Diac Prof. Emilian Vasilescu MARILE RELIGII NECRESTINE ACTUALE II, — BUDISMUL 1. Introducere. — sub raport religios, India a fost si este un adevarat cal doscop, aspectul de varietate care caracterizeazé fara si poporul indian reflectindu-se si tn viata religioasd a acestui mare popor !. De aceea nu se poate vorbi despre religia Indiei, ci despre religiile Indiei, fiecare faz de dezvoltare a religiei indiene deve- Rind altd religie, cu numeroase sisteme si secte. In ordine cronologicé, aceste religii sint: vedismul, brahmanismul, jainismul, budismul si hinduismut. Jainismul si bu- dismul sint mai degrab& meri secte ivite aproape concomitent in sinul brahmanis- mului in secolul al Vi-lea 1. Hr., iar hinduismul este vechea religie vedici, sistema- tizaté in perioada brahmand si adaptatd 1a noile imprejurdri create de aparitia ja- si budismului Despre religia vedicd vom spune numai c& aceasta era politeist3, cultivind ca zei principali pe Dyaus, Varuna, Indra, Agni etc.; c& in centrul cultului vedic sedea sactificiul, céruia i se didea o importan{4 neobisnuit de mare, si cd inci din aceastd vreme preotii indieni, reprez intelectuale indiene, incep sa-si pund probleme filozofice, pentru ¢ literatura filozofica si teologica. Brahmanismul ins&, tn Put budismul, ne inte- reseazi aici mai mult, filozofico-religioase ale preotilor $1 ale f vreme se resimt la fiecare pas In filozofia ntarii ale Vedelor numite Brahmane i mai Upanisade, preotii indieni, brahmanii $1 rep draznealé cele mai difieile natura sufletulul omenesc fiinjei absolute gf a In ceea ce priveste A a brahma- nilor a ajuns la ideea de B lor, originea lumii, ales problema t meet yy aePri U piac, Prof. EMILIAN VASILESC' 204 tirzie, creat in cea maj ei va mai adica in literature €° hma paleste, fiind inlocuiy In Upanisade ins’, fa Warne dace at ne antes or a rtaboiniciot, 46PE oe rine ulus, wsuflaren, ree - insusi alman Pal dublu al ideoa de Atman, Cuvintul insusi alin conceput ca un dublu al corp, ‘i i ffetul omenesc, Conce ay a. durse desigur In primal rind ta eulell NGG, tric Acest dublu, acest atn paar, ae tmengroniesriziie (prance) De: i infele si oordsin ume, ca si universul ca tot, a, numai omul, ci si toate fiintele si Jucturile din vein ta fae 2 Hata Tee cod eandinschtoMorla pl aOR Ete a ctor: cu sufletul | a fe aite cxvnie.axacaen eatvotoa Magee meter a nese si din care sufletul omenesc emand ca scinteia din tore! Cunoagierea injel-fatine «Ini Atsiancnmcesteucd pullnts pe calea observa Eriabrationsientohiisryatesemereatanmbarmieerpeetesnmaaryins Co este Alm tn esenta sa, El poate fi cunoscutinumal pe cate suprasensibil&, prin intultle direc up& o concentrere spiritualé orindult& prin’ legi fixe, iar ansamblul practicilor meditafie prin care se ajunge la fericita cunoastere a lui Atman se cheami vo Cufundindu-se in adincul propriului séu suflet, yoginul, adicd practicianul metod de meditatie numita yoga, ajunge si cunoascé marele adevar c4 esenta ultima Intregit existente este de naturd spirituald, este Atman, $1 c& propriul sau sufl svi uf ste cen adh male Ta Alan. Te! 00 cautdtorul de adevic oii cate a meegeee: fice | ren{a tnselatoare, Beet simnis Brahma, Odata aji date atractie spre tot ce a treiman ’ ia sa dorinja find acce consti mintuire: ca un organism material, este in om principiul unificat turile cel leaga de | eat singura sa dorinta fan- de om, ajuns la PAmintesti, prinderea de un astfel in Brabma, r In sfirsit, 0 tarea_filozofico-ré de samsara pus bud mu red de me ma nol3 MARILE RELIGI NECRESTINE ACTUALE 205 sociale nedrepte, considera starea in care se aflé nu ca 0 consecinjé a orindul ‘i ca 0 urmare inevitabilé a faptelor lor din vietile anterioare a Vom vedea mai departe sub ce forma apar in budism conceptiile brahmane ex- puse mai sus si unele rinduieli ale vie monahale si laice brahmane. Dar mai intti 54 vedem care sint principalele izvoare pentru cunoasterea viefii intemeietorului budismului, a doctrinei acestuia si a rinduielilor monahale si laice budiste- 2. Izvoare. — Literatura canonicd budistd este vasté si variaté; cu atit mai mult cea necanonicdé. Cea canonicd este formata din doua categorii de scrieri, unele redactate in dialectul pali, care este apropiat de limba sanscrita ca limba italiana de cea latina, celelalte in limba sanscrita si in alte limbi Scrierile in dialectul ali for jmeaza canonul budismului sudic (hinayana, «micul vehicol»), despre care va fi vorba mai departe, iar scrierile redactate in limba sanscrité formeazi canonul budismului nordic (mahayana, «marele vehicol»). Canonul scrierilor in dialectul pali, care este mult mai important decit celalalt canon, are aproximativ dimensiunile Bibliei si poarta numele Tripitaka (in dialectul pali Tipitaka, «cele trei cosuri»), deoarece cuprinde trei sectii si anume: Vinaya- pitaka («cosul discipline»), care cuprinde regulile vie(ii calugaresti budiste Sutta- pitaka (in sanscrité Sutra-pitaka, «cosul predicilor»), care cuprinde predici si dia- oguri, in versuri sau in prozd, in care se expune doctrina budista, si Abhidhamma- pitaka (in sanscrit& Abhidharma-pitaka, «cosul doctrine! superioare»), adaugata mai tirziu la primele dowd sectii $i confinind expunerea metafizicii budiste. _ Din literatura budisté in dimba sanserita si tn alte limbi fac parte urmatoarele lucrari mai importante: Saddh arika (vlotusul religiei bune»), carte de zidire sufleteascd, in care adevarurile religioase sint ilustrate prin parabole; Lalitavistara («istorisirea am&nunjita a joc ddha»). 0 biografie a lui Buddha, in care viata si faptele acestuia sint sjocul> (lalita) net fiinte supranaturale, si Mahavastu («cartea marilo ), care este de fapt tot o biografie a lui Buddha, dar mai cuprinde jucruri, expuse f4r8 nici o rinduialé ‘. i ste ar fi ‘fost fixal, in liniile lui a Ral a la citeva sap- i t fixat definitiv la artea_intemeietoruluipiac, Prof. EMILIAN vasILEscU 208 ea: jaia ui Buddha, De altfo é jen in viaya It Buddha, D Ls ten, cam ain se ponte copatdera c© ISHS Og. qaupre, acenules 1. vi F i rte putine indicatil ‘ ingiruire de legende ,, mat vent cupeind £006 PHT ait ta tal aan lesaani ste 2+ Levent, TAeape. cs literatura mal now! MYantezia bogats & indientor Pane: cugetare dr Sedtaktel Ve aigavent imomb cove” Or fost organ. | 38 se tniristeze py e cate Pence initro;egenek meditate. SA87TS PRDbae eo CO enestl yo oe , si s& se cufw : t, il fac si gaseascd deziegarea problemet in renin, shgi aceast! geofinsiact tn! ale hi scale vietii ui Buddha au fost ,,, fell i Indeosebi ultimele momen! timplari extraordinare, fncit nu este de 1, la placerile viet jografii entuziasti cu atitea in ? eas Es talcra Paatiavnuitva,putat tj conaiderct esiuit Parsee fe legends, nis, Sufe oe Sin dezvoaltarea unui mit solar. Mai ales cB adismul a inventat, pe lng’ Budi,” gurtte de ain co sumedenie de alti Buddha copiati dupa cel real. Suferinta « Gu privire la data exacté a mortil lui Budda, nu o0 ajuns 1a 0 unitate de ,.. dupa doct Bey oo, eccatttociseipocte da toluyl ca Gath ‘eproximativ’ iano! 483 1. Hr.*, c,. ferintB, ec ciosii budisti numara anii erei budiste incepind cu anul intrarii lui Buddha \, dectt um | din pricin nirvana, adic& anul mortii acestuia. By 4, Doctrina budist’. — Invatatura lui Buddha este expusa, in ce are ea poe oe esenfial, in faimoasa predicé de la Benares, tinuté de maestru celor cinci mon din ziva 1 Iie WED ops slinminarces aa. Tn acenstA predicé, Buddha a ardtat cele pat; temtar (a cadevaruri sfinte» asupra suferinjei: existenja suferintei, cauza suferintei, supr.” neflinta, | i suprimarea suferintei. lucrurilor “ feral stint despre suferint&: nasterea «:. ‘a’ est MME cio cuferin(’, Us. cane cea ce iubesti este suferin nae Ginci elemente (ale fiinj:i atit mai suferin}a. ne da si injel: este setea (de exi: Nimicnic a te Placere si de potti taconi, “ ‘7 , setea de existenta, sete: care ee nostru a suferinjei: stingerea scici El insus ‘Tenuntind 1a ea, eliberin. Téminin ; rotile, de altel Suprimarea suferinic'’ ge oe li MA dreapt: , hottie mentul moarte.MARILE RELIGI NECRESTINE ACTUALE 209 jreapti, cuvint drept, fapta dreapta, mijloace de existen{a drepte, sforare dreapta, ugetare dreapt, meditatie dreaptay ". Pe baza acestor patru «adevaruri sfinte», expuse de Buddha in predica de la jenares, $-a format cu vremea un foarte complicat sistem filozofico-religios, in care ju intrat numeroase elemente din diferitele sisteme filozofice indiene. Dealtfel in- si aceasta predic nu poate fi bine infeleasé decit in lumina sistemelor filozofico- igioase indiene, care formeaz’ ambianta spirituald in care a aparut budismul, cum ciutat si aratim in partea introductiva a prezentei expuneri. ¢ Prima mare afirmare a doctrinei budiste este existenta universalé a suferintei. juferinta este indisolubil legaté de existenté. Dar nu este vorba numai de neca- ile, de suferinjele mai marunte sau mai mari pe care le intilnim tofi in viata. juferinta are in budism un infeles mult mai profund si mai general. Orice existenta, lupa doctrina budista, are un caracter de «tortura» (dukkha), de suferint peste su- erin, care culmineazi prin boala, batrinete si moarte. Dar aceasta nu reprezinté lecit un simptom, cauza este mai profunda. Viaja noastra este o continua suferin}é lin pricina fragilitatii, inconsistentei, «caducitatii» (anicca) a tot ce existi. Tot ce se pare astazi infloritor miine se vestejeste si moare. Nasterea insasi poate fi onsiderati ca inceputul mortii. Grandoarea de o zi inseamn& decaderea si sfirsitul n ziua urmétoare. Totul curge, se transforma si nimic nu are consistent. «Inconsis- na» (anatta), acesta este caracterul fundamental a tot ce ni se pare noud ca exist, nja, iluzia cd ar exista ceva, cind de fapt nu exista nimic. Aparitia si disparitia ucrurilor din lume, acest re ne face impresia cd ar exista ceva in reali- Ae seama, c eredem in realitatea lucrurilor . Luind insi iluzia drept realitate, em fn brafe un fum care se ri- rae je lucrurile din lume, cu aceea cA insusi eul © exceptie in univers. se risipesc, ne maife Diac, Prof. EMILIAN VASILESCU " de 0 anumit& calitate, aga cum un total de couze determin’ In Mia insd ca tntre cauze sl ofecte a8 exi60 2, conti- al Fi insiré chiar un ban! de cauze"*, oe snl ern area Suet Mince ‘une dintte cans care sint in celeste sete de vialdy, care face co omul si se ataseze Sele cele mai importante este ecoe pee erg: Dar ssiecll rele come din lume gi prin aceasta sé provoace o nous fetncarnare: Da te Viatd si atagamental 1a Tucrurile ‘din lume provin in primul rin os ‘nestiinté, din ignoranta cu privire 1a caracterul ftugoriu al lucrurilor din lume, # leci prima cauzé a reincarnarii, causa causarum am putea spune, este nestiin{a- Dar, dack nestiinta este principala aust cares UR nasteres vietllor: SUCcesvas atunci cunoasterea: ‘adevarului opreste renasterea opreste, sirul reincarnérilor si curma tm acelasi timp si suferinte. Cel care & ajuns si-si dea seama ca totul — universul si propriul siu eu — este 0 simpla iluzie, acela atinge starea de bodhi, pentru et sirul reincarnarilor s-a/sfirsit, el intra in nirvana. Dar ce este nirvana? Traducerea exacté a acestul cuv int este «Sstingere», «ni- micires, «neants. Buddha nu a inventat acest cuvint, folosit si inaintea lui. Indologif ‘oscileaz& intre a considera nirvana ca neexistenta, ca aneantizare, ca golul absolut, sau dimpotriva ca un fel de existent& beatific’. Nirvana nu este nici un loc, nici o ier dupa definitia budistilor, vidul pur, dezagregarea individualitatli, sfirsi oe | proces sufletesc sau intelectual Totusi budistii ii dau si nume pozitive urirea», «farmul de dincolo», «dezrobirea din durere». Acesie © icatii con~ . fnsusi nu a Wmurit aceastd cl.estiune, care . ipolii sai daca sufietul con puns: «A sti aceasta nu © fata a spus: «Eu condemn si pe cate neag& supraviejuire in inutile pentru mintuire. ciudat pentru credincios bu- clipa suprema cesar o reincernare chip necesar un total de efecte, nué acesaeVar ekMARILE RELIG NECRESTINE ACTUALE 21 treaptd a perfectiunii : bodhi. Acela este stintul demn de veneratie, Starea de bodhiy aseminitoare cu staren de catalepsie sau de hipnozi, este ceva vecin cu moartes. Dupit ce i-a nimicit orfee functie normal a simfurilor, a tnvins orice dorin}s de vial $1 orice bucurie a viefii, sfintul budist, care nu mai are comun cu viata decit resplraiia sf eXldura vitelh, ins nirvana. in acest& stare ‘el capita uneori putert miraculoase, aude glasuri ceresti, isi vede toate existentele anterioare, cunoaste gin- dul oamenilor si se bucura de cea mai pura fericire si pace. Odaté cu moartea, sfintul va intra in adevirate nirvana, adic& va ajunge la stingerea totalé a existentel empirice. Dup& cum vedem, doctrina budisti vizeazA ca scop suprem mintuirea, dar 0 mintuire sui generis, diferita de ceea ce se injelege prin acest cuvint in crestinism. Caci mintuirea budistd exclude tocmai ceea ce este mai esential in crestinism: ideca de Dumnezeu $i ideea de suflet nemuritor ". Cum era si firesc ins, urmasii lui Buddha nu s-au muljumit cu ceea ce le-a explicat maestrul si au transformat budismul intr-o religie propriu-zisi, cu un cult inchinat lui Buddha insusi. Obiectele ramase de la el au devenit relicve sfinte, locu- rile pe unde a trait sau numai a trecut el au devenit locuti de pelerinaj, datele in- semnate din viafa lui au devenit mari sdrbatori budiste. In felul acesta, astizi nu se mai poate vorbi nicidecum de «ateismul budist», cf de «religia budisté». 5. Morala budistS. — Budismul si-a insusit comandamentele morale din cu- getarea comuni indian’, Pornind insi de 1a principlul c& existenta este un Tin, Se seree ca Buddha s& ajunga 1a recomandarea unor virtuti negative, care au ca {ints viima anihilarea tuturor functiilor fizice $l sufletesti. Exist insi tn morala budisti o¢ en ju-se deosebire intre virtutile recoman- ie © reincarnare convenabilé intr-o viata yoiese sf ating’ desivirsirea si si intre ‘$4 respecte tele cinci regulis: 1. A mu an ite adulter. 4. A nu spune | Aceste comandamente sint fe cinci comandamente, for- gula a treia, care interzice in castitate. De aseme- . ff cele reglomentare, n-au voie! nici s& se culce in pa- Oldenberg remarcé «ri- In morala bu- si de aproapele, caEMILIAN VASILES Diac. Prof. ' 212 1 # inge linistea sufleteasci de -si atinge linistea su aan Puneet acola de et atinge linision fufletonscd. donty Idealul sfintului bodlst a one en esupra, unl PUNC t; cautd s8-s1 p : eae Pi try aceasta, el st xen sisi Inchide cit mai mult cu patted Pottle ale i rafia intr-un ore raporturile cu oamenii, sfintul Boglst rr ue i a alt e vo lumea eis ie biti, atit de frumos infdtisaté de ae ml Apostol Pavel tog ‘ Oe ae tL aFata de cei care mé fac $4 sufar — spune 1, - “orinteni. «Fal de cei ¢ XIII al Epistolei I catre Corintenl. a Wc ealdel lou me cone’ ; — ca si faté de cei care imi procul peer yoo : ca si fali de tn bucurie si in durere cu rimin impasibil, In onoare i tn i oF de east pans aie i. In aceasta std perfectiunea egalitiqii ¢ de onoare, peste tot eu ramin acelasi- ‘ sufletesti» "4. Morala budist’ nu pune deci accentul pe latura pozitiva a pete A cea negativi, pe renuntare, pe abstinent, pe stingerea dorin{ei de viaté. Marea pr, blema in budism nu este aceea de a fixa raporturile omului cu lumea, ci acces qq @ face ca omul si scape de lume. Idealul vietii budiste este clugaria si, cu tont injelepciunea «cai de mijloc» recomandaté de Buddha primilor s&i discipoli, riming totusi impresia ci morala budista cultiv’ mortificarea metodica. «Idealul budismuyi — spunea cindva profesorul Paul Oltramare — este 0 crud’ mutilare a omului» ': s 6. Monahismul budist. — Ca si in privinja doctrinei si moralei, budismul na adus ceva nou fai de brahmanism nici in ce priveste monahismul. Calugiri ay ¢ Sxistat in India si tnainte de aparitia lui Buddha. Fiecare maestru, fiecare propovi. r Gultor al unei doctrine tllozofico-religioase aduna in jurul su discipoli, care formau comunitafi si traiau dupa anumite no iajé. be ; barber, call ae Adea la inceput numai nu era nicidecum pe pla i, desi lucrul acesta Ind si laicf, pe linga c&l & s-a largit cuprin- Intrarea In cilugarie la virsta de 7 ant, 4 Sociali, incepind de garie criminalilor, célugitie avea i ani. Novicele trebuia Buddha, i te haina galbena q r timp era in doilea stadiy, mirli avea acestora