Bolile copilului

Sindromul de malnutriie - malnutriia sau distrofia

Definiie: este o tulburare primar sau secundar, cronic, a procesului de cretere i dezvoltare
postnatal, caracteristic sugarului i copilului mic, datorat imposibilitii organismului de a-i acoperi
necesitile nutriionale prin aport exogen, fiind astfel obligat s-i consume esuturile proprii i
manifestat prin deficit ponderal, deficit statural i deficit al circumferinei craniene.

Inciden

_ Mai frecvent:

_ - n rile subdezvoltate i n curs de

dezvoltare

_ - n primele 6 luni de via

_ - la biei

_ - toamna

_ - la sugarii alimentai artificial

_ Etiologie

_ Factorii determinani sunt:

_ Alimentaie insuficient cantitativ:

_ Hipogalactie matern

_ Diversificare tardiv a alimentaiei

_ Diluii necorespunztoare ale laptelui praf

_ Realimentri repetate i diete restrictive

_ Tabu uri alimentare, religioase sau etnice

_ Dificulti de alimentaie prin anomalii congenitale ale cavitii bucale, vrsturi cronice, regurgitaii
cronice

_ Alimentaie insuficient calitativ:

_ Carene de glucide
_ Carene proteice

_ Carena de lipide

_ Infecii repetate sau trenante:

_ Infecii enterale sau parenterale

_ Bronhopneumonie

_ Otomastoidite

_ Infecii urinare cronice

_ BDA

_ Lues

_ TBC

_ Carene psiho-sociale:

_ Deprivare matern

_ Neglijarea ritmului fiziologic al alimentaiei

_ Lipsa de igien

_ Poluarea

_ Frigul

_ Hospitalismul

_ Afeciuni psihosomatice:

_ Diateza exudativ

_ Stenoza hipertrofic de pilor

_ Mucoviscidoza

_ Celiachia

_ Intolerana congenital de dizaharide

_ Paralizii cerebrale infantile

_ Factorii favorizani sunt:

_ Greutatea mic la natere

_ Varsta mic de debut

_ Condiii nefavorabile de mediu social:

_ Venituri sczute

_ Familie dezorganizat

_ Asisten medico sanitar nesatisfctoare

_Patogenie

_ Mecanismul de producere a malnutriiei este inaniia de cauz extern sau intern.

_ Forme evolutive

_ Distrofia de grad I (distrofia form uoar sau hipotrofia); se manifest prin:

_ Curb ponderal staionar

_ Ip = 0,89 0,76

_ In = 0,89 0,81

_ Deficit ponderal de pn la 20%

_ esut celular subcutanat disprut pe abdomen i sczut pe trunchi

_ Musculatura puin influenat

_ Tolerana digestiv puin sczut

_ Inapeten

_ Stare uor reversibil

_ Distrofia de grad II (distrofia medie)

_ Se manifest prin:

_ Curb ponderal staionar cu tendin spre scdere

_ Ip = 0,75 0,61

_ In = 0,80 0,75

_ Deficit ponderal intre 20 30%

_ Creterea in lungime nu este afectat

_ esut celular subcutanat disprut pe abdomen,trunchi, membre dar pstrat la nivelul obrajilor

_ Tonusul muscular sczut

_ Starea psihic inrutit

_ Semne de metabolism de infometare (de autofagie): bradicardie, bradipnee i hipotermie

_ Apar frecvent infecii bacteriene i candidoz bucal

_ Tolerana digestiv este sczut: 100 kcal/kg corp; sugarul mnanc i face diaree

_ Distrofia de grad III (distrofia sever numit i malnutriia protein-caloric sau malnutriia proteic
sever)

_ Se caracterizeaz prin:

_ Curba ponderal scade progresiv pan la prbuire

_ Ip sub 0,60

_ In sub 0,75

_ Deficit ponderal peste 30%

_ esut celular subcutanat disprut complet: copilul este piele i os, are buze subiri, brbia ascuit,

fruntea i obrajii increii, anul nazo genian profund

_ Prezint reacie paradoxal la foame: la foame se prbuete ponderal

_ Prezint reacie paradoxal la alimentaie: mnanc i scade in greutate

_ Copilul prezint stare de hibernaie: cadavru ce respir

_ Copilul poate deceda prin hipocalcemie, infecii bacteriene, mai ales digestive

Forme clinice particulare

_ Distrofia laptelui de vac

_ Este o form uoar de malnutriie, determinat de lipsa glucidelor.

_ Apare la sugarii ce primesc lapte de vac fr un supliment corespunztor de glucoz, zahr sau finos.

_ Semnele clinice sunt discrete:

_ Semne puine de distrofie

_ Paloare discret

_ Scaune albe, chitoase, fetide

_ Urini cu miros amoniacal

_ Tendin la acidoz

_ Distrofia dispare la suplimentarea laptelui de vac cu glucoz.

_ Distrofia de tip Marasm

_ Este o distrofie simpl ce apare ca urmare a unei subalimentaii globale sau cantitative (cand copilul

primete un aliment complet, in cantitate mic).

_ Cauze:

_ Hipogalactia matern

_ Diluii mari ale laptelui de vac sau a laptelui praf

_ Boli organice

_ Semne clinice:

_ Abdomen scobit de foame

_ Topirea esutului adipos i muscular

_ Intarziere mare a creterii in greutate

_ Distrofia de tip Kwashiorkor (distrofia finoaselor, distrofia prin lips de aminoacizi, distrofia de rzboi

sau distrofia tropical)

_ Este o distrofie sever prin lips de proteine, glucidele i lipidele fiind in cantitate normal.

_ Apare dup varsta de 1 an la copiii nediversificai.

_ Semne clinice:

_ Edeme datorate scderii albuminelor

_ esutul gras prezent

_ Semne de pancreatit interstiial

_ Incrcare gras hepatica

_ Modificri ale pielii asemntoare cu pellagra datorit deficitului de triptofan

_ Pr de culoare diferit de a speciei (ex. pr rou la negrii)

_ Stare psihic proast (copiii sunt morocnoi i dorm in ezut)

_ Depozit sczut de potasiu in muchi

_ Deshidratare cu tendin la colaps

_ Tratament

_ Tratamentul profilactic

_ncurajarea alimentaiei la sn

_Alimentaie mixt/artificial corect

_Tratamentul corect al diareilor acute

_Tratamentul corect al infeciilor

_Tratamentul corect al sindroamelor de malabsorbie

_Respectarea calendarului de vaccinri

_Respectarea condiiilor de igien

_ Tratamentul curativ

_Suplimentarea dietei

_Tratament cauzal

_Tratamentul infeciilor

_ Complicaii

_ Infecii severe

_ Escare

_ Anemie carenial

_ Rahitism carenial

_ Cretinism

_ Gu endemic
_ Cecitate

Rahitismul carenial

_ Definiie: este o insuficient depunere de sruri minerale n matricea osoas i n cartilajul preosos la
un organism aflat n cretere.

_ Clasificare

_ Rahitism carenial prin lips de vitamin D

_ Rahitismele vitaminorezistente - in de o boal renal n general

_ Etiologie

_ Factorul determinant este aportul insuficient de vitamina D.

_ n natur vitamina D se gsete sub 2 forme:

_ Vitamina D2 sau ergocalciferolul provine din ergosterol (un sterol de origine vegetal) care, iradiat, are
proprieti de vitamin D

_ - vitamina D3 sau colecalciferolul, de origine natural ce provine din transformarea provitaminei din
piele sub influena razelor ultraviolete cu lungimea de und de 2960 3100 A.

_ Factorii favorizani sunt:

_ Expunere insuficient la razele solare

_ Poluare crescut

_ Alimentaie inadecvat (exces de finoase)

_ Profilaxie incorect, incomplet sau absent

_ Nevoi crescute la prematuri i la copiii cu condiii de mediu precare

_ Patogenie

_ Pentru se activa, vitamina D sufer n organism 2 transformri:

_ Prima la nivelul ficatului, unde sufer o hidroxilare n poziia 25, dnd natere la 25-
hidroxicolecalciferol

_ A doua la nivelul rinichiului, unde sufer a doua hidroxilare n poziia 1, rezultnd 1, 25-
dihidroxicolecalciferol
_ Deci, pentru a deveni activ, vitamina D are nevoie de 2 organe sntoase: ficatul i rinichiul.

_ Fiziopatogenie

_ In organismul uman, vitamina D acioneaz asupra:

_ - Intestinului, unde crete resorbia calciului din tubul digestiv

_ - Osului, asupra cruia acioneaz impreun cu parathormonul, favorizand fixarea calciului in os

_ - Rinichiului, unde favorizeaz retroresorbia fosforului din tubii renali

_ Carena de vitamin D determin scderea absorbiei calciului la nivel intestinal, ceea ce determin
apariia hipocalcemiei. Hipocalcemia reprezint un stimul pentru paratiroide care secret parathormon,
care are rolul de a scoate calciul din oase.

_ Clinic

_ Rahitismul carenial evolueaz in mai multe faze:

_ Faza de debut:

_ Hipotonie muscular

_ Cifoz dorsolombar mai accentuat

_ Faza clinic:

_ Semne musculare:

_ Hipotonie

_ Abdomen etalat pe margini (aa numitul pntece de batracian)

_ Hiperlaxitate ligamentar

_ Semne cutanate:

_ Paloare tegumentar

_ Transpiraii mai abundente (mai ales la nivelul capului)

_ Semne osoase:

_ Semne osoase:

_ Craniotabes: senzaia de minge de ping-pong la apsare

_ ntrzierea nchiderii fontanelelor

_ Bose frontale, parietale sau/i occipitale

_ Plagiocefalie: reprezint aplatizarea oaselor craniene

_ Mtnii costale: tumefacia cartilajelor condro costale

_ Brri epifizare: lrgirea extremitii distale a osului

_ Torace n crinolin: torace evazat la baze cu an submamar

_ Torace n caren: stern proieminent

_ Sternul nfundat

_ Membrele inferioare deformate fie n X (genu valgum) fie n O (genu varum)

_ Deformri ale coloane vertebrale

_ ntrziere moderat n dezvoltarea psihic

_ Hepatosplenomegalie

_ Paraclinic

_ Biochimic, rahitismul evolueaz in 3 faze:

_ Faza 1: calcemie sczut + fosforemie normal +parathormon absent in sange

_ Faza 2: parathormonul crescut in sange + calcemia normal + fosforemia sczut

_ Faza 3: parathormonul crescut in sange + fosforemia sczut + calcemia sczut

_ De asemenea sunt modificate:

_ Fosfataza alcalin este crescut

_ Calciuria este sczut

_ Produsul Ca * P este sczut

_ Radiografia oaselor pumnului arat modificri ce evolueaz in 3 faze:

_ Faza 1: epifiza apare lrgit

_ Faza 2: metafiza apare concav (aspect in cup)

_ Faza 3: marginile cupei se franjureaz dand aspect flu flu

_ Pe lang aceste modificri mai apar:

_ Demineralizri osoase

_ Osificarea intarziat a nucleilor de osificare epifizari

_ Complicaii

_ Fracturi pe os patologic

_ Deformri scheletice

_ Infecii grave

_ Intarzieri in dezvoltarea fizico-psihic

_ Tratament

_ Tratament profilactic pe perioada de cretere a copilului.

_ Profilaxia antenatal: se face in ultimul trimestru de sarcin cu vitamina D, ce se administreaz fie

zilnic

(500 u.i./zi - 1000 u.i./zi per os ), fie sptmnal (4.000 5.000 u.i./sptman, in priz unic, per os), fie
stossterapie (2 doze stoss de 200.000 u.i. administrate oral la inceputul lunii a VII-a de sarcin i in luna a
X-a).

_ Profilaxia postnatal incepe la 7 10 zile de via

_ Se face: fie zilnic (400 500 u.i./zi, per os, pan la varsta de 18 luni, apoi numai perioadele neinsorite
ale anului dup varsta de 18 luni pan la 12 - 15 ani), fie stossterapia (200.000 u.i., in priz unic la
varsta de: 7 10 zile, 2, 4, 6, 9, 12 si 18 luni iar dup varsta de 18 luni pan la 6 ani cate 200.000 u.i. in
priz unic oral in luna ianuarie i aprilie).

_ Tratament curativ

_ Obiective:

_ - prevenirea sau corectarea deformrilor scheletice rahitice si a hiperparatiroidismului reactiv;

_ - prevenirea sau corectarea hipocalcemiei i a simptomelor legate de aceasta (tetanie pan la moarte

subit);

_ - asigurarea creterii i dezvoltrii normale;

_ - asigurarea unor doze de vitamina D care s asigure efectul terapeutic;

_ Scheme orientative de tratament

_ IOMC Alfred Rusescu recomand urmtoarele scheme de tratament:

_ forme uoare i medii: zilnic, oral, 2000 4000 u.i. vitamina D, 6 - 8 sptmani, apoi profilaxie i la 6
luni o doz de 1000 u.i.

_ forme grave: 3 doze stoss de 100.000 u.i. vitamina D2 sau D3 injectabil, im la interval de 3 zile, apoi o
doz de 200.000 u.i. per os sau intramuscular la 30 de zile apoi dup 30 de zile profilaxie.

_ Se asociaz calciu: 50 - 80 mg/zi calciu, pentru 3 4 sptmani in formele comune i 6 - 8 sptmani in

formele hipocalcemice.

_ In cursul profilaxiei rahitismului, dar mai ales al tratamentului, se va urmri cu atenie apariia
eventualelor semne de supradozare:

_ inapeten;

_ vrsturi;

_ polidipsie;

_ poliurie;

_ constipaie;

_ agitaie/apatie.

_ Tratamentul igieno dietetic

_ Copilul cu rahitism evolutiv nu va fi incurajat s stea in ezut precoce, nici s se ridice in picioare i s
mearg pan la stabilizarea bolii.

_ Se recomand purtarea de ghete cu susintor plantar sau, cand se poate, picior gol pan la varsta de
minimum 3 ani.

_ Persistenta piciorului plat dup varsta de 1 an i 6 luni reclam corecie prin gimnastic sau
inclminte ortopedic.

_ Persistena unor deformri osoase mari, in special la membrele inferioare, dup varsta de 2 ani, oblig
la consult interdisciplinar cu specialist ortoped.

Tetania

_ Definiie: este un sindrom clinic i electric ale cror manifestri sunt rezultatul unei hiperexcitabiliti

neuromusculare.

_ Etiologie
_ Hipocalcemia

_ Hipofosforemia

_ Absena vitaminei D

_ Hipomagneziemia

_ Asocierea hipernatriemiei cu hipokaliemia

_ Alcaloza

_ Clinic

_ Semne latente (se descoper prin manevre de provocare):

_Semnul Chvosteck Escherichi: se percut la jumtatea distanei dintre meatul auditiv i comisura
bucal; se produce contractura m. orbicular al buzei

_Semnul Chvosteck Weiss: se percut la unghiul extern al pleoapelor; se produce contracia m.

orbicular

al pleoapei

_Semnul peronierului Lust: se percut n. peronier sub capul fibulei i se produce flexia dorsal a
piciorului

_Semnul Trousseau: se comprim braul cu maneta tensiometrului i se produce mna de mamo.

_ Semne electrice:

_semnul Erb: se msoar intensitatea unui curent galvanic ce produce o contracie muscular

_ Semne manifeste:

_ Spasme musculare:

_Spasmul carpo pedal: picior in extensie, talpa concav, halucele flectat

_Laringospasm ce determin un zgomot inspirator de tonalitate inalt insoit de tiraj

_ Convulsii

_Tratament

_Tratamentul este n funcie de cauz.

Amigdalitele

_ Definiie

_ Angina este o inflamaie acut a sistemului faringian, interesand inelul limfatic i in special amigdalele
palatine.

_ Etiologie

_ La copiii mici: adenovirusuri, candida albicans

_ La colari i adolesceni: streptococul beta hemolytic grup A (80% din cazuri), mycoplasma
pneumoniae, stafilococ, pneumococ, meningococ

_ Clinic

_ In funcie de aspectul local al faringelui, anginele sunt:

_ Angine roii (angina eritematoas i angina flegmonoas)

_ Angine albe (angina pultacee)

_ Angine ulcero necrotice

_ Angina eritematoas

_ Febr: 39 39,5 grade

_ Disfagia i durerea in gat lipsesc frecvent

_ Examenul fundului de gat evideniaz amigdale hiperemiate i hipertrofice

_ Vindecare rapid in 4 5 zile, fr complicaii

_ Angina flegmonoas

_ Debutul este brusc cu hipertermie: 39 41 grd.

_ Frison

_ Disfagie intens cu iradiere la nivelul urechii

_ Adenopatie satelit

_ Uneori disfonie i respiraie dificil

_ Uneori trismus i salivaie abundent

_ Examenul fundului de gt evideniaz inflamaia puternic unei amigdale i a esutului periamigdalian,

edem intens ce determin o tumefacie mare ce depete, deplasnd lueta
_ Evolueaz spontan spre abces amigdalian /periamigdalian cu tendin la deschidere spontan i
posibilitatea de sufocare

_ Sub tratament evoluia este favorabil

_ Angina pultacee

_ Se caracterizeaz prin prezena pe amigdale de exudat sau false membrane

_ Poate fi:

_Angin folicular: inflamaia foliculilor limfatici amigdalieni ce proiemin la suprafa sub form de

puncte cenuii glbui _Angin criptic: depozite albe n cripte (dopuri de puroi) care prin compresiune
pot iei la suprafaa amigdalelor ce sunt roii i tumefiate; punctele albe pot conflua simulnd o fals
membran care e friabil, se desprinde uor, nu depete stlpii amigdalieni

_ Se insoete de febr i adenopatie satelit dureroas

_ Angina ulcero necrotic cuprinde:

_ Angina ulcero necrotic Henoch: se intalnete in scarlatinele severe; pe amigdale apar ulceraii
adanci, neregulate, cu depozite cenuii sau false membrane; ulceraiile progreseaz in suprafa sau
adancime realizand perforaii putand determina septicemie, halen fetid, adenopatie, stare general
grav

_ Angina herpetic

_ Complicaii

_ Complicaii obstructive: insuficien respiratorie acut

_ Complicaii supurative: flegmon periamigdalian, abces retrofaringian, abces laterofaringian, sinuzit,

mastoidit, otomastoidit

_ Complicaii tardive: RAA, glomerulonefrita acut difuz

_ Tratament

_ Tratament simptomatic: hidratare oral, antitermice, dezinfectante locale

_ Tratament etiologic: antibioterapie pentru sterilizarea Faringelui

Bronhopneumonia (pneumonia lobular)

_ Definiie
_ Bronhopneumonia este un proces inflamator acut ce atinge lobulul pulmonar, de etiologie microbian
sau viromicrobian, caracterizat anatomo-patologic prin leziuni de bronhoalveolit sub form de focare
mici nodulare peribronice, iar clinic prin prezena a 3 sindroame: respirator, cardio vascular i toxic
infecios.

_ Etiologie

_ Factori determinani: germeni bacerieni ce pot,adesea, urma dup o infecie viral

_ Factori favorizani:

_ Varsta mic

_ Distrofia

_ Rahitismul

_ Prematuritatea

_ Diatezele

_ Alimentaia neechilibrat

_ Boli anergizante (rujeola, gripa, tusea convulsiv)

_ Aspirarea de lichide

_ Clinic

_ Faza prodromal, cu caracter viral, precede cu cateva zile debutul i se caracterizeaz prin: coriz, tuse

uscat, obstrucie nazal, febr moderat, agitaie, anorexie

_ Debutul prin:

_ Hipertermie: 39 40 grade

_ Agitaie

_ Anxietate

_ Tulburri respiratorii

_ Perioada de stare se manifest prin:

_ Dispnee expiratorie cu expir scurt, tahipnee

_ Sete de aer, geamt expirator, bti ale aripilor nazale

_ tiraj, tahicardie, tuse spastic, uscat chinuitoare, sacadat, cianoz discret

_ La examenul fizic:

_ Torace destins

_ Zone de submatitate

_ Respiraie suflant

_ Bronhofonie

_ Raluri

_ Tratament

_ Obiective:

_ Optimizarea condiiilor igienice

_ Tratament etiologic

_ Tratamentul tulburrilor fiziopatologice

_ Tratament symptomatic

_ Optimizarea condiiilor igienice:

_ Izolarea bolnavului in box separat, in incubator sau in saloane mici, luminoase, mobilate cat mai
sumar, cu temperatur de 18 22 grade i umiditate de 60%

_ Manipularea cat mai redus a bolnavului

_ Schimbarea poziiei in pat a bolnavului la 1 2 ore

_ Drenaj de postur (prin ridicarea patului) dac prezint secreii

_ Alimentaie corespunztoare varstei sau aport crescut de lichide in ca z de anorexie sau febr: 120
ml/kg

corp/zi la sugar i 50 60 ml/kg corp/zi la copilul mare

_ Tratamentul etiologic: antibiotice, 2 sau chiar 3

_ Tratamentul tulburrilor fiziopatologice vizeaz:

_ Tratarea hipoxiei prin dezobstruarea cilor respiratorii

_ Tratarea insuficienei cardiace cu digitalice i diuretice

_ Tratarea dezechilibrelor hidro electrolitice prin rehidratare oral corect sau perfuzie endovenoas
_ Tratarea dezechilibrului acido bazic prin administrarea de bicarbonat de sodiu i ventilaie artificial

_ Tratarea strii toxice prin oxigenoterapie, reechilibrare acido bazic i aport de glucide

_ Tratament simptomatic vizeaz:

_ Hipertermia: hidroterapie, antitermice

_ Carenele vitaminice: se administreaz vitamina

C, vitamina A, vitamina D

_ Tulburrile digestive asociate (diaree, vrsturi)

Astmul bronic

_ Definiie

_ Astmul bronic este o boal cronic, obstructive i difuz a cilor respiratorii inferioare care evolueaz
cu crize recurente i reversibile de dispnee paroxistic sau cu perioade de respiraie uiertoare.

_ Etiologie

_ Factori determinani:

_ Alergeni: inhalani (praful de cas, scoame de bumbac sau alte materiale, prul unor animale,
polenuri) i alergeni alimentari (albu de ou, lapte de vac, pete, ciocolat, cacao, unele semine de
cereale, fructe sau legume)

_ Infecii

_ Iritani chimici

_ Iritani biologici

_ Factori favorizani:

_ Factori genetici ce influeneaz dezvoltarea plmanilor

_ Factori declanatori:

_ Infecii ale cilor respiratorii superioare sau inferioare

_ Modificri rapide de temperatur sau de presiune atmosferic

_ Mirosuri de buctrie

_ Mirosuri de vopsea
_ Substane chimice iritante

_ Fum de igar

_ Diferii poluani

_ Clinic

_ Debutul:

_ In primii 3 ani de via

_ Poate fi brusc, dar cel mai frecvent este precedat de o perioad pprodromal de cateva ore sau zile,
manifestat cu rinoree, strnut, prurit

Perioada de stare

_ Wheesing

_ Dispnee expiratorie cu expir prelungit

_ Sete de aer

_ Bti ale aripilor nazale

_ Cianoz

_ Hipersudoraie

_ Tahipnee

_ Tahicardie

_ Tuse frecvent, uscat, chinuitoare

_ Febr

_ Agitaie

_ Examenul clinic obiectiv evideniaz:

_ Inspecia:

_ Torace hiperinflat

_ Coaste orizontalizate

_ Palparea:

_ Vibraii vocale diminuate

_ Percuia:

_ Torace hipersonor

_ Aria matitii cardiace disprut

_ Auscultaia:

_ Expir prelungit

_ Murmur vezicular diminuat

_ Raluri sibilante

_ In timpul perioadei de stare, poate aprea agravarea sub form de insuficien respiratorie:

_ Retracie toracic inspiratorie sever

_ Wheesing i murmur vezicular abia perceptibile

_ Torace hiperinflat cu micri minime

_ Hipoxemie sever

_ Cianoz marcat

_ Dezhidratare

_ Acidoz metabolic

_ Agitaie

_ Anxietate

_ Pierderea contienei

_ Paraclinic

_ Radiografia cardio pulmonar evideniaz hipertransparena i emfizem retrosternal

_ Hemograma evideniaz hippereozinofilie

_ Imunograma evideniaz IgE crescute

Tratament

_ Tratament nespecific

_ In ordine se administreaz:
_Adrenalin injectabil s.c.

_Aerosoli cu bronhodilatin

_Miofilin

_Salbutamol

_Corticoizi

_ Pentru prevenirea crizelor.

_ Auxiloson

_ Cromoglicat de sodiu (Intal)

_ Tratament specific

_ Recurgem la acest tratament in cazul astmului de natur alergic in cazul in care copilul face mai mult
de 3 crize in primul an de evoluie.

_ Se efectueaz dup testare cutanat i identificarea alergenului, cu diluii progresive din alergenul
respectiv.