You are on page 1of 23

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina
„DREPT PROCESUAL PENAL”
Partea generală
Ciclul I, Licenţă

AUTORI:
Igor DOLEA,
doctor habilitat în drept, profesor universitar
Dumitru ROMAN,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Tatiana VIZDOAGĂ,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Iurie SEDLEŢCHI
doctor în drept, profesor universitar
Elena CROITOR,
doctor în drept, lector universitar

CHIŞINĂU 2017
APROBAT Şef Departament
_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2017

2
PRELIMINARII

Cursul Drept Procesual Penal. Partea generală contribuie la formarea specialistului în


domeniul înfăptuirii justiţiei penale. Obiectul de reglementare juridică a Dreptului procesual penal
îl constituie procesul penal, adică activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor
judecătorești cu participarea părților în proces și a altor persoane, desfășurată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală. Cu această ocazie sunt studiate: principiile procesului
penal; instanțele judecătorești și competența lor, părțile și alte persoane participante la procesul
penal, atribuțiile și statutul procesual; probatoriul, mijloacele de probă și procedeele probatorii;
măsurile procesuale de constrîngere; măsurile de păstrare a confidențialității; măsurile de
protecție; termenele procedurale; actele procedurale comune și chestiunile patrimoniale în
procesul penal.
Disciplina îşi propune ca scop nu numai analiza propriu-zisă a legii procesual-penale, dar şi,
fapt deosebit de important, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce
contribuie la formarea de specialişti cu o largă viziune europeană asupra problemelor legalităţii și
a respectării drepturilor omului în activitatea jurisdicţională.
Destinatarii disciplinei Drept procesual penal. Partea generală sunt studenţii anului III de
studii, ciclul I – Licenţă.
Limbile de instruie curs româna și rusa, seminare româna, engleza, franceza și rusa.
Studenților li se aduce la cunoştinţă un spectru vast de probleme cu care se confruntă
teoreticienii şi practicienii din domeniul dreptului procesual penal. De asemenea, li se formează
abilități de a cerceta în profunzime şi de a elucida cât mai adecvat starea actuală a problematicii
privind activitatea procesual-penală.
Perfecţionarea continuă a procesului de instruire juridică reclamă necesitatea ca toţi cei care
vor să devină licenţiaţi în drept să utilizeze cu maxim randament informaţia cu valoare formativă
superioară din cadrul curriculumului la disciplina Drept procesual penal. Partea generală, care
este deschisă pedagogic din perspectiva proiectării şi dezvoltării curriculare.
Din această perspectivă, studiul disciplinei este orientat spre: familiarizarea studenților cu
importanţa şi valorile promovate de ştiinţa dreptului procesual penal; cultivarea spiritului de
respect pentru lege; familiarizarea cu modificările şi completările din legislaţia în vigoare; valori-
ficarea deplină a potenţialului intelectual al formabilului; prezentarea practicii judiciare relevante în
sensul unei bune asimilări a doctrinei procesual-penale; formarea abilităţilor practice și lărgirea
orizontului intelectual ale viitorilor jurişti.
Studiul disciplinei Drept procesual penal. Partea generală prezintă un interes deosebit
pentru pregătirea specialiștilor care vor activa în calitate de ofiţeri de urmărire penală, procurori,
avocati, judecători şi contribuie în mod hotărîtor la dezvoltarea şi aprofundarea practicii
judecătoreşti în materie.

3
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Form Ore total:

Evaluarea
Responsabil Inclusiv
a de Codul Denumirea Seme
de
învăţă disciplinei disciplinei strul Total
disciplină C S L LI
mânt
V 150 45 45 - 60 E 5
Dolea I.,
cu Drept
Roman D.,
frecve procesual
F.05.O.035 Vizdoagă T,
nţă la penal.Partea
Sedlețchi
zi generală
Iu.,
Croitor E.
cu V 150 26 10 - 120 E 5
Drept
frecve Vizdoagă T.
procesual
nţă F.05.O.027 Sedlețchi
penal.Partea
redus Iu.
generală
ă

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr Ore
.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Noţiuni generale privind procesul penal şi dreptul
procesual penal 2 2 2 1 6 10
2. Izvoarele dreptului procesual penal 2 2 2 1 4 6
3. Principiile generale ale procesului penal 6 4 6 1 8 14
4. Subiecţii procesului penal 8 4 8 2 9 18
5. Probele şi mijloacele de probă în procesul penal 14 4 14 2 11 24
6. Măsurile procesuale de constrîngere 8 4 8 2 8 18
7. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie
şi alte măsuri procedurale penale 2 2 2 - 4 12
8. Chestiuni patrimoniale în procesul penal 2 2 2 1 6 12
9. Termenele procedurale şi actele procedurale comune 1 2 1 - 4 8
Total 45 26 45 10 60 120
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU


1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor, - a defini conceptele de bază ale dreptului
paradigmelor şi metodologiei din domeniul procesual penal (proces penal, garanții
juridic; procesual-penale, măsuri preventive, probe,
4
mijloace de probă, procedee probatorii,
probatoriu, competență, ş.a.);
- a distinge noţiunile legale şi doctrinare ale
dreptului procesual penal;
- a relata despre evoluţia instituţiilor
dreptului procesual penal în diferite etape
istorice de dezvoltare a societăţii şi în diferite
sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
fenomene şi instituţii de drept procesual penal;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a
unei sau altei norme sau instituţii de drept
procesual penal;
- a stabili locul şi rolul dreptului procesual
penal în contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta menirea și esenţa instituţiilor
de drept procesual penal;

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea - a identifica problemele de drept, specifice


datelor şi informaţiilor referitoare la ramurii Drept procesual penal
probleme concrete de drept; - a alege metoda/ procedeul cel mai eficient
pentru acumularea datelor şi informaţiilor
referitoare la problema concretă de Drept
procesual penal
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a
unei sau altei norme sau instituţii de drept
procesual penal;
- a argumenta eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de Drept procesual
penal
- a evalua datele şi informaţiile culese/
acumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica Dreptului procesual penal.

3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, - a distinge actele normative naţionale,


a altor instrumente juridice europene şi europene/internaţionale din domeniul Dreptului
internaţionale; procesual penal;
- a identifica normele procesual-penale
corespunzătoarea unor situații concrete
- a interpeta corect normele procesual-penale
aplicabile
- a raporta normele procesual-penale
aplicabile la situaţii concrete
- a stabili coraportul dintre normele
procesual-penale aplicabile şi cele
europene/internaţionale
- a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normele procesual-penale
autohtone cu prevederile legislaţiei europene/
5
internaţionale;

4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor - a cunoaşte și a identifica tehnici şi


specifice din domeniul juridic în instrumente specifice domeniului Dreptului
soluţionarea problemelor de ordin practic; procesual penal
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul Dreptului procesual penal
- a selecta corect din punct de vedere legal
mecanismul pentru a soluţiona problema de
ordin practic
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând materia
Părţii Generale a dreptului procesual penal
- a decide asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont
de prevederile legii procesual-penale;
- a elabora planuri de acţiune ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
judiciară a Dreptului procesual penal;
- a aplica criterii de cercetare ştiinţifică, în
cadrul activităţii de elaborare şi apreciere a
legislaţiei procesual-penale compatibile cu
Convenţia europeană a drepturilor omului;

5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de - a identifica lacunele şi carenţele din


reglementări sau coliziuni sau de drept; domeniul Dreptului procesual penal Partea
Generală
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniul Dreptului procesual penal Partea
Generală
- a estima eficienţa normelor care alcătuiesc
Partea Generală a legislaţiei procesual-penale a
Republicii Moldova;
- a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul Dreptului
procesual penal Partea Generală
- a argumenta opinia proprie expusă
referitoare la lacunele şi carenţele din domeniul
Dreptului procesual penal Partea Generală
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee - a compara experienţa doctrinară şi practică
în vederea formulării soluţiilor în vederea alegerii soluţiei interpretative
interpretative ale normelor juridice; corecte a normelor procesual-penale;
- a interpreta norme procesual-penale ce
constituie disciplina Drept procesual penal
(Partea Generală).
- a utiliza metodele specifice dreptului
procesual penal în procesul de elucidare a
esenţei juridice a unei sau altei instituţii din
ramura respectivă;

7. Formularea propunerilor în vederea - a identifica normele procesual-penale cere


6
perfecţionării cadrului legal existent. conţin carenţe
- a determina interdependenţa dintre normele
din Partea Generală şi Partea Specială ale
dreptului procesual penal;
- a stabili legături între normele Părţii
Generale a Codului de procedură penală şi
normele de referinţă din alte acte normative;
- a formula propuneri pentru îmbunătățirea
conţinutului normelor și instituţiilor de drept
procesual penal;
- a face propuneri de lege ferenda
- a determina perspectivele dezvoltării
dreptului procesual penal ca instrument de
realizare a politicii penale a Republicii
Moldova.

8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi - a redacta diferite acte procedurale, a


responsabilă, în condiţii de eficienţă şi formula cereri și demersuri;
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu - a modela situații de aplicare a normelor de
respectarea principiilor eticii juridice; deontologie profesională a judecătorului,
procurorului, avocatului, etc;
- a simula diferite procedee de administrare a
probelor în procesul penal cu implicarea
tuturor actorilor procesuali;
- a lua motivat deciziile juridice pe baza
legislației procesual-penale și a jurisprudenţei
Curţii Europene a Drepturilor Omului;

10. Utilizarea eficientă a resurselor de - a folosi izvoarele doctrinare în materie de


comunicare, a surselor de formare drept procesual penal elaborate în Republica
profesională asistată, atât în limba română, Moldova și peste hotare;
cât şi într-o limbă de circulaţie - a utiliza eficient jurisprudența instanțelor de
internaţională. judecată și a Curții Constituționale;
- a folosi jurisprudența relevantă a CtEDO,
inclusiv spețele publicate în limbile engleză și
franceză.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul I. Generalităţi privind procesul penal şi dreptul procesual penal

Obiective Unităţi de conţinut


- să definească noţiunea procesului penal; Termeni-cheie: proces penal, formă
- să delimiteze particularitățile procesului procesuală, fază procesuală, funcție
penal; procesuală, garanții procesuale.
- să evalueze scopurile procesului penal;
- să caracterizeze formele istorice ale
procesului penal;  Definiția, trăsăturile şi scopul procesului
- să ilustreze evoluţia formei procesuale în penal
cadrul formelor istorice ale procesului penal;  Formele istorice ale procesului penal
7
- să estimeze oportunitatea respectării formei  Forma procesuală
procesuale în cadrul procesului penal;  Fazele procesului penal
- să definească funcţiile procesual-penale;  Funcţiile procesuale
- să divizeze funcţiile procesuale în dependenţă  Garanţiile procesuale
de fazele procesului penal;  Dreptul procesual ca ramură de drept şi
- să proiecteze situaţii de încălcare a funcţiei ca ştiinţă juridică
procesuale în raport cu unele principii a  Dreptul procesual penal și legătura lui cu
procesului penal; alte ramuri de drept
- să definească garanţiile procesuale în
procesul penal;
- să clasifice tipurile de garanţii procesuale;
- să proiecteze situaţie în care sunt afectate
garanţiile procesuale;
- să stabilească legătura dreptului procesual
penal cu alte ramuri de drept.
Subiectul 2. Izvoarele dreptului procesual penal
Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie izvoarele dreptului procesual penal; Termeni-cheie: izvor, normă procesual-
- să clasifice izvoarele dreptului procesual penală, interpretare, acțiune în timp, acțiune
penal; în spațiu, acțiune asupra persoanelor.
- să determine particularităţile formelor de
interpretare a normelor procesuale;  Noţiunea şi sistemul izvoarelor dreptului
- să argumenteze particularităţile acţiunii legii procesual penal
procesual penale;  Normele juridice procesual penale
- să definească tipurile şi sistemul izvoarelor  Interpretarea normelor procesual penale
interne şi internaţionale ale procesului penal;  Acţiunea legii procesuale penale în timp,
- să clasifice și să explice formele de în spațiu și asupra persoanelor
interpretare a normelor juridice procesual-
penale;
- să proiecteze situaţii în care să demonstreze
modul de funcţionare al excepţiei de
neconstituţionalitate în procesul penal.

Subiectul 3. Principiile procesului penal


Obiective Unităţi de conţininut
- să definească noţiunea şi sistemul principiilor Termeni-cheie: principiu,legalitate,
procesului penal; prezumţia nevinovăţiei, egalitate, demnitate
- să descrie principiile generale şi speciale ale umană, inviolabilitate,secretul
procesului penal; corespondenței,limbă de procedură, drept la
- să stabilească importanţa principiilor apărare, publicitate, termen rezonabil,
procesului penal; mărturisire, contradictorialitate, aprecierea
- să determine legătura între diferite principii probelor, oficialitate.
ale procesului penal;
- să definească principiul legalităţii în procesul
penal;  Noţiunea, particularitățile și clasificarea
- să distingă situaţiile în care jurisprudenţa este principiilor procesului penal
o parte componentă a sistemului de drept;  Sistemul și interconexiunea principiilor
- să proiecteze situaţii în care în cadrul procesului penal
procesului penal s-ar aplica analogia dreptului  Caracteristica principiilor procesului penal
sau legii;
- să stabilească esenţa principiului prezumţiei Legalitatea procesului penal
nevinovăţiei în cadrul procesului penal; Prezumţia nevinovăţiei
8
- să generalizeze constatările CtEDO în cauza Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor
Popovici vs Moldova; Respectarea drepturilor, libertăţilor şi
- să compună anumite reguli care trebuie demnităţii umane
respectate de către organul de urmărire penală în Inviolabilitatea persoanei
relaţiile cu mass-media, astfel încît să nu se Inviolabilitatea domiciliului
încalce prezumţia de nevinovăţie; Inviolabilitatea proprietăţii
- să reproducă conţinutul juridic al cerinţei Secretul corespondenței
egalităţii tuturor în faţa legii şi autorităţilor; Inviolabilitatea vieţii private
- să demonstreze esenţa principiului „egalităţii Limba în care se desfăşoară procesul
armelor”; penal şi dreptul la interpret
- să justifice existenţa cazurilor de excepţie de Asigurarea dreptului la apărare
la principiul egalităţii; Publicitatea şedinţei de judecată
- să definească conceptul de tortură şi tratament Accesul liber la justiţie
cu cruzime, inuman ori degradant; Desfăşurarea procesului penal în termen
- se deducă constatările CtEDO în cauza rezonabil
Corsacov vs Moldova; Libertatea de mărturisire împotriva sa
- să redacteze, în calitate de avocat, o plîngere Dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau
pe numele procurorului despre încălcarea art. 3 al pedepsit de mai multe ori
CEDO în privinţa clientului dvs.; Asigurarea drepturilor victimei în urma
- să definească conceptul de limitare a libertăţii infracţiunilor,abuzurilor de serviciu şi
indicînd condiţiile în care limitarea libertăţii în erorilor judiciare
cadrul procesului penal este considerată legală; Principiul contradictorialităţii în procesul
- să analizeze constatările CtEDO în cauza penal
Stepuleac vs Moldova; Înfăptuirea justiţiei - atribuţie exclusivă a
- să redacteze o cerere la CtEDO constatînd instanţelor judecătoreşti
încălcarea art. 5 al CEDO; Independenţa judecătorilor şi supunerea
- să definească inviolabilitatea domiciliului ca lor numai legii
principiu procesual; Libera apreciere a probelor
- să deducă constatările CtEDO în cauza Guţu Oficialitatea procesului penal
ş.a vs Moldova;
- să proiecteze o situaţie în care cercetarea la
domiciliu este posibilă fără mandat judiciar;
- să enumere mijloacele procesuale prin
intermediul cărora persoana poate fi limitată în
exercitarea dreputlui la proprietate sau privată de
proprietate;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Cebotari vs Moldova;
- să redacteze o cerere la CtEDO invocînd
violarea dreptului de proprietate în cadrul
procesului penal;
- să explice esenţa şi importanţa principiului
secretului corespondenţei;
- să generalizeze constatările CtEDO în cauza
Ostrovar. vs Moldova;
- să proiecteze o situaţie în care consideraţi că
este nevoie de limitat secretul corespondenţei.
Motivaţi;
- să definească conceptele de viaţă privată,
viaţă intimă, viaţă familială;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Iordache ş.a vs Moldova;
9
- să proiecteze o situaţie de limitare legală a
inviolabilităţii vieţii private;
- să definească conceptul aplicării principiului
utilizării limbii în care se desfăşoareă procesul
penal;
- să argumenteze necesitatea includerii
principiului utilizării limbii procesului într-un
proces echitabil;
- să proiecteze o situaţie în care se va face o
excepţie de la principiul limbii în care se
desfăşoară procesul;
- să indice mecanismele procesuale de
asigurare a dreptului la apărare;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Castraveţ vs Moldova;
- să proiecteze o situaţi de respingere a cererii
privind renunţarea la apărător;
- să indice importanţa publicităţii şi a cazurilor
cînd poate să se facă excepţie de la aceasta;
- să analizeze necesitatea publicităţii ca un
principiu al procesului penal;
- să justifice necesitatea limitării principiului
publicităţii;
- să definească principiul accesului liber la
justiţie în cadrul procesului penal;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Ciorap vs Moldova;
- să estimeze modalitatea de realizare în
activitatea organelor de urmărire penală a
obligaţiei de a lua toate măsurile prevăzute de
lege pentru cercetarea sub toate aspectele,
completă şi obectivă a circumstanţelor cauzei;
- să enumere criteriile după care se stabileşte
respectarea termenului rezonabil;
- să analizeze cazurile de apreciere a respectării
termenelor rezonabile;
- să estimeze legislaţia Republicii Moldova în
asigurarea respectării termenelor rezonabile;
- să explice esenţa princpiului libertăţii de
mărturisire împotriva sa;
- să distingă cazurile cînd nu este afectat
dreptul la tăcere;
- să estimeze categoriile de persoane care au
dreptul de a nu depune declaraţii în funcţie de
raţionamentul şi scopul principiului dat;
- să definească conţinutul principiului dreptul
de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai
multe ori;
- să analizeze hotărîrea Curţii Constituţionale
cu privire la constituţionalitatea art. 63 CPP;
- să evalueze legislaţia naţională în ce priveşte
dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de
10
mai multe ori;
- să explice modalităţile de asigurare a
drepturilor victimei infracţiunilor, abuzurilor de
serviciu şi erorilor judiciare;
- să distingă noţiunea de victimă a infracţiunii
şi victimă a abuzului în lumina jurisprudenţei
CtEDO;
- să proiectez situaţii în care victima abuzului
erorii judiciare trebuie repusă în drepturi
persoanele;
- să selecteze elementele constitutive ale
contradictorialităţii procesului penal;
- să distingă „contradictorialitatea” de
„egalitatea armelor” în lumina jurisprudenţei
CtEDO;
- să estimeze principiile asigură
contradictorialitatea procesului penal;
- să definescă noțiunea den independență a
judecătorului;
- să analizeze criteriile care demonstrează
independenţa judecătorului;
- să proiecteze o situaţie în care poate fi
demonstrată încălcarea principiului
independenţei judecătorului;
- să relateze mecanismul liberii aprecieri a
probelor;
- să evidențieze particularităţile sintagmei
„propria convingere”;
- să estimeze conformitatea principiului liberei
aprecieri a probelor cu situaţia în care anumite
circumstanţe se dovedesc prin anumite mijloace
de probă;
- să indice trăsăturile definitorii ale principiului
oficialităţii procesului penal;
- să distingă instituţia oficialităţii de cea a
disponibilităţii în procesul penal;
- să evalueze excepţiile de la principiul
oficialităţii în perspectiva reformării legislaţiei
procesuale.
Subiectul 4. Subiecţii procesului penal
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească statutul subiectului în procesul Termeni-cheie: subiect, competență, statut
penal; procesual, incompatibilitate, conflict de
- să clasifice subiecţii procesului penal; competență, strămutare,
- să caracterizeze formele de competenţă ale
instanţelor judecătoreşti în procesul penal;
- să determine particularităţile conflictelor de
competenţă şi strămutării cauzei;  Noţiunea şi sistemul subiecţilor procesului
- să aprecieze importanţa respectării penal
competenţei instanţelor judecătoreşti în procesul
penal;
- să indice competenţa funcţională a instanţelor 1. Instanţele judecătoreşti şi competenţa
11
de judecată; lor (2ore)
- să distingă diferenţele specifice dintre
competenţa materială şi competenţa teritorială; Organizarea instanțelor de judecată și
- să proiecteze o situaţie în care va fi necesară compunerea completelor de judecată
strămutarea judecării cauzei penale; Competența instanțelor judecătorești
- să definească noţiunea de incompatibilitate; Probleme legate de competența judiciară
- să distingă cazurile de incompatibilitate a
diferitor subiecţi procesului penal;
- să evalueze esenţa incompatibilităţii în funcţie
de standardele CoEDO;

- să definească statutul ofiţerului de urmărire 2. Partea acuzării (2 ore)


penală; Procurorul și atribuțiile lui în procesul penal
- să delimiteze atribuţiile procurorului de Organul de urmărire penală.Conducătorul
atribuţiile ofiţerului de urmărire penală în organului de urmărtire penală. Ofițerul de
vederea aplicării măsurilor procesuale de urmărire penală și atribuțiile lui
constrângere; Victima și partea vătămată. Ordinea
- să evalueze prevederile legale privind procesuală de constituire. Drepturile și
asigurarea drepturilor victimelor unor categorii obligațiile
de infracţiuni în cadrul procesului penal; Partea civilă. Noțiunea. Drepturile și
- să indice temeiurile de recunoaştere a părţii obligațiile
civilmente responsabile;
- să distingă statutul părţii civilmente
responsabile de cel al învinuitului;
- să redacteze o ordonanţă de recunoaştere a
persoanei în calitate de parte civilmente
responsabilă;

- să caracterizeze partea apărării; 3. Partea apărării (2 ore)


- să distingă pozişia procesuală a diferitor Bănuitul, noțiunea și statutul procesual
subiecţi ai părţii apărării; Învinuitul, inculpatul, condamnatul
- să identifice momentul încetării calităţii de (achitatul) și poziția procesuală
bănuit; Apărătorul în procesul penal
- să enumere actele procedurale prin care Partea civilmente responsabilă. Noțiunea.
persoana poate fi recunoscută în calitate de Drepturle și obligațiile
bănuit, învinuit, inculpat, condamnat, achita;
- să distingă statutul procesual al învinuitului
de cel al inculpatului;
- să redacteze o plîngere către judecătorul de
instrucţie constatînd încălcarea drepturilor
învinuitului în materia Protocolului 7 par. 4
CoEDO;
- să estimeze prevederile legale privind
termenele de menţinere a persoanei în calitate de
bănuit inclusiv în materia principiului non bis în
idem;
- să stabilească procedura de admitere şi
înlocuire a apărătorului;
- să delimiteze procedura de renunţare la
apărător de procedura de înlăturare a apărătorului
din procesul penal;
- să justifice în materia CoEDO existenţa
12
normelor naţionale privind inadmisibilitatea
renunţării la apărător în cazurile în care
interesele justiţiei cer asistenţa juridică
obligatorie;
- să identifice cazurile de încetare a calităţii de
apărător;
- să analizeze drepturile apărătorului la
urmărirea penală;
- să evalueze prevederile legale naţionale în
raport cu CoEDO în materie de confidenţialitate
a relaţiilor avocat-acuzat;

- să clasifice alte persoane participante la 4. Alte persoane participante la procesul


procesul penal; penal (2 ore)
- să compare statutul altor persoane Reprezentanții și succesorii în procesul
participante cu părţile în procesul penal; penal
- să indice temeiurile pentru intervenţia Asistentul procedural
reprezentantului legal şi a succesorului; Grefierul
- să distingă statutul reprezentantului legal de Interpretul, traducătorul
statutul reprezentantului; Specialistul
- să redacteze o ordonanţă de recunoaştere a Expertul
persoanei în calitate ca reprezentant legal; Martorul
- să definească noţiunile de expert şi specialist;
- să distingă statutul expertului de statutul
specialistului;
- să evalueze măsura în care normele naţionale
privind incompatibilităţile expertului şi a
specialistului se conformează cu standardele
internaţionale;
- să indice persoanele care pot fi antrenate în
calitate de asistent procedural şi să enumere
cazurile în care acestea participă în procesul
penal;
- să distingă statutul asistentului procedural de
statutul martorului;
- să estimeze prevederile legale privind
imunităţile şi privilegiile martorilor în procesul
penal în raport cu standardele internaţionale;
- să definească noţiunea de martor;
- să distingă statutul avocatului martorului de
statutul apărătorului bănuitului.
Subiectul 5. Probele şi mijloacele de probă în procesul penal
Obiective Unităţi de conţinut
- să relateze despre teoria probelor; Termeni-cheie: probe, admisibilitate, pertinenţă,
- să identifice particularităţile probelor în concludență, utilitate, probatoriu, mijloc de
procesul penal; probă, date neadmise ca probe, procedeu
- să definească noţiunea de probă în probatoriu, administrare, apreciere.
procesul penal;
- să clasifice probele;
- să caracterizeze circumstanţele care
împiedică folosirea datelor ca probe; 1. Teoria generală a probelor în procesul penal
13
- să definească admisibilitatea probelor şi a (2ore)
criteriilor de apreciere a admisiilităţii
probelor; Noţiunea de probă în procesul penal
- să proiecteze situaţii cînd în procesul Clasificarea probelor
penal o informaţie a fost administrată prin Admisibilitatea, pertinenţa, concludența și
altă modalitate decît prin mijlocul legal; utilitatea probelor
- să divizeze subiecţii procesuali în sarcina Datele neadmise ca probă în procesul penal
cărora este pusă probarea inadmisibilităţii Obiectul probatoriului şi limitele probatoriului
probelor;
- să proiecteze cazuri prin care se poate
observa proba „fructul pomului otrăvit”;
- să generalizeze situaţiile prevăzute în
legea procesuală şi în practică cînd
circumstanţele cauzei sunt constatate prin
anumite mijloace de probă;
- să definească noţiunea de obiect al
probatoriului;
- să distingă elementele componente ale
obiectului probatoriului;
- să stabilească legătura dintre obiectul
probatoriului şi limitele probatoriului.

- să definească noţiunea de probatoriu; 2. Probatoriul (2ore)


- să aprecieze importanţa probatoriului în Noțiuni generale
procesul penal; Administrarea probelor
- să analizeze atribuţiile subiecţilor Aprecierea probelor
procesuali în cadrul probatoriului;
- să analizeze situaţiile în care poate fi
încălcată sarcina probei;
- să redacteze cereri la CtEDO în situaţia
cînd un subiect procesual a încălcat
prevederile CoEDO datorită depăşirii
atribuţiilor sale în cadrul probatoriu.

- să caracterizeze mijloacele de probă; 3. Mijloacele de probă și procedeele probatorii


- să clasifice procedeele probatorii; (10 ore)
- să descrie condiţiile efectuării Declarițiile. Noțiune. Modalități
procedeelor probatorii; Declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului
- să definească declaraţiile persoanei și modalități de obținere a lor
acuzate; Declarațiile martorului și condițiile de audiere
- să descrie procedura de audiere a Declarațiile vărții vătămate, părții civile, părții
bănuitului, învinuitului, inculpatului; civilmente responsabile
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Alte procedee de obținere a declarațiilor
Valeiu şi Nicolae Roşca vs Moldova; Constatările tehnico-științifice și medico-legale
- să definească noţiunea de declaraţii ale Expertizele
martorului; Activitatea specială de investigații
- să evidențieze factorii care pot influenţa Alte procedee de descoperire și ridicare a
asupra declaraţiilor martorului fidel; probelor
- să estimeze corespunderea legislaţiei Mijloacele materiale de probă
naţionale cu standardele CoEDO privind
„declaraţiile anonime”;
14
- să definească declaraţiile părţii vătămate
ca mijloc de probă;
- să distingă declaraţiile părţii vătămate de
cele ale martorului;
- să definescă declarațiile martorului și să
descrie procedura audierii;
- să sintetizeze constatările CtEDO în cauza
Doorson c. Olandei;
- să estimeze măsura în care legislaţia
naţională corespunde standardelor CoEDO în
materie de audiere a martorului;
- să stabilească procedura de prezentare
spre recunoaştere;
- să evalueze legislaţia naţională în materie
de protecţie a persoanei în cadrul prezentării
spre recunoaştere;
- să descrie procedura de cercetare la faţa
locului;
- să proiecteze situaţii în care la efectuarea
cercetării la faţa locului pot fi afectate
drepturile protejate de CoEDO;
- să definească instituţia examinării
corporale şi scopul acesteia;
- să demonstreze în care situaţii poate fi
efectuată forţat examinarea corporală;
- să proiecteze situaţii cînd pot fi afectate
drepturile persoanei participante la
examinarea corporală;
- să deosebească reconstituirea faptei de
experiment;
- să analizeze normele procedurale cu
referinţă la percheziţie;
- să estime măsura în care normele
naţionale corespund rigorilor CoEDO în
materie de percheziţie;
- să analizeze modalităţile de efectuare a
ridicării în funcţie de obiectele şi
documentele supuse ridicării;
- să proiecteze situaţii în care ridicarea va
afecta art. 8 şi protocolul 1 al CoEDO;
- să relateze despre procedura de ridicare a
trimiterilor poştale;
- să compare procedura de reţinere,
cercetare și predare a trimiterilor poștale;
- să descrie condiţiile şi procedura de
interceptare a comunicărilor;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Iordachi ș.a. vs Moldova;
- să estumeze legislaţia naţională în raport
cu rigorile CtEDO în materie de interceptare
a comunicărilor;
- să descrie condițiile şi procedura
15
înregistrarii de imagini;
- să evalueze care valori protejate de
CoEDO pot fi afectate prin procedura
înregistrărilor de imagini;
- să definească noţiunea de constatare
tehnico-ştiinţifică şi medico-legală;
- să distingă constatările tehnico-ştiinţifice
şi medico-legale de raportul de expertiză;
- să indice temeiurile pentru dispunerea şi
efectuarea expertizei;
- să evalueze în ce măsură prevederea
privind efectuarea expertizei din contul
părţilor corespunde rigorilor CoEDO;
- să indice formele de expertiză în procesul
penal.

Subiectul 6. Măsurile procesuale de constrîngere


Obiective Unităţi de conţinut
- să definească măsurile procesuale de Termeni-cheie: constrângere, ordonanță
constrîngere; motivată, închiere, judecător de
- să clasifice măsurile procesuale de instrucție,reținere, arestare preventivă, arest
constrîngere; la domiciliu, măsură alternativă arestării,
- să aprecieze importanţa măsurilor procesuale sechestru.
de constrîngere;
- să caracterizeze condiţiile şi procedura 1. Dispoziții generale privind măsurile
reţinerii; procesuale de constrîngere (2 ore)
- să clasifice măsurile preventive. Noţiunea şi scopul măsurilor procesuale de
constrîngere
Sistemul și clasificarea măsurilor procesuale
de constrîngere
Actele procedurale prin care se dispun
măsurile procesuale de constrîngere

- să definească noţiunea de reţinere; 2. Reţinerea în procesul penal (2 ore)


- să analizeze esenţa categoriei „bănuială Noțiunea, felurile, scopurile și durata
rezonabilă”; reținerii
- să identifice condițiile și temeiurile reținerii; Condițiile și temeiurile reținerii
- să caracterizeze procedura reținerii; Procedura aplicării reținerii
- să evalueze normele procesuale naţionale în Drepturile persoanei reținute
raport cu rigorile CEDO în materie de reţinere. Eliberarea persoanei reținute

- să stabilească condiţiile, temeiurile şi 3. Măsurile preventive (2 ore)


circumstanţele care se iau în consideraţie la Noțiunea, scopul și particularitățile
aplicarea măsurilor preventive; măsurilor preventive
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Condițiile și temeiurile de aplicare a
Şarban vs Moldova; măsurilor preventive
- să redacteze o cerere la CtEDO în materia art. Organele care pot aplica măsurile
5 al CEDO; preventive, actele prin care se aplică
16
- să indice particularităţile aplicării măsurilor Înlocuirea, revocarea și încetarea de drept a
preventive faţă de minori; măsurilor preventive
- să analizeze constatările CtEDO în cauza Atacarea hotărîrilor privind măsurile
Becciev vs. Moldova; preventive
- să proiecteze o situaţie cînd se dispune Sistemul măsurilor preventive și
anularea măsurii preventive privative de caracteristica lor
libertate;
- să stabilească condiţiile aplicării garanţiei
personale şi garanţiei unei organizaţii;
- să redacteze o cerere de contestare a măsurii
obligatorii de a nu părăsi localitatea;
- să indice condiţiile liberării provizorii pe
cauţiune;
- să estimeze corespunderea legislaţiei naţionale
cu standardele CEDO în materie de liberare
provizorie;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Muşuc vs. Moldova;
- să redacteze o hotărîre de nerestituire a
cauţiunii;
- să indice condiţiile şi temeiurile arestării
preventive;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Ţurcan vs. Moldova;
- să redacteze o cerere a apărării privind
înlocuirea arestării preventive cu o măsură
alternativă arestării;
- să reproducă procedura arestării învinuitului;
- să analizeze constatările CtEDO în cauza
Paladi vs. Moldova;
- să redacteze un demers al procurorului
privind prelungirea arestării învinuitului;
- să indice condiţiile aplicării arestării la
domiciliu;
- să analizeze prevederile legale privind
restricţiile puse în faţa persoanei arestate la
domiciliu;
- să proiecteze o situaţie în care Curtea de Apel
va fi pusă în situaţia de a înlocui arestul
preventiv cu arest la domiciliu;
- să determine particularităţile aplicării,
revocării şi încetării de drept a măsurilor
preventive;
- să estimeze garanţiile procesuale la aplicarea
măsurilor preventive privative de libertate.

- să indice condiţiile şi temeiurile aplicării 4. Alte măsuri procesuale de


sechestrului; constrîngere (2 ore)
- să deducă particularităţile amenzii judiciare în Obligarea de a se prezenta la organul de
raport cu amenda contravenţională; urmărire penală sau la instanță
- să proiecteze o situaţie de revocare a măsurii Aducerea silită
sechestrului. Suspendarea provizorie din funcție
17
Amenda judiciară
Punerea sub sechestru a bunurilor
Subiectul 7. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie şi alte măsuri
procedurale
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească secretul urmăririi penale, Termeni-cheie: confidențialitate, secret de
secretul de stat şi secretul ocrotit de lege; stat, secret ocroit de lege, măsuri de
- să aprecieze importanţa măsurilor de păstrare protecție, persoană protejată,
a confidenţialităţii în pocesul penal; program de protecție, sesizare,
- să definească scopul şi limitele încheiere interlocutorie.
confidenţialităţii urmării penale;
- să distingă măsurile de păstrare a
confidențialităţii urmăririi penale de măsurile 1. Măsuri de păstrare a confidenţialității
păstrării secretului de stat , comercial şi altui urmăririi penale şi modalităţile asigurării
secret ocrotit de lege; acesteia
- să redacteze o plîngere către judecătorul de Păstarea dosarelor penale și a materialelor
instrucţie determinată de încălcarea secretului de urmărire penală
comercial; Confidențialitatea urmăririi penale
- să definească noţiunea măsuri de protecţie; Apărarea secretuuli de stat, comercial și a
- să clasifice măsurile de protecţie; altui secret ocrotit de lege
- să caracterizeze procedura aplicării măsurilor
de protecţie; 2. Măsurile de protecţie a persoanei în
- să proiecteze o situaţie cînd persoana poate fi legătură cu desfăşurarea procesului penal
inclusă în programul de protecţie; Cadrul de reglementare
- să estimeze importanţa stabilirii cauzelor şi Temeiurile și procedura
condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea Persoana protejată
infracţiunii. Sistemul măsurilor de protecție și
caracteristica lor

3. Măsurile de înlăturare a cauzelor şi


condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea
infracţiunii sau la alte încălcări a legislaţiei
Sesizarea organului de urmărire penală
Încheierea interlocutorie a instanței de
judecată

Subiectul 8. Chestiuni patrimoniale în procesul penal


Obiective Unităţi de conţinut
- să definească elementele acţiunii civile în Termeni-cheie: acțiune civilă, parte civilă,
procesul penal; parte civilmente responsabilă, elementele
- să identifice condițiile de înaintare a acțiunii acțiunii civile, cheltuieli judiciare.
civile în procesul penal;
- să distingă subiecții acțiunii civile în procesul Noţiunea şi scopul acţiunii civile în procesul
penal; penal
- să caracterizeze modul de examinare a Elementele şi condiţiile acţinii civile în
acţiunii civile în procesul penal; procesul penal
- să evalueze diferite soluții legale privitoare la Examinarea acţiunii civile în procesul penal
acțiunea civilă în procesul penal; Cheltuielile judiciare. Compensarea și plata
- să proiecte o acțiune civilă în procesul penal; cheltuielilor judiciare
- să definească cheltuielile judiciare în procesul
penal;
- să descrie repartizarea cheltuielilor judiciare.
18
Subiectul 9. Termenele procedurale şi actele procedurale comune.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească termenele procedurale; Termeni-cheie: termen, calcularea
- să clasifice termenele procedurale; termenelor, act procedural, citare, cerere,
- să calculeze termenele procedurale; demers, eroare, omisiune, nulitate.
- să caracterizeze actele procedurale comune;
- să întocmească cereri şi demersuri;
- să stabilească modul de corectare a erorilor  Noţiunea şi importanţa termenelor
sau omisiunilor vădite; procedurale
- să definească noţiunea de citare;  Calcularea termenelor procedurale şi
- să analizeze constatările CtEDO în cauza termenelor materiale
Ziliberberg vs Moldova;  Noţiunea actelor procedurale comune
- să evalueze modalităţile actuale de citare în  Citarea şi comunicarea altor acte
procedura penală naţională, propunînd soluții de procedurale;
îmbunătățire;  Cereri şi demersuri în procesul penal;
- să definescă și să caracterizeze diferite  Erorile şi omisiunile în actele procedurale.
categorii de nulităţi;  Nulitatea actelor procedurale.
- să distingă criteriile de delimitare a
încălcărilor procesuale ce atrag nulitatea actelor
procedurale de înclălcare ce nu atrage nulitatea
acestora;
- să modeleze o situaţie ce atrage nulitatea
actului procedural în faza urmăririi penale;
- să estimeze importanţa nulităţii actelor
procedurale.

V. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de


realizare
Recenzia Hotărîrii
Plenului Curţii Supreme - Gradul de integrare
de Justiţie din 15.04.2013 a cunoştinţelor
- Lecturarea Hotărîrii
„despre aplicarea de anterioare
- Reflecţii asupra structurii şi
către instanţele - Interconexiunea cu Cu 10 zile
gradului de comprehensiune
judecătoreşti a unor publicaţiile recente înainte de
1. - Analiza impactului asupra
prevederi ale legislaţiei de profil finalizarea
procesului de studiu și
de procedură penală - Nivelul academic semestrului
practicii judiciare
privind arestarea de redactare
- Elaborarea recenziei.
preventivă şi arestarea la - Caracter analitic
domiciliu”. - Volum 7-8 pagini.

2. Referat : 1. Studiul bibliografic: - Diversitatea După a doua


 „Problema asigurării - Studierea întregului suport surselor testare
echității în procedura bibliografic doctrinar - Criterii de
penală.” pertinent sistematizare a
 „Aspecte procesuale - Identificarea şi analiza surselor
privind participarea suportului convenţional - Profunzimea
apărătorului în probatoriul 2. Studiul experimental: studiilor
penal.” - Identificarea dispoziţiilor - Volumul 20-25
 „Imunitățile și privilegiile legale pertinente pagini
19
martorului în procesul
penal”.
 “Perspectiva utilizării - Studiul
- Analiza jurisprudenţei
precedentului judiciar ca jurisprudenței va
pertinente (a judecătorului
izvor de drept în cuprinde cercetarea a
de instrucție, instanțelor de
procedura penală a cinci spețe cu
judecată naționale și
Republicii Moldova”. reflectarea
CtEDO)
 “Datele neadmise ca concluziilor în 7-10
3. Formularea concluziilor.
probe în procesul penal pagini.
(art. 94 CPP) prin prisma
jurisprudenței naționale”.
- Concordanța
dintre obiective și
conținut;
- Corectitudinea
actelor întocmite și a
soluțiilor adoptate
din punct de vedere a
legii aplicabile;
1. Determinarea cadrului - Capacitatea de
juridic al problemei argumentare a
2. Partajarea rolurilor și hotărârilor și
stabilirea însărcinărilor promovare a poziției
Joc de rol: concrete reieșind din statutul procesuale;
 Audierea bănuitului procesual stabilit; - Respectarea
3. Analiza speței propuse rigorilor de tactică la
 Audierea învinuitului sau selectate; desfășurarea La
 Audierea martorului 4. Identificarea direcțiilor activității procesual- seminarele
3.
de lucru reieșind din penale; de la temele
 Confruntarea calitatea procesuală oferită - Capacitate de respective
 Percheziția și specificul speței; combatere a poziției
5. Pregătirea materialelor oponentului
relevante; procesual;
6. Desfășurarea acțiunii - Modalitatea de
procesuale/susținerea reacționare la
poziției procesuale. încălcările de lege
7. Prezentarea rezultatelor admise în cadrul
acțiunii;
- Forma de
prezentare;
- Corectitudinea
poziţiei formulate în
cauză;
- Relevanţa
concluziilor.
4. Portofoliu 1. Elaborarea - Plenitudinea Înainte de a
„Activitatea specială de conţinutului portofoliului: surselor doua testare
investigații” - Credibilitatea
- Dispozițiile generale surselor
- Condițiile de dispunere - Corespunderea
- Măsurile speciale de tezelor elaborate cu
investigații efectuate cu: conţinutul
20
 Autorizarea
judecătorului de
instrucție
 Autorizarea
procurorului
- Temeiurile și procedura de materialelor
dispunere acumulate
- Consemnarea măsurilor - Originalitatea
speciale de investigații prezentării
2. Acumularea informaţiei - Volum 30 min de
tematice pentru fiecare prezentare
element din conţinutul
portofoliului.
3. Elaborarea tezelor pentru
prezentare.
4. Prezentarea rezultatelor.
1.Elaborarea etapelor
- Actualitatea
cercetării:
suportului utilizat
- Reglementările legale
- Profunzimea
- Opinii și concepții
Proiect de cercetare cercetăţilor
doctrinare.
 „Excepția de - Convingerea
2. Documentarea practică a
neconstituționalitate în argumentării
5. argumentelor avansate în
procesul penal.” - Coerenţa Pînă la
cadrul fiecărei etape.
 “Libertatea de concluziilor prima
3. Degajarea conţinutului
mărturisire împotriva sa - Nivelul academic testare
reflecţiilor pentru fiecare
în procedura penală.” de prezentare
etapă
- Volum 30 min de
4. Susţinerea rezultatelor şi
prezentare.
concluziilor proprii
1.Elaborarea planului
conţinutului articolului
2. Identificarea noilor
- Actualitatea
dimensiuni ale protecţiei
suportului utilizat
oferite drepturilor și
Elaborarea unui articol - Profunzimea
libertăților persoanei în
ştiinţific la tema cercetăţilor
CEDO și jurisprudența Cu 10 zile
„ Impactul jurisprudenței - Convingerea
CtEDO înainte de
6. CtEDO asupra evoluției argumentării
3. Reflectarea finalizarea
cadrului normativ - Coerenţa
reglementărilor semestruluiu
procesual-penal din concluziilor
convenționale
Republica Moldova” - Nivelul academic
4. Studiul legislației
de prezentare
naţionale
- Volum 1 col. autor.
5. Studiul jurisprudenţei
CtEDO.
6. Formularea concluziilor
Analiza jurisprudenţei - Actualitatea şi Cu 10 zile
7. Curţii Supreme de Justiţie noutatea înainte de
la tema „ Datele nedmise 1. Studiul legislaţiei jurisprudenţei finalizarea
ca probe în procesul naţionale şi doctrinei privind analizate. semestruluiu
penal,art.94 CPP” nedmiterea probelor în - Profunzimea
5-10 cauze penale procesul penal cercetăţilor
2. Studiul jurisprudenţei CSJ - Convingerea
21
argumentării
- Coerenţa
concluziilor
în materie penală. - Răspunsul la
3. Formularea concluziilor întrebările de
concretizare în
timpul prezentării
- Volum 5-15 pagini
Notă.Lucrul individual( Produsul preconizat ) este repartizat după grupe academice/serii sau la
alegerea studentului din temele indicate.

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

LEGISLAŢIA INTERNAŢIONALĂ:
1. Declaraţia universală a drepturilor omului (10.12.1948).
2. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (4.11.1950).
3. Regulile standardelor minimale de tratare a deţinuţilor (1955).
4. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966).
5. Convenţia împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse antiumane, crude
sau care înjosesc demnitatea omului (1984).
6. Principiile generale, privitor la independenţa organelor judecătoreşti (1985).
7. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor şi abuzurilor de
putere (1985).
8. Regulile standardelor minimale al ONU privitor la efectuarea justiţiei în privinţa infractorilor
minori (1985).
9. Convenţia privind drepturile copilului (1989).
10. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau arestate în orice formă ar
fi fost aceasta efectuată (1988).
11. Convenţia europeană despre colaborarea reciprocă privind asistenţa juridică internaţională în
materie penală şi protocolul ei (1959).
12. Convenţia europeană despre valabilitatea internaţională a sentinţelor pe cauzele penale (1970).
13. Convenţia ţărilor CSI privind asistenţa juridică şi raporturile de drept în procesele civile,
familiale şi penale ( 22.01.1993 ).

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ:
1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994.
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003.
3. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.
4. Codul jurisdicţiei constituţionale, nr.502-XIII din 16.06.1995.
5. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească,
nr.514-XIII din 06.07.1995.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la statutul judecătorului, nr.544-XIII din 20.07.1995.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr.789-XIII din
26.03.1996.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr.947-XIII din
19.07.1996.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260-XV din 19.07.2002.
10. Hotărârea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
alin.(6) art.63 din Codul de procedură penală, nr. 26 din 23.11.2010.
22
PRACTICA JUDICIARĂ:

1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova despre aplicarea de către
instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea
preventivă şi arestarea la domiciliu, Nr. 01 din 15 aprilie 2013;
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la unele
chestiuni ce vizează participarea procurorului la judecarea cauzei penale, Nr. 12 din
24.12.2012;
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la examinarea
litigiilor privind repararea prejudiciului moral şi material cauzat persoanelor deţinute prin
violarea art. 3, 5, 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale, Nr. 8 din 24 decembrie 2012;
4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova Pentru ajustarea Hotărârii
Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 04.07.2005 cu privire la practica asigurării
controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale la
jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Nr. 12 din 24 decembrie 2010;
5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de
către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral, Nr.9
din 09.10.2006;
6. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica
asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi
penale, Nr.7 din 04.07.2005;
7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării legislației pentru
asigurarea dreptului la apărare a bănuitului, învinuitului, inculpatului și condamnatului în
procedura penală,Nr.?? din 24.12.2010
8. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală(2008-2010)Culegere,Chişinău,2012

MANUALE ȘI MONOGRAFII:
În limba romană

9. Bârsan C., Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol I, II -


București, ed. All Beck, 2005.
10. Dolea I., Dm. Roman, I. Sedleţchi, T. Vizdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, Drept procesual
penal, - Chișinău, Cartea Juridică, 2009.
11. Dolea I., Roman D., T. Vîzdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, R. Botezatu, V. Şterbeţ, E.
Erjiu. Codul de procedură penală. Comentariu. - Chișinău, ed.Cartier juridic. 2005.
12. Dolea I., Drepturile persoanei în probatoriul penal.- Chișinău: Cartea Juridică, 2009.
13. Modele de acte procedurale în procesul penal. Chișinău, 2014.
14. Manualul judecătorului pentru cauze penale, Chişinău 2013.
15. Mole Nuala, Harby Catarina, Dreptul la un proces echitabil. Ghid privind punerea în
aplicare a articolului 6 al Convenţiei europene pentru Drepturile Omului, - Chişinău, 2003.
16. Roman D., Vîzdoagă T.,ş.a. , Drept procesual penal, Suport de curs - Chișinău, 2008.
17. Roman D.,Rotaru V.,ş.a.Studiu analitic privind investigarea şi judecarea cauzelor de trafic de
persoane şi a infracţiunilor conexe,Chişinău 2013.
18. Volonciu N., Tratat de procedură penală, Vol. I. - Bucureşti, 1997.

23