Anatomia clinica a membrului superior

Coloana vertebrala

Variatii nr vertebra

Intr-o proportie de 88.99% din cazuri, nr vertebrelor suprasacrale este normal.se intalesc variatii
vertebrale care sunt legate de rasa sex factori genetici si de mediu.

nr total al vertebrelor este de 33-34(la sex masculine) sau 32 situatie la femeie.aceste variatii
vertebrale nu pun problem deosebite si de aceea ele sunt descoperite intamplator tunci knd
individul isi face un examen imagstic.sunt situtii knd tre s se intervina chirurgical p colona
vertebrala si cand tre sa se stie nr vertebrelor,nnumararea vertebrelor se face de la nivel
cervical(vertebra c7 este vertebra proeminetnta),nr vertebrelor cervicale e constant.

variatiile vertebrale se gasesc in proportie de 5% si in acest context segmenele thoracic si lombar

ale coloanei vertebrale se iau impreuna in ceea ce priveste variatia nr de vertebre pt cad k
vertebrele lombare sunt in nr de 6 cele toracale vor fi in nr de 11 si invers.

Curburi anormale al coloanei vetebrale

Aceste curburi anormale se pot datora unor anomalii de dezvoltare sau pot fi de cauza patologica,
cel mai frecvent fiind incriminate OSTEOPOROZA ,adica reducerea calitativa sau atrofia
tesutului osos.

CIFOZA este accentuarea curburii toracale care poate fii exagerata si poarta numele de
GIBOZITATE(animalul gibon),trunchiul e inclinat la 90 de grade=cocoasa.In cifoza se produce
o eroziune a partii anterioare a uneia sau mai multe vertebre toracale cauza principal fiind
osteoporoza si are drept urmare cresterea antero-posterioara a diametrul cutiei toracice.

LORDOZA este accentuarea concavitatii coloanei lombare.Cresterea curburii lombare fiind

insotita de un deficit al muschilor anterolaterali ai abdomenului.In lordoza se roduce si o rotatie
laterala a bazinului si are loc o basculare a partii superioare a sacrumului care basculeaza antero-
inferior.Sunt situatii knd lordoza e temporara,de exemplu la sexul feminine in sarcina.

SCOLIOZA.curbura in plan frontal,curbura toracala,la dreapta sau la stanga in functie de mana

cu care lucreaza subiectul.Sunt situatii knd curbura dreapta toracala e marita,process insotit si de
rotatia vertebrelor.In aceste situatii procesul spinos al vetebrelor torcale se inclina spre
concavitatea curburii anormale si atunci knd subiectul se apleaca anterior coastele pivoteaza
posterior.Este intalnita frecvent la sexul feminin in perioada pubertatii.Cauze:slabire asimetrica a
musculaturii intrinseci a spatelui care da asa numita SCOLIOZA MIOPATICA dar poate fi
produsa de diferenta de lungime a membrrelor superioare=SCOLIOZA STATICA.Individul cu
scolioza prezinta o vascularizatie compensatory a bazinului.CIFO-SCOLIOZA este caracterizata
printro modificare a diametrului anteroposterior a cutiei torcice ceea ce reduce grav posibilitatea
de expansiune a cutiei toracice si cea a pulmonului(tulburari respiratorii serioase).

Anomalii vertebrale:la nasterevertebra prezinta 3 piese(un punct central si 2 laterale,neurle ale

arcului vertebral).de la 2 ani aceste puncte incep sa fuzioneze,fuzionarea facanduse de la nivelul
vertebrelor lombare spre cele cervicale.de la 7 ani incepe fuzionarea corpului vertebral,aceasta
fuzionare incepand invers.sunt situatii knd nu se face fuzionarea procesului transvers ceea ce
preteaza la un examen radiographic cu confuzia unei fracturi.

spina bifida oculta=absenta fuzionarii lamei vertebrale,fie numai L5 sau/si S1(pana la 24% din
nou-nascuti).Nu pune problem deosebite fiind acoperita departile moi,retrovertebral;la niv
tegumentului se gaseste un smoc de par,un semn ce pune diagnosticul.

spina bifida cistica=se caracterizeaza prin nedezvoltarea arcului vertebral la niv uneia sau mai
multor vertebre si prin spatial liber existent poate hernia meningele dand un meningocel sau
poate hernia si maduva spinarii=meningomielocel.afectiune grava care poate fi cauza paraliziei
membrelor cu lipsa continental vezicale si anorectale,cauza fiind o pertubare a inchiderii tubului
neural(disprafie),inchiderea tubului neural avand loc in sapt 4 de viata intrauterina.

Hernia nucleului pulpos(hernia de disc)=cea mai frecventa in proportie de aprox 95% este intre
L4 L5 si L5 S1.al patrulea disc intervertebral la tineri are o cant mare de apa care poate ajunge
pana la 95% => discul devenind turgescent.La adultii tineri discul e robust si de multe ori in
urma unui traumatism se produce fractura corpului vertebral si discul ramane intact.Hernierea se
produce posterior unde si formatiunile ligamentare sunt mai slabe fie prin o hiperflexie brutala
care produce ruperea inelului fibros bai esti nebun ,fie in urma ridicarii unei greutati.

Leziuni si maladii are articulatilor vertebrale.Frecvente la niv lombar.Foramenul 4 vertebral

lombar in osteortroze este ingustat si comprima trunchiul nervului spinal care iese prin gaura
intervertebrala,traducandu.se prin durere la niv dermatomului corespunzator dar si prin tulburari
musculare,la niv muschilor pe care ii coordoneaza miotomul respective.de multe ori e necesara
denervarea articulatiei ZIGAPOFIZARe care consta in secionarea trunchiului nervos in
apropierea gaurii de conjugare;o alta metoda,mai putin invaziva este asa numita
RIZOLIZA=sectionarea radacinii cu ajutorul undelor sonore(ultrasunete,Hz).

Luxatia vertebrelor cervicale.Aceasta afectiune de multe ori e fara seimptomtologie datorit

largimii mari a canalului vertebral ceea ce face ca sa nu fie afectata maduva cervicala.Uneori
aceste luxatii se reduc spontan.

Flexia brusca si puternica a corpului poate duce l luxatie sau chiar fractura a corpului
vertebral,cele mai periculoase produse prin strivire sau compresiune.Arcul posterior al atlasului
poate fi prins intre occipital si C2,in flexia dorsala a capului pe gat.Luxatiile vertebrale sunt rare
in reg tor si lombnivel in cre procesele articulare sunt bine inclavate.in unele situatii se produce o
rupture a portiunii interarticulare a lamei vertebrale a L5(spondiloliza).Aceasta poate fi insotita
de deplasarea anterioara a corpului vertebrei L5 in raport cu sacrumul(spondilolistezis)

Compresiunea ganglionului spinal C2:miscarea de rotatie exagerata la niv articulatiei

ATLANDO AXOIDIENE poate compresa primii 2 nervi cervicali.Hiperextensia extrema a
gatului cu rotatia laterala a capului poat comprima ganglionul spinal de aceeasi parte,care este
presat intre primele 2 vertebre cervicale=>>>durere cervicooccipitala foarte intense care il face
pe bolnav de f multe ori sa se sinucida.

Fractura luxatie a AXISULUI.Foarte periculoasa;fractura dintelui axisului poate sa fie fara

deplasare,ligamentul transvers fiind f puternic.Daca ligamentul transvers se rupe se produce o
subuxatie atlantoaxoidiana kre se poate produce si in slabirea patologica a ligamentului.O luxatie
complete poate fi cauza unei TETRAPLEGII,uneori o luxatie complete producandu-se la actiuni
minore sau bruste.In fractura AXISULUI tetraplegia=>din lezarea maduvei spinarii dar in
special in fracture de dinte de axis poate fi lezat si bulbul rahidian.La niv axisului pot fi fracturati
cei 2 pediculi vertebrali(fractura calaului) care poate fi insotita sau nu cu subluxatia axisului in
raport cu C3.Fractura pediculilor sunt raspunzatori de lezare medulara(tetraplegia) sau
bulbara(moarte).

Anestezia epidurala:este de 2 feluri

a)caudala in care anestezicul se introduce in canalul sacral avand ca pct de reper cele 2 coarne
sacrale;deci intra prin hiatusul sacral.

b)transacrala atunci knd intra prin orificiul posterior al canalului sacral.

Fuziunea anormala a vertebrelor-lombosacrat 5%.Fuziunea poate fi helisacralizare L5 sau

sacralizare L5(partial sau totala).sacralizarea e insotita de degenerarea discului
vertebral.L4L5.Lombalizarea vertebrei S1.Fuziunea poate fi helisacralizare L5 sau sacralizare
L5(partial sau totala).sacralizarea e insotita de degenerarea discului vertebral.L4L5.Lombalizarea
vertebrei S1.

PUNCTIA SPINLA LOMBARA(ANATOMIA LU GREY)=in scop diagnostic pt recoltarea

LCR in vedere examenului,sau pt introducerea anestezicului in rahianestezie.vrei sit u sa iei
examenul.pacientul e in flexie.introducerea anestezicului se face la niv discurilor L3 L4 sau
L4L5.ca pct de reper se iau cele 2 creste iliace,linia biiliaca trecand prin spinoasa L4.se foloseste
un ac special,ce trece prin spatiile moi si ajunge in spatial subarahnoidian se etrage troharul(acul)
si se recolteaza LCR.Nu se practica atunci knd subiectii au hipertensiune craniana si at knd se
banuieste o astfel de afectiune,pacientul e trimis la oftalmolog pt a i se efectua un fund de
ochi.In rahianestezie se poate executa superior sau inferior.Dupa rahianestezie pacientul
prezinta cefalee.
 Anatomia clinica a membrului superior

Consecintele invalidante ale unui leziuni ale membrului superior mai ales la niv mainii sunt in
raport cu amploarea leziunii.De aici rezulta necesitatea de a avea cunostinte aprofundate asupra
structurii si functiei membrului superior.

OASELE

o fracture la niv unui os pune problem de refacere sau consolidare a osului atunci knd
intereseaza gaura nutritive!!!!!!!!!

Variatii ale claviculei.

Clavicula poate preenta un orificiu prin care sa treaca un ram din suprascapular,extreme de rar
putand trece intreg nervul suprascapular.

Dezvoltarea claviculei ca marime este si legata de sex insa tin si de profesie,la muncitorii
manuali clavicula fiind mai dezvoltata,acesti muncitori avand o clavicula solida,rbusta,cu
curburile accentuate si locurile de insertie musculare bine conturate.De regula clavicula dreapta e
mai solida dekt cea stanga(daca tipu e dreptatci).

Fracturile se pot produce in urma unui traumatism indirect sau direct.Punctul slab de rezistenta e
la unirea treimii laterale cu cea mijlocie.Dupa producerea fracturii sternocredomastoidianul trage
fragmentul median in sus,fragment lateral fiind tras in jos,greutatea membrului superior
neputand fii compensata prin contractia muschiului trapez=>umar in epolet.Ligamentul
corcoclavicular se opune luxatiei coracoclaviculare.fragmentul lateral e tras si medial prin
contractia pectoralului mare ceea ce duce la incalecarea fragmentelor osoase.

Osificarea claviculei:primul os care se osifica,osificarea incepand in sapt 5-6,pt corpul

clavicular,osificarea e de membrane aparand 2 pucte de osificare apropiate unul de celalalt;pt
extremitati osiicarea e encondrala care prezinta zone de crestere asemanatoare oaselor
lungi.Extremitatile se osifica la 18-25 de ani fiind definitivata intre 21 si 25 de ani,fiind ultima
epifiza care se sudeaza la corpul osos.Sunt situatii in care cele 2 puncte ale corpului nu e sudeaza
intre ele,deci lipsind o portiune din corpul clavicular ceez ce pune problem deosebite la un
examen radiologic fiind confundat cu o fractura,diagnosticul diferentiar intre fractura si nesudare
il reprezinta faptul ca nesudarea e bilaterala.

Scapula

Fractura scapulara e mai rara pt ca e incojurata de muschi,cel care este exspus traumatismelor
fiind acromionul.O fractua claviculara de regula este ceva mai lateral in care fragmentul osos
medial este ascentionat prin sternocleidomastoidianului iar frag lateral+umar=>membru in
eDepolet.

Humerus.

Fracturile la acest nivel sunt f vaiate si se pot produce pe toate lungimea osului.sunt si cu
prognostic ceva mai grav datorita faptului ca humerusul prezinta raporturi cu nervi ce pot fi
lezati in fracuri.La nivelul colului chirurgical,fractura poate leza nervul axillar.O fractura la niv
corpului poate leza nervul radial sau daca intervine mai jos situate poate leza nervul median si in
cele din urma o fractura la niv epicondilul medial poate leza nervul ulnar.fracturile
humerusului se produc Des niv colului chirurgical care se roduce la persoanele in
varsta(fracture prin impact)=> patrunderea unui fragment osos in osul spongios al celuilalt
fragment.Tot la niv epifizei rox se produce o fractura prin smulgerea tuberculului mare,trohiterul
deplasanduse in sus ca urmare a tractiuni exercitate de muschii cre prind insertie la acest
nivel=>rotirea mediala a humerusului.Fracturi la nivelul corpului humeral pot fi transversale sau
spiroide.Cele spiroide se produc cu eschile osoase,aceste fracturi transvrsale pot fi fara deplasare
sau cu deplasare a fragmentelor osoase.La niv paletei humerale fracturile pot fi produse la niv
limitei de separare dintre trohlee si condil,frecvente fiind insa fracturile la niv epicondilului
medial.La niv epicondilului medial se produc si fracture prin smulgere in urma unui impact
traumatic in hiperabductie pe cotul intins;fracturile rin smulgere sunt frecvente in tinrete
deoarece epitrohleea fuzioneaza in adolescent,ea fiind terminate in jurul varstei de 20 de ani.

ANTEBRAT

Se pot produce fracturi fie a unui singur os fie a ambelor oase.

Frecvente sunt cele aflate in partea inferioara a celor 2 oase cu sau fara lezarea membrane
interosoase.

Fractura POUTEAU-COLLES in care fractura e situate in partea inferioara a antebratului => o

proeminenta pe fata posterioara a antebratului(fractura in dos de furculita).de regula aceasta
fractura se insoteste si de luxatia articulatiei cele mai apropiate.

La nivelul cotului fractura olecraniului prin lovitura directa cu membrul in extensie,olecraniul

este extensionat de catre triceps.refacerea se face prin osteosinteza.

Distal de face la niv proceselor stiloide.Se va tine cont de faptul ca stiloida radial coboara cu 1
cm pna la 1 cm jumate mai jos decat cea unara.

CARPIENE

Fractura scafoidului;periculoasa fiindca e fata posterioara are vase de sange.Se produc tulburari
ca urmare a lipsei de vascularizatie=>necroza osoasa.Se reface prin osteosinteza cu fire metalice.
De asemenea poate fi afectat osul hamat.La acest nivel existand pericolul lezarii nervului ulnar,in
caz de fractura la niv osului hamat destul de frecvent cele 2 fragmente osoase nu fuzioneaza
datorita tractiunii exectutate de muschii ce iau insertie la acest nivel si atunci knd e lezat nervul
ulnar diminua forta de prehensiune. reparatia se face prin artrodeza cu fire metalice.In fractura
osului cu hamat se poate produce si fractura Metacarpianului II.

METACARPIENE

oase stabile ine vascularizate si fractura MI si MII si rara MIII se numeste fractura
boxeorului.Fractura Metacarpianului V este fractura incaierare,bataie pe strada(fractura
golanului)

La nivelul mainii,in special la niv metacarpienelor si falangelor se produc fracture prin

strivire=>mare instabilitate mainii.

FALANGE

cea mai frecvent e falanga distala ,fractura putanduse produce prin strivire,caracterizanduse
printro durere intense datorita bogtei invervatii =>hematom.

Fracturile falangei mijlocii si proximale se produc prin strivire si prin hiperextensia degetelor si
refacerea fracturii se face prin artrodeza cu fire metalice.

Aceste fracturi sunt mai complicate datorita insertiei muschilor flexori si extensori putand sa
produca dezlipirea insertiti acestor tendoane de pe os

Luxatia articulatiei acromioclaviculare.are un puternic ligament care atunci knd se

rupe=>caderea umarului.prin ruperea ligamentului acromio clavicular capsula artiulara se desira
iar acromionul e angajeaza in extremitatea acromiala a craviculei.Acromionul proemina sub
tegument iar clavicula e trasa deasupra acromionului.

Luxatia articulatiei scapula umerale se produce inferior,luxatiile anterior si posterior fiind mai
rare.aceasta luatie se produce prin rotatia si extensia exagerata a humerusului knd capul humeral
iese din articulatie fiind deplasat anteroinferior.dupa iesirea capului din articulatie,capule tras
antero superior de catre muschii frlexori abductori ai bratuluiutand ajunge sub procesul
coracoid,putand leza nervul axillar.

Ruptura labrumului glenoidian se produce prin contractie brusca a bicepsului sau subluxatie
fortata a capului humeral.

luxatia articulatiei cotului se produce posterior atunci cand se cade pe mana cu cotul flectat sau
cand se aplica o lovitura cu cotul in hiperextensie ceea ce duce ulna postero-lateral sau
posterior.se produce in urma lezarii ligamentului collateral ulnar.pot fi fracturate olecraniul
coronoida si capul radial.in fracturile olecraniului tre sa se tina cont ca intre proeminentele
osoase de la acest nivel in pozitia fiziologia a membrului superior se formeaza un triunhi
echilateral.luxatia si subluxatia capului radial se face atunci knd membru e in pronatie exagerata
si membrul superior e tras brusc in sus=> o lezare l niv insertiei distale a lig inelar si capul radial
poa sa iasa din acesta producand luxatia capului radial.