Interveniile cognitiv - comportamentale pentru reducerea agresivitii folosesc adesea:

restructurarea cognitiv, dezvoltarea deprinderilor de rezolvare de probleme i pe a celor sociale,

ntrirea, recompensarea comportamentelor nonagresive de tip asertiv, modelarea, informarea cu
privire la emoii i managementul acestora (distragere, relaxare, identificarea precursorilor),
brainstorming, analiza consecinelor agresivitii pe termen scurt i lung, mecanisme eficiene de
lupt cu presiunea grupului, stabilirea de scopuri personale i sociale adecvate, implicarea
familiei, jocurile i povetile terapeutice.
Este util c educatorii s pedepseasc (de exemplu prin time-out, izolarea i ignorarea copilului
pentru un numr de minute care s nu depeasc vrsta sa
cronologic) manifestrile agresive i s le modeleze i s le ntreasc pe cele neagresive.
Scopul interveniilor la copii care manifest agresivitate reactiv este s i ajui s dobndeasc
autocontrolul emoional i deprinderi de rezolvare a problemelor mai rafinate dar i mai potrivite
dect agresivitatea fizic (negocierea, compromisul).
Ct de uor ar fi s nelegem faptul c acceptarea aduce dup sine anse mai mari de schimbare
n direcia dorit! Totui, ne este mult mai uor s nvm copiii c oamenii se Pot considera
valoroi doar atunci cnd sunt ludai,
apreciai sau au succes, c valoarea uman scade n caz de eec, c feed- back-ul negativ trebuie
evitat cu orice pre, c unii oameni sunt mai valoroi dect alii i c o greeal mare comis de o
persoan ne poate face s ne schimbm n totalitate prerea despre ea. Prin aciunile i cuvintele
adulilor, copiii nva c pot fi evaluai ca fiind buni sau ri, demni sau nedemni de iubit,
valoroi sau nevaloroi. De asemenea, nva c persoanele trebuie s fac lucruri mree
pentru a fi acceptate de ceilali, mai mult, c au nevoie de aceast acceptare, respingerea fiind
insuportabil. De cte ori nu i spunem copilului c e o persoan bun atunci cnd mparte cu
fratele mai mic ceva i c e prost atunci cnd ia o not mai mic la coal? De cte ori nu
nvm n coal copiii, ordonndu-i n funcie de note, s se compare cu ceilali i s i
formeze o prere despre propria persoan pe baza acestor comparaii? De cte ori, ca i printe,
nu eti tentat s i spui copilului: Ai luat doar 9? i colegul tu de banc a luat 10, e mai bun
dect tine! . Nu ar fi oare mai acurat s spunem: ai fcut un gest frumos mprind acel lucru cu
fratele tu, sau probabil colegul tu s-a pregtit mai bine pentru testul respectiv, ori, n acest
an, aceti elevi au muncit mai mult.