FICAT - LP 6

Este un organ parenchimatos, fiind o anexa a tubului digestiv. Se afla situat in

hipocondrul drept, epigastru si hipocondru stang. Este un orag peritoneal si are –
o fata diafragmatica, o fata viscerala si o margine inferioara care separa anterior
cele 2 fete. Posterior, ficatul este rotunjit si cele 2 fete se continua una cu
cealalta.
Marginea inferioara – prezinta la dreapta incizura fundului vezicii biliare si
incizura ligamentului rotund al ficatului catre stanga.
Marginea inferioara se proiecteaza – de la cartilajul coastei X drepte, pana la
articulatia condrosternala VII stanga. Marginea inferioara strabate regiunea
epigastrica si in mod normal nu coboara sub rebordul costal drept. Cand aceasta
coboara sub rebodrul costal drept si devine palpabila, putem vorbi de
hepatomegalie (in bolile de ficat cronice – hepatite cronice, ciroza, cancer,
hipertensiune portala), hepatita acuta.

Fata diafragmatica
Are 4 parti care se cheama – pars superior, pars posterior, pars anterior, pars
lateralis.
1) Pars superor – ligamentul falciform se reflecta de pe diafragm pe pars
superior. Cand se reflecta, foitele diverg si lasa o particica neacoperita de
peritoneu.
2) Pars posterior – este reprezentata de o parte a lobului drept si de o parte
mai mica a lobului stang.
De la dreapta la stanga avem – aria nuda, reprezentata de o portiune din
lobul drept, neacoperita de peritoneu visceral. Ea este delimitata intre
foitele superioara si inferioara ale ligamentului coronar. Este de forma
triunghiulara cu baza formata de VCI si varful format de fuziunea celor 2
foite ale lig. coronar, iar laturile triunghiului sunt formate de cele 2 foite ale
lig. coronar. In aria nuda, la dreapta VCI se gaseste impresiunea lasata de
glanda suprarenala dreapta. La stanga VCI se afla o parte din lobul caudat
delimitata la stanga de lig. venos al ficatului, ce ocupa fisura omonima.
In pars posterior a lobului stang se afla impresiunea esofagiana lasata de
fata anterioara a esofagului abdominal.
3) Pars anterior – este orientata anterior catre rebordul costal drept si vine in
raport direct cu peretele ant. al abdomenului in regiunea epigastrica, unde
se proiecteaza sub forma trigonului hepatic. Trigonul hepatic are o latura
 dreapta, reprezentata de – marginea inf. a cartilajului comun al coastelor
VIII, IX si X, o latura stanga, reprezentata de – articulatiile condrosternale VI
si VII si o baza reprezentata de linia de proiectie a marginii inf. a ficatului.
4) Pars lateralis – este cea mai voluminoasa. Este in raport cu peretele lateral
drept al hemitoracelui drept. Are raport cu – coaste, spatii intercostale,
muschi intercostali, diafragm, reces pleural costo-diafragmatic, marinea inf.
a plamanului drept si portiunea periferica a bazei plamanului drept.

LP 7
CONFIGURATIA EXTERNA A FICATULUI

Fata viscerala – prezinta 2 santuri sagitale, unite printr-un sant transversal.

Santul sagital drept - in portiunea anterioara se afla fosa vezicii biliare,
ocupata de vezica biliara, iar in portiunea posterioara, se afla santul VCI,
ocupat de VCI.
Santul sagital stang – in portiunea ant. se afla fisura lig. rotund, ocupata de
lig. rotund, iar in portiunea post. se afla fisura lig. venos, ocupata de lig.
venos.
In santul transvers se afla hilul ficatului sau ,,poarta ficatului,, ,prin care
trece pediculul hepatic. In planul ant. si la dreapta al hilului se afla canalul
hepatic comun, format din unirea celor 2 canale biliare drept si stang. Post.
de acesta, in planul mijlociu al hilului si la stanga, avem artera hepatica
proprie si diviziunea ei in cele 2 artere lobare. In planul cel mai post. al
hilului, avem vena porta, ce se imparte in ramuri lobare (dreapta si stanga).
 Ant. de hil, intre fisura lig. rotund si fosa vezicii biliare, se delimiteaza lobul
patrat al ficatului. El are 2 proeminente – procesul papilar si procesul
caudat.

Fata viscerala
1) A lobului drept prezina urmatoarele impresiuni
- impresiunea duodenala lasata de fata ant. a duodenului descendent (D2),
aflata la dreapata vezicii biliare.
- impresiunea renala, lasata de fata ant. a rinichiului drept (la dreapata
impresiunii duodenale).
- impresiunea colica, lasata de flexura colica dreapta (ant. de impresiunea
renala si foarte aproape de marginea inf. a ficatului).
- impresiunea glandei suprarenale drepte, ce se afla posterior de
impresiunea renala si situata la dreapta VCI, in aria nuda a ficatului.
2) A lobului patrat
- prezinta impresiunea duodenala, lasata de duodenul superior (D1).
- cand stomacul este gol, in continuarea impresiunii duodenale se gaseste
impresiunea lasata de partea pilorica a stomacului.
3) A lobului caudat – contribuie la delimitarea sup. a orificiului epiploic si a
orificiului vestibului bursei omentale.
4) A lobului stang
- prezinta impresiunea esofagiana lasata de fata ant. a esofagului
abdominal (in partea post. a lobului).
 impresiunea gastrica, lasata de fata ant. a portiunii verticale a
stomacului. Aceasta se afla ant. de impresiunea esofagiana.
 PROIECTII FICAT

 Marginea inferioara – se proiecteaza sub forma unei linii oblice

intre cartilajul X costal drept si articulatia VII condrosternala
stanga.
 Lobul drept – se proiecteaza de la spatiul IV intercostal drept,
pana la marginea inf. a rebordului costal drept, pe linia medio-
claviculara (diametrul prehepatic - la percutia acestei regiuni se
obtine matitatea hepatica – in hepatomegalie matitatea hepatica
depaseste rebordul costal drept).
Trigonul hepatic reprezinta proiectia partii ant. a ficatului in epigastru. In
mod normal, acesta nu se simte la palpare, ci doar in cazul unui ficat
cirotic, nodular.

SEGMENTATIA FICATULUI

Insertia lig. falciform pe fata diafragmatica a ficatului marcheaza limita

intre lobul drept si lobul stang. Pe fata viscerala, santul sagital drept
marcheaza limita dintre lobul drept si stang.
Lobii patrat si caudat apartin lobului stang, cu exceptia procesului
caudat, care tine de lobul drept. Segmentele hepatice au fost descrise
de Couinaud. Lobii si segmentele ficatului au fost descrise pe baza
distributiei vasculo-biliare intrahepatice. Segmentele hepatice sunt
unitati anatomice functionale si clinice ale ficatului, deoarece fiecare
segment are propriul sau pedicul vasculo-biliar. Datorita acestei
caracteristici, se pot practica segmentectomia sau lobectomia hepatica.
 Ficatul are
 Un segment lateral format dintr-un
- subsegment superior (II)
- subsegment inferior (III)
 Un segment medial, format dintr-un
- subsegment superior (I - lob caudat)
- subsegment inferior (IV – lob patrat)
 Un segment anterior, format din subsegmentele V si VIII
 Un segment posterior, format din subsegmentele VI si VII

LIGAMENTELE FICATULUI
1. Lig. falciform – poreneste de la ombilic, ajunge pe diafragma si de
pe diafragma se reflecta pe fata diafragmatica a ficatului. Are
forma de secera. In marginea libera a lig., de la ombilic, porneste
lig. rotund al ficatului.
2. Lig. rotund (vena ombilicala stanga obliterata) – se intinde de la
ombilic la marginea inf. a ficatului, unde determina incizura lig.
rotund, apoi patrunde in fisura lig. rotund de pe fata viscerala a
ficatului.
3. Lig. coronar – se reflecta de pe diafragma pe pars posterior a fetei
diafragmatice a ficatului, formand peritoneu. Are 2 foite (sup. si
inf.), care se desfac, delimitand aria nuda. Cele 2 foite se unesc si
formeaza lig. triunghiular drept, care fixeaza ficatul de diafragm.
Lig. triunghiular stang fixeaza lobul stang de diafragm.
4. Lig. triunghiulare drept si stang
5. Lig. venos – se gaseste in fisura lig. venos si este de fapt o
reminiscenta venoasa nefunctionala ce se varsa in vena lobara
dreapta a venei porte.
6. Lig. hepato-gastric
7. Lig. hepato-duodenal omentul mic
8. Lig. hepato-esofagian

RECESURI

Recesul suprahepatic drept si cel stang sunt separate de reflexia lig. falciform, pe fata
diafragmatica a ficatului. Firida hepato-reno-duodeno-colica Morrison este importanta in
chirurgie. Ea este delimitata intre fata viscerala a lobului drept al ficatului, fata ant. a duodenului
descendent, fata ant. a rinichiului drept si flexura colica dreapta si colonul ascendent.