You are on page 1of 9

Universitatea „Spiru HaretFacultatea de Arhitectură Proiect de Specialitate - Urbanism

An universitar 2016-2017 Anul V Semestrul 1 / Semestrul 9

Tema:

CONTURAREA CONCEPTUALĂ A UNUI ANSAMBLU URBAN ÎN VECINĂTATEA REZERVAŢIEI NATURALE VĂCĂREŞTI

2 credite
2 credite

pentru: Etapa I-a + Etapa a II-a + Etapa a III-a *** toate etapele sunt obligatorii.

Prezentarea Temei

Marţi, 04.10.2016, ora 12; Sala Studio

Predare Documentare corespunzătoare Etapei I

Marţi, 18.10.2016, pe Grupe / Atelier Urbanism; Sala 320

Predarea Etapei I-a / Documentare şi Analize urbane

 
 

Marţi, 1.11.2016, pe Grupe / Atelier Urbanism; Sala 320 Marţi, 22.11.2016, pe Grupe / Atelier Urbanism; Sala 320

Predarea Etapei a II-a / Strategia de Dezvoltare a Zonei Predarea Etapei a III-a / Reglementări, Regulament şi

Marţi, 17.01.2016, între 12-13; Sala 320

Design Urban Susţinere publică Etapa Finală

Marţi, 17.01.2016, între 13-16; Sala 320

CONTEXT ACTUAL

Dinamica dezvoltării oraşelor este o rezultantă a proceselor de adaptare permanentă a organismelor urbane sub acţiunea unor factori care se manifestă direct sau indirect, în teritoriile urbane ori în afara acestora factori de natură demografică, socială, economică ori generaţi de reacţia mediului natural; aceştia determină schimbarea rolului pe care anumite zone urbane îl deţin în cadrul sistemului intraurban ori în cel al sistemelor urbane în care sunt integrate oraşele. Procesele de adaptare permanentă a organismului urban determină modificări ale formei urbane la diverse scări ale spaţiului geografic, în particular ale cadrului urban şi ale vieţii urbane - ale peisajelor naturale, antropice şi culturale ale orașului modern.

Pe parcursul existenței orașului Bucureşti ca alcătuire urbană planificată, dinamica sa reală a contrazis, de multe ori, scenariile de dezvoltare elaborate de către echipele de specialiști; procesele urbane neanticipate şi neconştientizate au generat efecte neașteptate, materializate în disfuncționalităţi care influenţează viața locuitorilor şi a vizitatorilor: trafic congestionat, poluare, disparităţi funcţionale ori sociale, dezarticulare între fragmente eterogene de ţesut urban, între acestea şi oazele de habitat natural, dar şi dizarmonii stilistice. Disfuncţionalităţile se manifestă şi persistă inclusiv în palier administrativ prin ineficiența gestiunii urbane, precum şi în plan social printr-un grad scăzut de satisfacţie a locuitorilor.

TEMA PROGRAM PREZENTARE GENERALĂ

Proiectul de Specialitate – Urbanism pentru Anul V se realizează, în toate cele trei etape, în echipe de câte doi studenţi, cu scopul de a familiariza studentul cu lucrul în echipe multidisciplinare şi interdisciplinare – mod de lucru caracteristic activității de planificare a spațiului, îndeosebi a celei desfăşurate la scara zonelor urbane, la cea a oraşului ori a teritoriilor. La susținerea fiecăreia dintre cele trei etape ale proiectului participă fiecare student, care va fi evaluat individual în funcție de cunoștințele demonstrate și de evoluția generală pe parcursul proiectului în speță.

Proiectul de urbanism studiat în anul al V-lea se constituie într-un exerciţiu menit să creeze deprinderea de a proiecta în context urban în funcție de potențialul amplasamentului (ca finalitate a unui demers de conștientizare și asumare a impactului produs prin implantarea obiectelor de arhitectură în zone urbane). Prin

propunerea de dezvoltare urbană se urmăreşte realizarea unei zone mixte cu rol de interfaţă între habitatul preponderent antropic din vecinătatea Lacului Văcăreşti şi habitatul preponderent natural, constituit spontan, existent deja în cuva Lacului Văcăreşti şi pe malurile acestuia; caracteristicile deosebite ale acestei “delte urbane” impun protejarea zonei şi transformarea acestuia în Rezervaţie Naturală.

Perioada de studiu se desfășoară pe parcursul semestrului I și conține trei etape:

  • - Etapa I – Documentare şi Analize urbanistice;

  • - Etapa a II-a Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Zonei Urbane;

-

Etapa a III-a – Propuneri de Dezvoltare Urbană – Reglementări, Regulament şi Design Urban.

AMPLASAMENT. FUNCŢIUNE URBANĂ PROPUSĂ. CARACTERISTICI GENERALE

Teritoriul de referință al proiectului este situat în sud-estul municipiului Bucureşti, pe amplasamentul Lacului Văcăreşti şi în vecinătatea acestuia.

Contextul urban în care se va realiza ansamblul urban este localizat pe terenul, în suprafaţă de 81,233 Ha, demarcat la nord de malul sudic al Râului Dâmbovița, la vest de cartierul de locuințe Văcărești, iar la sud de Piața Sudului. Teritoriul studiat, pe care se cere propunerea unei compoziţii urbanistice în palierul de studiu al unui “proiect urban integrat” - situat între cel al proiectului de urbanism şi cel al proiectului de arhitectură -, este reprezentat de un teren de mari dimensiuni, în suprafaţă de aprox. 26,02 ha, aflat pe latura vestică a Lacului Văcărești.

Limitele teritoriului analizat și ale terenului spre studiu sunt indicate în planul anexat; drept repere ale terenului analizat identificăm traseele următoarelor artere, componente ale sistemului major de trafic al municipiului Bucureşti,

precum şi fronturile urbane constituite ale acestora:

  • - la nord: Splaiul Unirii de-a lungul malului sudic al Râului Dâmboviţa (linie de forţă majoră în peisajul urban bucureştean);

  • - la vest: Calea Văcăreşti (segment al Inelului Principal de Circulaţie al municipiului Bucureşti) şi Cartierul Văcăreşti;

  • - la sud: Piaţa Sudului (Pol urban, Nod Intermodal) precum şi Şoseaua Olteniţei şi fronturile urbane adiacente acesteia;

  • - la est: Şoseaua Vitan-Bârzeşti şi frronturile urbane adiacente acesteia, inclusiv Întreprinderea de Sere Bucureşti.

Studiul favorizează atât înțelegerea modului în care se intercondiţionează subsistemul antropic şi cel natural într-un organism urban, precum şi rolurile diferențiate ale funcţiunilor urbane publice și ale celor private.

REPERE URBANISTICE. STRUCTURĂ FUNCŢIONALĂ ŞI STRUCTURĂ SPAŢIAL-CONFIGURATIVĂ

Vecinătățile amplasamentului - câteva elemente naturale remarcabile (cuva Lacului Văcăreşti, Parcul Tineretului, terenuri împădurite, terenuri plantate, scuaruri, plantaţii de aliniament, cursuri de apă şi oglinzi de apă) - vor constitui repere / argumente pentru configurarea soluției de urbanism; în organizarea terenului se va ține seama de orientarea cardinală (întrucât caracteristicile luminii naturale reprezintă un important factor în alcătuirea ansamblurilor urbanistice); de asemenea, acțiunea dinspre N-E a Crivățului, unul dintre vânturile dominante, creează disconfort în București în anotimpul iernii și în perioadele cu temperaturi scăzute și precipitații semnificative. Vor fi luate în considerație în etapele „analiză- diagnoză urbană” şi „propuneri de urbanism” şi alte influenţe: ale nivelurilor diferenţiate de poluare chimică, sonoră, olfactivă, estetică, socială, etc., induse de către unele dintre caracteristicile zonelor funcționale urbane existente pe amplasament ori în vecinătate. Ansamblul urban propus va lua în considerare potenţialul extraordinar al rezervei de teren urban de mari dimensiuni, corespunzător teritoriului spre studiu; nu ignorăm posibilitatea de a amplasa funcţiuni urbanistice reprezentative pentru, şi compatibile cu, funcţia de oraş-capitală a municipiului Bucureşti. Propunerile vor răspunde exigențelor și așteptărilor unor categorii de clienți (persoane fizice şi juridice) cu venituri diverse (ridicate şi medii) prin funcționalitate și confort urban, prin compoziție și calitatea amenajărilor exterioare - atât la nivelul spațiului privat în cazul ansamblurilor de locuințe, cât și la cel al spațiului public al comunităților ce se vor coagula în teritoriile de referinţă. Se vor valorifica aspectele particularizante ale amplasamentului - denivelările naturale ale terenului, perspectivele pe care acesta le oferă, prezența în sit a elementelor valoroase - pentru alcătuirea unui ansamblu urban cu identitate, inclusiv prin amenajarea peisageră a spațiului exterior și prin soluțiile de mobilare urbană. Amenajarea spațiului exterior în congruență cu potențialul amplasamentului, cu caracteristicile arhitecturale și urbane ale programelor, tipurilor și grupărilor de obiecte arhitecturale propuse, constituie unul dintre obiectivele acestui proiect de urbanism.

Se va urmări coerenţa structurii şi compoziţiei urbane, acuratețea grafică generală şi imagistica de detaliu a soluţiilor, în concordanţă cu obiectivele propuse:

  • - Decodificarea caracteristicilor teritoriilor de referinţă, propuse prin temă (teritoriul analizat şi terenul studiat), în

vederea realizării unei strategii de conectare a Rezervaţiei Naturale la zona urbană limitrofă, prin intermediul propunerii de

dezvoltare urbană pe amplasamentul în speţă.

  • - Elaborarea unui model urban care să compatibilizeze cele două habitate (Rezervaţia Naturală şi habitatul uman

antropizat) întru o convieţuire posibilă în teritoriile de referinţă.

  • - Coagularea unui ansamblu urban, structurat funcţional şi coerent compoziţional, care să favorizeze

interconectarea zonelor urbane constituite deja la sistemul de valori al Rezervației, prin strategia de dezvoltare zonală.

  • - Obiectivul tematic primordial al exercitiului de dezvoltare urbană constă în soluţionarea conflictelor generate de

coabitarea celor două subsisteme aparent incompatibile – prin armonizarea relaţiilor funcţionale şi formale între ansamblul urban, antropizant, propus de către studenţi și realitatea teritoriului de referinţă, definită prin caracteristicile “Deltei Urbane” Văcăreşti, create spontan prin manifestarea forţei vitale a naturii sălbatice într-un habitat al omului. Însa nici un aspect al acestei realităţi urbane nu va fi subjugat sau dominat de către celălalt, nici funcțional și nici compoziţional.

  • - Ansamblul urban propus va fi exprimat adecvat, printr-o grafică echilibrată, care să redea atât interacţiunea acestuia cu elementele componente ale zonei urbane existente, cât şi rapoartele funcţionale şi compoziţionale între

propriile elemente caracteristice.

Aşadar, ansamblul proiectat va fi caracterizat prin: coerență funcțională; identitate a compoziției de ansamblu; omogenitate tipologică; calitatea spațiului urban al soluţiei de dezvoltare urbană propuse, ca zonă articulantă a celor două subsisteme urbane învecinate (cel antropic şi cel natural), depinde de măiestria autorului în articularea a două forme diferite de manifestare şi perpetuare a vieţii care, aparent, se stânjenesc reciproc.

OBIECTIVE DIDACTICE

Se urmăreşte:

  • - creşterea abilităţii studenților de a lucra în echipă, de a argumenta și a negocia; lucrul simultan la diferite scări ale

spaţiului geografic şi urban: 1:50000 1:4000, 1:2000, şi 1:1000;

  • - dobândirea capacității de observare și descifrare a caracteristicilor teritoriilor şi amplasamentelor, inclusiv

deprinderea de actualizare a suportului topografic pe baza observațiilor pe amplasament (actualizarea și completarea

traseelor curbelor de nivel, a traseelor de circulație și a construcțiilor recente, a formelor de viaţă existente, etc.); precum și înțelegerea relației de interdependență dintre:

  • - caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată într-un teritoriu / context urban cu caracteristici preexistente intervenţiei urbane;

    • - decodificarea ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru,

distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim / individual / intermediar / comunitar / public);

  • - înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională a teritoriilor şi amplasamentelor urbane;

  • - înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană;

  • - creşterea abilităţii de utilizare a noțiunilor de: limită, reper, relație spațială; raport spațial; parcurs urban; declivitate; lumină naturală, orientare cardinală, compatibilitate funcţională, armonie stilistică;

    • - creşterea gradului de asimilare a caracteristicilor dimensionale.

    • - Dezvoltarea capacităţii studentului în proiectarea compoziţiilor urbane în cadrul unui sit de mari dimensiuni.

    • - Întărirea “reflexelorproiectantului cu privire la elaborarea de proiecte urbane integrate, înţelegerea legăturilor

interactive între urbanism şi arhitectură, concentrarea asupra viziunii spaţiale conturate prin interreţiarea dintre caracteristicile spațiului urban preexistent şi cu cel urban proiectat.

  • - Însuşirea conştientă a unei metodologii configurate prin preluarea şi adaptarea unor teorii şi doctrine în

proiectarea urbană.

  • - Elaborarea unui Master Plan, sprijinit pe analiza şi înţelegerea contextului urban, pe diagnosticarea stării de

echilbru dintr-un teritoriu urban, pe resursele avute la dispoziţie, şi viziunea de perspectivă; de asemenea, exprimarea

acestor intenţii de dezvoltare într-o manier conceptuală şi o grafică modernă.

DERULAREA ŞI CONŢINUTUL PROIECTULUI

ETAPA I – 4 săptămâni

Analiza morfo-tipologică a situaţiei existente în teritoriile urbane de referinţă (teritoriul analizat şi teritoriul studiat), cu evidenţierea caracteristicilor amplasamentului spre studiu:

A. Documentare - vizitarea amplasamentului, înţelegerea caracteristicilor acestuia în teritoriul analizat (în suprafaţă de 81,233 Ha) şi consemnarea observaţiilor cu privire la situaţia existentă - 2 săptămâni;

Studenţii vor pregăti o Mapă documentară, în care vor prezenta informaţii relevante pentru teritoriile de referinţă şi pentru caracteristicile mediului urban în care se desfăsoară proiectul, precum şi pentru activitatea de documentare din literatura de specialitate (selectând şi prezentând modele de dezvoltare urbană în contexte similare) - menite să faciliteze elaborarea unor propuneri viabile pentru amplasamentul spre studiu.

MAPA DOCUMENTARĂ va conţine următoarele categorii de informaţii:

(1) observaţii şi analize ale amplasamentului (în limitele teritoriului analizat, cf. Temei de proiect), fotografii, perspective, desfăşurate stradale, schiţe ale contextului urban, schiţe de ambianţă – realizate prin

deplasarea pe teren, consemnarea observaţiilor şi analizelor de la faţa locului;

(2) informaţii obţinute de la Administraţie cea Locală (Primăria şi Consiliul Local ale sectorului 3) şi cea Generală a Capitalei (Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti), inclusiv prin Direcţiile şi Serviciile de specialitate – Urbanism, Circulaţie, Mediu), de la Ministerul Mediului, C.N.Ape, etc ..

Se vor prezenta:

. încadrarea în teritoriul urban al Municipiului Bucureşti şi în zona urbană; . încadrarea în documentații urbanistice în vigoare (PUG şi RLU Bucureşti, PUZ-uri şi RLU pe teritoriile de referinţă sau aferente zonei studiate); . zonificarea funcţională (conţine concentrarea informațiilor cu privire la funcţiunile urbanistice existente, inclusiv circulaţii; precum şi puncte de interes şi zone de interes în teritoriul analizat); . studiu peisagistic sumar - o planşă în care se va prezenta analiza și interacțiunea zonelor verzi din teritoriul analizat, spațiile libere/ neconstruite, incluzand și rezervația naturală.

(3) Fişe documentare - prezentări de cazuri (cel puţin patru studii de caz) de dezvoltare urbană contexte similare, din străinătate.

în

B. Analiza situaţiei existente – în teritoriul studiat (în suprafaţă de S=26,02 Ha) - 2 săptămâni

În scopul rezolvării optime în viitor a spațiului urban proiectat, analiza studentului va fi o radiografie complexă a

tuturor parametrilor existenti pe teren, având în vedere și implicarea multor specialisti din diferite zone ale societății. Faza de analiză a situaţiei existente va fi concentrată in jurul analizelor urbanistice (minimale și obligatorii) cum ar fi:

  • 1. Încadrarea în zona urbană - a teritoriului studiat de S=26,02 Ha în teritoriul analizat de S=81,233 Ha;

  • 2. Încadrarea în documentații urbanistice în vigoare - PUZ-uri şi RLU în teritoriul studiat;

  • 3. Studiu peisagistic sumar - o planşă în care se va prezenta analiza și interacțiunea zonelor verzi din teritoriul studiat, precum şi spațiile libere/ neconstruite;

  • 4. Analiza de mobilitate şi accesibilitate;

  • 5. Studiu ecologic sumar - conţine caracteristicile ecologice dominante ale Rezervației Naturale și gradele de compatibilitate potenţială cu structurile urbane ce urmeză a se dezvolta pe amplasament;

  • 6. O altă analiză specială relevantă pentru proiect - la alegerea echipei de proiect;

  • 7. Planşă sintetică – conţine concluziile analizelor.

ETAPA A II-A – 4 săptămâni - Elaborarea Strategiei Zonale de Dezvoltare Urbană pe termen lung (Master Plan)

  • A. Întocmirea unei analize SWOT prin care se vor stabili resursele de dezvoltare existente, opțiunile potenţiale și

caracterul spațiilor urbane, precum și preferințele zonificării funcționale;

  • B. Studiul de Master Plan (MP) propriu-zis, pe teritoriul analizat, în S=81,233 Ha; se va prezenta – sub o formă grafică

simplificată, utilizând scheme, simboluri, culori, eventual şi prin note scrise ipostaza posibilă în care complexul urban (diferite zone de locuire, comerciale, de agrement etc.) se va înscrie în contextul teritorial al Bucureştilor, în armonie și cu multă considerație faţă de Rezervația Naturală.

Acest studiu reprezintă, de fapt compilarea sintezei analizelor din Etapa I cu realitatea economico-socială şi potenţialul de dezvoltare a amplasamentului, trecut prin filtrul viziunii creatoare a arhitectului, în expresii esențiale urbane, prin interpretarea subiectivă a informaţiilor obtinute din studiile anterioare, în vederea delimitarii unor Unități Teritorial-Zonale de

Referinţă (UTR) și a unor Subzone Urbane Teritoriale de Referință (SUTR). Accentul se va pune atât pe traseele de circulaţie – actuale şi viitoare – care vor structura compoziţia urbană, cât și pe combinațiile optime de funcţiuni urbanistice ce se vor propune pe amplasamentul spre studiu.

În limitele Master Planului se vor propune /rezolva urbanistic, detaliat, ansambluri şi obiecte de arhitectură relevante pentru funcţiunea de oraş-capitală a municipiului Bucureşti, astfel încât extraordinara rezervă de teren aflată la dispoziţia dezvoltatorului urban să nu fie fărâmiţată în parcele /funcţiuni de importanţă locală; se recomandă amplasarea unui obiect de arhitectură /utilizarea, cel puţin, a unui program de arhitectură care va utiliza o parcelă de teren de min. 5 Ha, amplasat la alegere în corpul MP, acesta /acestea constituind componentă de coagulare a compoziţiei urbane într-un ansamblu relevant, integrat organic, funcţional, compozițional. Pentru a satisface aceste cerințe este necesară o documentare specifică, de către studenţi, a programului de arhitectură ca va fi utilizat (se va întocmi o fişă documentară anexată MP).

  • C. Machetă de studiu - de prezentare schematică a terenului şi a ansamblului /obiectelor de arhitectură propuse.

  • D. Memoriu Justificativ - de prezentare a ideilor structurante / coordonatoare ale Master Planului.

ETAPA A III-A – 5 săptămâni - Elaborarea unei propuneri de reglementare a dezvoltării urbane locale în concordanţă cu Master Planul - conține:

  • A. Plan de Amplasament (PA) a complexului studiat - (3 săptămâni)

Pe aproximativ o treime din suprafața Master Planului, S= cca. 27 Ha, se va detalia un Plan de Amplasament concretizând organizarea unui spaţiu urban drept concluzie a întregului demers strategic anterior, printr-o posibilă rezolvare funcțională și volumetrică. Aşadar, se va propune un ansamblu urban ale cărui cordonate funcţionale, spaţial-configurative şi imagistice de detaliu să fie „născute” într-o continuare coerentă a studiilor elaborate în etapele precedente. Studenţii vor sintetiza concluziile finale ale MP într-o compoziție urbană relevantă, într-o propunere concretă de rezolvare urbanistică posibilă în situaţia reală şi pe amplasamentul ales. A.a. Partiu Urbanistic - Propunerile se vor concretiza printr-un Partiu Urbanistic, preluând funcţiunile propuse prin Master Plan; soluţia va favoriza conviețuirea celor două structuri geo-ecologice urbane, respectând atât principiile de organizare ale acestora, cât şi pe cele care asigură o compoziţie urbană logică cu ansamblul propus.

A.b. Plan de Situaţie - Planul de Amplasament va conține și amplasamentul Obiectului /Programului de Arhitectură cu relevanţă pentru funcţiunea de oraş-capitală a municipiului Bucureşti. Compoziția urbană va conține toate elementele edilitar-urbanistice necesare edificării şi optimei funcţinări a construcțiilor, precum şi amenajarea terenului adiacent necesar integrării în teritoriul de referinţă a funcţiunii urbanistice detaliate se va prezenta un Plan de Situaţie conţinând informaţiile caracteristice: Indicatori Urbanistci POT şi CUT, restricții și condiționări de construibilitate, aliniamente, alinieri, retrageri, înalțimi minime şi maxime, condiționări ecologice, etc.

A.c. Machetă de studiu - de prezentare schematică a teritoriului de referinţă a Planului de Amplasament şi a ansamblului /obiectelor de arhitectură propuse.

  • B. Detaliu Urbanistic - 2 săptămâni

  • B. a. Planşă Tehnică - Detalierea uneia dintre componentele implicate în compoziţia urbană prezentată în Planul

de Amplasament, precum şi a teritoriului aferent, în suprafaţă de min. 2 Ha (un grup de clădiri şi amenajarea peisageră

corespunzătoare); aceasta va fi localizată, la alegerea echipei de proiect, undeva în perimetrul terenului prezentat în Planul de Amplasament. Reprezentarea grafică va fi clară, expresivă, tehnică şi reală (nu se acceptă prezentări “tip afiș”), la alegerea echipei de proiect, și va conține planuri, vederi, secțiuni și mic perspective de ambianţă.

  • B. b. Poster _ Format A2 - Va conţine prezentarea componentei /componentelor detaliate, a teritoriului aferent,

precum şi a contextului urban (în limitele teritoriului studiat şi a teritoriului analizat).

CONŢINUT. CONDIŢII DE PREDARE A PROIECTULUI

Proiectul se va elabora în echipe de câte 2 studenți şi se va preda într-o mapă care va conţine planşe pliate în format A3 și piesele scrise format A4. Dimensiunea planșelor va fi min. A3 și max. A2. și în colţul din dreapta jos a planşelor se va desena cartuşul. MAPA DOCUMENTAŢIEI FINALE va conține (cel puţin) toate piesele obligatorii, aferente etapelor proiectului, respectiv Etapa I+Etapa a II-a+Etapa a III-a:

Piese desenate (planşe)

1) Planurile relevante din Etapa I - minim 6 la număr, scara la alegere în funcţie de cuprinderea teritoriului şi de modul de reprezentare ales; 2) Master Plan – minim 1 la număr , scara la alegere în funcţie de cuprinderea teritoriului şi de modul de reprezentare ales;

3) Plan de Amplasament reprezentare ales;

– minim

1

la

număr, scara la alegere în funcţie de cuprinderea teritoriului

şi

de modul

de

4) Detaliu Urbanistic minim 2 la număr, scara la alegere, în funcţie de cuprinderea teritoriului şi de modul de reprezentare ales.

Machete de Studiu

1) pentru etapa Master Plan – scara la alegere în funcţie de cuprinderea teritoriului şi de modul de reprezentare ales; 2) pentru etapa Plan de Amplasament - scara la alegere în funcţie de cuprinderea teritoriului şi modul de reprezentare.

Poster Format A2

Va conţine prezentarea relevantă a proiectului de urbanism - a componentei /componentelor detaliate, a teritoriului aferent acestora, precum şi a contextului urban (în limitele teritoriului studiat şi a teritoriului analizat).

Piese scrise / format A4:

5) Analiza SWOT scheme, max 2 formate A3 ori un format A2; 6) Scurt memoriu justificativ aferent Master Plan-ului - max. 3 pagini, fară repetarea informațiilor;

Proiectul va fi elaborat în format electronic şi va fi predat atât tipărit, la scările cerute pentru fiecare planşă, cât şi în format electronic pe un CD. Planurile vor fi însoţite de scurte comentarii, interpretări, legende, pespective. Machetele de studiu se vor realiza din materiale accesibile, cu grijă pentru reprezentarea adecvată a funcţiunilor urbanistice, a ansamblurilor şi obiectelor de arhitectură.

Predarea unui proiect incomplet, predarea planşelor în alte formate, nerespectarea datei şi orei de predare prevăzute prin temă, nesusţinerea acestuia în faţa echipei de jurizare, atrag după sine depunctarea sau descalificarea proiectului, în conformitate cu regulamentele în vigoare.

Pentru promovarea proiectului sunt necesare minimum 7 corecturi cu echipa completă şi o prezenţă de 80%.

CRITERII DE APRECIERE:

Valoarea exemplelor selectate în Etapa 1 „Documentare”; calitatea şi profunzimea cercetării şi documentării; respectarea cerințelor temei de proiect; expresivitatea și calitatea compoziţiei spaţiale şi a planşelor;

Acuratețea, completitudinea și subtilitatea analizelor realizate în Etapa I-a a proiectului; cunoaşterea zonei şi evidenţierea caracteristicilor specifice ale zonei; corectitudinea și calitatea reprezentării grafice, a argumentației și a prezentării generale;

Relaţionarea cu vecinităţile şi înscrierea în contextul urban; Simplitatea și logica soluției funcționale și spațiale, claritatea formală, coerența și originalitatea compoziției urbane, compoziţia urbană, plastica spațiilor și volumelor obținute atât în cazul Master Plan -ului; cât şi în cazul Planului de Amplasament şi al Detaliului de Design Urban; Calitățile Propunerilor / Reglementărilor de urbanism generale și sectoriale; folosirea eficientă a terenului și flexibilitatea funcțională; corecta ierarhizare şi organizare a spaţiilor; organizarea circulaţiilor, a spaţiilor destinate vehiculelor şi pietonilor - accese, parcaje, etc.

Calitatea argumentației, corectitudinea și expresivitatea reprezentării grafice și a prezentării generale a proiectului; calitatea compoziției și imaginii urbane evidențiată prin desfășurările şi perspectivele urbane;

Originalitatea şi creativitatea; corectitudinea și claritatea raporturilor funcționale și formale între diferitele componente ale ansamblului rezidențial, între ansamblul propus și contextul urban; corectitudinea și calitatea reprezentării grafice, în concordanță cu intențiile urbanistice; Corectitudinea şi calitatea reprezentării / prezentării grafice – a proiectului, posterului, machetelor; Structurarea și calitatea argumentației în cadrul Memoriului justificativ şi al susţinerilor proiectului la corecturi şi etapele de juriere; prezentarea generală şi evoluţia studentului şi a proiectului; calitatea susținerii în comisia de judecată: structura prezentării verbale, eleganța și acuratețea exprimării, corectitudinea răspunsurilor;

Prezenţa la corecturi, participarea la discuţii, calitatea susţinerii şi seriozitatea studentului. Evidența capacității de practică și evoluție individuală.

În colțul din dreapta jos, pe fiecare planșă, se va desena un cartuș cu dimensiunile 18x3 cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET - FACULTATEA DE ARHITECTURĂ BUCUREȘTI Ciclul : I (primar) / semestrul 5

 

TIP PROIECT

GRUPA

NUME ȘI PRENUME

SEMNATURĂ

SCARA

/

TITLU PROIECT

ETAPA:

STUDENT

   

SCĂRI

 

STUDENT

   

FAZA:

PROFESOR

   

LECTOR

   

DATA:

ASISTENT

   

EVALUAREA. STRUCTURA NOTEI FINALE

Evaluarea se va face atât pe parcursul desfășurării proiectului: prin aprecierea muncii depuse de către student în cadrul orelor de studiu individual; prin prezența și participarea la dezbaterile din atelier, prin aprecierea progresului, precum și prin aprecierea lucrării finale și a susținerii individuale în cadrul jurizării. În fiecare dintre cele trei etape de proiectare, documentaţia prezentată / predată va primi o notă, dar membrii echipei de proiect vor primi fiecare câte o notă individualizată, în funcție de participarea / neparticiparea echivalentă a fiecăruia dintre cei doi membri ai echipei de proiect și de cunoștințele demonstrate cu ocazia susținerii individuale a soluției în cadrul jurizării proiectului - ceea ce va determina ajustarea notei individuale (ce poate fi identică ori scăzută în raport cu nota proiectului).

Predarea / acceptarea documentațiilor aferente etapelor și fazelor de proiectare este condiționată de îndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultății de Arhitectură București a Universității „Spiru Haret” privind obligativitatea prezenței și participării la 80% din numărul ședințelor de atelier aferente fiecărei ETAPE şi FAZE de studiu, precum și a unui număr de 50% corecturi din numărul de ședințe de atelier alocate pe ETAPĂ şi FAZĂ de studiu.

Structura Notei Finale

~ 25 % - Etapa 1. Evaluată la sfârșitul etapei; ~ 25 % - Etapa 2. Evaluată la sfârșitul etapei; ~ 35 % - Etapa 3. Evaluată la sfârșitul etapei; ~ 15 % - Aprecieri generale / altele.

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ

Cursurile practice și teoretice, de proiectare de arhitectură și urbanism, parcurse în Anii 1,2,3 și 4 de studii în Facultatea de Arhitectură București a Universității „Spiru Haret” (sem. 1-8), și bibliografia aferentă acestora;

www.lexic.us/definition-of/master_plan www.rur.ro - Ghid termeni de specialitate - dicţionar de urbanism - Sandu Alexandru

Bubulete, D. - şef proiect (2002), Ghid privind aplicarea reglementarilor de ocupare și utilizare a terenului intravilan prin relationarea instrumentelor urbanistice reglementare tehnica, Urbanproiect. MLPAT (MDRT) (2000), Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal – Reglementare tehnică – Indicativ GM-010-2000; Planul Urbanistic General al municipiului București (P.U.G.) și Regulamentul Local de Urbanism al municipiului București (R.L.U.) (2000), aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 169 / dec. 2000. Harvard University (2009), Ecological Urbanism, Lars Muller Publishers. RTPI (Royal Town Planning Institute) (2001), A New Vision for Planning: Delivering Sustainable Communities, Settlements and Places, Royal Town Planning Institute, London;

Bell Michael (2004), Space replaces us - essays and projects on the city, The Monacelli Press, NY; Bourdain, A. Coord. (2006), Les règles du jeu urbain, Descartes &Cie; Burdett Ricky, Sudjic Deyan (2007), The Endless City - The Urban Age Project, the London School of Economics and Deutsche Bank's Alfred Herrhausen Society, Phaidon, London, 2007 Douglas Farr (2007), Sustainable urbanism: Urban design with Nature, Wiley Publishing, Toronto; Fernandez Per A., Arpa J. (2008), The Public Chance- New Urban Landscapes, a+t in common series. Ingallina P. (2001) (2008 ed. a 3-a revăzută), Le projet urbain, PressesUniversitaires de France. Panerai, Ph., Depaule, J.Ch., Demorgon, M. (2005), Analyse urbaine, Paranthese;

Rev. L'Architecture d'aujourd'hui nr. 295 /1994 (Entre rue et parc, une promenade a Bercy, Portzamparc, Ch. de, Montès, F., Ciriani, H., Dusapin, F., Lion, Y., Leclercq, F., Chaix Ph., Hammoutène, F., Morel, J-P.); Rev. Techniques & Architecture nr. 452/2001; Rationalisme et subtilite, Bach, J-P., Mora, G.; Rev. Urban Design nr. 100 / 2006; Visions of the Future; pag. 16-19, articolul: The Golden Age for Cities? How we Design Cities is How we Understand Them, Hillier, B.; Reviste / 1990-2016: The Architectural Review, L'Architecture d'aujourd'hui, The Architectural Record, AMC, l'Arca, A+U, Baumeister, El Croquis, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, Detail; Techniques & Architecture, Urban Design, Arhitectura (rom.), Arhitectura 1906 (rom.); Arhitext Design (rom.); Igloo (rom.); Zeppelin (rom.).

Echipa de îndrumare a Proiectului de specialitate Urbanism - An V / 2016-2017:

Conf. Univ. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA - coordonator Lector Univ. Dr. Urb. Raluca Mihaela MARINESCU

Aprobat,

DIRECTOR DEPARTAMENT, Conf. Univ. Dr. Arh. Constantin RUSU

Întocmit,

Conf. Univ. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA Coordonator Proiect Specialitate Urbanism - an V

DECAN, Prof. Univ. Dr. Arh. Emil CREANGĂ

Vezi Anexa: SISTEMUL MAJOR DE CIRCULAȚIE - Municipiul București și Zona Periurbană

SISTEMUL MAJOR DE CIRCULAȚIE - Municipiul București și Zona Periurbană

SISTEMUL MAJOR DE CIRCULA Ț IE - Municipiul Bucure ș ti ș i Zona Periurbană 9