu,rn . ..\'.. <. Vdt'<mU Die Wirbclsaulc ah
Muscle. 2nd Ed .. Bd. I: Strw:turc. A~adcmK tormbildender Faktor. Acta anat. ( Ba~el) 73
Press. New York 1972 ( 1%9) 210-.241
Brooke~. M .. The Blood Suppl~1 of Bnnc. Butter Dmwdr. t'. \i''.. "" Trapp: The cartilage endplatcs
worth. London 1971 of the human vcrtchral column Isome con~idera
r>ow.wn. D .. \l. Wright. At. IJ. l.nnf{field: Human tions of postnatal development). Anat Rec. Jh9
joint lubrication. Bio-med. Engng 4 ( 1969) ( 1971) 705- 716
8- 14. 160-165. 517-522 r>o~lr. ./ f. The -.uperficial inguinal arch. A
Freeman, M. A. R Adult Articular Cartilage. rcasses-.ment of what has. been called the inguinal
Pitman. London 197~ li~amcnt ..J. Ana!. (Lond.) IOR (1971) 297-304
Haines. R. W .. A. Mohiudm The \ltes of early I>rexler. /.. Rt'mtgcnanatomt""'hc Untersuchungen
epiphyseal union in the limb girdles and major (ib\!r Form und Krummung der Halswirhel4'aulc
long hones of man. J. Anat. (l.ond.) IOI (1967) in den vcrschtedcncn Lchen~tltcrn. Hippokra-
823-811 lt:'i. Stuttgart 1961
flamox. N. M. Biology of Hom.~. (am bridge Unt~ E1,stein. B. S. _ The Ve rte oral Column. Year Book
versity Press. London J972 Medical Publishers. Chikago 1974
Jonsson. 8 .. S. Reichmann. Rcpmducibilit)' in ki Fran\ois. R. J. Ligament insertion~ into the human
ncsiologic EMG-investi~ation with intramuscu- lumbar body. Acta anat. (Ba-.el) 91 (1975)
lar electrodes. Acta morphol. nccrl.-""'and. 7 467-480
(1968) 73-90 GmeM'<"ld, H. B.: Metrisch< Erfassun~ und Dcfi-
Jouplr. J.: Man's Posture: Electromyographic Stu nitit1n \'OO Ruckcnform und Haltung de~ Men
dies. Thomas. Springficldlll 1960 'Khcn. Hippokrates. Stuttgart 1976
Kapandji. I. A.: The Physiology of Joints. 2nd Fd .. Helmv. I. D. C.ongemtal diaphragmatic hernia (A
Vol. 1-111. Longman. London 197()/71174 study of the weakest. points of the diaphragm by
.\lacCnnmll. JI. A .. 1 \ 8a.\majian. Mu'-'h:' and dissection and a report of a case of hernia through
\to\cmcnts \\'1Jharm. & \\'ilk in-,. Baltimore p.,.w the n.ght foramen of M<>rg:agni). Alexandria
.\-fvi;nrtcar. \/. R. Diaph~~al nutrient foram1m1 m med. J. 13(1%7) 121-132
human long bone-... J Anat. (Lond. l 101 ( 19h7) Johnson. R. M .. E. S. Crdin. r1. A. Whitt' rr al ..
x 1.1-K!:? Some ne\ ob.senatwm; on the functional anato-
l~as<h. P. J.. R. K. Burk.e: Kinc.siology and Applied my of tbc IO\\~er ~"ef\'lca.1 '$J)ine. Clin. Orthop. t 11
Anatom~. 5th Ed. Lea & Fehiger .. Philadelphia (1975) 192-lfX
1974 Kapandji. I. A. L"Anatomk foncttonellc du rachis
Ru. Ht' .. 0. A .. J. J. Gerhardt, 0. J. Ru.\w: Lt-.{:hen lombo sacre. Acta orthop. belg. ]5 ( 1969)
huch der Gelenkme~sung mit Daracllung dcr 543-54:,6.
Neutral.,Null-Methode und Sf-TRNoticrung. Ariim~r. J. BKme<.".hantscire Veranderungcn im
2. Aun. Huher. Bern 1982 lumbalen Bcwegu.npsegment. Hippokrates. ,
.\t!rrcltrice. <i .. 1. f.'i11mger. Innervation et cin:ula- Stuttgart 1971
t1on o.,,~uscs diaphv'.\alt~. Rev. Rhum. ~..i Kmrpotic-Nemtmu:, J., P. Keros: Funktlonate Be
( 1967) 505-'.'19 dcutung der Adapnon des Dens axis heim Mcn-
Smith. /J. S.: Mu<\ck-. Academic Pre"" NC"w York "Wehcn . Verh anat. Ges. (Jena) 67 ( 197.1)
1972 393-397
1-"ngen~rg. W Morphologic. physiologischcr
Ouers.chnitt und Kraft des M. erector spinae im
ARTROLOGIE
Lumbalberekh des Menschcn. Z. Anat. Ent-
fJerk.. A .. J Killu.': Mathematisch '\tal1sti~t:hc Ml. wickl.Gesch. J .32 ( 1970) l5S- l 9fl
thodcn zur Untcr~uchung dcr Wirhcl:s4iulcnh<1l- Uard. A. R .. M. l.at.arjt't. f. Crestan,llo Prccisiom.
tung rnittels. Computer. Biomed. Tethn. 19 anatom.iques conc..-emant la partie superieurc du
(1974) 72-74 muscle grand droit de !'abdomen ct de ~a gainc.
BoM.tlen. R.. H. ElRamlt: Tht~ anatomy ~>f the C. R, Ass. Anat. 148 (1970) ~~2-542
oesophageal hiatus. Brit. J. Sur!! 54 ( 1967) l.udwig. K. S .. Die Fn.ihentwtcklung des Dens
98~-989 cpistrophei und seiner B~tndcr bcim Mcnschcn
Ca\al/otri. C.: Morfologia dcl trigoni Jomhoco~tali Morphol. Jb. qJ ( 19~3) 98-112
(.kl diaframma umano. Acta med. Rom 6 ( t96X) Lmlwig. K. S.: Die Fruhcntwilklung dc:i-. Atlas um.I
21 --:!9 dcr Occipitalwirbcl heim Menschcn. Acta an at.
<mulor. R. . Suq!ic..'~al anatomy of the tranwcrsus (Basel) 30 ( 19)7) 444-Utl
ahdnmtnis and transver'.'>ahs fa~ia. Ann. Sur~. Lvtle. W. J.: The inguinal and la,:unar ligament~. J.
l 7.~ ( 1Y7 t ) 1 - ~ Anat. (l..ond.) l lS (1974) 241 2; I
'
:\lt1dlll.\'. C. IJ .. The normal and pathologK anato- Stt>"bl. R.: Innervation um.J Morphologic dcr Mm.
my of the transvcrsus ahdominis mu~de in m~ui lcvatorc~ \.'Ostarum. 7 Anat. Entwidd.-Lic~h.
nal and femoral hernia. Surg. Clin. ~-Amer. 51 128 ( l %9) ~ l 1- 221
(1971) 1251-12hl Takehe. /\ .. M. \'ir1i. l. a. B<uma1iun: Th\.' fon\.tion~
M11mbrini. 11.. ;\.I. Argeme. J. />. /lou:e. JI. J.nnan: ol scmispinalis ..:apiti~ and 'plcniu~ capill~ mu~
A propos de rorifkt aurtique du diaphragmc. ( .. ks: An electromyographic stud}. An<tl. Rc1.. 179
R. Ass. Anat. 148 ( ft>70)43J-..WJ ( )LJ7~) .i7i-4X0
.\'u1han. II .. B. Aremhurgh: An unusual v&1riation Tew/or. A. The contrihution of the mtcrco..ral
in rhc fifth lumbar ~md ...acral vcnchrac: a rx~,i muscles to the . .ffort of rc~piratinn in man. J.
blc cau~c of \'ertebral ~~anal narrowing. Anat. Phvs1ol. ( Lond.} 151 (J96Cf> J9o-.aoz
Anz. Ll:! ( 197.:!) 1.17- 148 /'a\/or. J. R.: Growth of human intcrvt."rtehral di~\.'
.\'iethard. F. U .. Die Form-Funktionsprohlematik und \'t'rteoral lx>dics. J. A n~lt. ( Lond.) 120 ( I 975)
des !umbosakralen Uhergangc... Hippokrntcs. .i9 .. -~
Stuttgan 19Xl Tfmdury. G.: Entwicklungsgc\4.hu.:htc und Fchltiil-
Okada. M .. /\. /\oKi ..\I. bhi1: Em.Jurann: ~apac:ir~ dungen ckr Wlrbclsaulc. Hippokrart:,. Stung.art
of the erccwrcs spinae musck!t 111 slalic work. J. l95X
Anthrop. S."tC. Nippon 7X ( 1~70) 99- J IO l. J'orklzH. n .. W. llthle: Die ohcre Hal-.wirb...h~iu
Pierponr. R. L. . .-1. H'. Grigo/eir. JI. K. fine.~an: le ..t Aufl. Thit:me. Stutt!?art 19~7
The tranwcrsalis fascia. A prat.1ical analysisot'an \ 'e/ranu. C .. U. <irun. A1. Dlanmt'.'i('ll. E. ( f)t'O''':
enigma. Amc:r. Surg. 3~ C1969) 737-7.tO Structural ~cufouitic~ of rhc rhoral'it .,pine.
Platzer. W.: funklicmcllc Anatomic dcr Wirbclsau- Their functional significance. Acta mat. (Ba.....:I)
lt:. In: Erkrankun~cn dcr Wirhd.,,aulc. hNg. von R:! ( 1972) 97-107
R. Hauer. Thieme:. Stutt~art 1975 (S. 1-6) WitMhtI. fl.. R ..\ltlngt.*l... dorf. Gc'.'tchlc<:htsunt.;.r
Plmzer. W.: Die 7crvikokraniale Cbcrgangsrcgicm ~hiedc am mcnschlichcn Brusthcm. Z. Recht'
in Kopf~chmc-r;ren. hrsg. nm H. Tilffher cl al. rmd. 69 (197 l l I61 - 167
Sprin~cr. Bi.:rlin I 9AA Zaki. W .. A'pcct morpht)logiquc er hmctionnci de
Preslar, F. / ... R. Pwz: l)as Lig. lnngitudinak rannulu~ fibro~u~ du di..qut.~ inrcr\atc:hral (k la
posterius - Morpholo~ic unu Funktion. Mor- colonnc ccrvicalc. Hull. A''. Anat. '!-7 ( 197~ l
phol. Med. 2 (1982) IX 1-189 MtJ-654
I'm::. R.: Zur Manife~rarion dcr hypt.li.:ho1thtk11 Zukfflrntr4/I. L. /-'. Fmmm,.-:er. I:. !11l'dcrmmm. H.
Spang.en im cranio-vcnclirakn (iren7gchkt 7t'fltI- W1rtxlgcknk und Bandschcihc. lfippo-
bcim Menschcn. Anal. Anz. l37 ( 1975) o5- 7~ krat\.'' Srun~art !tHlfl
Pu1::. R.: Charaktcristische Fortsatzc - Pn>4.:cssm.
uncinati - als besondere Mcrkmale des 1. Brust
wirhels. Anat. Anz. 139 (1976) 442-454 MEMBRUL SUPERIOR
Pm:. R.: Zur Morphologic und Rotationsmechanik
,Jt~r kkinen Gelenke der l...endenwirbcl. Z. Or Bamuljina. J. V . W. R. Griffin jr.: Function of
thop. 114 ( 1976) 902-912 anconeus muscle. An cle~~romyographic study.
Pw:. R.: FunkrioncUc Anatomic dcr Wirbclgelen- J. Bone Jt. Surg. 54-A (1972) 1712- 1714
kc. Thieme. Stutt_f!art ICJKJ Bannajian. J. V., A. Tra\ i/I: Ekltromyo~raphy ,)f
1
1
/ utz. R., A. l'omaroli: Form und Funktinn dcr the pronaror muscles in the forearm. Anat. Rc1..
ArticuJatio atlanto-~txiali~ lalcrahs. Acta an:u. 139 ( 1961) 45-49
( Base I) XJ ( 1972) .ln - .l~5 R1~arn. J. G.: An clectromyographkal srudy of the
Rlldoje\'ic. S . /':. Swlic S. Vnkodc. Le muscle trapcziu'!it. deltoid. pectoralis m~tjor. hiccp<\ and
c-remastcr de l'hommc (Variation' morphologi trice~. during static loading of ttu. upper limh.
ljUt.*' ct importam;e partiquc). C. R. Ass. Anat. Anat. Rec. 140 (1%1) 103- IOR
143 ( 1969) 1383- UM Bojsen-Mf,llf'r. F .. L Scl1mi</1: The palmar aponcu
Reichmann. S .. E. BrrKlund. K. Lw1d~rrn: ,Ila\ rosis and the central spaces of the hand. J ..-\mu.
Rewcgungszcnrrum in dcr Lendcnwirbdsaulc (Lond.) 117(1974)55-68
hei Flcxion unJ Extension. Z. An.at. Entwii..kl.- ( 'hri.\temen. J. B .. J. P. Adams. K. <J. ( 1w. L
Gcsch. nx (197::?) 2XJ-2X7 ,\Ii/In: A ..,tudy of thl' intcm""'eous distance bt:
s,h/iitn. K.: Form und Struktur des normakn umt tween the radius and ulnar durin!! rotation of the:
des pathologisch vcrandcrtcn Wirhcls. Bippt) forearm. Anat. Rec. 160 ( 19tl8) 2'11--271
krates. Sturtgart 1965 (;Jui/\. R.: Ontogcnes.is of the Skeleton and the
Sltim"guclri. S.: Tenth rib is floatin!? in Japanc~. Intrinsic Muscles of the Hand and Foot. Sprin-
Anat. Aru. l.l5C1974) 72-82 ger. Rerlin 197'1
1.ft- Sousa. 0. M .. J. Fur/am: Elcctrnmyc)graphic Clurk(, G. R .. /,. A. Wi/lii,-, l\;'. lV Fish. /'. J_ R.
study of the m. rcctus ahdomini~. Acta anat. Nidw/s: As..~essment or movcmen1 at tht glcno-
(Basel) X8 ( 1974) 281 -29X humcral joint. Orthopaedi<.~ (Oxford) 7 ( 1974)
55-71
Bibliografie 307
l>cmpsta. i~ T.: \k~hanisms \lt .;,hnuhkr 11lO\t'- .\1n-alw\ic. L>.: Sur lcs insertions ct la perforation
mcnt. Arch. phy~. Med . .to ( 1%5) 49-70 du muscle coracobrachial. C. R. Ass. Anat. 139
l>ooclr. S. (;:. /.. frttcJman. J. (. \rataland: ( 1%8) 9:?J-933
Shoukkr movements durin!! ahdultion in th~: .\limuu. K .. K. Aht'. G. Kmrnlwra et al.. The M,
-.<.apular plane. Arch. phys. \kd. :'l ( 1970) -.crratu' anterior of the Japanc~c. The area of ih
5<J5-h(l-t origin ~m<l it-. interdi!!itation with the ~1. obhquu~
lhft,sk.r. I. Ontog.cncsi' of the \1. palmari-. lon~u' t'Xtcrnu' ah<lominis. Acta anat. Nippon: 43
in man. Folia morphol. (Prague) 17 ( 1969) 13- 2X t 19hSl .N:'-401
Frcm:i. A. T .. E. Spinelli. G. Ftcrnrelh. \"aria11one \'ti.H . .-\ .. Sckundarc Ossifikations7cntren. Anat.
dc.:I mu,colo palmarc lungn: (\mlrihuto alb ~a,1- :\111. 1.17 ( J 975) '-t:?- 344
'tica. Quad. Anat. prat. 25 ( 19o9) 71-76 l'auh. J. /: .. J. L R.uslmrg. I.. 1-.:. S<he,ing: An
<iam. S. M .. C. G. Rohman. \"ariahilil~ in tht ckttromyo~raphic study of -.omc muscles cro~~
order of ossification ot" tht hon~ l"cntcr-. ot the in~ lhc dhow 1oml. Anat. Rec 15<> ( 1%7)47-54
hand and wrist. Amer. J. phy,. Anthropol Poi.wl. S. Die .-\natomic tier Palmaraponeuro~,
t N .S. ) 18 ( 1960) 2 l 9 - 2Jo Thcrapu:wm:ht 2J C197.1) JJ.17
c;1a_.,gc>K', E. f".: Bilateral CXtCtNlf di~itorum hrc\ j, lfrmml. .\I.. II. Urtchtt. A. Fonda. I'. Poiuort
manu,. Med. J. Au-.t. 5~ ( 1%7) ~:' Rllk rc,pcctif c.ks mu,c..k-. -;ous-i:pincux ct petit
lfolum.mn. G.: Hand und Arm. ihrc l:rkrankun~cn rtmc.1 d<lll' la t"in~matic.1uc lk rlmmcrus. C. R.
und <.kren lkhandlun!!. Ikr~nlt.lntl. Munl."hl'n A-.-.. Anat. L'Y ( l'>h~) l~M-1~72
1949 lfrntmi ..\I.. A. Fonda. ( . .\lt'mr<'. R. Rridier. J.
.lon"i."ion. 8 .. B. ,\,I. 0/ofHon. / .. C. Sretfna turK- ( noltc. ( 'ontributillll a rt:tuc.Jc <le la fon~tion du
tion of the lch:' major. ttt1..-.imu .. dc.,r-.i and mu ..ck -.t)U!"lt;pinl.ux. ( 'ommunication accompag
pct;Wralis major mu,k-.. A prdiminar~ -.tud~" net.' d'un tilm. C R. A ..-.. Anat. IJ6 t 1%7)
Acta morphoLrn:crl.,scancJ. 9 { 19721 275- .:!XO s~s-;..;x_'\
l\mieff. A .. : l 1hcr die wclh,c:bcittgcn l:k1ichuncn f?o<'ht>. .-\. F. The.: 'itc' nt dongation of the human
dcr pro~rc ..si\Cfl \.krkmak de' M. cxtcnsor pol- mct;u:arpal' and mctatar,als. Acta anat. ( Bas<l t.
licis hrc\i' h\.tm \kn~hcn. Anat. :-\nl'. 122 hl 11%:'> 19.,-.20.2
( 1%~) 3t-.1n Slm",.hun . .\1 ..\I .. U. I\. Johnson: The fascia ~,f
l\apand/i . .-\. Li rotation du ptllll.'t' -.ur "on a\i..' the di.,.tal phalanx. J. Bone Jt. Sur~. 57A 0975)
longitudinal lor.; d" "''PP'':-ition. Re'. 1.:h1r. iS4-7X~
Orthop. 5S ( 1972) 2i'.1-2X9 .\lrrn\.~l>ttn .
.\I ..\I .. JI. /\. Kuc:ymki: Fluor digi-
1\a11tr. I. .\-I. (i. :' Th1.. intnlicpendc.111:c: nt c.:arpal torum 'up...rficiahs tendon in the finger; of the
artkulation chain-. ...\1..ta anat. cRa,dl ~s ttc.f7-ll human hand. Hand h ( 197.$) 121-133
_.XI -5111 Sltreinbur.r ..\I ..\1 .. R. /\.Johnson. D. K.: Ous~r
1\aua. J ..\I. G.: The artit'ular di,1.. ot th\.' h~md. hom: The palmaris hrcvis. A reconstruction of its
.-\eta anat. (Basel) 9.1 { 197:') :'90--Nl:' anatomy and pos~ihle function. J. Booe Jt . Surg .
Kiru.rnmi ..\I.: New ligamtnrs at articulati,,nt, ma- :'4-A t l9n) .~+i-.'.i8
nu ... Kumamc.)tt, !\kd. J. IX ( l%5J 2U-227 Sowoul. 1. II.. J. Castdtng. I Tlu1,t'au. E. De
l\rmpotic-.\emwric. ), l 1hcr cincn hishtr onhcad1- ( iim anni. I ( 1/orieJ . .\I. Jan. J. Barbal: . le'
tl.'tcn Mcchani-.mu-. c.kr Fingc:rgrundgdcnkt:. rapport\ tct\.' humcralc-glene scaputaire dans
( icgcnsc:itigt Lang'.wcr-..chi~hun tkr Fin\.r bet ~rahduction du membre S&IJJIC'rieur. C. R. A~s.
<lcr Jkxion. Z. Ana\. Entwkkl. -Gc,d1. I~" Anat. Do ( 1967) %1-971
( 1967) 127- lJl Stack II. G .. The PaJmar Fascia. Churchill. Li
l\w:\mki. /\.: Carpomctaearpal joint ,,f th1.: hu- 'ingstonc. London 197~
man thumh. J. An.at. tl.ond.) llS 1Jlf'.'41 Srra.ner. JI.: Lchrbuch dcr MDU.el- und Gclenkm'-'
ll9-12fl chanik. Bd. I\': Ole oberc Ex.tremitat. Springer.
l.mulsmt't'r. J ..\I. F. At la~ t'f the: Hand. (.'hurdtill. Berlin 1917
Livingstone:. l'..dinburj!h l 47h \\'('\"{Oii. n:. J .. The digital sheath~ of the hand.
l.t'i\'is, 0. J .. R. J. Hamsht>rc'. T. .\I. llud:.mll The Aust. Railiol. lJ ( 1969) ~)-J<H
anatomy nt' the wrist jtint. J. Anal. ( l.t.md. l IOo
( 1970) :':N-552
Long. C. lntrinsic-cxtrin.,.ic musck control of the
MEMBRUL INFERIOR
fin!Zcrs. Electromyographic stu<lic~. J. Bone J t. ..\hmad. I.: An.K."'Ular muscle of the knee: art iculari~
Surg. 50-A ( l9M) 97.~-9~ genus. Bull. Hospit. Di~. (N.Y.)36(1975)58-60
McClurt>, J. G .. k Hel'erly: Anomalies of the .41.riLri. .:Aplasia bilatcralc congenita della rotula.
~apula. Chn. Orthop. 110 ( 1975) 22-31 Boll. Soc. Tosco-Umbra Chir. 28( 1967)279-286
.\1ctlra. H. J .. W. l'. <iar<lmr: A study of lumbrical Asa11g. .: Expcrimcntcllc und praktischc Biomc-
rhusclcs in the human hand. Amer. J. Anat. I09 chanik des mcnschlichc:n Heins. Med. Sport
( 1%1) 217-238 (Berl.) 13 ( 1973) 1-l'.'-255
-------- ------ --
'
Aumiil/er. G.: Ober Bau und Funktion des Muscu- Janda. V.. V. Startt The role llf thigh adductors in
Jus adductor minimus. Anat. Anz. 126 ( 1970) movement patterns of the hip and knee joints.
337-342 Courrier. Centre intemat. de l'Enfancc 15 (1965)
Basmajian. J. V .. T. P. Harthn. E. M. Regenm;: 1-3
Integrated actions of the four heads of quadriceps Jan.ten. J. C.:Einige nieuwc functioneclanatomi
femoris: An electromyographic study. Anal. sche aspccten von de voet. Ned. T. Gcnccsk. 112
Rec. 172 (1972) 15-20 (1968) 147-155 .
Bojsm Mtlller, F.. V. E. Flagstadt: Plantar aponeu Johnson. C. E., J. V. Basmajian, W. Dasher:
rosis and internal architecture of the ball of the Electromyography of sanorius mu~lc. Anat.
foot. J. Anat. (Lond.) 121(1976)599-611 Rec. 173(1972)127-130
Bowdm, R. E. M.: The functional anatomy of the Joseph. J.: Movements at the hip joint. Ann. R.
foot. Physiotherapy 53 (1967) 120-126 Call. Surg. Engl. S6 (1975) 192-201
Bubic. /.: Sexual signs of the human pelvis. Folia Kaplan, E. 8.: The iliotibial tract. clinic-c1l and
med. (Sarajevo) 8 (1973} 113- 115 morphologicalsignificancc. J. Bone Jt. Surg. 40-
Candiollo. L .. G. Gaurero: Morphologic et fonc- A ( 1958) 817-831
tion des ligaments mtniscof~moraux de rarticu Kaufer. fl.: Mechanical function of the patella. J.
larion du genou chez thomme. Acta anat. (Ba Bone Jt. Surg. 53-A (1971) 1551-1560
sel) 38 (1959) 304-323 Kenned), J. C . H. W. Weinberg, A. S. Wilson: The
ChinR Jen Wang, P. S. Walker: Rotatory laxity of anatomy and function of the anterior cruciate
the human knee joint. J. Bone Jt. Surg. 56-A ligament. As determined by clinical morphologi-
(1974) 161-170 cal studies. J. Bone Jt. Surg. 56-A (1974)
Cihak. R.: Ontogenesis of the Skeleton and lntrin 223-235
sic Muscles of the Human Hand and Foot. Sprin Knie/. J.: Materialverteilung und Beanspruchungs-
ger. Berlin 1972 vencilung im coxalen Femurende. Densitometri-
Dahhan. P .. G. Delephine. D. 1-arde: The femoro schc und spannungsoptischc Untersuchungcn. Z.
patellar joint. Anat. Clin. 3 (1981) 23-39 Anal. Entwickl.-Gcsch. 126 (1967) 81-116
Dttenbeck. L. C.: Function of the cruciatc liga- Kummt'r. 8.: Die Biomechanik der aufrcchten
ments in knee stability. J. Spons Med. 2 ( 1974) Hahung. Mitt. Naturforsch. Ges. Bern 22 ( 1965)
217-221 239-259
Didio. L. J. A .. A. Zappala, W. P. Cam~y: Anato- Kummt'r. B.: Funktionclle Anatomic des Vorfu
mico-functional aspects of the musculus articula Bes. Vcrh. dtsch. orthop. Ges. 53 ( 1966)
ris genu in man. Acta anat. (Basel) 67 ( 1967) 483-493
1-23 Kummt>r. 8.: Die Beanspruchung der Gclcnke.
Em~ry. K. H .. G. Mtachim: Surface morphology darge..,tellt am Bcispicl des men5ehlichen Huftge-
and topography of patelto.femoral cartilage fi. lcnks. Vcrh. dtsch. Gcs. onhop. Traumatol. 55
brillation in Liverpool necropsies. J. Anat. (1~) 302-311
(Lond.) 116 (1973) 103-120 Lesage. Y . R. L~ Ban: Etudc electromyogTaphi
Emmen, J.: Measurements of the acetabu.lum. Qin. que simultaMe des diffcrents chefs du quadri
Onhop. 53 (1967) 171-174 ceps. Ann. M6d. phys. 13 (1970) 292-297
Gluhb~govic, N.. H. Hadzittlimovic: Beitrag zu Lonzb. H. H . K. Trzeruchik: Beitrag zur Fragc
den vergleichenden anatomischen Untersuchun~ der Varianten des M. solcus beim Menschen.
gen der Bander des latcralen Meniskus. Anat. Anat. Anz. 124 ( 1969) 28-36
Anz. 126 Suppl. (1970) 565-575 Marshall. J. L . E. G. Girgis. R. R. Zelko: The
Goswami. N., P. R. D~b: Patella and patellar biceps femoris tendon and its functional signifi-
facet.~. Calcutta med. J. 67 (1970) 123-128 cance. J. Bone J1. Surg. 54-A (1972) 1444-1450
H~lle,., L., J. Langman: The menisco-fcmoral liga- Manin. B. F.: The origins of the hamstring mu~cles.
ments of the human knee. J. Bone Jt. Surg. 46-B J. Anat. (Lond.) 102 (1968) 345-352
(1964) 307-313 Menschik. A.: Mechanik des Kniegclenkes. 1. Z.
H~rr. N. L .. S. J. Pyl~. C. C. Franciss: Radiogra- Orthop. 112 (1974) 481-495
phic Atlas of Skeletal Development of Foot and Menschik, A.: Mcchanik des Kniegelenkcs. II. Z.
Ankle. Thomas. Springfield/Ill. 1962 Orthop. 113 ( 1975) 388-400
Hohmann. G.: FuB und Bein. ihrc Erkrankungen Morikt-. K. D.: Wcrden die Menisken im Kniege
und ~ren Behandlung. 5. Aufl. Bergmann. lenk geschoben oder gezogcn? Anat. Anz. 13.:\
Munchen 1951 ( 1973) 265-275
Hoo~' A. C. 8.: The role of the iliopsoas muscle Morrison, J. 8.: The mechanics of the knee joint in
in femoral rotation. Jrih J. med. Sci. 146 ( 1977) relation to normal walking. J. Biomcch. 3 (1970)
108-112 51-61
Jacobsen. K.: Area intercondylaris tibiae: osseous No1ozamsky. V.: Die Form der FuBwolbung unter
surface structure and its relation to soft tissue Belastung in verschiedenen FuSstcllungen. Z.
structures and applications to radiography. J. Orthop. 112 (1974) 1137-1142
Anat. (Lond.) 117 (1974) 605-61~
Bibliografie 309
Nol:ozamsky. \/.. J. Buc-hbnKf'T: Die FuBwolbung Takebe, K .. M. Viti. J. \/. B~ntaJlllll: EJcc009fll>
nach Bclastung durch cincn 100-km-Mar~h. z. graphy of pcctineus muscle. Anat. Rec. um
Anat. Entwickl.-Gesch. 131 {1970) 243-24K (1974) 281-284
Oberlander. W.: Die Beanspruchung des mcnschli- Tittel, K.: Funktionelle Anatomic und Biomecha-
lhcn lhiftgelenks. Z. Anat. Entwickl.-Gesch. nik des Kniegelenks. Med. Sport (Berl.) 17
140 ( 1973) 367-384 ( 1977) 65-74
0Kden. S. A.: The anatomy and functior1 of the l'on Volkmann, R.: Wer tragt den Taluskopf wirk
proximal tibiofibular joint. Clin. Orthop. 101 lich. und inwiefem ist der plant are Schnenas1 des
( 1974) 186-191. M. tibiahs post. als Bandsystem aufzufa~?
Olbrich. E.: Patella emarginata - Patella partita. Anat. Anz. 131 (1972)425-432
Forschungen und Forscher der Tirc.ler Arztc- H>n Volkmann. R.: Zur Anatomic und Mechanilt
schule 2 (1948-1950) 69-105 des Lig. calcaneonaviculare plantare scnsu stric-
Pauwr/s, F.: Gcsammelte Abhandlungen zur funktion. Anal. Anz. 134(1973)460-470
tionellen Anatomic des Bcwegungsapparates. ZH"ano1.-'k. S.: Mcnisco-meniscal ligaments of the
Springer. Berlin 1965 human knee ioint. Anal. Anz. 135 (1974) 3S-42
Plr~lin~. Y., S. Chitour. H. lssad. G. Djilali. J.
F~rrand: La region soustrochantcricnnc. C. R.
Ass. Anat. 136 ( 1967) 782 - 806 BIOMECANICA
Platur, W.: Zur Anatomic des Fcmoropatellargc- Rochu. M .. G. Crastes: La scllc turcique normale
lenks. In: Forcschritte in der Anhroskopic. hrsg. ctude radiographique. Lyon med. 231 (1974)
von H. l/ofer. Enke. Stuttgart 1985 797-805
Platzer. W.: Zur funktionellen und topographi- Bunrirae. J. A.: The omohyoid muscle and fascia:
schen Anatomie des Vorfu8es. Jn: Hallux valgus. ~orphology and anomalies. Aust. N. Z. J. Surg.
hrsg. von N. Blauth. Springer. Berlin 1986 . 40 ( 1970) 86-88
Raux, P .. P. R. Towmend, R. Miegel et. al.: Burch. J. G.: Activity of the accessory ligaments of
Trahecular architecture of the human patella. S. the mandibular joint. J. prosth. Deni. 24 (1970)
Biomech. R (1975) 1-7 621-628
Rave/Ii. A.: Zurn anatomischen und rontgenologi- Campell, E. J. M.: The role of the scalene and
schen Bild der Huftpfannc. Z. Ort hop. l D stemomastoid muscles in breathing in normal
(]975) 306-Jl5 ~uhjects. An electromyograpbicaJ study. J. Anat.
Re11ard, M .. B. Bric:het, J. I... Covone: AnalV'\C (Lund.) R9 ( 1955) 378-386
fonctionelle du triceps sural. C. R. Ass. A~at. Carella. A.: Apparato stilo ioidco c malformarioni
143 (1969) 1387- 1394 della cernicra ado occipltalc. Aaa neurol. (Na-
Rideau. Y .. P. Lacert, C. Hamonet: Contribution a poli) 26 ( 1971) 466-472
retude de l'action des muscles de la loge postc- Couly. G.. C. Brocltniofl. J. M. Voil"'1u: Les
rieurc de la cuisse. C. R. Ass. Anat. 143 (1969) menisques tcmporomaodibalaires. Rev. Stomat.
1406-1415 (Paris) 76 ( 1975) 303-310
Rideau, Y .. C llamonet. G. Outrequin, P. Kamina: f"ischer. C. G. RtUUlnllyr: ADSaU uad Funktion dcr
Etudc clectromyographique de l'activitc fonctio- infrahyalen Muskulatur. Amt. Am. 168 (1989)
nellc des muscles de la loge posterieurc de Ja 237-243
cuissc. C.R. A5s. Anat. 146 ( 1971) 597-603 Fortunato, V .. St. D. lloccMnlli. G. A&Uili: Contri
R<>th'7. P.. . Lwchnitz. S. Heau, I'. l ..ohmam1: buto aJlo studio delta DIOlfoloeja ossea dell"area
Der Ursprung der ischiokruralcn Muskelgruppe cribrosa dclrelDOde. Clia. otorinolaring. 22
dcsMenschen. Anat. An7. 135 (1974)64-71 ( 1970) 3:- IS
Sick, H . P. Ring. C Ribot. J. G. Korirkt': Structure Hadziulimovic. H .. M. C.. V. Tomic: Appcaran
fonctionclle des menisques t.le articulation du ce of the sipnoid l"CJOft and jugular foramen in
gcnou. C. R. Ass. Anat. 143 ( 1969) 1.565-1571 relation to die c:onfipration of the human skull.
Sirang, H.: Ein Canalis alac ossis illii und seine Acta aat. (Basel) n (1970) SOl -507
Bedcutung. Anal. Anz. 133 ( 1973) 225-238 HOit. G. L. J. N.: The Musculus pterygoideus
Stern jr .. J. T.: Anatomical and functional speciali- latenlis. Thesis. Amsterdam 1970 (S. 1-152)
zations of the human gluteus maximus. Amer. J. 1.,.,,,a. B .. B. Tlti.ltuu.kr: The human sphcnoocci
phys. Anthropol. 36 ( 1972) 315-339 pita) syncbondrosis. J . The time of closure ap-
Strasser. H.: Lehrbuch dcr Muskcl- und Gelcnltme- praised macroscopically. Acta odonl. scand. 30
chanik. Bd. Ill: Die untere Extremitat. Springer. (1'172) 349-356
Berlin 1917 bley. C. L . J. V. Basmajian: Electromyography of
Strau.u, F.: Gedanken zur f'u8-Statik. Acta anal. human cheeks and lips. Anat. Rec. 176 (1973)
(Basel) 78 ( 1971) 412-424 143-148
Suzuki, N.: An electromyographic study of the role Lang, J.: Structure and postnatal organization of
of muscles in arch support of the nonnaJ and Oat heretofore uninvc:stigatcd and infrequent os.~ifi
foot. Nagoya med. J. 17 (1972) 57-79 cations of the sella turcica region. Acta anat.
(Basel) 99 (1977) 121- LN
'
LanR. J. S. Niederftilner: Uher Flachcnwcrte der INERVATIE ~

Kicfergelenkspalte. Anat. Anz. 141 (1977)
398-400 Beaton. L .. 8. J. Anson: The relation of the
l.ang. J .. K. Ti.sch-Rotte1ut,iner: Lage und Form sciatic nerve and of its subdivisions to the pirifor
der Foramina dcr Fossa cranii media. Vcrh. an at. mis muscle. Anat. Rec. 70 (1937) l
Ges. (Jena) 70 ( 1976) 557-565 Faso/, P.. P. Munk. M. .\trickner: Blutgcf38vcrsor
Melsen. 8.: Time and mode of closure of the gung des Handkahnbcins. Acta anat. (Basel) 100
~phcno-occipital synchondrosis determined on (1978) 27-33
human autopsy material. Acta anat. (Basel) 83 llilt), H.: Die makroskopische Gefa8variabilitat im
(1972) 112-118 Mundungsgebiet der V. saphcna magmt des
Obtrg. T.. G. E. Carluon, C. M. Fajers: The Menschen. Schwabe. Basel 1955
temporomandibular joint. A morphologi<: study Lahlaidi. A.: Vascularisation artcricllc des liga-
on human autopsy material. Acta odont. scand. ments intra-articulaires du gcnou chez l'hommc
29 ( 1971) 349-384 Folia angiol. (Pisa) 23 (1975) 17M- 181
Platzer. W.: Zur Anatomic dcr . Sellabrucke.. und Lauri1zen. J.: The arterial supply to the femoral
ihrer Beziehung zur A. carotis intcrna. Fortschr. head in children. Acta orthop. scand. 45 (1974)
Rontgenstr. 87 ( 1957) 613-616 724-736
Pomaroli. A.: Ramus mandihulac. Bcdcutung in Lippm. H.: Arterienvarictaten. Klinischc Tahel
Anatomic und Klinik. Huthig. Heidelberg 1987 lcn. Beilage in Med. Klin. 1967- 1969. 18-32
Porter. M. R.: The attachment of the lateral ptery- May. R.: Chirurgic der Bein- und Beckenvenen.
goid muscle to the meniscus. J. prosth. Dent. 24 Thieme. Stuttgart 1974
(1970) 555-562 May. R.. R. Ni/JI: Die Phlcbographic der untcren
Proctor, A. D .. 1. P. di' Vincenzo: Masseter muscle Extremitat. 2. Aufl. Thieme. Stuttgart 1973
position relative to dentofacial form. Angle Or Mercier. R.. Ph. fouqu~s. N. Portal. G. Vannetwil-
thodont. 40 ( 1970) 37 - 44 le: Anatomic chirurgicale de la vcine saphenc
Putz, R.: Schadelform und Pyrnmiden. Anat. Anz. externc. J. chir. 93 ( 1967) 59
135 ( 1974) 252-266 Miller. M. R.. II. J. Ralston. M. Kasahcm1: The
Shapiro. R . F. Robinson: The foramina of the pattern of innervation of the human hand. Amer.
middle fos.~. A phylogenetic. anatomic and pa J. Anat. 102 ( 1958) 183-218
thologic study. Amer. J. Roentgenol. 101 (1967) Moosmann. A .. W. llartwell jr.: The surgical signi-
779-794 ficance of the subfascial course of the. lcs.~cr
Schelling, F.: Die Emissaricn des mcit~hlichen saphenous vein. Surg. Gyncc. Ohstet .. 118( 1964)
Schadels. Anal. Anz. 143 (l97K) 340-382 761
Stofft. E.: Zur Morphometrie dcr Gelenkftachen Ogden. jr. A.: Changing patterns of proximal femo-
des obcren Kopfgelenkes ( Beitrag zur Statik der ral vascularity. J; Bone Jt. Surg. 56-A ( 1974)
zcrviko-okzipitalen Obergangsregion. Verb. ~-~ .
anat. Ges. (Jena) 70 (1976) 575-584 Poi.Jn, S. D. Go/th: Zur Variabilitat der gro8en
Vitti, M . M. Fujiwara, J. V. Bosma~ M. Lidll: Arterien im Trigonum caroticum. Wien. med.
The integrated roles of longus colli and sterno- Wscbr.124(1974)229-232
cleidomastoid muscles: an electtomyographic SdunUlt, H. -M.: Topographisch-klinische Anato-
study. Anat. Rec. 177 (1973)471-484 mie der Guyon'schen loge an dcr mcnschlichen
Weisengreen, H. H.: Observation. of the articular Hand. Acta anat. 120 ( 1984) 66
disc. Oral. Surg. 40 (1975) 113-121 Sirang. //.; Ursprung. Verlauf und Aste des N~
Wtntge$, R. T.: Surgical anatomy of the pterygopa saphe.,us. Anat. Anz.130 (1972) 158-169
latine fosu. J. Laryngol. 89 (1975) 35-45 Tillmann, 8., K~ Gtetenkord: Vcrlauf des N. mc-
Wrigh1, D. M., 8. C. M<Jffen jr.: The postnatal dianus im Canal is carpi. Morphol. Med. I ( 198 I )
development of the human temporomandibular 61-69
joint. Amer. J. Anat. 141(1974)235-249 Wallace. W. A .. R. f:. Coupland: Variations in the
Ztnker. W.: Das retroarticulare plastische Polster ncrvcsof the thumb and index finger. J. Bone Jt
des Kiefcrgelcnkes und seine mcchanische Be- Surg. 57-8 (1975) 491-494
dcutung. Z. Anat. Entwickl.-Gesch. 119 ( 1956) Weber. J . R. May: Funktionellc Phlcbologie. Thie-
375-388 me. Stuttgart 1989
W/adimimv. 8.: Ober die Blutvcrsorgung des Knie
gelenkknorpels beim Mcnschcn. Anat. Anz. 140
( 1976) 469-476

Anatomia Functionala A Membrelor PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Anatomia Functionala A Membrelor PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Prof. univ. dr. CEZAR TH.

Dr. CRISTIAN NITA Dr. NAUM CIOMU

Dr. ION CRISTESCU Dr. MARIN LASCU

Dr. GEORGE IANA

Ana tomia functionala

2001 Tehnoplast Company SRL

Toate drepturile rezervate autorilor

Drepturile de distributie in strainatate

Copyright 1999 by Tehnoplast Company SRL

Editura Tehnoplast Company SRL, Bucureti

Grafica i tehnoredactare com puterizata:

Cartea aparuta respecta intrutotul planul initial de prelucrare a datelor sub

Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu

Volumul de exceptie intitulat "Anatomia Functionala a Membrelor" vine sa

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dragoi

Dezvoltarea membrelor ..................................................................... 9

cotului/ genunchiului ce va deveni cot/ genunchi - ambele plasate in pozitie

Dezvoltarea tesutului membrelor

CRASTA ECTODERMICA AP!CALA c

META CARP/ENE COTULU!

DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI SUPERIOR

SCHELETUL EMBRIONULUI UMAN DIN SAPTAMANA A 8-A (A),

Luna III - corpul metacarpienelorl metatarsjenelor, co1pul falangelor ~i corpul

Dezvol tar ea articulatiilor membrelor

in a_rticulatiilej1xQngr_uente (in care suprafetele nu sunt perfect complementare) apar

Dezvoltarea mu~chilor membrelor

Anomalii de dezvoltare a membrelor

\'---- MM. INFRAHIOID/ENI +

MIOTOAMELE ~I ELEMENTELE LOR

EhQ.CQIIlelia rezulta in urma neaparipei ~antului cotului (genunchiului). In acest caz nu

degetele privind posterioriar calcaiul ventral.

Dezvoltarea arterelor membrelor

marginea rnediaJa a antebratului, avand lateral a. mediana care are inglobata a.

in s. VII, prin inmugurirea a. iliace inteme (hipogastrice) ia na~tere a. ischiadjcif ce va

Dezvoltarea venelor membrelor

ARTER A ARTERA AR TERA

DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI SUPERIOR

DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR

FEMUR PUBIS IL/ON

DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI INFERIOR

Scheletul membrului superior

Scheletul membrului superioresteformat din oaselecenturii scapulare si din scheletul membrului

PROCESUL CA VITA TEA

CA VITA TEA GLENOJDA----

' "'UNGH/Ul INFERIOR

PROCESUL CO~ACOID NUCLEUL PROCESULU! CORACOID

SCAPULA (VEDERE PE>S-Tffitle1\RA)

22 i Anat~mia funcfionaJa a membre/or

TUBEROZITATEA CORA CO/DA EXTREMITA TEA

CLAVICULA: A. FATA SUPERIOARA; B. FATA INFERIOARA

m,_sternock.i dQIDstoi dian~iaLcea acromiala-1nteJioi:tla.t orita_g_re_uta}iLmembrului_s11p_e_r_iill;o- dan d

Scheletul membrul ui superior liber

CAPUL HUMERAL TUBERCULUL

COL UL ANA TOMJC

TUBEROZITATEA TUBEROZJTA TEA

FOSA RAD/ALA I CORONO!DA

INSERTII MUSCULOLIGAMENTARE PE HUMERUS

PROCESUL ST/LOID SUPRAFAT4

M. SUP/NA TOR---f- _,._~-

M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUJ

INSERTII MUSCULOLIGAMENTARE PE OASELE ANTEBRATULUI

(circumferentia articularis). Aceste elemente articulare vor forma articula{ia radio-ulnarfidistala.

Reprezinta segmentu1 proximal al sheletului antebratului, interpus intre antebrat ~i metacarp.

-- -- __ ., (m. flexor digitorum profundis) impreuna cu m.