ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

ANATOMIE
6.1. Aparatul respirator.

Prof. ALINA-ELENA RADU

Nasul extern:
Este proeminenta mediana,
situata in mijlocul fetei.
Limita sa superioara este
reprezentata de glabela, in jos
buza superioara, lateral regiunile
palpebrale si jugale.
Forma: piramida cu baza in
Alcatuire:
-radacina (sub glabela)
-dorsum nasi -cu versantii dr si stg
-aripile nasului ce delimiteaza
narile, separate de septul
membranos
- varful nasului
De la exterior spre interior:
Pielea
Tesutul subcutan, lax
Stratul muscular – cu muschi
dilatatori si compresori ai narii
Scheletul nasului:
-osos: oase nazale, procesele
frontale ale maxilelor
-cartilaginos.

Ref clinica: fractura oaselor

proprii nazale, nu fractura
nasului!
Cavitatea nazala:
Este situata in centrul maxilei, deasupra
cavitatii bucale.
Este divizata de septul nazal in 2 fose
nazale.
Are rol in producerea sunetelor nazale,
avand functie rezonatorie.
Limba romana are 2 sunete nazale: M si
N.
In pronuntarea lor, aerul trece si prin
cavitatea nazala, orificiul buco-nazal
fiind deschis, iar valul palatin coborat.
Restul sunetelor din limba romana
(except m si n) sunt rezultatul trecerii
aerului doar prin cavitatea bucala,
orificiul buco-nazal fiind acoperit, iar
valul palatin ridicat.
Faringele:
Este un tub apartine in egala
masura caii respiratorii si
celei digestive. Este alcatuit
din 3 portiuni : nazofaringele
(raspunde cavitatii nazale),
orofaringele (raspunde
cavitatii bucale) si
laringofaringele (raspunde
laringelui).
La nivelul lui se deschid 5
cavitati: bucala, nazala,
cavitatea medie a urechii
(prin trompa lui Eustachio),
cavitatea laringeana si cea
esofagiana.
Faringele este o raspantie
unde se incruciseaza calea
respiratorie cu cea
alimentara. El este
explicatia pentru faptul ca
nu putem canta in timp ce
bem apa

Calea respiratorie: aerul

inspirat la nivelul foselor
nazale patrunde prin
faringe in laringe apoi
Calea alimentara: bolul alimentar
trahee, bronhii, spre
trece in timpul deglutitiei din cavitatea
plamani.
bucala in faringe, apoi in esofag spre
stomac.
TRECERILE SE FAC SUCCESIV, NU
SIMULTAN!
Principalul organ fonator =
laringele. Este un organ tubular
care face parte din caile
respiratorii.
Localizare: regiunea antero-
mediana a gatului. Este asezat
sub osul hioid si superior fata de
trahee cu care comunica.
La femei este situat cu 0,5-1 cm
mai sus decat la barbati.
L. coboara la emiterea sunetelor
joase si urca la emiterea
sunetelor inalte.
Conformatie exterioara: laringele este rotunjit si scurt la noul
nascut si are forma de piramida triunghiulara trunchiata cu
baza in jos la adult.
Conformatia interioara:
Laringele prezinta de sus
in jos 3 zone:
Vestibulul laringelui
Glota
Cavitatea infraglotica

Orificiul superior al L.
raspunde faringelui si se
numeste aditusul
laringelui.
Glota prezinta o serie de formatiuni cu rol in respiratie si fonatie:
plicele vocale (coardele vocale) care delimiteaza fanta glotica,
plicele vestibulare (paralele cu cele vocale si superior dispuse) si
ventriculii laringelui – 2 saculeti situati intermediar intre plicele
vestibulare si cele glotice
Coardele vocale sunt in
numar de 2: dr si stg. Sunt
formate dintr-un ligament
vocal si un muschi vocal,
invelite de o tunica
mucoasa albicioasa, care le
face evidente. Fiecare
coarda are forma de
prisma triunghiulara.
Coardele vocale sunt mai
lungi la barbat decat la
femeie.
Intre cele doua coarde vocale (dr si stg) se delimiteaza fanta
glotica. Ea se largeste in timpul respiratiei si se ingusteaza in
timpul fonatiei
Pozitii ale corzilor vocale

1. Pozitie de repaus
2. Inspiratie fortata
3. In timpul fonatiei
4. In timpul vorbirii in
soapta.
Anatomia clasica
considera ca la nivelul
laringelui se produc
sunetele nearticulate,
care se modifica in
cavitatea nazala, in
cavitatile paranazale, in
faringe si in cavitatea
bucala, constituind
vocea articulata.
Caracteristicile sunetelor laringiene:
1. Intensitatea sunetului depinde de
presiunea coloanei de aer
expirata
2. Inaltimea sunetului depinde de
apropierea corzilor vocale
(apropiate la acute, indepartate la
grave.
3. Timbrul sunetului depinde de
rezonatorii laringelui: saculetii
laringieni si scheletul fibro-elastic
al L.
4. Durata sunetului depinde de
timpul de vibratie al corzilor
vocale
Proeminenta laringelui se poate
palpa cu usurinta sub piele (“marul
lui Adam”) = cartilajul tiroidian.
L. si corzile vocale pot fi examinate si prin
laringoscopie. (introducerea laringoscopului in
caile respiratorii superioare)
Ce-i mai jos decat
laringele?

Traheea!
=organ tubular, care face
parte din caile respiratorii.
Limite: de la vertebra C6 la
T4, unde se divide in 2
bronhii: dr si stg.
Structura traheei:
15-20 de “potcoave” cartilaginoase
suprapuse, cu concavitatea
posterioara, extremitatile fiind unite
printr-un perete membranos;
cartilajul e acoperit de mucoasa.
Ref. clinice:
traheita: inflamatia
mucoasei traheale (in
cazurile grave si a altor
formatiuni).
corpi straini: se extrag cu
bronhoscopul – daca sunt
suficient de mari sa nu se
angajeze prin vreo
bronhie….
traheostomia: patrunderea
pe cale chirurgicala in
portiunea cervicala a
traheei. Indicata cand calea
respiratorie superioara e
obstruata.
Cand traheostomizam?
-la cei cu leziuni severe de
masiv facial
-la cei cu hemoragii ale cailor
respiratorii superioare
-edem supraglotic (infectios-
angina Ludwig sau alergic-
intepatura de viespe)
Clasic – in conditii de spitalizare:
• canula de intubatie de traheostoma
de marime adecvata
· dilatator de trahee steril
· comprese sterile
· camp steril
· manusi sterile
· halat
· stetoscop
· echipament de aspirat (aspirator)
· seringi
· anestezic local
· sursa de oxigen si echipament de
adminstrare a oxigenului
· trusa de urgenta
· ventilator cu circuit steril pregatit
· bisturiu
· fire de sutura
· foarfeca sterila
· pense sterile
· betadina
????
Ideal: cu tot ce lucram cu pacientul
e sterilizat, si suntem atenti sa nu
folosim altceva dintr-o greseala de
tipar…

Exista si situatii de urgenta

majora!
Materiale necesare?
Imperios: sectiunea e la nivel
median! (lateral lezeaza
artere/vene mari!) O faceti doar
daca stiti f bine ce faceti sau in
conditii de necesitate absoluta, de
preferinta pe responsabilitatea
altora! (ghidare prin radio/tel
mobil)
Problema lipsei de sterilitate o rezolvam ulterior cu antibiotice,
daca viata pacientului depinde de minutele in care se gaseste
in hipoxie!
Aplicatii clinice: IOT
(intubatie- oro-traheala)
Cand?
-la comatosi
-la cei cu hipoxie de etiologie
infectioasa de tip pulmonar
(detaliem ulterior)
-persoane in stop respirator
-in anestezie generala.
A – tub endotraheal
B – tub cu balonas (fixeaza sonda)
C - trahea
D – esofag.