1 - Memoriu Satu Mare PR 1

INVESTITOR:
CONSILIUL JUDETEAN SATU-MARE
CRETEREA CALITII VIEII I ASIGURAREA UNOR

CONDIII LA NIVEL EUROPEAN PRIN REGENERAREA
SUSINUT A ZONEI REZIDENIALE SOLIDARITII DIN
MUNICIPIUL SATU MARE SOLIDREG
Proiect, contract nr. 47148/2007
STUDIU DE FEZABILITATE
conform HG 28/09-ian-2008
Proiectant general:
SC SODI CONSTRUCTII SRL CLUJ-NAPOCA
3400, CLUJ-NAPOCA, Strada TARNITA nr. 6/5, tel. 0745253532,
tel/fax.0264-428308 E-mail : sodicons@yahoo.com
cod unic de inregistrare R5164780, inregistrata la RC: J12/225/1994
cont virament RO 88 RNCB 2200 0000 1100 0001 la B.C.R. Cluj
Programul Operational Regional 2007 2013
CUPRINS
PIESE SCRISE
1. Date generale ...........................................................................................................................................................4

1.1. Denumirea obiectivului de investiii ....................................................................................................................4
1.2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul) .......................................................................................4
1.3. Titularul investiiei...............................................................................................................................................4
1.4. Beneficiarul investiiei.........................................................................................................................................4
1.5. Elaboratorul studiului..........................................................................................................................................4
2. Informaii generale privind proiectul ..........................................................................................................................5
2.1. Situaia actual...................................................................................................................................................5
2.2. Descrierea investiiei ..........................................................................................................................................5
2.2.a) Concluziile studiului de prefezabilitate.........................................................................................................5
2.2.b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse.............................5
2.2.c) Descrierea constructiv, funcional i tehnologic.....................................................................................8
2.3. Date tehnice ale investiiei..................................................................................................................................8
2.3.a) Zona i amplasamentul ...............................................................................................................................8
2.3.b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat...............................................................................8
2.3.d) Studii de teren .............................................................................................................................................8
2.3.g) Concluziile evalurii impactului asupra mediului .......................................................................................24
2.4. Durata de realizare i etapele principale ..........................................................................................................24
3. Costurile estimative ale investiiei ...........................................................................................................................25
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general............................................................................25
3.2. Ealonarea costurilor si cu graficul de realizare a investiiei ............................................................................25
4. Analiza cost-beneficiu .............................................................................................................................................26
4.1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor ................................................................................................26
4.2. Analiza opiunilor (descrierea variantelor Cu si Fara Proiect) ..........................................................................26
4.3. Analiza financiar .............................................................................................................................................27
4.3.1 Investitia de capital .....................................................................................................................................29
4.3.2 Strategia de contractare .............................................................................................................................31
4.3.3 Ipoteze in evaluarea alternativelor (scenariilor) ..........................................................................................31
4.3.4 Evolutia prezumata a tarifelor .....................................................................................................................32
4.3.5 Evolutia prezumata a costurilor de operare ................................................................................................32
4.3.6 Evolutia prezumata a veniturilor .................................................................................................................35
4.3.7 Modelul financiar.........................................................................................................................................35
4.3.8 Sustenabilitatea proiectului.........................................................................................................................39
4.4. Analiza economic ...........................................................................................................................................40
4.4.1 Metodologie ................................................................................................................................................40
4.4.2 Corectiile fiscale si preturile umbra .......................................................................................................40
4.4.3 Costuri economice si beneficii ....................................................................................................................42
4.4.4 Analiza cost / beneficiu ...............................................................................................................................47
4.5. Analiza de senzitivitate .....................................................................................................................................49
4.6. Analiza de risc ..................................................................................................................................................51
4.7. Sursele de finanare a investiiei ......................................................................................................................53
5. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei.........................................................................54
5.1. Numr de locuri de munc create in faza de execuie .....................................................................................54
5.2. Numr de locuri de munc create in faza de operare ......................................................................................54
6. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei................................................................................................55
7. Avize i acorduri existente ......................................................................................................................................55
Anexe :
1. Deviz General
2. Devizul Obiectului 1 Strada : 3 Albatros
3. Devizul Obiectului 2 Strada : 12 Berzei
4. Devizul Obiectului 3 Strada : 20 Cocorilor
5. Devizul Obiectului 4 Strada : 94 Deltei
6. Devizul Obiectului 5 Strada : 31 Doina
7. Devizul Obiectului 6 Strada : 33 Fagetului
8. Devizul Obiectului 7 Strada : 38 Izvorului
9. Devizul Obiectului 8 Strada : 38 Izvorului+
10. Devizul Obiectului 9 Strada : 39 Lacului
11. Devizul Obiectului 10 Strada : 64 Pescarusilor
12. Devizul Obiectului 11 Strada : 70 Salciilor
13. Devizul Obiectului 12 Strada : 301 Racord.strazi lat.
14. Centralizator pe Obiecte
15. Deviz Financiar Privind Cap.3 CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE SI ASISTENTA TEHNICA
16. Deviz Financiar Privind Cap.5 ALTE CHELTUIELI
17. Evaluare
18. Centralizator cantitati
19. Grafic de esalonare fizica a executiei
20. Grafic de esalonare valorica a executiei si flux numerar
21. Principali indicatori Tehnico Economici ai investitiei
22. Dimensionare sistem rutier Pamant P5 Trafic Greu
23. Verificare sistem rutier la inghet dezghet Pamant P5 Trafic Greu
24. Dimensionare sistem rutier Pamant P5 Trafic Mediu
25. Verificare sistem rutier la inghet dezghet Pamant P5 Trafic Mediu
26. Dimensionare sistem rutier Pamant P5 Trafic Usor
27. Verificare sistem rutier la inghet dezghet Pamant P5 Trafic Usor
28. Dimensionare sistem rutier Pamant P5A Trafic Greu
29. Verificare sistem rutier la inghet dezghet Pamant P5A Trafic Greu
30. Dimensionare sistem rutier Pamant P5A Trafic Mediu
31. Verificare sistem rutier la inghet dezghet Pamant P5A Trafic Mediu
32. Dimensionare sistem rutier Pamant P5A Trafic Usor
33. Verificare sistem rutier la inghet dezghet Pamant P5A Trafic Usor
34. Breviar de calcul Retele apa-canal
PIESE DESENATE
G01.00 Plan de incadrare in zona

P01.00 Plan de situatie
I01.00 Intersectii in X si in T
T01.00-T07.00 Profile transversale TIP
R1_0.Plan de situatie general sc.: 1:10.000

R1_1.Plan de situatie. Retele de canalizare si apa, canale tehnice
Str.Albatros, Cocorilor, Deltei, Fagetului, Lacului, Berzei sc.: 1:1000
Str.Deltei, Izvorului, Izvorului+, Pescarusilor sc.: 1:1000
Str.Deltei sc.: 1:1000
Str.Doina sc.: 1:1000
Str.Salciilor
3
1. Date generale
1.1. Denumirea obiectivului de investiii

o Creterea calitii vieii i asigurarea unor condiii la nivel european prin regenerarea
susinut a zonei rezideniale Solidaritii din municipiul Satu Mare SolidReg
1.2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul)

o Intravilanul Municipiului Satu Mare conform Planului Urbanistic General P.U.G.
1.3. Titularul investiiei

o Primaria/Consiliul local al municipiului Satu Mare judetul Satu Mare
1.4. Beneficiarul investiiei

o Primaria/Consiliul local al municipiului Satu Mare judetul Satu Mare
1.5. Elaboratorul studiului
- proiectant general:
SC Sodi Constructii SRL, str.Tarnita nr.6/5-mun.Cluj Napoca
- proiectant de specialitate lucrari tehnico-edilitare:
SC Wayda&Wayda SRL, sediul central: str.Traian Vuia nr.C5/9-mun.Satu Mare, punct

de lucru: str. Tudor Vladimirescu nr.32, mun.Satu Mare
4
2. Informaii generale privind proiectul
2.1. Situaia actual
Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala - Programul Operational Regional 2007-2013 - stabileste

drept obiectiv strategic sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate a Regiunilor Romniei, cu prioritate
a Regiunilor mai slab dezvoltate, prin imbunatatirea infrastructurii de toate tipurile si a mediului de afaceri.
Programul Operational Regional 2007 2013 are drept obiective specifice:

Imbunatatirea gradului general de atractivitate si accesibilitate a regiunilor
Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri
Valorificarea potentialului turistic, istoric si cultural al regiunilor si cresterea contributiei acestor
domenii la dezvoltarea regiunilor
Cresterea rolului economic si social al oraselor in dezvoltarea regiunilor.
Obiectivele incluse in Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale.sunt:

crearea unor conditii infrastructurale de baza mai bune in domeniul infrastructurii de transport si infrastructurii
sociale, in scopul cresterii atractivitatii si accesibilitatii regiunilor si impulsionarii dezvoltarii economice si sociale
a regiunilor, indeosebi a regiunilor mai slab dezvoltate, precum si a unor zone in declin, din regiuni mai prospere.
Din categoria domeniilor de interventie sunt mentionate:

Reabilitarea/modernizarea retelei judetene si locale de drumuri;
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sanatate, sociale si de siguranta
publica;
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educationale.
Traseul in plan
Axele strazilor proiectate au fost stabilite aproximativ la jumatatea distantei intre imprejmuiri. Latimile
partii carosabile sunt cuprinse intre 3.50 si 7.00 m in functie de spatiul disponibil.
Latimea trotuarelor este de 0.50 la 1.50 m.
Latimea spatiului verde este de 1.00 la 1.50 m.
2.2. Descrierea investiiei
2.2.a) Concluziile studiului de prefezabilitate

Nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate pentru acest obiectiv investitional.
2.2.b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse
La definitivarea solutiei tehnice, proiectantul a urmarit respectarea urmatoarelor aspecte:
sa se asigure continuitatea desfasurarii traficului pe toata perioada de executie a lucrarilor cu
semnalizare corespunzatoare.
urmarirea traseului existent pentru evitarea expropierilor si demolarii constructiilor si retelelor
existente.
redarea in circuitul agricol a suprafetelor de teren afectate de organizarea de santier, variante
ocolitoare, gropi de imprumut, depozite de materiale, etc;
considerarea bazelor de producie care conduc la costuri minime si utilizarea, in masura posibilitatilor
a resurselor de materiale si materii prime locale sau a surselor apropiate.
precizarea cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca obiectivul proiectat in conformitate cu legea
nr. I0 , inclusiv cu stabilirea categoriei de importanta a obiectivului.
5
La intocmirea documentatiei tehnice se impune a se respecta prevederile din continutul urmatoarelor

norme, normative si Legi de specialitate, astfel:
Legislatia in constructii care reglementeaza calitatea si urmarirea lucrarilor, Legea nr. I0/1995 si H.G.
nr. 766/1997.
Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, aprobat cu Ordinul MT nr.
45/27.01.1998 publicat in M.O.nr. I38 bis/06.04.1998.
Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator aprobate cu
Ordinul MT nr. 44/27.01.1998 publicat in M.O. nr. I38 bis/06.04.1998.
Norme de aplicare a O.G. nr. 60/2001 privind achizitiile publice, aprobate cu
H.G.nr.461/09.05.2001,cu modificarile si completarile ulterioare.
Ordinul nr. I013/873/2001 si nr. I014/874/2001 MF-MLPTL publicat in M.O. nr.340 din 27>06.2001,
privind aprobarea structurii, continutul si modul de utilizare a ,,Documentatiei standard pentru
elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii
Instructia de semnalizare a lucrarilor, legislatia si normele specifice de protectia muncii in activitatea
de intretinere, reparatii si exploatare a podlor.
Normativ C167/1997 privind continutul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a
constructiei.
Norme tehnice si standardele romanesti in vigoare, precum si cele ce vor aparea sau vor face obiectul
revizuirilor in perioada de derulare a contractului de proiectare.
Pentru analiza si selecia alternativelor optime se propun 2 scenarii:
1. Scenariul in care beneficiarul va trebui s fac minimul de lucrri cu scopul meninerii drumurilor
la nivelul actual.
Lucrrile vor consta in executarea intreinerii curente si a unor lucrri de amenajare provizorie de
reparaii prin reprofilri si corectarea suprafeei prii carosabile prin aport de agregate naturale de ru in limita
fondurilor disponibile la nivel de alocaii bugetare sau din fonduri proprii ale Primariei/Consiliului Judetean Satu
Mare.
2. Scenariul in care beneficiarul face ceva - care const in intocmirea unui proiect tehnic, proiect de
execuie si a detaliilor de execuie ce va intruni condiiile de trafic imbuntite si imbuntirea calitii mediului
si prosperitatea populaiei deservite.
Prin modernizarea strazilor de pamant se vor imbuntai condiiile de desfurare a traficului auto ,
pietonal cat si inbuntirea factorilor de mediu, plecnd de la condiiile actuale la modificarea lor ctre cele cu
impact redus asupra mediului.
Pentru selectarea opiunilor propuse descrise anteror s-au luat in calcul criterii de tipul:
Social i de mediu
Tehnic
Financiar
Fiecare din variantele alternative propuse au fost evaluate comparativ innd cont de parametrii sociali i
de mediu, tehnici i financiari. Pentru fiecare din criteriile de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin
punctarea acestora de la 1 la 3 puncte (1 opiune recomandat; 2 opiune funcionala; 3 opiune
nerecomandat); s-a folosit o medie ponderat intre ponderea individual a fiecrui criteriu i subcriteriu de
evaluare i valoarea dat pentru cotarea variantelor.
6
Criteriu Pondere Variante propuse

individual
propunere 1 2
Mediu si Social
Impactul asupra populaiei 13% 3 1
Calitatea serviciilor (transport) 18% 3 1
Impactul asupra mediului 12% 3 1
Tehnic
Plan de situaie 17% 3 1
Incadrarea in stasuri 5% 3 1
Siguran in exploatare 15% 3 1
Profil longitudinal i transversal 10% 3 1
Financiar i Gradul de suportabilitate
Cost de investiie 10% 2 3
Total 100% 2,87 1.25
Decizia Varianta 2
Scenariu recomandat de catre proiectant
In urma evaluarii alternativelor s-a ales ca varianta 2 ca fiind varianta optima, corespunzatoare celui mai bun
punctaj.
Avantajele scenariului recomandat
Prin solutia aleasa (varianta 2) se ofer o soluie viabil printr-o investiie la standarde europene in ceea ce
privete calitatea lucrrilor ce vor fi executate.
Prin modernizarea acestor drumuri de pamant se va determina imbunatatirea circulatiei, cresterea calitatii
serviciilor publice (salvare, pompieri), facilitarea accesul pietonilor si a autovehiculelor.
Investiia care se va realiza prin acest proiect va presupune aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici
caracteristici categoriei drumului, contribuind la creterea gradului de siguran a circulaiei in interiorul
localitii, prin construirea unor drumuri ce vor avea un profil transversal cu elemente geometrice care s se
incadreze in prevederile legale, se va asigura scurgerea apelor pluviale in lungul si transversalul drumului.
Modernizarea retelelor tehnico-edilitare de apa-canal. De asemenea se vor realiza canale tehnice ingropate
pentru cabluri de joasa tensiune si curenti slabi pentru reamplasarea cablajului aerian in subteran
Efecte ce vor rezulta din modernizarea acestor drumuri in varianta 2:

o implicare mai activ a comunitilor locale in procesul progresiv de cretere a nivelului de trai al
populaiei din zon;
creerea unor condiii optime de desfurare a activitii operatorilor de transport locali i regionali;
accesul mai rapid la serviciile medicale, de invmnt, administrative, juridice pentru populaia din zon,
atrgnd in circuitul economic zone izolate, cu infrastructura economico-social deficitar;
determinarea creterii volumului i a calitii transportului, precum i satisfacerea mai bun a nevoilor de
deplasare a cetenilor
imbuntirea condiiilor de transport pentru bunuri i persoane;
imbuntairea factorilor de mediu;
standarde civice i de mediu la nivel mult mai ridicat comparativ cu situaia existent;
imbuntirea administrrii infrastructurii.
7
2.2.c) Descrierea constructiv, funcional i tehnologic

Studiul de Fezabilitate cuprinde elementele necesare care permit obinerea finanrii.
In Studiul de Fezabilitate sunt tratate i evideniate urmatoarele aspecte:

durata de realizare i etapele principale ale investiiei;
costul estimat de construcie, structurat pe componente;
proiecii ale costurilor de operare;
analiza cost beneficiu, inclusiv valoarea actualizat net (NPV) i rata intern de rentabilitate (RIR);
Studiul de Fezabilitate a fost intocmit in conformitate cu Ordinul M.T.C.T. i M.F.P. 913 / 07.06.2005, a
H.G. 28/2008, precum i Caietului de Sarcini i analizeaz din punct de vedere tehnico - economic soluiile
propuse pentru realizarea investiiei. Documentaia cuprinde caracteristicile principale i indicatorii tehnico -
economici ai investiiei propuse prin care se va asigura utilizarea raional i eficient a fondurilor.
2.3. Date tehnice ale investiiei
2.3.a) Zona i amplasamentul

Zona studiata se ntinde pe raza municipiului Satu Mare, zona intravilana si
vizeaza modernizarea infrastructurii strazii, cu toate utilitatile asigurate conform
standardelor si reglementarilor uzuale.
Traseul proiectat are o lungime de L=2,217 km.
2.3.b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat

Traseul proiectat are o suprafata S = 15.810 mp si apartine Primariei Municipiului Satu Mare.
2.3.d) Studii de teren
2.3.d.1 Studiu geotehnic
Orasul Satu Mare, este situat in zona cimpiilor de divagare ale Somesului si Crasnei care coboara spre
zona de subsidenta a campiei Tisei. Intre aceste cimpii si dealurile domoale din zona sud-estica, cu altitudini de
sub 300m,se gasesc citeva trepte alcatuite din depozite pleistocene si holocene.
Din npunct de vedere geologic, sectorul este situat la nord de bazinul Silvaniei, pe aici facindu-se legatura
intre bazinul pannonic, pe de o parte, si bazine Baia Mare si Silvaniei.
Depozitele cu cea mai mare raspindire sunt cele cuaternare, legate de cimpia pannonica, alcatuite din
nisipuri, pietrisuri, argile si depozite loessoide.
Din punct de vedere al protectiei seismice, Normativ P 100-1-2006, municipiul Satu Mare are valoarea de
virf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani ag= 0,12g (este situat n zona E cu coeficientul Ks = 0,20) si
perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.
Adncimea de nghet, STAS 6054 - 77, este de -0,90m fat de cota terenului.
Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice ale terenului au fost executate sondaje manuale cu
penetrometru dinamic mediu DPM.
Nivelul apelor subterane nu a fost interceptat ca strat bine definit, dar in majoritatea sondalelor au aparut infiltartii
de apa la adincimi intre 0,60 si 1,10m.
8
Clasificarea dupa tipul pamantului:

- argile nisipoase, prafoase si prafoase nisipoase P5
- prafuri, prafuri nisipoase, argiloase si argiloase nisipoase P4
- nisipuri argiloase si prafoase P3
- pietrisuri cu nisip P2
Coeficientul de deformatie laterala (), STAS 1917-73, are urematoarele valori pentru:
- argile nisipoase si prafoase 0,35
- prafuri nisipoase si argiloase 0,35
- nisipuri argiloase si prafoase 0,30
- pietrisuri si bolovanisuri 0,27
Modulul de deformatie liniara (E) are urmatoarele valori pentru:

- argile nisipoase, prafoase si prafoase nisipoase 6.500 kPa
- prafuri nisipoase, argiloase si argiloase nisipoase 5.250 kPa
Prin prelucrarea, corelarea si interpretarea datelor din teren cu soft geotehnic specializat s-au
obtinut:
- coloana litologica a sondajului
- corelatia dintre datele obtinute in teren (nr. batai/10cm) si valoarea Padm (kg/cm2)
- indicii geotehnici obtinuti prin analiza computerizata a datelor din teren.
Aparatura, soft-ul si interpretarea datelor au fost facute in conformitate cu SR EN 1997-1
(EUROCODE 7).
2.3.d.2 Studiu topografic
Pentru intocmirea prezentului proiect s-au efectua studii si ridicari topografice, cu statie totala in sitem
STEREO 70.
Toate statiile topo au fost materializate si reperate pe teren in vederea folosirii acestora la trasarea
lucrarilor proiectate.
In perioada elaborarii prezentei documentatii s-a verificat situatia pe teren si s-a constatat ca din punct de
vedere topografic nu s-au produs modificari fata de data intocmirii studiilor topo.
2.3.d.3 Date climatice
Prin pozitia geografica judetul Satu Mare se incadreaza in sectorul cu clima continentala moderata, supus
deseori adecventei aerului polar maritim, cu o activitate frontala frecventa.
Iarna predomina invaziile de aer de natura polar-maritima sau maritimaarctica dinnord-vest, iar vara cele
de aer cald, temperat maritim, din sud-vest. Ca urmare a influentei predominant vestice, amplitudinile termice
diurne si anuale sunt mai mici decit inrestul tarii, la acceasi latitudine.
2.3.d.4 Studiul de trafic
Ca date de baza pentru elaborarea prognozei traficului si determinarea traficului de de calcul pentru
dimensionarea structurilor rutiere si verificarea sectoarelor de drum din punct de vedere al capacitatii de circulatie,
vor fi folosite urmatoarele date de trafic si caracteristici ale drumurilor:
Estimarile Consultantului privind debitele admisibile maxime, exprimate ca trafic orar, pentru fiecare
sector de strada analizata
Coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva pentru perioada 2008 2038
Ratele medii anuale de evolutie a traficului pentru perioada 2008 2038
Coeficientii de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip autoturism, utilizate pentru studiile
de capacitate de circulatie,
Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in osii standard de 115 kN utilizate pentru dimensionarea
structurilor rutiere.
9
Reglementarile tehnice romanesti in vigoare in domeniul ingineriei traficului rutier de care se tine seama la
elaborarea prezentului studiu de trafic sunt:
"Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi", indicativ NP 116-04
Pe baza estimarilor Consultantului, a fost determinata cererea totala de trafic, corespunzatoare strazilor
analizate; astfel, compozitia media observata a traficului, precum si fluxurile maxime de autoturisme / ora, in
stransa legatura cu parametrii geometrici ai strazilor au permis estimarea urmatoarelor valori de trafic,
corespunzatoare anului teoretic 2008:
Cererea totala de circulatie estimata pentru anul 2008 - valori MZA
Nume strada Latime Lungime Osii 115

Total
Camioan Camioan Total kN
Camioan vehicule
Autoturisme e cu 3-4 e vehicule Sisteme
e cu 2 osii etalon
osii articulate fizice semirigid
autoturisme
e
ALBATROS 7.00 150 4,251 315 123 42 4,731 5,576 242
BERZEI 7.00 75 90 7 3 1 100 118 5
COCORILOR 6.00 223 1,015 58 22 27 1,122 1,333 57
DELTEI 7.00 411 4,251 158 62 33 4,503 4,961 129
DOINA 7.00 144 169 6 2 1 179 197 5
FGETULUI 7.00 149 104 3 1 1 109 119 3
IZVORULUI 7.00 331 1,454 83 32 38 1,608 1,911 82
LACULUI 7.00 182 596 44 17 6 663 782 34
PESCRUILOR 7.00 117 1,023 58 23 27 1,130 1,343 58
SLCIILOR 7.00 148 5,621 321 124 147 6,213 7,384 318
Observatie. Acesta valori nu reprezinta fluxuri de trafic real, care se desfasoara in prezent pe strazile
Proiectului (anul 2008) ci estimeaza cererea totala de circulatie, pentru zona de influenta a investitiei.
Pe baza coeficientilor de echivalare, au fost estimate valorile de trafic exprimate ca osii 115 kN, care
permite determinarea traficului de calcul, precum si a claselor de trafic, in care se incadreaza fiecare segment de
strada.
Scenarii de crestere
Conform Comisiei Nationale de Prognoza (documentul Prognoza de Primavara pe termen lung), La nivel
national, Produsului Intern Brut releva o tendinta crescatoare accentuata, dup cum urmeaz:
indicator
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
macroeconomic
evolutia in raport
6,0 6,5 6,1 5,8 5,8 5,7 5,7 5,5 5,3 5,4 5,6 5,7 5,3 5,3
cu anul anterior
n ceea ce priveste scenariile de crestere a PIB n contextul prognozei cererii de transport, un document de
referinta este studiul PHARE privind prognoza traficului pe coridoarele Pan-Europene de transport, elaborat de
NEA. Raportul intermediar din anul 1998 estima urmatoarele rate de evolutie a PIB:
10
Scenariul optimist: rata PIB va atinge 7% si se va mentine la acest nivel pn la 5 ani dup intrarea n UE
dup care va scdea lent pn la nivelul mediu al UE respectiv la 2-3 %;
Scenariul pesimist: rata PIB se va mentine pn n 2015 la nivelul de 2,5%.
Documentul PHARE a construit, astfel, un scenariu credibil de crestere care ilustreaza realitatea Romaniei.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romana (CNADNR) desfasoara, la fiecare 5
ani, Recensmntul National de Circulatie. Cel mai recent a avut loc in anul 2005.
Datele de trafic utilizate pentru acest studiu sunt cele comunicate de CESTRIN-CNADNR pentru anul de
baza 2005.
In urma procesarii datelor de recensamant, CNADNR comunica valorile de fluxuri de trafic recenzate, atat
pe reteaua de drumuri de importanta nationala cat si pe cea a drumurilor de importanta judeteana precum si, in
mica masura pe cateva drumuri semnificative de importanta locala (drumuri comunale).
In acelasi timp CNADNR emite si SCENARIILE DE PROGNOZA A CRESTERII TRAFICULUI pe

reteua de drumuri nationale, prin corelare cu INDICATORII MACROECONOMICI NATIONALI (PIB) ilustrati
mai sus. In cele ce urmeaza, se va utiliza:
PROGNOZA RATELOR ANUALE de crestere a traficului rutier, pentru intervalul 2005-2025, elaborata de
CESTRIN-CNADNR, pentru RETEAUA DE DRUMURI PUBLICE din Romania.
Consultantul a extrapolat, la randul sau, scenariul oficial al CESTRIN-CNADNR pentru intervalul 2025-
2038.
Valorile de trafic care exprima cererea totala de circulatie, pentru anul 2038, sunt redate in continuare:
Cererea totala de circulatie estimata pentru anul 2038 - valori MZA
Nume strada Latime Lungime

Total
Total Osii 115
Camioane Camioane Camioane vehicule
Autoturisme vehicule kN Sisteme
cu 2 osii cu 3-4 osii articulate etalon
fizice semirigide
autoturisme
ALBATROS 7.00 150 14,879 1,449 615 252 17,195 21,354 1,187
BERZEI 7.00 75 315 31 13 5 364 452 25
COCORILOR 6.00 223 2,436 267 112 159 2,974 4,076 297
DELTEI 7.00 411 14,879 725 308 198 16,109 18,404 644
DOINA 7.00 144 590 29 12 8 639 730 26
FGETULUI 7.00 149 364 15 7 4 390 439 14
IZVORULUI 7.00 331 3,491 382 160 228 4,262 5,840 425
LACULUI 7.00 182 2,086 203 86 35 2,411 2,994 166
PESCRUILOR 7.00 117 2,454 269 113 160 2,996 4,106 299
SLCIILOR 7.00 148 13,490 1,477 620 882 16,469 22,570 1,642
11
La estimarea traficului de calcul, s-a adoptat o perioada de perspectiva de 30 ani. Clasele de trafic au fost
determinate conform Tabelului 2, din NP 116-04:
TRAFIC DRUMURI TRAFIC STRZI

OSII 115 kN VEHICULE GRELE (V.G.)
Clasa trafic CD 155-2002

(publicat cu ordin MTCT nr. Volum trafic Clasa M.Z.A. 50 kN
625/2003 n Monitorul Oficial Nc m.o.s. trafic (V.G.)
nr. 786/2003)
1 2 4 7
Excepional > 36 T0 > 1980
Foarte greu 12 ... 36 T1 660 ... 1980
Greu 3 ... 12 T2 330 ... 660
Mediu 0,7 ... 3 T3 210 ... 330
Uor 0,2 ... 0,7 T4 105 ... 210
Foarte uor < 0,2 T5 < 105
Astfel, traficul de calcul (Nc, exprimat ca milioane trecerii osii standard), precum si clasele de trafic
corespunzatoare, sunt:
Trafic de calcul
pentru perioada de
Clasa de trafic,
perspectiva
Nume strada Latime Lungime conform
2008-2038
CD 155/2001
Nc (m.o.s.)
ALBATROS 7.00 150 2.59 mediu
BERZEI 7.00 75 0.05 usor
COCORILOR 6.00 223 0.65 usor
DELTEI 7.00 411 1.41 mediu
DOINA 7.00 144 0.06 usor
FGETULUI 7.00 149 0.03 usor
IZVORULUI 7.00 331 0.94 mediu
LACULUI 7.00 182 0.36 usor
PESCRUILOR 7.00 117 0.66 usor
12
2.3.d.5 Solutii Tehnice proiectate
Tabel cu strazile care fac obiectul Proiectului nr.1.
Nr.crt. Nr.strada Nume

1 3 ALBATROS
2 20 COCORILOR
3 94 DELTEI
4 31 DOINA
5 33 FGETULUI
6 38 IZVORULUI
7 38 IZVORULUI+
8 64 PESCRUILOR
9 70 SLCIILOR
10 12 BERZEI
11 39 LACULUI
DRUMURI
Plan de situatie
Axele strazilor proiectate au fost stabilite aproximativ la jumatatea distantei intre imprejmuiri. Latimile
partii carosabile sunt cuprinse intre 3.50 si 7.00 m in functie de spatiul disponibil.
Latimea trotuarelor este de 0.50 la 1.50 m.
Latimea spatiului verde este de 1.00 la 1.50 m.
Pentru incadrarea in conditiile de finantare si pentru evitarea exproprierilor si demolarilor, in plan de situatie se
pastreaza traseul drumului existent.
Profil longitudinal
In profil longitudinal, cota rosie a fost stabilita avandu-se in vedere urmatoarele criterii:
- asigurarea scurgerii apelor in profile transversale pe cat posibil de la curtile riveranilor spre carosabil. In
zonele in care precizarea de mai sus nu se poate respecta se prevad guri de scurgere la marginea imprejmuirilor
existente.
- asigurarea scurgerii apelor in lungul strazilor
Declivitatea minima proiectata in profil longitudinal este de 0,2%.

Declivitatea longitudinala de 0,4% langa bordurile care incadreaza partea carosabila se realizeaza printr-o
rigola cu adancime variabila de la 0,10 0,15 cu latime de 50 cm la strazile cu latimea partii carosabile de 7.00m
si de 25 cm la strazile cu latimea partii carosabile de 6.00m. Pe latimea rigolei straturile de beton asfaltic,binder de
criblura si balast stabilizat se inlocuiesc cu beton de ciment Bc 25/30 cu grosime de 14 cm.
Pantele transversale ale partii carosabile sunt constnate de 2,5%.
Profil transversal tip
S-au realizat 7 de profile transversale tip fiecare avand un cod care tine cont de:
- latime carosabil (C 3.5, 5.5, 6.00, 7.00m)
- terenul de fundare (P5- praf nisipos plastic consistent, P5A- praf nisipos plastic moale)
- clasa de traffic (Usor, Mediu, Greu)
- grosimea balastului(pamantului de fundare: 25-65cm)
- exista sau nu zona verde pe traseul respectiv
13
Profil transversal tip C7-P5-U-30 (Plansa nr.1)
Se aplica pe strazile :
12 Berzei
33 Fagetului
38 Izvorului
39 Lacului avand urmatoarele caracteristici:
Latime carosabil : 7.00 m
Terenul de fundare: P5
Clasa de trafic: Usor
Grosime balast: 30 cm
Latime zona verde: 1.00-1.50 m
Latime trotuar: 0.50-1.00 m
Pentru categorie de trafic usor sistemul rutier pentru partea carosabila se va compune din:
Strat de uzura - beton asfaltic rugos BA16 4 cm

Strat de legatura beton asfaltic deschis BAD25 4 cm
Strat de baza mixtura asfaltica AB2 6 cm
Agregate naturale stabilizate cu ciment 15 cm
Balast 30 cm
Strat de separare geotextil
Carosabilul se va incadra cu borduri (20/25) din beton simplu C25/30.

Intre bordura si carosabil pe o latime de 0.50m se va pune in panta beton de ciment C25/30 pe o inaltime
de 14cm.
Trotuarul v-a avea urmatorea structura:
Beton asfaltic BA8 4 cm

Balast stabilizat 10 cm
Balast 10 cm
Trotuarul se va incadra cu borduri (12/12) din beton simplu C25/30.
Profil transversal tip C7-P5-U-30(fara zona verde) (Plansa nr.2)
64 Pescarusilor avand urmatoarele caracteristici:
Latime zona verde: 0.00 m

Balast 30 cm
14
de 14cm.

Balast 10 cm
Profil transversal tip C7-P5-M-35 (Plansa nr.3)
3 Albatros
94 Deltei avand urmatoarele caracteristici:
Clasa de trafic: Mediu
Pentru categorie de trafic mediu sistemul rutier pentru partea carosabila se va compune din:

Balast 35 cm
de 14cm.

Balast 10 cm
Profil transversal tip C7-P5A-U-48 (Plansa nr.4)
31 Doina avand urmatoarele caracteristici:
Terenul de fundare: P5A
15

Balast 48 cm
de 14cm.

Balast 10 cm
Profil transversal tip C7-P5A-G-65 (Plansa nr.5)
70 Salciilor avand urmatoarele caracteristici:
Terenul de fundare: P5A
Clasa de trafic: Greu
Latime trotuar: 1.50 m
Pentru categorie de trafic greu sistemul rutier pentru partea carosabila se va compune din:

Balast 65 cm

de 14cm.

Balast 10 cm
16
Profil transversal tip zona Kubik(C7-P5-M-35) (Plansa nr.6)
38 Izvorului+ avand urmatoarele caracteristici:
Clasa de trafic: Mediu
Latime Pista Biciglisti: 1.50 m
Latime trotuar: 1.50 m
Pentru categorie de trafic mediu sistemul rutier pentru partea carosabila se va compune din:

Balast 35 cm
de 14cm.
Trotuarul si Pista pentru Biciglisti vor avea urmatorea structura:

Balast 10 cm
Trotuarul si Pista pentru Biciglisti se vor incadra cu borduri (12/12) din beton simplu C25/30.
Profil transversal tip C6-P5-U-30 (Plansa nr.7)
20 Cocorilor avand urmatoarele caracteristici:

Balast 30 cm
de 14cm.
17

Balast 10 cm
SEMNALIZARE
S-a prevazut urmatoarele:
- Piloti de dirijare
- Semnalizarea cu indicatoare
- Marcaj longitudinal
- Marcaj longitudinal si transversal
CANALIZARE, APA, CANAL TEHNIC
Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Conform Temei de proiectare, beneficiarul doreste canalizarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale,
respectiv alimentarea cu apa a populatiei prin extinderea retelelor existente in zona.
Retelele de canalizare in sistem unitar sau divizor (ape uzate menajere) vor fi racordate de sisteme de
canalizare existente in zona. Retelele de canalizare pentru ape pluviale vor fi racordate la sisteme de retele de
canalizare existente.
Retelele de apa potabila vor fi executate din tevi HDPE Pn 6bari si se va asigura echilibrarea zonei prin
crearea de inele, si vor fi racordate la retelele existente in zona.
Bransamentele de apa, respectiv racordurile canal ale obiectivelor vor fi executate/refacute pentru evitarea
spargerilor ulterioare al sistemului rutier nou proiectat.
De asemenea se vor realiza canale tehnice ingropate pentru cabluri de joasa tensiune si curenti slabi pentru
reamplasarea cablajului aerian in subteran.
Date tehnice ale investitiei:

Apele de canalizare sunt alctuite din totalitatea restituiilor folosinelor de ap sau ale obiectelor care
compun folosinele de ap i a altor ape sau substane care necesit a fi ndeprtate prin canalizare (STAS 1846)
Dup provenien i calitate , apele de canalizare sunt:
- ape uzate menajere
- ape meteorice
La alegerea schemei de canalizare , au fost examinate urmtoarele aspecte :
- posibilitatea realizarii statiilor de pompare intr-un numar cat mai redus
- Adoptarea unei adncimi minime de pozare ale retelelor de canalizare n funcie de adncimile
minime de nghe (STAS 6054) i de condiiile de rezisten ale tuburilor de canalizare.
Fiecare imobil va fi racordat la sistemul de canalizare printr-un racord PVC 200 mm, tip SN4-SDR 41 cu
piese speciale racordabile la conducte sau direct n cmine . La limita de proprieti se va amplasa cte un cmin de
racord ( la limita incintei proprietarului), caminele de racord canal nu fac obiectul prezentei documentatii .
Materialul din care se va executa reeaua de canalizare va fi: PVC tip SN4 200-315 mm SDR 41,
coeficient de dilatare liniar ( la 23C) = 0,08.
evile din PVC-tip SN4 se pot folosi la max 40C(temperatura fluidului la reele de canalizare
gravitaionale)
La reeaua de canalizare sub presiune temperatura fluidului vehiculat , maxim admis este de + 20 C , p
regim=10 bar, i + 40 C la p regim 6 bar
Protecia antiseismic utilajele (pompe, rezervoare)vor fi fixate pe suporturi i vor fi asigurate contra
deplasrilor orizontale si verticale .
Se vor lua msuri pentru traversarea etans ale elementelor construciilor i pereilor cminelor de vizitare,
ale statiilor de pompare.
Rezistena al foc
- Pereii din PVC tip SN4 au proprietate fizic de autostingere , dar la temperaturi peste 200 C se
descompun i se produce acid clorhidric
18
- PVC tip SN4 nu este conductor de curent electric , are capacitate de izolare electric foarte bun
, dar trebuie s se in seama de electricitatea static indus.Nu se va folosi pentru legare la pmnt
Condiiile de calitate pe care trebuie s ndeplineasc materialele din care snt alctuite reelele de
canalizare:
- s reziste la solicitri mecanice la care snt expuse
- s fie impermeabile
- s reziste la aciunea apelor uzate sau subterane agresive i a apelor cu temperaturi ridicate
- s reziste la eroziunea datorat suspensiilor din ap.
- s aib o suprafa interioar ct mai neted (K=0,00025 m)
- Vor fi respectate obligatoriu diametrele i pantele minime de montaj.
- Pantele reelelor de canalizare au fost stabilite astfel nct s nu se produc depuneri n
conductele instalaiei i de asemenea s fie realizat viteza de autocurire( 0,6 m/s ptr. Tuburile PVC)
- Viteza maxim admis de 4 m/s nu va fi depit.
- Clasa de durata minim de serviciu pentru reeaua de canalizare este de 20 ani.
Conductele de canalizare se vor monta n afara carosabilului respectnd adncimile de montare prescrise n
proiect i distanele minime ntre conducta de de canalizare i alte reele edilitare montate subteran ( cf. STAS
8591/1-91)
Distane minime ntre conducte de canalizare i
arbori:1,5 m
fundaii cldiri :2m
fundatii LEA: 2m
borduri,rigle, anuri:0,5 m
conducte de ap:3 m
cabluri electrice :0,6 m
canalizaie telefonic:1,5 m
conducte de gaze :1 m
La ncruciri se vor lua urmtoarele msuri:
Conductele de gaze se amplaseaz deasupra conductelor de canalizare ( distan minim 20 cm)
Cablurile electrice se amplaseaz deasupra conductelor de canalizare la minim 0,25 m
Cminele de vizitare se vor executa cf.STAS 2448-82
Se prevd cmine de vizitare la:

- distane de max 60 m
- la punctele de schimbare a dimensiunilor
- n punctele de schimbare a pantelor
- n punctele de descrcare cu alte canale colectoare.
n punctele incipiente ale reelei de canalizare ct i pe traseu, oriunde nu se poate realiza viteza de
autocurire , se amplaseaz cmine de splare la extremitatea amonte a poriunii respective.
Spturile se pot realiza: mecanizat i manual
n cazul execuiei mecanizate , sparea pe ultimii 250 mm deasupra cotei de fundare se prevede manual i
numai naintea pozarii tuburilor de scurgere.
Patul de pozare a tuburilor se niveleaz la pant din proiect , umpluturile se realizeaz cu nisip, 0,10m patul de
nisip sau D/10
Limea anului va fi minim D+0,5m pana la D=400mm si de 2d la diametre mai mari sau egale cu
500mm
Limea pe care se prevede desfacerea pavajului este egal cu limea spturii +0,5m
Umplerea anurilor se vor face cu straturi de pmnt de 200 m grosime,compactate manual pana la
medianul tubului, al doilea strat pana la generatoarea superioara a tubului, al treilea strat 15cm deasupra
generatoarei tubului. Umplarea finala va fi executata cu materialul rezultat din sapatura curatat de materiale mai
mari de 20cm si de resturi vegetale si animale.
De la 500 mm de la creasta canalului, lucrrile de umplutur i compactare se prevd mecanizat ,
verificndu-se n paralel rezistena structurii canalului cu solicitrile respective.
Execuia reelelor se ncep din aval n amonte
Verificarea lucrrilor:
Se admit urmtoarele abateri fa de proiect
-la pante + 10 %
-la cote + 30 mm
19
ncercarea de etaneitate:
Tronsoanele de canalizare se probeaz la etaneitate pe tronsoane de cel mult 500m
Pierderile de ap admise:0,002 l/m
La dimensionarea conductelor de canalizare s-a luat n considerare dezvoltarea n perspectiv a zonelor pe

o perioad de 25 de ani.
Reelele de ap se vor poza pe strzile localitii n afara prii carosabile, fiind propuse din polietilen de
nalt densitate HDPE 110mm, pn 6 bari, PE80, SDR21.
Reelele de ap vor fi dotate cu cmine de vane, hidrani supraterani de incendiu 80 mm, prin care
populaia se va aproviziona cu ap.
Pe portiunile de retea unde vor fi montai hidrani exteriori, diametrul conductei de distribuie va fi de 110
mm.
Reteaua principal de distribuie va avea robinete de secionare la distana de 500 m, robineti din PE cu
acionare de la suprafa.
Fiecare imobil va fi racordat la reteaua de apa printr-un racord HDPE 25, 32 mm, pn6 PE80, SDR21 cu
piese speciale racordabile la conducte. La limita de proprieti se va amplasa cte un cmin de racord ( la limita
incintei proprietarului), caminele de racord nu fac obiectul prezentei documentatii .
Adancimea de pozare a conductelor in santuri va fi de 1,20 m, montate pe un strat de nisip de 10 cm
grosime.
Hidrantii de incendiu vor fi de tip suprateran de 80 mm diametru, amplasati la 100 m distanta intre ei.
Conditii cu privire la canale tehnice pentru cabluri:

Traseul parcurs in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) trebuie sa fie ales astfel incat
sa nu conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Se vor respecta fortele maxime de tragere admise de tipul cablului.
Verificarea in timpul pozarii a nedepasirii eforturilor maxime admise se face prin montarea de
dinamometre in cazul tragerii cu troliu sau prin dispozitive de siguranta mecanica care sa intrerupa tragerea la
atingerea eforturilor maxime, in cazul utilizarii masinilor de tragere.
Dispunerea tuburilor se va face tinand cont de urmatoarele:
-tuburile din PVC si cele de beton se vor rigidiza in beton pe toata lungimea
-tuburile vor depasi cu max.0,5m de o parte si de alta lungimea de traversat
-tuburile metalice nu se incastreaza de regula la capete
-tubutile se vor dispune de regula intr-un singur rand, numai din lipsa de spatiu, se admite amplasarea
etajata
In toate cazurile cand lungimea de montaj in tuburi depaseste forta maxima de tragere, se vor prevedea
camere (camine) de tragere.
De asemenea, se vor prevedea camere de tragere si la schimbarile de directie. In caminele de tragere se vor
prevedea si spatii pentru amplasarea mansoanelor.
Dimensiunile in plan trebuie sa permita tragerea cablurilor, eventualele schimbari de directie a cablurilor
cu respectarea razelor de curbura minim admise si executarea mansoanelor fara dezgroparea cablurilor in afara
caminului.
Incastrarea tuburilor de protectie in peretii caminului trebuie facuta etans, pentru a nu permite intrarea apei
in camin.
Intrarile si iesirile cablurilor prin tuburile de protectie si blocurile de beton se vor etansa cu iuta si bitum,
pentru impiedicarea patrunderii apei si a animalelor rozatoare mici.
La capetele tuburilor, cablurile electrice trebuie sa se marcheze cu etichete.
Imbinarea tevilor de PVC se poate face la cald cu ajutorul unui dop de lemn, in acest caz sensul de tragere
fiind corelat cu sensul de imbinare al tevilor. Imbinarea se poate face si cu folosirea de mansoane din teava de
diametru mare.
Se vor executa urmatoarele lucrari:

Retelele de canalizare in sistem unitar sau divizor (ape uzate menajere) vor fi racordate de sisteme de
canalizare existente in zona. Retelele de canalizare pentru ape pluviale vor fi racordate la sisteme de retele de
canalizare existente.
20
Retelele de apa potabila vor fi executate din tevi HDPE Pn 6bari si se va asigura echilibrarea zonei prin
crearea de inele.
Bransamentele de apa, respectiv racordurile canal ale obiectivelor vor fi executate/refacute pentru evitarea
spargerilor ulterioare al sistemului rutier nou proiectat.
De asemenea se vor realiza canale tehnice ingropate pentru cabluri de joasa tensiune si curenti slabi pentru
reamplasarea cablajului aerian in subteran.
- Str. Albatros:
- canalizarea menajera- preluarea zonei str. Lacului (Dn315) si racordare la reteaua de pe Str. Deltei cu Dn
315.
- canalizarea pluviala racordare la reteaua de pe str. Deltei de Dn 700mm PVC KG nou proiectat.
- retea de apa Dn 110 HDPE racordare la reteaua de pe str. Deltei si Lacului.
- canal tehnic 2x110mm pentru cabluri de joasa tensiune, curenti slabi amplasat in zona verde la
adancime de 80cm
- Str. Cocorilor:
- retea de canalizare menajera cu racordare la str. Deltei Dn 315 PVC KG nou proiectat
- retea pluviala cu racordare la str. Deltei Dn 630 PVC KG nou proiectat
- retea de apa cu racordare la str. Deltei Dn 110 HDPE nou proiectat, la str. Berzei Dn 110 HDPE nou
proiectat, la str. Lacului Dn 110 HDPE nou proiectat
adancime de 80cm
- Str. Deltei:
- retea pluviala colecteaza str. Cocorilor, str. Fagetului, str. Albatros, str. Izvorului, str. Pescarusilor, se
racordeaza la str. Axente Sever S.P. Belbe Dn 1000
- retea menajera colecteaza str. Cocorilor, str. Fagetului, str. Albatros, str. Izvorului, str. Pescarusilor, se
racordeaza la str. Lazarului Dn 315 (S.P.Belbe)
- retea de apa - colecteaza str. Cocorilor, str. Fagetului, str. Albatros, str. Izvorului, str. Pescarusilor, str.
Lazarului - str. Axente Sever Dn 160 HDPE
adancime de 80cm
- Str. Doina:
- retea de canalizare sistem unitar se racordeaza la str. Baritiu Dn 900/1350 existenta
- retea de apa se racordeaza la str. Baritiu Dn 150 azbociment existent
adancime de 80cm
- Str. Fagetului:
- retea menajera preia partial str. Lacului integral str. Berzei, se racordeaza la str. Deltei Dn 315
- retea pluviala se racordeaza la str. Deltei Dn630
- retea de apa se racordeaza la str Lacului, str. Berzei, str. Deltei Dn110 HDPE toate noi
adancime de 80cm
- Str. Izvorului:
- retea menajera racordare la str. Deltei Dn 315
- retea pluviala -racordare la str. Deltei Dn 400
- retea de apa racordare la str. Deltei Dn 110
adancime de 80cm
- Str. Izvorului+:
- retea menajera racordare la str. Deltei Dn 315
- retea pluviala -racordare la str. Deltei Dn 400
21
- retea de apa racordare la str. Deltei Dn 110

adancime de 80cm
- Str. Pescarusilor:
- retea de canalizare menajera racordare la Str Deltei Dn 315 nou proiectat
- retea pluviala racordare le str. Deltei dn 400 nou proiectat
- retea de apa racordarela str. Deltei Dn 110 HDPE nou proiectat
adancime de 80cm
- Str. Salciilor:
- canalizare sistem unitar cu racordare la str. Baritiu Dn 900/1350 existent
- retea de apa racordare la str. Baritiu Dn 150 azbociment existenta
adancime de 80cm
- Str. Berzei:
- retea de canalizare menajera racordare la Str Fagetului Dn 315 nou proiectat
- retea de apa racordarela str. Fagetului si Cocorilor Dn 110 HDPE nou proiectat
adancime de 80cm
-S.P. Belbe
- evacuaza apele pluviale in colectorul existent Dn 800 Ol
- evacuarea apele menajere in colectorul nou Dn 400 str Axente Sever
Not: Proiectarea i executarea canalelor tehnice pentru cabluri, canalizrii i ale retelelor de apa se face
astfel nct s se realizeze i s menin , pe ntreaga durat de existen, urmtoarele cerine eseniale: (cf L
10/1995)
A-rezisten i stabilitate
B- siguran n exploatare
C- siguran la foc
D-igiena i sntatea oamenilor,refacerea i protecia mediului
E- izolaia termic, hidrofug i economia de energie
F- protecia mpotriva zgomotului
Cerinele enumerate se regsesc ca exigene eseniale i n Directiva Consiliului Europei nr 89/106/CEE

Materialul din care se va executa reeaua de canalizare va fi: PVC KGtip SN4 200-800 mm SDR 41,
coeficient de dilatare liniar ( la 23C) = 0,08.
evile din PVCKG-tip SN4 se pot folosi la max 40C(temperatura fluidului la reele de canalizare
gravitaionale)
La reeaua de canalizare sub presiune temperatura fluidului vehiculat , maxim admis este de + 20 C , p
regim=10 bar, i + 40 C la p regim 6 bar
Condiiile de calitate pe care trebuie s ndeplineasc materialele din care snt alctuite reelele de
canalizare:
- s reziste la solicitri mecanice la care snt expuse
- s fie impermeabile
- s reziste la aciunea apelor uzate sau subterane agresive i a apelor cu temperaturi ridicate
- s reziste la eroziunea datorat suspensiilor din ap.
- s aib o suprafa interioar ct mai neted (K=0,00025 m)
- Vor fi respectate obligatoriu diametrele i pantele minime de montaj.
- Pantele reelelor de canalizare au fost stabilite astfel nct s nu se produc depuneri n
conductele instalaiei i de asemenea s fie realizat viteza de autocurire( 0,6 m/s ptr. Tuburile PVC)
- Viteza maxim admis de 4 m/s nu va fi depit.
22
- Clasa de durata minim de serviciu pentru reeaua de canalizare este de 20 ani.

Utilajele consumatoare de energie electric au fost alese astfel nct s se asigure consumuri minime de
energie.
Distane minime ntre conducte de canalizare i

arbori:1,5 m
fundaii cldiri :2m
fundatii LEA: 2m
borduri,rigle, anuri:0,5 m
conducte de ap:3 m
cabluri electrice :0,6 m
canalizaie telefonic:1,5 m
conducte de gaze :1 m
La ncruciri se vor lua urmtoarele msuri:
Conductele de gaze se amplaseaz deasupra conductelor de canalizare ( distan minim 20 cm)
Cablurile electrice se amplaseaz deasupra conductelor de canalizare la minim 0,25 m
Cminele de vizitare se vor executa cf.STAS 2448-82
Se prevd 244 cmine de vizitare.
Se prevd cmine de vizitare la:
- distane de max 60 m
- la punctele de schimbare a dimensiunilor
- n punctele de schimbare a pantelor
- inaintea statiilor de pompare echipata cu vana stavila in conducta de canalizare pentru ocolirea
statiei de pompare
- n punctele de descrcare cu alte canale colectoare.
n punctele incipiente ale reelei de canalizare ct i pe traseu, oriunde nu se poate realiza viteza de
autocurire , se amplaseaz cmine de splare la extremitatea amonte a poriunii respective.
Pentru sistemul separativ, gradele de umplere h/H maxim pentru ape uzate menajere vor fi 0,70.
Spturile se pot realiza: mecanizat i manual
n cazul execuiei mecanizate , sparea pe ultimii 250 mm deasupra cotei de fundare se prevede manual i
numai naintea pozarii tuburilor de scurgere.
Patul de pozare a tuburilor se niveleaz la pant din proiect , umpluturile se realizeaz cu nisip, 0,10m patul de
nisip sau D/10
Limea anului va fi minim D+0,5m pana la D=400mm si de 2d la diametre mai mari sau egale cu
500mm
Limea pe care se prevede desfacerea pavajului este egal cu limea spturii +0,5m
Umplerea anurilor se vor face cu straturi de pmnt de 200 m grosime,compactate manual pana la
medianul tubului, al doilea strat pana la generatoarea superioara a tubului, al treilea strat 15cm deasupra
generatoarei tubului. Umplarea finala va fi executata cu materialul rezultat din sapatura curatat de materiale mai
mari de 20cm si de resturi vegetale si animale.
De la 500 mm de la creasta canalului, lucrrile de umplutur i compactare se prevd mecanizat ,
verificndu-se n paralel rezistena structurii canalului cu solicitrile respective.
Execuia reelelor se ncep din aval n amonte
Verificarea lucrrilor:
Se admit urmtoarele abateri fa de proiect
-la pante + 10 %
-la cote + 30 mm
ncercarea de etaneitate:
Tronsoanele de canalizare se probeaz la etaneitate pe tronsoane de cel mult 500m
Pierderile de ap admise:0,002 l/m
La dimensionarea conductelor de canalizare s-a luat n considerare dezvoltarea n perspectiv a
localitilor pe o perioad de 25 de ani.
23
Conditii cu privire la canale tehnice pentru cabluri:
Traseul parcurs in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) trebuie sa fie ales astfel incat
sa nu conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Se vor respecta fortele maxime de tragere admise de tipul cablului.
Verificarea in timpul pozarii a nedepasirii eforturilor maxime admise se face prin montarea de
dinamometre in cazul tragerii cu troliu sau prin dispozitive de siguranta mecanica care sa intrerupa tragerea la
atingerea eforturilor maxime, in cazul utilizarii masinilor de tragere.
Dispunerea tuburilor se va face tinand cont de urmatoarele:
-tuburile din PVC si cele de beton se vor rigidiza in beton pe toata lungimea
-tuburile vor depasi cu max.0,5m de o parte si de alta lungimea de traversat
-tuburile metalice nu se incastreaza de regula la capete
-tubutile se vor dispune de regula intr-un singur rand, numai din lipsa de spatiu, se admite amplasarea
etajata
In toate cazurile cand lungimea de montaj in tuburi depaseste forta maxima de tragere, se vor prevedea
camere (camine) de tragere.
De asemenea, se vor prevedea camere de tragere si la schimbarile de directie. In caminele de tragere se vor
prevedea si spatii pentru amplasarea mansoanelor.
Dimensiunile in plan trebuie sa permita tragerea cablurilor, eventualele schimbari de directie a cablurilor
cu respectarea razelor de curbura minim admise si executarea mansoanelor fara dezgroparea cablurilor in afara
caminului.
Incastrarea tuburilor de protectie in peretii caminului trebuie facuta etans, pentru a nu permite intrarea apei
in camin.
Intrarile si iesirile cablurilor prin tuburile de protectie si blocurile de beton se vor etansa cu iuta si bitum,
pentru impiedicarea patrunderii apei si a animalelor rozatoare mici.
La capetele tuburilor, cablurile electrice trebuie sa se marcheze cu etichete.
Imbinarea tevilor de PVC se poate face la cald cu ajutorul unui dop de lemn, in acest caz sensul de tragere
fiind corelat cu sensul de imbinare al tevilor. Imbinarea se poate face si cu folosirea de mansoane din teava de
diametru mare.
2.3.g) Concluziile evalurii impactului asupra mediului

Impactul important este inregistrat in perioada de executie a lucrarilor proiectate.
In perioada de exploatare lucrarile de intretinere conduc la imbunatatirea impactului produs de transportul
rutier asupra factorilor de mediu. Dezvoltarea activitatilor colaterale favorizate de existenta drumului construit
conform normelor europene are un impact benefic in special in sectorul social. De asemenea se imbunatatesc
conditiile de transport.
Ca principale efecte negative asupra mediului se pastreaza zgomotul produs de circulatia rutiera, emisiile
in atmosfera.
Fcnd un bilan al impactului, pe baza notaiilor inscrise in tabel, constatm c suma efectelor pozitive
este superioar celor negative, fapt care este in favoarea acceptarii lucrrilor de reabilitare a strzilor.
2.4. Durata de realizare i etapele principale

Conform ANEXA.
24
3. Costurile estimative ale investiiei
3.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu H.G. nr. 28/09-ian-2008, privind aprobarea continutului
cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventie.
La realizarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementrilor naionale in
vigoare, precum i legislaiei i standardelor naionale armonizate cu legislaia U.E. Aceste materiale sunt in
conformitate cu prevedrile H.G. nr. 766 / 1997 i a Legii nr. 10 / 1995 privind obligativitatea utilizrii de materiale
agrementate tehnic pentru execuia lucrrilor.
Conform ANEXA.
3.2. Ealonarea costurilor si cu graficul de realizare a investiiei

Conform ANEXA.
25
4. Analiza cost-beneficiu
4.1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor
Analizele cost-beneficiu vor identifica si cuantifica toate beneficiilor sociale aparute ca urmare a
implementarii Proiectului, in comparatie cu costurile investitionale, precum si cele cu intretinerea si operarea
investitiei.
Analiza cost-beneficiu va evalua gradul de rentabilitate economica a investitiei, pe cand analiza financiara
va estima masura in care proiectul are nevoie de grant (finantare nerambursabila).
Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala - Programul Operational Regional 2007-2013 - stabileste

drept obiectiv strategic sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate a Regiunilor Romniei, cu prioritate
a Regiunilor mai slab dezvoltate, prin imbunatatirea infrastructurii de toate tipurile si a mediului de afaceri.
Programul Operational Regional 2007 2013 are drept obiective specifice:

Imbunatatirea gradului general de atractivitate si accesibilitate a regiunilor
Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri
Valorificarea potentialului turistic, istoric si cultural al regiunilor si cresterea contributiei acestor
domenii la dezvoltarea regiunilor
Cresterea rolului economic si social al oraselor in dezvoltarea regiunilor.
Obiectivele incluse in Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale.sunt:

crearea unor conditii infrastructurale de baza mai bune in domeniul infrastructurii de transport si infrastructurii
sociale, in scopul cresterii atractivitatii si accesibilitatii regiunilor si impulsionarii dezvoltarii economice si sociale
a regiunilor, indeosebi a regiunilor mai slab dezvoltate, precum si a unor zone in declin, din regiuni mai prospere.
Din categoria domeniilor de interventie sunt mentionate:

Reabilitarea/modernizarea retelei judetene si locale de drumuri;
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sanatate, sociale si de siguranta
publica;
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educationale.
4.2. Analiza opiunilor (descrierea variantelor Cu si Fara Proiect)
Analiza cost-beneficiu va compara varianta Cu Proiect cu varianta Fara Proiect, in cazul Do Minimum
(Vezi capitolele 2.2.b si 4.4.1).
26
4.3. Analiza financiar
Intocmirea analizei financiare a proiectului s-a realizat conform cu instructiunile din Manualul pentru
identificarea, pregatirea si evaluarea proiectelor mari de infrastructura regionala" - editia septembrie 2004, precum
si recomandarile din Ghidul pentru analiza cost-beneficiu, pentru proiectele de investitii - editia iunie 2008 si
publicat pe site-ul DG REGIO, coroborate cu prevederile documentului de lucru nr. 4, al Comisiei Europene, Noua
perioad de programare 2007-2013, Orientari privind metolologia de realizare a analizei Costuri-Beneficii.
De asemenea, in cadrul analizei cost-beneficiu s-au folosit urmatoarele surse:

HEATCO -Developing Harmonised European Approaches for Transport Costing and Project
Assessment, Deliverable 5, 2004;
Studiul JASPERS pentru Romania si Bulgaria, care completeaza Studiul HEATCO.
Metodologie
Valoarea in timp a banilor
Unul dintre cele mai importante aspecte ale evaluarii economice (sau financiare) a unui proiect o
reprezinta evaluarea monetara temporala.
Principiile valorii in timp a banilor au multe aplicatii practice, de la elaborarea programelor de rambursare
a imprumuturilor bancare si pana la decizii de achizitionare de noi echipamente. Aceste evaluari se bazeaza pe
metoda analizei fluxurilor de numerar actualizate (DCF).
Axa temporala
Una dintre cele mai importante componente ale analizei valorii in timp a banilor este axa temporala, care
permite analiza vizuala si intuitiva a desfasurarii temporale a investitiei.
Punctul 0 reprezinta momentul de start al analizei investitiei, iar n este ultimul an de analiza. De asemenea,
valorile i = 0, n pot fi zile, saptamani, luni, s.a.m.d.
Fluxurile de numerar se pot reprezenta direct sub numerele reprezentand timpii, iar ratele dobanzilor
aplicate pe perioada respectiva pot fi plasate deasupra.
Valoarea prezenta
Se pune intrebarea de cati bani este nevoie pentru a dispune de o suma S n , peste o perioada de n intervale
temporale, cunoscandu-se ratele dobanzii in perioadele i = 1, n , care pot fi egale sau nu.
Rata dobanzii folosita poate fi privita ca fiind rata de oportunitate a costului capitalului.
Valoarea prezenta reprezinta suma de care ar trebui sa se dispuna in prezent, pentru a obtine la inceputul
perioadei n suma finala S n , folosindu-se o rata a dobanzii a proiri (data).
Operatia de actualizare a unor fluxuri de numerar viitoare se numeste discontare.
27
Suma initiala S 0 (valoarea prezenta) rezulta din:

Sn
S0 = n
(1 + k )
i =1
i
Se observa ca operatiile de scontare si discontare sunt complementare; ele difera doar prin sensul de orientare
pe axa temporala.
Indicatorii sintetici ai investitiei
Cele mai eficiente metode de evaluare financiara (economica) sunt cele care se bazeaza pe ideea ca un
EURO primit imediat este preferabil unui EURO primit in viitor. Aceasta a dus la dezvoltarea unor tehnici de
actualizare a fluxurilor de numerar, care incorporeaza valoarea in timp a banilor.
Valoarea Neta Prezenta
Una dintre aceste tehnici este metoda valorii actualizate nete (VAN). Etapele acesteia sunt:
determinarea valorii actualizate a fiecarui flux de numerar, incluzand atat intrarile cat si iesirile de numerar
(inputuri si outputuri); actualizarea se face ca rata de actualizare rata costului capitalului pentru proiectul
respectiv;
insumarea algebrica a fluxurilor de numerar actualizate; acesta suma reprezinta VAN (valoarea actualizata neta) a
proiectului. (Acest calcul este echivalent cu scaderea valorii actualizate a tuturor fluxurilor de numerar viitoare
din costul initial al proiectului);
daca valoarea neta actualizata este pozitiva, proiectul este acceptat; daca valoarea neta actualizata este negativa,
proiectul trebuie respins. Daca doua proiecte se exclud reciproc, atunci cel cu valoare actualizata mai mare trebuie
acceptat.
Fie n-durata de analiza a Proiectului, i = 0, n un an de evaluare; fluxurile de numerar nete estimate sunt
X 0 , X 1 ,..., X n iar k reprezinta costul de oportunitate al capitalului. Atunci valoarea neta prezenta se determina
din:
n
X0 X1 Xn Xi
VAN = + + + =
(1 + k ) (1 + k )
o 1
(1 + k ) i=0 (1 + k )i
n
Observatie. Costul capitalului k depinde de gradul de risc al proiectului, de nivelul ratelor dobanzilor pe
economie, etc. In prezent, valoarea recomandat pentru k este de 5.5%, pentru analiza economica si 5%, pentru
analiza financiara, conform documentatiei tehnice POR 2007-2013, respectiv Anexa 2. - Recomandari privind
elaborarea analizei cost-beneficiu.
Ratiunea care sta la baza metodei valorii actualizate nete
Aceasta ratiune este extrem de simpla: atunci cand o firma doreste sa implementeze un proiect finantat din
surse externe, valoarea firmei va creste cu suma reprezentata de valoarea actualizata neta a fluxurilor nete de
numerar. Astfel, daca valoarea actualizata neta a unui proiect este pozitiva, cresterea valorii firmei depaseste suma
de fonduri externe necesare pentru finantarea investitiei.
28
Rata Interna de Rentabilitate Economica
Rata interna de rentabilitate a investitiei-RIR (in engleza Internal Rate of Return-IRR) este definita ca
rata de actualizare a capitalului care face ca valoarea actualizata a intrarilor nete de numerar, estimate in cadrul
proiectului, sa fie egala cu valoarea actualizata a costurilor (deci a iesirilor de numerar).
Ecuatia care ofera valoarea pentru RIR se poate scrie:
n
Xi
(1 + RIR ) i
=0
i =0
unde
X i reprezinta fluxul net de numerar, i = 0, n , cu n+1=perioada de analiza a Proiectului (ani).
Observatie. Se observa ca metodele de calcul pentru VAN si RIR sunt similare: daca in calculul VAN se
cunoaste rata de actualizare a capitalului k, in calculul RIR se face VAN=0, calculandu-se k=RIR, din aceeasi
formula.
Toate aceste principii de lucru vor fi aplicate atat in cadrul analizei financiare, cat si in cadrul analizei
socio-economice.
RIRF negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finantare externa - dar
numai datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate, fara a avea insa capacitatea de a genera
venituri (sau genereaza venituri foarte mici): drumuri, statii de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu
apa etc.
Acceptarea unei RIR financiara negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR economice pozitiva
- acelasi concept, aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice.
4.3.1 Investitia de capital
Ordonatorul principal de credite, pentru aceasta investitie, este Consiliul Judeean Satu Mare iar fondurile
necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul local si prin accesarea unei finantari a unui program al
Uniunii Europene, din cadrul POR 2007-2013.
Valoarea investitiei totale de capital este de 3.339.071 EURO, esalonata pe o perioada de 30 luni
calendaristice. Primele 6 luni, conform graficului de esalonare al lucrarilor sunt reprezentate de catre activitatile de
Proiectare, iar urmatoarele 24 de luni includ perioada de executie propriu-zisa.
La analiza financiara, precum si la analiza cost-beneficiu se va considera durata de implementare a

investitiei ca fiind de 3 (trei) ani, cu procentele de esalonare de 2,5%, 58,7% respectiv 38,8%, conform graficului
de esalonare al lucrarilor.
In cadrul analizei cost-beneficiu nu a fost luata in considerare valoarea reziduala a Proiectului,

reprezentand valoarea de revanzare a obiectivului, fiind vorba de o investitie de utilitate publica.
Cuantumul costurilor de investitie, precum si esalonarea corespunzatoare, sunt prezentate in tabelele

urmatoare.
29
Total costuri de investitie ('000 )

Elemente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Terenuri 0.0 0.0 0.0
Cladiri / drumuri 67.6 1,574.5 1,039.0
Echipament nou 0.0 0.0 0.0
Echipament uzat (second hand) 0.0 0.0 0.0
Reparatii capitale 0.0 0.0 0.0
Proiectare si asistenta tehnica 0.0 0.0 0.0
Alte cheltuieli de investitie 11.5 267.0 176.2
Total active tangibile 79.1 1,841.5 1,215.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-operationale
Total cheltuieli pre-operationale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Costuri de investitie (A) 79.1 1,841.5 1,215.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Numerar
Clienti
Stocuri
Datorii curente
Fond de rulment 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Variatia fondului de rulment (B) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Inlocuiri echipamente cu durata scurta de viata
Valoarea rezidual (20% din total cost investitional)
Alte elemente de investitie (C) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total costuri de investitie= A+B+C 79.1 1,841.5 1,215.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
4.3.2 Strategia de contractare
Procedura de contractare va respecta cerinele ORDONANEI DE URGEN Nr. 34 din 19 aprilie 2006
privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor
de concesiune de servicii.
Contractele de lucrri se incheie intre un contractor i o autoritate contractant pentru executarea unor
lucrri sau construcia unei structuri. Contractor descrie orice persoan fizic sau juridic executant a unor
lucrri. Un contractor care inainteaz o ofert se numete ofertant i cel care aplic pentru a lua parte la o
procedur de licitaie restrns sau o procedur competitiv negociat se numete candidat.
Autoritatea contractant, care se precizeaz in anunul de licitaie, este autoritatea care are dreptul s
incheie contractul. Contractele de lucrri sunt in general incheiate de beneficiar cu care Comisia stabilete un
acord financiar (contracte descentralizate).
Beneficiarul trebuie s predea dosarele de licitaie spre aprobare Comisiei inainte de a le lansa. Pe baza
deciziilor astfel aprobate i prin consultare strns cu Comisia, beneficiarul este responsabil pentru lansarea
procedurilor de licitaie, de primirea ofertelor, de prezidarea sesiunilor de examinare a ofertelor i de decizia in
privina rezultatelor procedurilor de licitaie. Beneficiarul depune apoi la Comisie rezultatele examinrii i
propunerea de acordare a contractului spre aprobare. Odat ce a primit aprobarea, beneficiarul semneaz
contractele i anun Comisia. Comisia este in mod normal reprezentat la deschiderea ofertelor i la evaluarea
acestora i trebuie invitat formal la aceste evenimente.
Exist mai multe tipuri diferite de acordare a contractelor, fiecare permind un grad diferit de competiie.
Pentru contracte de 5.000.000 Euro sau mai mult se aplic Procedura de licitaie deschis internaional.
Strategia va urmri selectarea celei mai bune oferte din punct de vedere al eficienei costurilor i calitii
serviciilor oferite. Contractarea va constitui prima etap in implementarea proiectului.
In functie de tipul de lucrari, propunem urmatoarele forme de contractare:
(a) contracte de proiectare pentru realizarea tuturor etapelor de proiectare drumuri;
(b) contracte de consultanta pentru coordonarea si urmarirea implementarii proiectului;
(c) contracte de lucrari pentru realizarea infrastructurii de acces.
4.3.3 Ipoteze in evaluarea alternativelor (scenariilor)
Ipoteze la diferite niveluri

Orizontul de previziune a costurilor si veniturilor generate de implementarea Proiectului, prezumat la
evalurea rentabilitatii financiare si economice, este de 20 ani, din care primii trei constituie perioada de
constructie.
Procentele de esalonare au fost stabilite conform cu Graficul de esalonare a lucrarilor, tinand seama de
valorile costurilor pe elemente, incluse in Devizul General Estimativ al Proiectului; acestea sunt de 2,5% pentru
primul an de investitie, 58,7% pentru cel de-al doilea an, respectiv 38,8% pentru cel de-al treilea an de investitie.
La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat varianta folosirii preturilor fixe, fara a se aplica un scenariu
de evolutie pentru rata inflatiei la moneda de referinta, si anume EURO, conform reglementarilor existente.
Ratele de discount (actualizare) folosite in estimarea rentabilitatii Proiectului au fost de 5%, pentru analiza
financiara, respectiv 5.5% pentru analiza socio-economica.
O investitie este rentabila, din punct de vedere financiar, respectiv economic, daca prezinta o rata interna
de rentabilitate superioara ratei de actualizare adoptate; echivalent, daca valoarea neta prezenta este pozitiva.
Investitia nu genereaza venituri financiare directe; nu este prevazuta introducerea unui sistem de taxare a
utilizatorilor strazilor.
Fara obtinerea finantarii, Consiliul Judetean Satu Mare ar trebui sa acopere integral, din bugetul propriu
suma necesara pentru investitie.
In cazul in care proiectul nu va obtine finantarea nerambursabila, realizarea acestuia prin bugetul local va
fi mult intarziata din urmatoarele considerente:
Efortul financiar propriu este foarte mare, peste posibilitatile actuale, pentru asigurarea conditiilor de
realizare a proiectului in urmatorii ani
Perspectiva realizarii de parteneriate de tip concesiune pentru realizarea unor proiecte de acest gen
este redusa, avand in vedere ca proiectul nu urmareste realizarea de activitati direct generatoare de
mare profit
4.3.4 Evolutia prezumata a tarifelor
Nu se prevede introducerea unei taxe de drum pentru strazile reabilitate, prin urmare nu vor exista venituri
financiare directe din aplicarea unor tarife unitare pe kilometrul de drum parcurs de utilizatori.
4.3.5 Evolutia prezumata a costurilor de operare
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa terminarea constructiei
proiectului. In cazul prezentat aceste costuri de operare constau in:
Intretinerea strazilor si a santurilor de scurgere
Costul muncii vii pentru asigurarea unor conditii optime de trafic
Alte costuri de operare ale proiectului (ex.: administrative)
In continuare sunt prezentate in detaliu fiecare din aceste categorii de costuri.
O politic de ntretinere este compus din ntretinere CURENTA si ntretinere PERIODICA. Lucrrile pot
fi programate n timp, sau pot fi conditionate de starea drumului (ex. valori mari ale IRI).
NTRETINEREA CURENTA const din:

colmatri fisuri si crpturi;
nlturri denivelri locale si fgase;
NTRETINEREA PERIODICA const din:

covor bituminos (40 mm);
Scenariul lucrarilor de intretinere si reparatii
Nr.
Tip lucrare Periodicitate Cantitate
crt.
Anual, incepand cu anul 4, dupa implementarea
investitiei (echivalent cu anul 2014), cu exceptia
1 Colmatari fisuri si crapaturi Pe 5% din suprafata
anilor in care se fac reparatii capitale si 3 ani dupa
acest moment
Anual, incepand cu anul 4, dupa implementarea
Inlaturari denivelari locale, investitiei (echivalent cu anul 2014), cu exceptia
2 Pe 3% din suprafata
fagase anilor in care se fac reparatii capitale si 3 ani dupa
acest moment
Covor bituminos 40 mm Incepand cu anul 2011, la fiecare al 6-lea an (conform
3 Pe 100% din suprafata
reparatii capitale categoriei de lucrari C 106)
32
Costurile de ntreinere sunt calculate pentru fiecare tip de articol de ntreinere privind lucrrile, n anul n
care acestea sunt realizate. Costurile estimate pentru studiul curent se bazeaz pe costurile internaionale i sunt
prevzute n tabelul de mai jos.
nr crt Tip lucrare UM Cost financiar

(EUR/UM)
1 Colmatare fisuri si crapaturi m2 6
2 Inlaturari denivelari locale si fagase m2 14,2
2
3 Covor bituminos m 18
Conform acestui scenariu, costurile anuale cu intretinerea sunt:
Estimarea costurilor de intretinere (preturi curente, anul 2008)

Cost unitar
Suprafat Suprafat Total cost
Nr Tipul lucrrilor Operatii 2 2 financiar
drum (m ) afectat (m ) 2 ()
(/m )
1 Colmatare fisuri si crapaturi, pe 5% din suprafata 15,810 791 6.00 4,743
Intretinere CURENTA
Inlaturari denivelari locale, fagase pe 3% din
2 15,810 474 14.20 6,735
suprafata
covor bituminos (40 mm), cu frezare i nlocuire strat,
3 Intretinere PERIODICA 15,810 15,810 18.00 284,583
cu o periodicitate de 6 ani
COST TOTAL ANUAL 47,431 17,075 296,061
Aditional, vor fi considerate alte operatii de intretinere curenta, de tipul reparatiilor accidentale, curatirea
suprafetei carosabile, intretinerea semnalizarii verticale si orizontale, intretinerea pe timp de iarna, etc, precum si
lucrarile de intretinere pentru trotuare, lucrari care vor interveni anual si care vor fi considerate ca avand o valoare
monetara de 0,5% din totul investitiei initiale.
33
Estimarea costurilor de intretinere, conform scenariului asumat ('000 /an)
Nr Component Periodicitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Anual din anul 4, dupa implementarea

investitiei (echivalent cu anul 2014), cu
1 Intretinere curenta 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5
exceptia anilor in care se fac reparatii
capitale si 3 ani dupa acest moment
Investitie
6 ani
2 Intretinere periodica 284.6 284.6
incepand cu anul 8
3 Alte lucrari de intretinere Anual 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7 16.7
Total cost anual 0 0 0.0 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
4.3.6 Evolutia prezumata a veniturilor
Proiectul nu genereaza venituri directe, fiind un proiect de drum, fara un cash - flow financiar pozitiv.
4.3.7 Modelul financiar
Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar generat de proiect, pe baza
estimarilor costurilor investitionale, a costurilor cu intretinerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe
intreaga perioada de analiza, precum si a beneficiilor (veniturilor) financiare generate (daca este cazul).
Analiza financiara va considera doua cazuri:
1. Evaluarea profitabilitatii financiare a contributiei proprii, prin calculul indicatorilor:

Venit actualizat net, calculat la nivelul contributiei proprii, notat VANF/K
Rata interna de rentabilitate calculata la nivelul contributiei proprii, notata cu RIRF/K
2. Evaluarea profitabilitatii financiare a contributiei totale (inclusiv fondurile nerambursabile), prin calculul
indicatorilor:
Venit actualizat net, calculat la nivelul contributiei totale, notat VANF/C
Rata interna de rentabilitate calculata la nivelul contributiei proprii, notata cu RIRF/C
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Capitalului Propriu (a contributiei proprii) ('000 )
Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Venituri 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Valoarea rezidual 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total venituri 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Costuri de operare si intretinere 0.0 0.0 0.0 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Dobanda 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Plti compensatorii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Rambursarea imprumutului 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Contributia local 1.7 39.2 25.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Contributia national 11.0 254.9 168.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Grant 71.6 1,666.7 194.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total cheltuieli 84.2 1,960.9 388.2 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Fluxul de numerar net -84.2 -1,960.9 -388.2 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2 -301.3 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2 -301.3 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2
Rata Interna de Rentabilitate Financiar a Capitalului

N/A
Propriu (RIRF/K)
Valoarea Neta Actualizat Financiar a Capitalului

-2,714
Propriu (VANF/K)
Raportul Beneficii / Cost al Capitalului (B/C K) N/A

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Financiare a Investitiei totale ('000 )

Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Venituri 71.6 1,666.7 1,099.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Valoarea rezidual 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total venituri 71.6 1,666.7 1,099.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Costuri de operare si intretinere 0.0 0.0 0.0 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Dobanda 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Plti compensatorii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Rambursarea imprumutului 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Contributia local 1.7 39.2 25.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Contributia national 11.0 254.9 168.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Grant 71.6 1,666.7 194.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total cheltuieli 84.2 1,960.9 388.2 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Fluxul de numerar net -12.6 -294.1 711.7 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2 -301.3 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2 -301.3 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2
Rata Interna de Rentabilitate Financiar a Investitiei

N/A
totale (RIRF/C)
Valoarea Neta Actualizat Financiar a Investitiei

-184
totale (VANF/C)
Raportul Beneficii / Cost al Capitalului (B/C C) N/A
37
Nota: Rata de actualizare pentru NPV este de 5%.
Se obtin urmatorii indicatori globali, de evaluare a profitabilitatii financiare a investitiei:
Pentru contributia proprie:

RIRF/K = n/a
VANF/K= -2,714 mil. EURO
Pentru contributia totala:

RIRF/C=n/a
VANF/C= -0.184 mil. EURO
RIRF/C se situeza mult sub pragul de rentabilitate de 5%; de fapt procedura de calcul nu reuseste sa ofere
o valoarea tangibila acestui indicator. Acest lucru arata ca rentabilitatea financiara a capitalului investit este
negativa; analiza financiara demonstreaza necesitatea acordarii unui grant (asumat a fi, in detalierea surselor de
finantare, de 85% din total cost investitional), care sa sustina obtinerea unui cash-flow pozitiv al proiectului si,
implicit, indicatori de rentabilitate pozitivi.
De asemenea, venitul actualizat net, calculat la nivelul contributiei totale, VANF/C este negativ.
Prin urmare, sunt intrunite conditiile pentru a dovedi necesitatea obtinerii finantarii
nerambursabile, pentru obiectivul investitional analizat, si anume Creterea calitii vieii i asigurarea
unor condiii la nivel european prin regenerarea susinut a zonei rezideniale Solidaritii din
municipiul Satu Mare SolidReg.
4.3.8 Sustenabilitatea proiectului
Durabilitatea financiar ('000 )

Componente 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Total resurse financiare 84.2 1960.9 1294.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Venituri 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total intrari de numerar 84.2 1960.9 1294.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total costuri de operare si intretinere 0.0 0.0 0.0 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Total costuri de investitie 79.1 1841.5 1215.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Dobanzi
Plati compensatorii / plati din fondul de pensii
Rambursarea imprumutului (principal)
Taxe
Total iesiri de numerar 79.1 1841.5 1215.2 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Total flux de numerar 5.1 119.4 78.8 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2 -301.3 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2 -301.3 -16.7 -16.7 -16.7 -28.2 -28.2
Flux de numerar cumulat 5.1 124.5 203.3 186.6 169.9 153.2 125.0 96.8 -204.4 -221.1 -237.8 -254.5 -282.7 -310.9 -612.1 -628.8 -645.5 -662.2 -690.4 -718.6
Ultima linie, fluxul cumulat de numerar, calculat doar pentru nivelul contributiei locale,arata faptul ca proiectul nu este durabil din punct de vedere financiar; acesta
nu genereaza venituri financiare directe care ar conduce la obtinerea unei durabilitati financiare pozitive. Acest lucru conduce la necesitatea prioritara de asigurare a grantului
necesar, pentru a obtine un grad acceptabil de sustenabilitate a proiectului.
4.4. Analiza economic
4.4.1 Metodologie
Principalul obiectiv al analizei economice este de a ajuta la definirea si la selectarea (ierarhizarea)

proiectelor care pot avea implicatii pozitive asupra economiei, la nivel macro. Analiza economica se dovedeste a fi
mai utila atunci cand este desfasurata intr-o faza initiala a analizei de proiect, pentru a depista din timp aspectele
negative ale proiectului de investitie. Daca analiza economica este desfasurata la sfarsitul ciclului de proiectare
atunci nu poate sa ofere informatii decat in ceea ce priveste decizia de a investi sau nu.
Atunci cand se propune doar determinarea unor indicatori globali ai investitiei, cum sunt Valoarea Neta
Prezenta (VNP) sau Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE), analiza economica genereaza rezultate
globale, fara a detalia influenta fiecarui factor investitional si care tine de caracteristicile interne ale Proiectului.
Principiul de baza al analizei economice este comparatia costurilor generate in cele doua cazuri:
FARA PROIECT
CU PROIECT
Diferenta valorilor de cost pentru cele doua cazuri ofera valoarea beneficiilor proiectului, care induc
rentabilitatea economica a sa.
Etapele analizei economice sunt:
stabilirea perioadei de analiza a proiectului (impartita pe perioada de constructie si de exploatare a infrastructurii

noi sau modernizate);
determinarea costului de constructie si a esalonarii temporale a acestuia;
stabilirea costurilor auxiliare generate de proiect (costuri de exploatare, de intretinere, sociale, etc.), pentru
situatiile FARA si CU Proiect;
estimarea costurilor de exploatare, cu timpul, exogene, etc ale proiectului, pentru ambele situatii analizate;
calculul beneficiilor nete ale proiectului, dupa relatia:
Bi = CiFARA CiCU , unde
Bi este valoarea beneficiilor nete din anul i;
CiFARA este valoarea costurilor pentru anul i, varianta FARA Proiect;
CiCU este valoarea costurilor pentru anul i, varianta CU Proiect;
calculul indicatorilor sintetici ai investitei (Valoare Neta Prezenta, Rata interna de Rentabilitate, Raportul
Cost/Beneficiu);
analiza de senzitivitate a investitei;
analiza de risc investitional.
4.4.2 Corectiile fiscale si preturile umbra
Un proiect concret rareori comporta costuri socio-economice din toate categoriile descrise mai jos. Prin
urmare, trebuie identificate si cuantificate doar acele costuri socio-economice care realmente caracterizeaza
proiectui analizat. In continuare vor fi prezentate si descrise acele costuri socio-economice indirecte rezultate prin
dezvoltarea socio-economica a zonei ca urmare a implementarii prezentului proiect investitional si care nu sunt
incluse in analiza financiara standard a proiectului.
A. Distorsiunea preturilor elementelor de intrari
Preturile de piata, in modul in care rezulta din confruntarea dintre cererea si oferta unor piete reale, prin
excelenta imperfecte, influentate si de politicile promovate de administratiile publice, deseori nu reflecta costuri de
oportunitate a intrarilor.
Distorsiunile preturilor pot aparea fie datorita interventiei statului in economie cu scopul de a compensa
esecurile (extemalitatile) pietei, fie pentru a Ie utiliza drept parghii pentru atingerea anumitor objective de
guvernare. De asemenea, preturile sunt influentate in mod perturbator si in situatii de monopol, din diferite motive
istorice, de incompleta dezvoltare si alte imperfectiuni ale pietei.
B. Distorsiuni ale salariilor
Salariile curente pot fi un indicator social distorsionat al costului de oportunitate a muncii, datorita
faptului ca pietele fortei de munca prezinta mari imperfectiuni, atat datorita specificului acestui factor de
productie, cat si datorita unor politici guvernamentale protectioniste. Datorita nivelului minim prevazut de lege si a
altor restrictii, salariul efectiv platit poate sa nu fie o masura corecta a costului real al muncii. Intr-o economie
marcata de somaj in crestere sau subutilizarea fortei de munca, costul de oportunitate al fortei de munca utilizata in
proiect poate fi mai mic decat nivelul efectiv platit al salariului in cadrul acestuia.
C. Aspecte legate de taxe, impozite etc
Preturile de piata includ impozite, subventii si unele transferuri de plati care pot afecta preturile relative. In
unele cazuri este dificil de estimat preturile neinfluentate de aceste elemente. Totusi exista anumite reguli care pot
fi stabilite pentru corectarea acestor distorsiuni: pentru analiza cost-beneficiu preturile de intrare trebuie sa fie
luate in considerare fara incidenta TVA si a altor taxe indirecte;
- transferurile de plati catre terte persoane, cum ar fi platile pentru asigurari sociale, trebuie
omise;
- in anumite cazuri, impozitete / subventiile indirecte sunt destinate corectarii unor factori
externi.
D. Costuri externe
In aceasta categorie de costuri socio-economice se incadreaza toate elementele de costuri care se propaga
in mediul exterior, adica costuri care sunt aferente proiectului investitional, dar care sunt suportate de persoane
(fizice sau juridice, inclusiv administratia de stat) din afara unitatii care implementeaza proiectul. Orice cost social
care rezulta din proiect si este suportat de terte persoane, fara ca acestea sa fie compensate, trebuie luat in
considerare in analiza cost-beneficiu, fiind considerat cost extern, suplimentand costurile financiare.
E. ImpactuI asupra mediului.
Estimarea costurilor socio-economice de impact asupra mediului este foarte dificil de realizat si are la baza
o doza ridicata de subiectivism. Din aceasta cauza in analiza socio-economica cost - beneficiu trebuie cuprinse
doar cele mai relevante si mai obiective, cuantificabile elemente de cost ale impactului asupra mediului ambiant.
Ca si corectii fiscale, de la valori financiare la valori economice a fost folosit factorul de ajustare de
0,84 (1/1.19, care exclude TVA ; nu au fost estimate eventuale preturi umbra , datorita specificului
proiectului de investitii si datorita practicii la nivel european, care recomanda excluderea din cadrul
analizei cost-beneficiu a influentelor preturilor umbra.
41
4.4.3 Costuri economice si beneficii
Analiza Economica evalueaza fezabilitatea economica a proiectului, pe baza economiilor la utilizatorii

strazilor, adica la costurile de exploatare si la timpul de calatorie, dar si cele sociale.
Beneficiile proiectului considerate in evaluarea EIRR sunt cele ale utilizatorilor sectoarelor de drum si cele
generate ca urmare a imbunatatirii conditiilor sociale in zona. Au fost calculate urmatoarele categorii de beneficii:
Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului
Crearea de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului
Reducerea numarului de accidente
Reducerea numarului de imbolnaviri
Economii din scaderea costului de exploatare
Economii din scaderea timpului de parcurs
Cele mai importante categorii de beneficii sunt cele din reducerea costurilor generalizate ale utilizatorilor
de drum, compuse din VOC si VOT. In continuare, va fi detaliata procedura de calcul a acestor tipuri de beneficii.
Romanian Transport Masterplan recomanda valori unitare pentru costurile generalizate ale utilizatorilor,
compuse din VOC (costul de exploatare ale vehiculelor), respectiv VOT (costul cu valoarea timpului). Pentru o
mai buna prelucrarea a datelor, ambele seturi de valori au fost exprimate ca EURO / veh*km.
Studiul a trafic a furnizat valori de trafic pe perioada de perspectiva 2008-2038. Perioada de analiza a
studiului este de 20 de ani, dintre care primii 3 anii, respectiv 2008-2010 constituie perioada de implementare a
investitiei.
Prin urmare, au fost preluate valorile de trafic pentru perioada 2011-2027, in cadrul calcului beneficiilor
generalizate ale utilizatorilor.
Mai intai, s-a calculat volumul total de trafic anual, exprimat ca total veh*km, pentru fiecare categorie de
vehicule considerata. Aplicand costurile unitare cu VOC si VOT si aplicand diferenta Fara Cu Proiect, conform
principiilor de elaborare a analizei cost-beneficiu, enuntate anterior, se obtin beneficiile totale anuale.
42
Calculul beneficiilor totale anuale din reducerea costurilor de exploatare ale vehiculelor
Costurile de exploatare ale vehiculelor Costurile de exploatare ale vehiculelor
Prognoza traficului
Situatia existenta Situatia proiectata Economii din reducerea costurilor de exploatare ale vehiculelor
Total veh*km
Anul de EURO / veh*km EURO / veh*km
prognoza
Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane
Autoturisme Autoturisme Autoturisme Autoturisme Total
osii osii articulate osii osii articulate osii osii articulate osii osii articulate
2008 1,531,400 79,021 30,711 23,584 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 76,570 6,322 3,378 2,358 88,628
2009 1,636,844 88,503 34,806 27,515 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 81,842 7,080 3,829 2,751 95,503
2010 1,742,288 97,986 38,901 31,446 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 87,114 7,839 4,279 3,145 102,377
2011 1,847,731 107,468 42,996 35,376 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 92,387 8,597 4,730 3,538 109,251
2012 1,953,175 116,951 47,091 39,307 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 97,659 9,356 5,180 3,931 116,125
2013 2,058,618 126,433 51,185 43,238 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 102,931 10,115 5,630 4,324 123,000
2014 2,164,062 135,916 55,280 47,168 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 108,203 10,873 6,081 4,717 129,874
2015 2,269,506 145,398 59,375 51,099 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 113,475 11,632 6,531 5,110 136,748
2016 2,374,949 154,881 63,470 55,030 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 118,747 12,390 6,982 5,503 143,623
2017 2,480,393 164,363 67,565 58,961 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 124,020 13,149 7,432 5,896 150,497
2018 2,585,836 173,846 71,660 62,891 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 129,292 13,908 7,883 6,289 157,371
2019 2,691,280 183,328 75,754 66,822 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 134,564 14,666 8,333 6,682 164,245
2020 2,796,723 192,811 79,849 70,753 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 139,836 15,425 8,783 7,075 171,120
2021 2,902,167 202,293 83,944 74,683 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 145,108 16,183 9,234 7,468 177,994
2022 3,007,611 211,776 88,039 78,614 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 150,381 16,942 9,684 7,861 184,868
2023 3,113,054 221,258 92,134 82,545 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 155,653 17,701 10,135 8,254 191,743
2024 3,218,498 230,741 96,229 86,475 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 160,925 18,459 10,585 8,648 198,617
2025 3,323,941 240,223 100,323 90,406 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 166,197 19,218 11,036 9,041 205,491
2026 3,429,385 249,706 104,418 94,337 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 171,469 19,976 11,486 9,434 212,365
2027 3,534,829 259,188 108,513 98,268 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 176,741 20,735 11,936 9,827 219,240
2028 3,640,272 268,670 112,608 102,198 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 182,014 21,494 12,387 10,220 226,114
2029 3,745,716 278,153 116,703 106,129 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 187,286 22,252 12,837 10,613 232,988
2030 3,851,159 287,635 120,798 110,060 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 192,558 23,011 13,288 11,006 239,863
2031 3,956,603 297,118 124,892 113,990 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 197,830 23,769 13,738 11,399 246,737
2032 4,062,046 306,600 128,987 117,921 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 203,102 24,528 14,189 11,792 253,611
2033 4,167,490 316,083 133,082 121,852 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 208,375 25,287 14,639 12,185 260,485
2034 4,272,934 325,565 137,177 125,782 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 213,647 26,045 15,089 12,578 267,360
2035 4,378,377 335,048 141,272 129,713 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 218,919 26,804 15,540 12,971 274,234
2036 4,483,821 344,530 145,367 133,644 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 224,191 27,562 15,990 13,364 281,108
2037 4,589,264 354,013 149,461 137,575 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 229,463 28,321 16,441 13,757 287,982
2038 4,694,708 363,495 153,556 141,505 0.24 0.40 0.45 0.55 0.19 0.32 0.34 0.45 234,735 29,080 16,891 14,151 294,857
Calculul beneficiilor totale anuale din reducerea duratei de parcurs ale vehiculelor
Costurile de exploatare ale vehiculelor Costurile de exploatare ale vehiculelor
Prognoza traficului
Situatia existenta Situatia proiectata Economii din reducerea costurilor de exploatare ale vehiculelor
Total veh*km
Anul de EURO / veh*km EURO / veh*km
prognoza
Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane Camioane cu 2 Camioane cu 3-4 Camioane
Autoturisme Autoturisme Autoturisme Autoturisme Total
osii osii articulate osii osii articulate osii osii articulate osii osii articulate
2008 1,531,400 79,021 30,711 23,584 0.07 0.02 84,227 84,227

2009 1,636,844 88,503 34,806 27,515 0.07 0.02 90,026 90,026
2010 1,742,288 97,986 38,901 31,446 0.07 0.02 95,826 95,826
2011 1,847,731 107,468 42,996 35,376 0.07 0.02 101,625 101,625
2012 1,953,175 116,951 47,091 39,307 0.07 0.02 107,425 107,425
2013 2,058,618 126,433 51,185 43,238 0.07 0.02 113,224 113,224
2014 2,164,062 135,916 55,280 47,168 0.07 0.02 119,023 119,023
2015 2,269,506 145,398 59,375 51,099 0.07 0.02 124,823 124,823
2016 2,374,949 154,881 63,470 55,030 0.07 0.02 130,622 130,622
2017 2,480,393 164,363 67,565 58,961 0.07 0.02 136,422 136,422
2018 2,585,836 173,846 71,660 62,891 0.07 0.02 142,221 142,221
2019 2,691,280 183,328 75,754 66,822 0.07 0.02 148,020 148,020
2020 2,796,723 192,811 79,849 70,753 0.07 0.02 153,820 153,820
2021 2,902,167 202,293 83,944 74,683 0.07 0.02 159,619 159,619
2022 3,007,611 211,776 88,039 78,614 0.07 0.02 165,419 165,419
2023 3,113,054 221,258 92,134 82,545 0.07 0.02 171,218 171,218
2024 3,218,498 230,741 96,229 86,475 0.07 0.02 177,017 177,017
2025 3,323,941 240,223 100,323 90,406 0.07 0.02 182,817 182,817
2026 3,429,385 249,706 104,418 94,337 0.07 0.02 188,616 188,616
2027 3,534,829 259,188 108,513 98,268 0.07 0.02 194,416 194,416
2028 3,640,272 268,670 112,608 102,198 0.07 0.02 200,215 200,215
2029 3,745,716 278,153 116,703 106,129 0.07 0.02 206,014 206,014
2030 3,851,159 287,635 120,798 110,060 0.07 0.02 211,814 211,814
2031 3,956,603 297,118 124,892 113,990 0.07 0.02 217,613 217,613
2032 4,062,046 306,600 128,987 117,921 0.07 0.02 223,413 223,413
2033 4,167,490 316,083 133,082 121,852 0.07 0.02 229,212 229,212
2034 4,272,934 325,565 137,177 125,782 0.07 0.02 235,011 235,011
2035 4,378,377 335,048 141,272 129,713 0.07 0.02 240,811 240,811
2036 4,483,821 344,530 145,367 133,644 0.07 0.02 246,610 246,610
2037 4,589,264 354,013 149,461 137,575 0.07 0.02 252,410 252,410
2038 4,694,708 363,495 153,556 141,505 0.07 0.02 258,209 258,209
44
Estimarea beneficiilor unitare corespunzatoare numarului de locuri permanente si temporare generate de

implementarea proiectului a tinut seama de costurile sociale generate de someri (indemnizatia de somaj, costuri cu
reinsertia fortei de munca, s.a.m.d.). Astfel, s-a considerat o valoare lunara a indemnizatiei de somaj de 180
EURO, valoare care a fost multiplicata cu numarul de locuri de munca permanente si temporare, generate de
implementarea proiectului, asa cum sunt descrise la capitolul 7. In cazul locurilor de munca permanente, pentru
primul an de analiza, avem o valoare anuala a beneficiilor socio-economice de 6x180x12=13.000. Aceasta valoare
va fi identica, pentru urmatorii ani de analiza, conform ipotezi aplicarii preturilor constante.
De asemenea, la estimarea numarului de accidente si a numarului de imbolnaviri Consultantul a folosit

date anterioare de referinta; astfel pentru reducerea numarului de accidente s-au aplicat ratele medii de incidenta a
accidentelor pe reteaua de drumuri nationale, precum si data statistice din zona.
Studiul Romanian Transport Masterplan, aflat in curs de elaborare, stabileste urmatoarele valori pentru
valoarea accidentelor, precum si pentru ratele de incidenta, pe categorii de drum, date care au fost folosite in
cadrul analizei economice:
Accident mortal 344.000 EURO
Raniri 45.690 EURO
Accidente usoare 3.410 EURO
Ratele de incident a accidentelor / Accident rates (in no/100 mil. veh*km)

Categoria de drumuri/ Mortale/ Rniri/ Numai avarii/
Road Category Fatalities Injured Damage only
AUTOSTRAZI (doar A1)/
3.01 2.08 6.23
MOTORWAY (A1only)
DRUMURI NATIONALE/
5.50 9.35 23.14
NATIONAL ROADS
Surs/Source: Romanian General Transport Master Plan Study, 2007
In lipsa unor date specifice zonei studiate, in cadrul analizei cost-beneficiu vor fi folosite aceste valori
medii pentru intreaga retea de drumuri nationale.
Diferenta intre numarul de accidente pentru cazul de baza, fara Proiect si cazul proiectat se cuantifica
monetar in beneficii din reducerea ratei de incidenta a accidentelor.
Ratele de incidenta considerate mai sus au fost asignate cazului fara Proiect.
Pentru cazul Cu Proiect, s-a considerat ca dupa reabilitarea strazilor, ratele de incidenta a accidentelor se
vor reduce cu 20%, datorita imbunatatirii generale a conditiilor de circulatie.
Astfel, conform scenariului descris anterior, se obtine o reducerea a numarului de accidente soldate cu
raniti de 2, corespunzator primului an de dare in exploatare (anul 4 de analiza).
La evalurea reducerii numarului de imbolnaviri s-au folosit date din studii anterioare de referinta, ajustate
conform experientei Proiectantului. S-a considerat, avand in vedere magnitudinea zonei de influenta a Proiectului,
ca datorita reducerii gradului de poluare a vehiculelor, prin imbunatatirea conditiilor generale de circulatie, se va
obtine o reducere a numarului de imbolnaviri de 15 / an; s-a considerat ca valoarea medie a cheltuielilor de
spitalizare si cu medicamentatia este de 1.500 EURO / persoana*an. In lipsa studiilor de specialitate si a datelor de
referinta, s-a luat decizia estimarii si acestor tipuri de beneficii sociale cu scopul de a evidentia si mai mult gradul
de rentabilitate economica a proiectului de reabilitare.
Estimarea beneficiilor socio-economice generate de implementarea proiectului ('000 )
Pret
Componente UM Cantitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
()/UM
Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului persoane 6 180 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0
Crearea de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului persoane 25 180 54.0 54.0 54.0
Reducerea numarului de accidente nr 2 5,000 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0
Reducerea numrului de imbolnaviri nr 15 1,500 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5
Economii din scaderea costului de exploatare 2,792 - 0.0 0.0 0.0 109.3 116.1 123.0 129.9 136.7 143.6 150.5 157.4 164.2 171.1 178.0 184.9 191.7 198.6 205.5 212.4 219.2
Economii din scaderea timpului de parcurs 2,516 - 0.0 0.0 0.0 101.6 107.4 113.2 119.0 124.8 130.6 136.4 142.2 148.0 153.8 159.6 165.4 171.2 177.0 182.8 188.6 194.4
TOTAL BENEFICII ANUALE 0.0 54.0 54.0 256.3 269.0 281.7 294.4 307.0 319.7 332.4 345.1 357.7 370.4 383.1 395.7 408.4 421.1 433.8 446.4 459.1
Costurile economice
Costurile considerate sunt cele de investitie (cu reabilitarea strazilor si cu investitiile auxiliare aferente),
precum si cele de intretinere si reparatii pentru durata proiectului.
Costurile economice de Capital precum si cele Recurente (intretinere si reparatii) sunt determinate de
politicile de intretinere adoptat, asa cum au fost definite in cadrul analizei financiare.
4.4.4 Analiza cost / beneficiu
Costul total de investitie considerat la analiza socio-economica este valoarea totala a contributiei nationale,
ajustata cu factorul de conversie de la valori financiare la valori economice (0.84).
De asemenea, costurile economice de intretinere si operare au fost preluate din cash-flow-ul financiar al
Proiectului, transformati in valori economice folosind factorul de conversie de 0.84. Acest factor de conversie
exclude influeta factorului TVA in valorile economice ale Proiectului.
Proiectul atinge o rata interna de rentabilitate economica (RIRE) de 7,92% si o valoare neta prezenta
(NPV) de 0,492 mil EUR, raportul C/B economic are valoarea de 1,17.
Proiectul este considerat economic fezabil deoarece EIRR depaseste nivelul minim considerat la
proiectele de infrastructura de 5.5%, considerat in cadrul POR 2007-2013.
Calculul Ratei Interne de Rentabilitate Economica a Investitiei ('000 )

Componente CF* 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Corectii fiscale 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului 0.0 0.0 0.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0 13.0
Crearea de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului 54.0 54.0 54.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Reducerea numarului de accidente 0.0 0.0 0.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0
Reducerea numrului de imbolnaviri 0.0 0.0 0.0 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5
Economii din scaderea costului de exploatare 0.0 0.0 0.0 109.3 116.1 123.0 129.9 136.7 143.6 150.5 157.4 164.2 171.1 178.0 184.9 191.7 198.6 205.5 212.4 219.2
Economii din scaderea timpului de parcurs 0.0 0.0 0.0 101.6 107.4 113.2 119.0 124.8 130.6 136.4 142.2 148.0 153.8 159.6 165.4 171.2 177.0 182.8 188.6 194.4
Total beneficii 54.0 54.0 54.0 256.3 269.0 281.7 294.4 307.0 319.7 332.4 345.1 357.7 370.4 383.1 395.7 408.4 421.1 433.8 446.4 459.1
Total costuri de intretinere si operare 0.840 0.0 0.0 0.0 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Plti compensatorii 1.000 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total costuri de investitie 0.840 66.5 1,547.5 1,021.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total cheltuieli 66.5 1,547.5 1,021.2 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2 301.3 16.7 16.7 16.7 28.2 28.2
Fluxul net de numerar -12.5 -1,493.5 -967.2 239.6 252.3 265.0 266.2 278.9 18.4 315.7 328.4 341.0 342.2 354.9 94.5 391.7 404.4 417.1 418.3 430.9
Rata Intern de Rentabilitate Economic a Investitiei (ERR) 7.92%
Valoarea Net Actualizat Economic a Investitiei (ENPV) 492
Raportul Beneficii actualizate / Costuri actualizate (B/C) 1.17

CF*=factori de conversie de la valori financiare la valori economice
Nota: Rata de actualizare pentru VANE este de 5.5%.

4.5. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate consta in determinarea intervalului de evolutie a indicatorilor de profitabilitate,

considerati pentru diferite scenarii de evolutie ai factorilor cheie, in scopul testarii soliditatii rentabilitatii
proiectului si pentru a-i ierarhiza din punctul de vedere al gradului de risc.
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai modelului, ale caror
variatii, in sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu valorile folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai
semnificative variatii asupra principalilor indicatori ai rentabilitatii, respectiv RIR si VNP; cu alte cuvinte
influenteaza in cea mai mare masura acesti indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului proiectului analizat si trebuie
determinat cu mare acuratete.
Este recomandabila adoptarea acelor indicatori a caror variatie absoluta de 1% duce la o variatie a RIR de
cel putin 1% sau a VNP de cel putin 5%.
Analiza socio-economica a condus la obtinerea urmatorilor indicatori de eficienta ai investitiei:
Rata Interna de Rentabilitate Economica RIRE/K 7,92 %
Venitul Net Actualizat VANE/K 0,492 mil.
Raportul Beneficii Actualizate/Costuri Actualizate 1,17
Variabilele selectate in cadrul analizei de senzitivitate sunt prezentate in tabelul urmator.
# Variabile selectate pentru analiza de senzitivitate
1 Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului
2 Crearea de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului
3 Economii din scaderea costului de exploatare
4 Economii din scaderea timpului de parcurs
5 Total costuri de intretinere si operare
6 Total costuri de investitie
Analiza factorilor de influenta selectati
Analiza urmatoare va determina gradul de senzitivitate a RIR si VNP la variatiile nefavorabile si

favorabile ale variabilelor cheie selectate (vezi tabelul anterior).
Pentru fiecare variabila cheie considerata modelul de evaluare a eficientei socio-economice a proiectului s-
a recalculat pentru un interval de variatie de [-50%, 50%], cu un pas iterativ de 5%.
S-a considerat acest pas iterativ mic pentru a ilustra grafic alura curbelor de evolutie a indicatorilor de
eficienta si pentru a releva intuitiv gradul de importanta al fiecaruia.
Se vor obtine valori corespunzatoare pentru RIR si VNP, pentru fiecare variatie, valori care sunt prezentate
in graficele urmatoare.
Valoarea de prag reprezinta variatia variabilei cheie necesara pentru ca RIR sa egaleze rata de oportunitate
a costului capitalului (5%), sau, echivalent, valoarea pentru care VNP=0.
Aditional, se va stabili valorile RIR si VNP pentru situatiile cel mai rau caz si cel mai bun caz.
Graficele urmatoare prezinta variatiile RIR si VNP generate de evolutia variabilelor cheie selectate.
Axa OX contine intervalul de variatie [-50%, 50%], iar pe axa OY sunt dispuse valorile corespondente ale
RIR si VNP.
Se poate observa relatia de directa proportionalitate a indicatorilor de eficienta a investitiei fata de cele
doua categorii de venituri si relatia de inversa proportionalitate cu cele doua categorii de costuri.
Punctul de intersectie a celor patru curbe reprezinta situatia de baza, respectiv pentru RIR punctul de
coordonate (0;7,92%) iar pentru VNP punctul de coordonate (0;0,492).
Senzitivitatea RIR Senzitivitatea VNP

25% 4
3
20%
0
2
15%
2
VNP - mil
RIR (%)
10% 1
0
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50%
-1
5%
-1
-2
0%
-50% -40% -30% -20% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 0 -2
Variatie(%) Variatie (%)
Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului Crearea de noi locuri de munca permanente si reducerea somajului
Crearea de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului Crearea de noi locuri de munca temporare si reducerea somajului
Economii din scaderea costului de exploatare Economii din scaderea costului de exploatare
Economii din scaderea timpului de parcurs Economii din scaderea timpului de parcurs
Total costuri de intretinere si operare Total costuri de intretinere si operare
Total costuri de investitie Total costuri de investitie
Analiza de senzitivitate releva o sensibilitate ridicata a eficientei investitie la valoarea costului de

constructie, precum si la cele doua categorii de beneficii selectate.
Acestea conduc la concluzia ca investitia are o rentabilitate medie, fiind afectata de variatiile individuale
semnificative ale variabilelor cheie ale modelului.
In orice caz, analiza de senzitivitate arata ca, chiar si la variatii superioare (de exemplu 40% pentru
variabila beneficii din reducerea timpului de parcurs), investitie isi pastreaza gradul de reantabilitate economica.
In concluzie, investitia este rentabila din punct de vedere economic, dar prezinta grade de
senzitivitate ridicate la variatiile variabilelor-cheie.
50
4.6. Analiza de risc
Riscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale)
Tehnice:
Proasta executie a lucrarii
Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii
Financiare:
Neaprobarea cererii de finantare
Inatarzierea platilor
Legale:
Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
Lipsa colaborarii institutionale
Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si externa.
Interna pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se pot minimiza
printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor
Externa nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de management al
riscului
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de proiect.
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul acestuia: evolutie fizica,
cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu activele create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/stare de fapt) conduce la un set de
decizii a managerilor de project care vor decide daca sunt posibile si/sau anumite masuri de remediere.
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare indica abateri.
Membrii echipei de project au urmatoarele atributii principale:
- a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)

- autorizarea masurilor propuse
- implementarea schimbarilor propuse
- adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana eficient
Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect (in timp util)
informatiile pe baza carora ea va actiona.
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect) informatiile strict
necesare sunt urmatoarele:
- masurarea evolutiei fizice
- masurarea evolutiei financiare
51
- controlul calitatii
- alte informatii specifice care prezinta interes deosebit.
Mecanismul de control financiar
Intelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a fondurilor, un
sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitand surprizele si semnalizand la
timp pericolele care necesita masuri corective.
Global, acest concept se refera la urmatoarele:

stabilirea unei planificari financiare
confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei planificari
compararea abaterilor dintre plan si realitate
Impiedicarea evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit
Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si calitative a
rezultatelor.
Contabilitatea si managementui financiar
Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la indeplinirea a trei sarcini fundamentale:

1. planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
2. prezentarea informatiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)
3. decizia in chestiuni financiare (atributii ale conducerii)
Planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
Presupun operatiuni cum ar fi platile pentru bunuri si servicii, materiale, plata salariilor, cat si efectuarea
incasarilor din vanzari. Planificarea tranzactiilor este necesara. Managementul proiectului trebuie sa autorizeze
aceste tranzactii si disponibilizarea fizica a fondurilor prin proceduri de autorizare a platilor si de depunere a
fondurilor in contul bancar al proiectului. Controlul financiar se refera la armonizarea evidentelor fizice ale
operatiunilor cu bugetele aprobate.
Prezentarea informatiilor
Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operatiuni, evaluand implicatiile acestuia si rezumandu-le

in rapoarte regulate si dare care vor oferi informatii despre evolutia pe nivele de cheltuieli, vor include prognoze
ale situatiilor financiare viitoare si vor identifica zonele problematice
Activitatea de decizie la nivel financiar
Sistemul va combina elementele esentiale ale functiei de inregistrare si control logic cu procesul de
raportare metodica. Succint, prin activitatea decizionala intelegem urmatoarele: alegerea strategiilor, alocarea intre
activitati, revizuirea bugetului, verificarea contabila interna.
52
4.7. Sursele de finanare a investiiei
Valoarea totala a investitiei este de 3.339.071 EURO, repartizata dupa cum urmeaza, tinand seama de
procentele anuale de esalonare a costului investitional:
Surse de finantare ('000 )

Capitole 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Capital privat
Contributie nivel local 1.7 39.2 25.9
Contributie nivel regional
Contributie nivel national 11.0 254.9 168.2
Total contributie publica nationala 12.6 294.1 194.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Grant din partea E.U. pentru investitie 71.6 1666.7 1099.9
Obligatiuni si alte resurse financiare
Inprumuturi BEI / BERD
Alte imprumuturi
Total resurse financiare 84.2 1960.9 1294.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Procentele de divizare a costului total de investie pe surse de finantare sunt :
85% - grant din partea U.E

15% contributie nivel national
2% contributie nivel local
53
5. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea

investiiei
5.1. Numr de locuri de munc create in faza de execuie
Numarul de persoane implicate in faza de executie este de 120, asa cum este redat in continuare :
1. Sef santier 1
Managementul lucrarilor
2. Sef lot 1
Total personal pentru managementul lucrarilor 2
1. Casier 1
Personal administrativ 2. Magazioner 1
3. Paznici 2
Total personal administrativ 4
1. Manageri de proiect 2
2. Sefi de echipa 5
3. Mecanici 45
4. Tehnicieni 3
Personal tehnic
5. Operatori mecanici 10
6. Conducatori auto 30
7. Alt personal calificat 6
8. Persoanal necalificat 20
9. Topografi 3
Total personal tehnic 114
Total personal operativ 120
5.2. Numr de locuri de munc create in faza de operare
Prin lucrrile ce se vor executa, se vor crea 4 locuri noi de munc, la nivelul administratorului strazilor,
personal care va fi implicat in activitatile de intretinere si operare.
54
6. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

Conform ANEXA.
7. Avize i acorduri existente

Conform Certificatului de Urbanism obtinut nr.1331 din 20.10.2008 s-au cerut urmatoarele Avize si
Acorduri:
Alimentatie cu apa
Gaze Naturale
Telefonie
Alimentatie cu energie electrica
Securitatea la incendii
Protectia Mediului
Sanatatea populatiei
Aviz Administratia Domeniului Public Pentru Refacerea Zonelor Afectate De Lucrari
Intocmit
Sef proiect
Ing. Negrea Dumitru
55

1 - Memoriu Satu Mare PR 1

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1 - Memoriu Satu Mare PR 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

INVESTITOR:

CONSILIUL JUDETEAN SATU-MARE

CRETEREA CALITII VIEII I ASIGURAREA UNOR

Proiect, contract nr. 47148/2007

1. Date generale ...........................................................................................................................................................4

G01.00 Plan de incadrare in zona

R1_0.Plan de situatie general sc.: 1:10.000

1.1. Denumirea obiectivului de investiii

1.2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul)

1.3. Titularul investiiei

1.4. Beneficiarul investiiei

1.5. Elaboratorul studiului

SC Sodi Constructii SRL, str.Tarnita nr.6/5-mun.Cluj Napoca

- proiectant de specialitate lucrari tehnico-edilitare:

SC Wayda&Wayda SRL, sediul central: str.Traian Vuia nr.C5/9-mun.Satu Mare, punct

2. Informaii generale privind proiectul

2.1. Situaia actual

Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala - Programul Operational Regional 2007-2013 - stabileste

Programul Operational Regional 2007 2013 are drept obiective specifice:

Obiectivele incluse in Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale.sunt:

Din categoria domeniilor de interventie sunt mentionate:

2.2. Descrierea investiiei

2.2.a) Concluziile studiului de prefezabilitate

La intocmirea documentatiei tehnice se impune a se respecta prevederile din continutul urmatoarelor

Pentru analiza si selecia alternativelor optime se propun 2 scenarii:

Criteriu Pondere Variante propuse

Scenariu recomandat de catre proiectant

Avantajele scenariului recomandat

Efecte ce vor rezulta din modernizarea acestor drumuri in varianta 2:

2.2.c) Descrierea constructiv, funcional i tehnologic

In Studiul de Fezabilitate sunt tratate i evideniate urmatoarele aspecte:

2.3. Date tehnice ale investiiei

2.3.a) Zona i amplasamentul

2.3.b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat

2.3.d) Studii de teren

2.3.d.1 Studiu geotehnic

Clasificarea dupa tipul pamantului:

Modulul de deformatie liniara (E) are urmatoarele valori pentru:

2.3.d.2 Studiu topografic

2.3.d.3 Date climatice

2.3.d.4 Studiul de trafic

Cererea totala de circulatie estimata pentru anul 2008 - valori MZA

Nume strada Latime Lungime Osii 115

ALBATROS 7.00 150 4,251 315 123 42 4,731 5,576 242

BERZEI 7.00 75 90 7 3 1 100 118 5

COCORILOR 6.00 223 1,015 58 22 27 1,122 1,333 57

DELTEI 7.00 411 4,251 158 62 33 4,503 4,961 129

DOINA 7.00 144 169 6 2 1 179 197 5

FGETULUI 7.00 149 104 3 1 1 109 119 3

IZVORULUI 7.00 331 1,454 83 32 38 1,608 1,911 82

LACULUI 7.00 182 596 44 17 6 663 782 34

PESCRUILOR 7.00 117 1,023 58 23 27 1,130 1,343 58

Scenariul pesimist: rata PIB se va mentine pn n 2015 la nivelul de 2,5%.

In acelasi timp CNADNR emite si SCENARIILE DE PROGNOZA A CRESTERII TRAFICULUI pe

Cererea totala de circulatie estimata pentru anul 2038 - valori MZA

Nume strada Latime Lungime

BERZEI 7.00 75 315 31 13 5 364 452 25

DOINA 7.00 144 590 29 12 8 639 730 26

FGETULUI 7.00 149 364 15 7 4 390 439 14

LACULUI 7.00 182 2,086 203 86 35 2,411 2,994 166

TRAFIC DRUMURI TRAFIC STRZI

Clasa trafic CD 155-2002

Excepional > 36 T0 > 1980