Abdomenul

Limite

-regiunea intermediara intre torace si pelvis, prezinta urmatoarele delimitari: superior, superficial si
profund corespunde limitei inferioare a toracelui, superficial aceasta limita fiind reprezentata prin
rebordul costal, adica o linie oblica de la baza apendicelui xifoid la procesul spinos al celei de a 12-a
vertebre toracale.

In profunzime limita este reprezentata de muschiul diaphragm. Limita inferioara: superficial separatia
dintre abdomen si membrul inferior fiind reprezentata anterior de o linie care trece prin partea
superioara a simfizei pubiene se prelungeste lateral de-a lungul pliurilor stinghiei pana la spina iliaca
antero-superioara. De aici se continua pe creasta iliaca la spina iliaca posterioara si posterior o linie
orizontala dusa prin baza sacrumului. La interior limita este data de un plan ce trece prin baza
sacrumului si stramtoarea superioara a bazinului.

Unii autori descriu abdomentul+bazinul sub denumirea de cavitate abdominala pelvina.

In grosime peretele se intinde pana la peritoneul parietal. Forma sa depinde de:

-tonicitatea musculaturii

-volumul viscerelor abdominale

-varsta

-sex

La copil abdomenul este bombat anterior din cauza tonicitatii scazute a musculaturii abdomenului si a
volumului crescut al ficatului. La adult abdomenul are forma cilindrica usor turtit antero-posterior si
ingustat in portiunea mijlocie.

Dimensiunea abdomenului depinde de inaltimea persoanei respective, de varsta, sex, starea de nutritive
si de o serie de stari fiziologice precum graiditatea.

Peretii abdomenului au fost impartiti de anatomisti in:

-anterolateral

-posterior

-superior

-inferior

Dupa Maisonet peretele superior este reprezentat de diafragm, peretele inferior este lipsa, abdomenul
comunicand cu pelvisul, peretele anterior este format din parti moi si peretele posterior este format de
corpurile celor 5 vertebre lombare+musculatura iliaca.
Dubost connsidera abdomenul ca un cilindru musculo-aponevrotic inserat pe 2 cadre soase si sustinut
de un pilier posterior puternic reprezentat de rahisul dorso-lombar. Cadrul superior reprezentat de
marginea interioara a toracelui iar cel inferior de centura pelvina.

Cilindrul musculo-aponevrotic este tapetat pe suprafata interna de peritoneu iar pe suprafata externa
de partile moi, tegument si tesut celular subcutanat.

Arhitectura peretelui abdominal antero-lateral

Peretele abdominal antero lateral este format numai din parti moi care dinspre suprafata spre profund
sunt pielea, tesutul celular subcutanat, strat musculo-aponevrotic, strat postmuscular si peritoneul
parietal.

I.Pielea-subtire, fina si mobile exceptie facand teg de la nivelul cicacitricei ombilicale care este aderent.
Pielea are o grosime de 2-3 mm si cu o rezistenta foarte mare Sappey aratand ca o bandeleta de piele
poate suporta o greutate de 2 kg datorita fibrelor elastic de la nivelul dermului. Elasticitatea ii permite sa
revina la normal in toate cazurile in care se produce o distensie abdominala. Pielea este palida in stari de
soc si colorata in galben in caz de hepatita.

Continutul de pigmenti ai pielii se modifica la soare, la sarcina cand se coloreaza si linia alba, in diabetul
bronzat=melanosarcomastoza.In caz de obstructive in teritoriile vesoane portal sau cav se observa pe
pielea abdomenului un desen correct numit “in cap de medusa”.

La inspectia peretelui abdominal se pun in evidenta o serie de repere osteo-cutoneo-musculoase iar

palparea permite identificarea lor si de asemenea se permite transformarea liniilor convexa si slabirea
limitelor regiunii topografice.

Pe linia mediana anterior se observa in sens cranio-caudal scobitura carbiata-Scorbiculum Cordis la

nivelul careia se observa pulsatile cordului. Urmeaza un sant vertical interrupt de cicatricea ombilicala
iar in partea aterioara se observa penisul la barbate si muntele lui Venus la femeie.

Pe partile laterale si superioare se observa santurile subcostale drepte si stangi oblice. Pe linia mediana
posterioara se observa proeminenta proceselor spinoase. Lateral de ea proeminenta data de muschiul
santurilor vertebrale. Pe partile laterale se observa 2 proeminente date de catre portiunile musculare
ale muschilor oblici externi limitate antero-inferior de un sant sub forma literei L inversa care marcheaza
limita dintre portiunea muschiului si aponevroza muschilor oblici externi.

In peretele lateral si inferior se observa pliul cutanat aderent la planul subiacent care reprezinta limita
dintre abdomen si membrul inferior.

Aceste repere servesc pentru trasarea liniilor conventionale care servesc in clinica medicana.

a) Linia mediana-de la apendicele xifoid la simfiza pubiana. Liniile pararectale-duse prin marginile
laterale ale m drepti abdominali. Linia mediana este intrerupta in mijloc de catre cicatricea
 ombilicala care in cazuri patologice poate forniza informatii importante pentru stabilirea
diagnosticului.
b) Linia subcostala dreapta si stanga este tangent la marginea inferioara a toracelui. Linia biiliaca
care uneste punctele cele mai ridicate ale crestelor iliace.
c) Linia bispinoasa anterioara
d) Linia bispinoasa posterioara

Santul pubian dispus trasversal si care se termina de o parte si de alta la nivelul tuberculilor pubieni.

Santul taliei care reprezinta plica de flexie a abdomenului fiind dispusa circular la nivelul ombilicului.

II. Tesutul celular subcutanat

Mai mult sau mai putin reprezentat in functie de sex, varsta, nutritive. In vecinatatea ombilicului
diminua. Dispare la nivelul inelului ombilical, aici adera direct de inel. In vecinatatea pubisului se gasesc
lame elastic care ocupa linia mediana care formeaza ligamentul suspensor al penisului respectiv
ligamentul suspensor al clitorisului la femeie. Se gasesc fibre musculare netede care se continua la
nivelul dortusului scrotal.

In grosimea tesutului se gasesc elemente vasculo-nervoase superficiale. Prezenta vaselor influenteaza

temperature si culoarea tegumentului. Dezvoltarea excesiva a acestui strat in obezitate perecliteaza si
functionarea vreunui strat, musculo aponevrotic, el dezvoltandu-se in detrimentul acestui strat.

La femeie grasimea se acumuleaza in regiunea periombilicala si subombilicala unde formeaza pliul

ombilical inferior. La barbat locul de elective al grasimii este supraombilical.

III. Stratul muscular-aponevrotic

Muschii sunt reprezentati de m lungi: drept abdominal si piraidalul si m lati: oblic extern, intern,
transvers abdominal.

In aria triunghiului aponevrozei oblicului intern acopera tr. aabdoinal si portiunile terminale ale nervilor
intercostali T8-T11.

LA persoanele musculoase tr. tendinos apare ca o cavitate subcostala descrisa de Gaup.

IV. Stratul retromuscular

Sub aceasta denumire se descriu 3 straturi successive situate sub stratul musculo-aponevrotic
reprezentat de fascia transversalis, tesutul celular preperitoneal si peritoneul parietal anterior.

Fascia transversalis se intinde superior de la diafragma ea invelind fata profunda a m transvers si

intinzandu-se inferior pana la ligamentul inghinal. Anterior se intinde la linia mediana unde se uneste cu
cea de partea opusa iar posterior pana la patratul lombelor unde se continua cu fascia sa.

Prezinta 3 portiuni:
 1) Jupstomediana care formeaza peretele posterior al tecii m drept abdominal
2) Portiunea inghinofemurala in care fasciculele se insera pe buza interna a crestei iliace si
marginea inf a spinei iliace antero-superioare. Medial intalnim m psoas-iliac si se insera pe
fasciculele iliacului. La nielul orificiului intern al canalului inghinal merge prin canalul inghinal pe
care il strabate terminandu-se in burse unde formeaza fascia spermatica. La nivelul lacunei
vasculare se insera la nivelul marginii posterioare a ligamentului inghinal, prin care aluneca
funiculul spermatic.Are traiect descendent aderand de vena femurala dupa care acopera spatiul
format de marginea inf a venei feurale si in ligamentul lui Gimbernat urmand septul crural.
Intalneste fata sup a ligamentului Gimbernat la nivelul caruia se insera pe ligamentul lui Cooper.
3) Septul femural pe care se gaseste nodulul limfatic inghinal

Fibrele de intarire ale fasciei transversalis. Fascia transversalis este rezistenta, ea fiind intarita de o serie
de fibre conjunctive cu dispunere verticala si transversal. Fibrele de intarire vertical ocupa intern. dintre
m drept abdominal si orificiul intern al canalului inghinal. ACeste fibre se pot dispune in strat continuu
sau in 2 fascicule, medial-ligamentul lui Henle, lateral-ligamentul lui Hesselbach.Intre cele 2 ligamente se
gaseste o zona slaba de rezistenta-triunghiul de slaba rezistenta a lui Hesselbach.

Fibrele se imping de la spina iliaca antero superioara la tuberculul pubian de-a lungul liniei de ad. a
fasciei transversalis cu fascia iliaca.

Thompson a descries un gr. de fibre conjunctive care se intind de la spina pubisului si de pe creasta
pectineala indreptandu-se oblic in sus si lateral trec deasupra aselor vemurale se raspandesc in evantai
si se insera pe spina iliaca antero superioara sip e buza int. a crestei iliace formand badeleta lui
Thompson. Ea are un traiect paralel cu ligamentul inghinal fiind situate profund de acesta.

V. Tesutul celular subperitoneal este mai subtie pe partile laterale fiind mai bine reprezentat pe linia
alba. Se continua in jos in cel. al sp. prevezical iar la nivelul foselor iliace cu tesut celular de la nivelul sp.
lui Bogros. In caz de peritonita sp. se evidentiaza si capata o culoare specifica ducand la stabilirea
diagnosticului inainte de deschiderea peritoneului.

Peritoneul parietal anterior este supraombilical si subombilica.

Supraombilicalul porneste de sus in jos, tapeteaza fata posterioara a stratului musculo-aponevrotic pana
la nivelul complexitatii ficatului unde se continua cu peritoneul subdiafragmatic. Intinderea sa este
jenata de ligamentul rotund si falsiform?? al ficatului pe care le tapeteaza.

Peritoneul subombilical pleaca de la ombilic in traiectul sau descendent catre excavatia pelvina trece
inapoia uraculului si a celor 2 cordoane fibroase ale arterei ombilicale care il ridica formand plici si
aceste 3 forme sunt unite printr-o fascie preombilicovezicala. Intre peritoneul subombilical si aceasta
fascie se gaseste un spatiu virtual care este umplut cu tesut conjunctiv lax si care coboara pana in pelvis
delimitand spatiul prevezical al lui Retzius. Acest spatiu are forma de triunghi cu varful la ombilic si baza
la planseul pelvin. Portiunea lui abdominala se intinde de la ombilic la pubis. El este format succesiv in
sus de la ombilic la canalul lui Douglas de catre fata posterioara a tecii dr abdominal, in portiunea
mijlocie numai fascia transversalis care formeaza la acest nivel spatiul suprapubian, iar inferior se intinde
de la pubis la ligamentul prevezical.

Un abces din spatiul subpubian poate sa ajunga in pelvis fara sa perforeze s I sa patrunda in cavitatea
abdominala datorita acestui spatiu.

Peretele posterior se formeaza de fascia obmilicoprevezicala a lui Charpy care este o lama fibroasa de
coalescent ace se intinde de la ombilic la planseul pelvis. Are forma de triunghi situate pe peretele intern
a plicii ombilicale iar baza la nivelul varfului vezicii urinare.

Marginile laterale se intind oblic intero-lateral la o distanta de 14 cm de arterele ombilicale.

Teaca m drept abdominal

Forma generala a tecii este o cavitate turtita antero posterior care inveleste m drept abdominal. Se
intinde de la arcul costal pana la simfiza pubiana fiind formata de aponevroza m lati ai abdomenului si
de fascia transversalis. Este diferita in 2/3 sup de 1/3 inferioara.

Peretele anterior in 2/3 superioare este format din aponevroza anterioara a oblicului extern dublata pe
fata posterioara de foita anterioara a aponevrozei anterioare a oblicului intern. In 1/3 inferioara
peretele anterior este format de catre aponevrozele anterioare ale celor 3 muschi.

Peretele posterior in 2/3 superioare este format de foite posterioare a oblicului intern si din aponevroza
anterioara a transversului unite intre ele, sub aponevroza anterioara a transversului gasindu-se
fasciculele Arantius. In 1/3 inferioara fasciile posterioare ale oblicului intern si transversului trec anterior
formand linia lui Douglas, iar posterior este formata numai de fascia transversalis.

Peretele posterior al tecii nu adera la int. tendinoase si orice colectie purulenta poate cobori din
peretele superior spre simfiza pubiana si avand in vedere peretele posterior al tecii(grosimea) in 13
inferioara colectia poate ajunge in spatiul prevezical sau in cavitatea peritoneala.

Marginile laterale a tecii este f subtire de unghiul de bifurcare al aponevrozei iar sub linia arcuata de
unghiul diedru format de fasciculele transversal si aponevroza de nsertie a muschiului transvers.

Extremitatea superioara se pierde treptat pe fata anterioara a toracelui sub forma unor fasii
aponevrotice care acopera insertiile musculare ale m drept abdominal pe cartilajul costal sip e
apendicele xifoid.

Extremitatea inferioara- mai compleca structural cu o importanta chirurgicala, la nivelul sau se formeaza
spaiul suprapubian. Initial m drept abdominal si teaca sa sunt apropiate iar stratul de tesut celular pre si
retromuscular sunt subiri. Inferior muschiului se desprinde progresiv de fascia transversalis cele 2
elemente prezentand insertii diferite.

Muschiul pe buza anterioara iar fascia pe buza posterioara a marginii superioare a pubelui. Se formeaza
un sant in forma de V rasturnat. In acest spatiu se gasesc tes. celular dependent de cel muscular.
Teaca dr. abdominal contine vase: artera epigastrica interna si externa si anastomozele dintre ele, nervii
sunt ram terminal din nervii intercostali si muschiul pyramidal cand exista.

Vascularizatia si inervatia peretelui

Se dispun in 2 planuri, un plan superficial reprezentat de arterele epigastrice superficiale, circumflexa

iliaca superficiala, pudendala externa. Sistemul arterial profund cuprinde vase care vascularizeaza stratul
muscular: arterele epigastrice profunde inferioare, arterele circumflexa iliaca profunda,mamara interna,
intercostalele si lombarele. Aceste vase formeaza 3 pediculi vasculari: median format din mamara
interna+epigastrica inferioara, supero-lateral format din arterele intercostale interne, infero-lateral
format din circumflexele iliace .

Epigastrica inferioara se descopera prin o incizie formata prin o linie care uneste un punct situate la 2 cm
medial de mijlocul ligamentului inghinal cu ombilicul: aceasta linia trebuie cunoscuta cand se fac punctii
la nivelul abdomenului. Pentru evitarea lezarii arterei se proct. pe mijlocul liniei care uneste ombilicul cu
spina iliaca antero superioara. Se poate practica pe linia alba abdominala la ½ dintre ombilic si simfiza
pubiana bolnavul fiind situat intro pozitie semisezanda.

Intre artera epigastrica inferioara prounda si artera obturatorie exista o mast. care poate fi lezata atunci
cand se executa cura herniei inghinale. Anastomoza se mai numeste Corona mortis.

Vascularizatia venoasa: sistemul venos are tot 2 planuri(superficial si profund) cu dispunere

asemanatoare arterelor, artera fiind insotita de 2 sau de o vena.

Vascularizatia limfatica: vasele limfatice din ½ inferioara se indreapta spre nodulii iliaci externi si
inghinali, vasele din ½ superioara merg la cei axilari.

Vasele limfatice merg la nodulii limfatici inferior dar au legaturi si cu nodulii limfatici viscerali.

Inervatia: nervii iliohipogastrici, genitofemurali, ilioinghinali, intercostalii 6-11, subcostalii.