Lucrare de Licenta

Amortizarea imobilizărilor – Lucrare de diplomă
Cuprins
I. Introducere........................................................................................................2
II. Teoria şi bazele metodologice ale cuantificării amortizării activelor
imobilizate........................................................................................................4
1. Teoria amortizării activelor imobilizate...............................................................................................4
2. Particularităţile amortizării imobilizarilor necorporale...................................................................8
3. Reglementarea metodologiilor de calcul a amortizării imobilizărilor corporale în
România.......................................................................................................................................................11
4. Regimuri de amortizare admise în România....................................................................................18
A. Regimul de amortizare liniară.......................................................................................19
B. Regimul de amortizare degresivă..................................................................................20
C. Regimul de amortizare accelerată.................................................................................22
D. Excepţii de la calculul amortizarii imobilizărilor corporale.........................................23
III. Instrumentarea contabilă a amortizării imobilizărilor....................................24
1. Reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor...............................................................25
2. Prezentarea informaţiilor privind amortizarea în situaţiile financiare......................................26
IV. Studiu de caz...................................................................................................28
1. Amortizarea imobilizărilor necorporale............................................................................................28
A. Cheltuieli de constituire................................................................................................28
B. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare.................................................................................30
C. Mărci comerciale..........................................................................................................31
D. Programe informatice....................................................................................................33
2. Amortizarea imobilizări corporale......................................................................................................34
A. Terenuri.........................................................................................................................34
B. Construcţii.....................................................................................................................34
C. Maşini, utilaje şi echipamente tehnologice...................................................................37
D. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare......................................................39
E. Mobilier şi aparatură birotică........................................................................................42
F. Contabilizarea centralizată a cheltuielilor cu amortizarea............................................43
V. Concluzii şi propuneri.....................................................................................44
VI. Bibliografie.....................................................................................................47
1
I. Introducere
Noţiunea de patrimoniu a fost la început o noţiune juridică. Pentru jurişti,

patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor aparţinând unei persoane împreună cu
drepturile şi obligaţiile aferente, indiferent de sursa din care provin, cu condiţia să
constituie o universalitate de bunuri ale unei persoane. Concepţia juridică are la
bază structura calitativă de patrimoniu definit prin prisma drepturilor si obligaţiilor
cu valoare economică ale unei întreprinderi.
În sens economic, activul reprezintă utilizările de resurse controlate de o
entitate în prezent, care provin din trecut şi de la care întreprinderea aşteaptă
beneficii economice viitoare, iar pasivul reprezintă datorii din prezent, care provin
din elemente trecute şi de la care, prin decontare, se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse ce încorporează beneficii economice. Conform acestei concepţii, resursele
economice sunt alternative în definirea obiectului contabilităţii.
Elementele care formează patrimoniul caracterizate fiind prin exprimarea lor în
bani, în timp sunt supuse mai mult sau mai puţin deprecierii. Deprecierea
patrimoniului se referă la activele care îl compun ca bunuri economice şi nu la
aspectul drepturilor şi obligaţiilor, surse de finaţare pentru aceste bunuri.
Deprecierea activelor este constatată în contabilitate cu ajutorul unor valori
rectificative cum ar fi amortizarea şi provizioanele pentru deprecierea activelor.
Într-o abordare tradiţională, în dicţionarul limbii române termenul „a deprecia”
înseamnă a considera ceva sub valoarea sa reală “a-şi pierde valoarea sau
calitatea”. Din punct de vedere fizic deprecierea reprezintă diminuarea sau
pierderea unor calităţi ale produsului fată de situaţia initială, anterioară trecerii în
consum sau utilizare.
Efectul produs de deprecierea activelor patrimoniale a impus pentru o evaluare
contabilă corectă problema găsirii unor mecanisme în măsura să diminueze, dacă
se poate până la anulare, distorsiunea proprie costul istoric. Menţinând costul
istoric ca bază de evaluare s-au găsit anumite corective si alternative. Corectivele
s-au materializat sub forma amortizărilor şi provizioanelor pentru deprecierea
activelor, iar alternativele şi-au găsit expresia în reevaluarea acestora.
Deprecierile ireversibile sunt specifice imobilizărilor corporale şi necorporale
şi se datorează uzurii fizice sau morale cât şi altor cauze. Deprecierea se constată
comparând valoarea de intrare a imobilizărilor cu valoarea de inventar la sfârşitul
exerciţiului financiar. Diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea de intrare, în principiu nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus se
înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, iar bunurile (imobilizările) se
menţin înregistrate la valoarea de intrare (valoare contabilă sau cost istoric).
Deprecierea de valoare este „o pierdere de valoare aparută în cursul duratei de
viaţă utile a activului, datorita unor factori specifici, care fac ca preţul net de
vânzare sau costul de înlocuire să fie mai mic decât valoarea contabilă netă” 1.
1
IASC – „Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura. Economică, Bucureşti, 2002, pag. 316
2
Mărimea deprecierii este dată de diferenţa dintre valoarea contabilă netă şi

valoarea de inventar.
Amortizarea ca formă a deprecierii ireversibile reprezintă alocarea sistematică
a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utila. Altfel spus,
ea reprezintă o trecere treptată pe cheltuieli a valorii de intrare a activului. Prin
urmare amortizarea concretizează aplicarea convenţiei contabilităţii de
angajamente şi a principiului conectării cheltuielilor cu veniturile perioadei.
În spiritul normei internaţionale IAS 16 ,, Imobilizări corporale” costul iniţial
al activului este alocat cheltuielilor perioadei, proporţional cu obţinerea
beneficiilor economice viitoare estimate. Am putea chiar afirma că amortizarea nu
este o depreciere ci o alocare a costului iniţial pentru a conecta beneficiile
economice generate de respectivul activ cu eforturile depuse pentru deţinerea
acestuia şi nu o evaluare a activului.
Deprecierile de valoare ale activelor nu sunt „acoperite” prin amortizarea
acestora. Deprecierea de valoare este o pierdere de valoare apărută în timpul
duratei de viaţă utilă a activului, datorită unor factori specifici, care fac ca preţul de
vânzare sau costul de înlocuire să fie mai mic decât valoarea contabilă netă. Prin
urmare, pentru a ajunge la cuantificarea deprecierii de valoare, mai întâi trebuie să
cunoaştem dimensiunea amortizării cumulate şi să ajustăm valoarea iniţială.
Activele se regasesc în întreprindere sub formă materială sau nematerială.
Forma fizică nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi
drepturile de autor sunt active, daca se aşteaptă sa genereze beneficii economice
viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.
Activele imobilizate se diferenţiază în trei grupe: imobilizări corporale,
imobilizări necorporale şi imobilizări financiare.
Imobilizările corporale, denumite şi active fixe tangibile, cuprind bunurile
materiale de folosinţă îndelungată în activitatea unei întreprinderi. În cazul în care
bunurile materiale procurate sau create de întreprindere nu sunt terminate, ele sunt
incluse în categoria imobilizărilor în curs sau investiţiilor în curs. Imobilizările
corporale constituie de cele mai multe ori principala parte a activului total al unei
întreprinderi.
Imobilizările corporale, definite conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, sunt
active corporale deţinute de o întreprindere fie pentru a fi utilizate în producţia de
bunuri sau prestarea de servicii, fie pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative; şi pentru care se aşteaptă o utilizare pe o
perioadă mai mare de un exerciţiu contabil”2.
Imobilizările necorporale pot fi achiziţionate şi generate intern. Pentru a
aprecia dacă o imobilizare necorporală generată intern satisface condiţiile de
contabilizare, o întreprindere clasifică procesul de creare a imobilizării în faza de
cercetare şi faza de dezvoltare. Dacă întreprinderea nu poate să distingă faza de
cercetare de cea de dezvoltare, ea contabilizează o cheltuială în numele proiectului
ca şi când , aceasta, ar fi fost angajată numai cu ocazia fazei de cercetare.
2
N. Feleagă, L. Malciu – „Politici şi opţiuni contabile”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 107
3
II. Teoria şi bazele metodologice ale cuantificării amortizării activelor

imobilizate
1. Teoria amortizării activelor imobilizate
„Amortizarea reprezintă alocarea valorii amortizabile a unei imobilizări pe

durata sa de utilizare previzionată”3. Fata de această interpretare generală, există
numeroase concepţii privind amortizarea, dar interes pentru contabilitate prezinta
urmatoarele trei concepţii descrise în continuare.
Amortizarea este constatarea contabilă a pierderii de valoare suferită de către
activele imobilizate ca urmare a deprecierii în timp, a uzurii fizice (generată de
funcţionarea tehnică şi mecanică precum şi de influenţa factorilor naturali) sau
uzurii morale (cauzată de evoluţia rapidă a tehnicii, de apariţia a noi maşini cu
performanţe mai ridicate). Pornind de la această interpretare amortizarea are rolul
de a corecta valoarea activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare
apropiată de realitate. Comensurarea deprecierii ireversibile este dificilă, deoarece
se evaluează o pierdere viitoare a fiecarui bun, care este determinată de gradul de
utilizare al bunului, de modul de întreţinere şi reparaţii, de progresul tehnic.
În principiu, activele patrimoniale sunt achiziţionate de o unitate
patrimonială cu scopul de a le utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un
exerciţiu financiar în scopul de a obţine beneficii economice pe toata durata de
utilizare a acestora. Amortizarea reprezintă „resursa controlabilă provenită din
trecut care produce beneficii viitoare”4. Alocarea sau transferul valorii se face pe
perioada economică de utilizare a activului amortizabil. De aceea, fracţiunea de
valoare etalată în timp asupra rezultatului exerciţiului trebuie să reprezinte o
mărime raţională înscrisă în principiile si regulile imaginii fidele. Determinativul
„raţional” vizează raportul dintre fracţiunea transferată din valoarea contabilă a
activului patrimonial imobilizat amortizabil si beneficiul economic ce se va obţine
din utilizarea activului. Acest concept se coreleaza cu principiul independenţei
exerciţiilor financiare si este normal ca fiecare exerciţiu să includă în rezultatele
sale o cheltuială echivalentă cu avantajele obţinute în urma utilizării activelor sale
imobilizate. Aceasta este interpretarea sau concepţia economică a amortizării
activelor patrimoniale imobilizate. „Este vorba de a include în cheltuielile fiecărui
exerciţiu suma totală a deprecierilor suferite de imobilizări.” 5 , asfel încât pe durata
normală sau normată de utilizare a acestora, valoarea lor contabilă să se recupereze
integral.
Interpretarea (concepţia) economică este strâns legată teoretic şi practic de
interpretarea (concepţia) financiară despre amortizare potrivit căreia “amortizarea
este o metodă de reînnoire a capitalului investit. În acest caz, ea este o prelevare
asupra beneficiilor şi, ca atare, constituie o resursă la dispoziţia intreprinderii.
Acumularea anuităţilor privind amortizările ar trebui să permită investiţiei care nu
3
M. Ristea – „Contabilitatea întreprinderii (vol I)”, Editura Mărgăritar, Bucureşti, 2001, pag. 136
4
M. Ristea – „Opţiuni si metode contabile de întreprindere”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001, pag. 58
5
Feleagă N., Ionaşcu I., „Contabilitate financiară”, vol II., Editura Economică, Bucureşti, 1993, pag. 166
4
mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) să fie utilizată.
Amortizarea devine, astfel, un element al autofinanţării.”6
Prin mecanismul amortizării investiţia iniţială este recuperată şi reîntregită în
mod eşalonat în ciclul de exploatare, devenind o resursă de autofinanţare pentru o
noua investiţie. Dar nu orice investiţie, ci o investiţie care să menţină cel puţin
capacitatea productivă fizică, adică înlocuirea în plan fizic a imobilizărilor
amortizate reinvestite sau conservarea prin amortizare a resurselor consumate de
activitatea întreprinderii necesare reconstituirii imobilizărilor. Amortizarea este un
element foarte important ce se regaseşte în calculul capacitaţii de autofinanţare.
Amortizarea are un statut juridic fiscal. Obligaţia de a amortiza este relevată
de dreptul financiar care consideră lipsa amortizării ca un delict; dreptul fiscal
impune, sub pedeapsa cu amenda, un amortisment minim.
Urmărirea reflectării “imaginii fidele” a patrimoniului duce la obligativitatea
agentilor economici de a calcula şi înregistra amortizare, ea având un mare impact
atât în stabilirea rezultatului cât şi în prezentarea bilanţului. Ea este şi o obligaţie
care decurge din principiul prudenţei, întrucât unitatea care nu amortizează îşi
supraestimează activul şi rezultatul.
Eşlonarea includerii în cheltuieli a amortizării imobilizărilor corporale pe
întreaga lor durată de funcţionare (utilizare) se face prin întocmirea unui tablou
numit plan de amortizare, care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în
parte valoarea de intrare în patrimoniu sau valoarea contabilă, amortizarea aferentă
deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă sau valoarea reziduală la finele
fiecărui exerciţiu. Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o
întreprindere estimează că o va obtine pentru un activ, la sfârşitul duratei de viaţa
utilă, după deducerea prealabilă a costurilor de cesiune previzionate (IAS 16). Deci
planul de amortizare a unei imobilizări poate fi întocmit doar atunci când sunt
cunoscute cu exactitate urmatoarele trei elemente:
1. Valoarea contabilă sau de intrare care este reprezentată de costul de achiziţie,
costul de producţie sau valoarea de utilitate. Acesta reprezintă în cele mai multe
ţări baza de calcul a amortizării. Însă în unele ţări precum cele anglo-saxone
(Marea Britanie, SUA, Belgia etc.), în care regulile de întocmire a situaţiilor
financiare (a bilanţului contabil) sunt cu totul independente de cele privind
întocmirea bilanţului fiscal, cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi
reprezentată şi de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. Important este că
valoarea de înlocuire poate constitui bază de calcul a amortizării imobilizărilor
numai la întocmirea bilanţului contabil fără ca aceasta să poată avea incidenţă
asupra rezultatului impozabil.
2. Durata de amortizare: -care exprimă perioada în care un activ patrimonial
imobilizat se aşteaptă să fie utilizat din punct de vedere economic, sau numărul
de unităţi de producţie sau similare care se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea
activului patrimonial imobilizat. Duratele normelor de utilizare luate în calculul
amortizării, în principiu, trebuie sa coincidă cu durata utilă, adică durata în care
bunul poate asigura întreprinderii o structură a costurilor, serviciilor care sa o
6
Feleagă N., Ionaşcu I., „Tratat de contabilitate financiară”, vol II., Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 236-
237
5
faca competitivă în faţa concurenţei. O perioadă prea scurtă înseamnă

încorporarea în costuri a unei parţi mai mari decât necesarul de amortizat, deci
o povară consimţita pentru costuri care diminuează competitivitatea
întreprinderii pâna la anulare. Alegerea unei perioade prea lungi înseamnă
privarea de potenţialul financiar pentru a beneficia la timp de evoluţiile tehnice
care ar putea duce la creşterea productivităţii, implicit la micşorarea costurilor
şi menţinerea competitivităţii. Durata de viaţă a imobilizărilor corporale se
poate exprima în număr de ani de utilizare sau în număr de produse sau unitaţi
similare care aşteaptă a fi obţinute din utilizarea activului.
3. Metodele de amortizare practicate pentru determinarea şi repartizarea
cheltuielilor cu amortizarea activelor patrimoniale imobilizate pe durata de
utilizare a acestora.
Alegerea metodei de amortizare şi estimarea duratei de viaţă utilă a unui activ
supus amortizării sunt chestiuni de raţionament profesional. Metoda de amortizare
folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice aduse de activul
respectiv sunt consumate de intreprindere.
Metoda de amortizare aleasă trebuie aplicată în mod consecvent de la o
perioadă la alta, în afară de cazul în care apariţia unei situaţii diferite justifică
schimbarea metodei. Utilizarea aceleiaşi metode va asigura posibilitatea
comparării în timp a rezultatelor activităţii de exploatare.
Cele mai reprezentative metode de amortizare sunt:
 metoda amortizării liniare
 metoda amortizării degresive
 metoda amortizării progresive
 metoda amortizării accelerate
Metoda amortizării liniare este considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea
reală a imobilizărilor şi cea mai justificată economic, deoarece “permite
repartizarea uniformă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a
unei imobilizări”7.
În unele ţările în care contabilitatea este puternic conectată la fiscalitate
“amortismentul liniar este considerat un minim şi constituie modul normal de
amortizare”8.
Din punct de vedere al metodologiei de calcul amortismentul liniar îmbracă
două forme:
 amortismentul liniar temporal
 amortismentul liniar funcţional
În cazul metodei amortizării liniare temporale cota de amortizare liniară se
calculează prin divizarea lui 100 la numărul de ani ai duratei de utilizare (n) a
imobilizării ( t% = 100/n ), iar amortizarea anuală poate fi determinată după una din
urmatoarele relaţii:
a = V x t% sau a=V/n
unde:
a – anuitatea sau amortismentul anual;
7
N. Feleagă, I. Ionaşcu, „Contabilitate financiară”, vol. II., Editura Economică, Bucureşti, 1993, pag. 168
8
N. Feleagă, I. Ionaşcu, „Contabilitate financiară”, vol. II., Editura Economică, Bucureşti, 1993, pag. 168
6
V – valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării.
În cazul metodei amortizării liniare funcţionale sau variabile mărimea

amortizării este determinată în funcţie de utilizarea efectivă a bunului. Se aplică în
cazul mijloacelor de transport si maşini, utilaje şi instalaţii de lucru a căror durată
normată de funcţionare este reglementată sau stabilită în volum prestaţii fizice,
cum sunt: km parcurşi, număr ore de zbor, număr ore de funcţionare sau cantitatea
de produse fabricate.
Potrivit acestei metode, rata de amortizare (t%) se calculează prin divizarea lui
100 la volumul prestaţiilor normate ( t% = 100/Qn ), iar amortizarea anuală poate fi
determinată dupa una din următoarele relaţii:
a = V x t% x Qe sau a = (V / Qn ) x Qe
unde:
a – anuitatea sau amortismentul anual;
V – valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării;
Qn – volumul prestaţiilor fizice normate;
Qe – volumul prestaţiilor efective.
Amortizarea liniară prezintă avantajul că este simplă de aplicat, fiind cea mai
folosită, datorită uniformitaţii cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp.
Amortizarea în regim degresiv prezintă avantajul trecerii pe cheltuielile de
exploatare a unor sume mai mari în primii ani de activitate în raport cu amortizarea
corespunzatoare exerciţiilor ulterioare. Aceasta are ca justificare economică faptul
că deprecierea, este pentru unele active corporale, într-adevăr mai mare în cursul
primelor exerciţii şi, pe de alta parte, de constatarea că activele au o capacitate de
serviciu mai mare în primii ani de viaţa, după care unele antrenează cheltuieli de
întreţinere din ce în ce mai mari.
În raport cu amortizarea liniară, amortizarea degresivă ajută trezoreria
întreprinderii în momentele când ea îşi utilizează lichidităţile pentru investiţii.
Potrivit acestei metode amortizarea anuală este descrescătoare şi poate fi
determinată, în diverse variante şi anume:
1. aplicarea unei rate de amortizare constante asupra unei baze de calcul
descrescătoare
2. aplicarea unei rate de amortizare descrescătoare asupra unei baze de calcul
constante.
Cele mai des folosite metode de calcul a amortizării degresive prin aplicarea
unei rate de amortizare constante asupra unei baze de calcul descrescătoare sunt:
 Metoda amortizării degresive în funcţie de valoarea netă contabilă (VNC),
când amortizarea anuală ( a anului “i” din cadrul duratei normate “n”) se
calculează după relaţia:
ai = VNCi-1 x t%
7
Teoretic această metodă are incovenientul ca oricât s-ar extinde durata de

amortizare suma amortismentelor anuale nu ar fi niciodata egală cu
valoarea de amortizat, practic acest incovenient se poate depăşi astfel:
 Metoda amortizării degresive în funcţie de un coeficient multiplicator şi

amortizarea anuală se calculează după relaţia:
ai = VNCi-1 x tm%
în care tm% reprezintă produsul dintre rata de amortizare liniară (t %) şi

coeficienţii multiplicatori (c) stabiliţi de organele fiscale, de regulă, în
funcţie de durata de viaţă a bunului.Nici in cazul acestei metode nu se va
ajunge la o VNC nulă, dar pentru ieşire din impas începând cu exerciţiul
financiar in care amortizarea anuală degresivă devine inferioară celei
liniare, VNC se divizează la restul anilor din durata normală de funcţionare,
întreprinderea trecând de la amortizarea degresivă la amortizarea liniară.
 Metoda amortizării progresive este inversă amortizării degresive, anuitatea
calculată fiind din ce în ce mai mare pe măsură ce imobilizările se apropie
de sfârşitul duratelor normate de funcţionare. Este rar aplicată în practică,
deoarece se apreciază că răspunde doar în cazuri izolate calculului unei
amortizări reale şi/sau fiscale. Se poate utiliza, de exemplu, pentru
amortizarea unor imobilizări necorporale cum ar fi: brevetele, licenţele etc.,
a căror pierdere de valoare creşte pe măsură ce se apropie momentul trecerii
acestora în proprietatea publică.
2. Particularităţile amortizării imobilizarilor necorporale
Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material şi

deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau
servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.
Amortizarea este un subiect extrem de aprins al contabilităţii imobilizărilor
necorporale. Pe această temă s-au scris numeroase articole şi s-au ales soluţii
contabile foarte diferite de la o ţară la alta. Principala întrebare care se pune este:
trebuie amortizate imobilizările necorporale? După care există întrebări de nivel
inferior de detaliere: toate categoriile de active necorporale trebuie supuse
amortizării? Care este perioada maximă pe care trebuie amortizate? Poate fi
aceasta perioada identica pentru toate categoriile de active? Care sunt metodele
cele mai relevante?
Argumentele în favoarea considerării imobilizărilor necorporale ca active
amortizabile sunt: reflectă piederea de valoarea pe întreaga durată de viaţă a
8
activului; înlatură riscul de subiectivism în depistarea şi înregistrarea deprecierii;

oferă comparabilitate între societaţi din acelaşi sector economic, facilitând
analizarea situaţiilor financiare; nu necesită cunoştinte tehnice specifice din partea
profesiunii contabile; nu necesită implicarea unor specialişti în stabilirea gradului
de depreciere a unei imobilizări necorporale. Argumentele în favoarea analizării
gradului de depreciere a unui activ doar în momentul în care se identifică factorii
de depreciere:
1. se evită recunoaşterea arbitrară a unei amortizări în situaţii în care aceasta poate
nu s-a produs;
2. abordarea are mai multă flexibilitate, redă mai bine realitatea economică.
Deşi are unele avantaje, această soluţie transformă în dezavantaje toate
avantajele amortizării sistematice a imobilizărilor necorporale. In final cele doua
tabere au ajuns la consens, amortizarea sistematică fiind considerată varianta cea
mai puţin subiectivă, riscantă şi costisitoare pentru o societate. Excepţie face
tratamentul contabil al fondului comercial, unde divergenţele s-au păstrat.
Cheltuielile de constituire “cuprind cheltuielile cu înfiinţarea, dezvoltarea şi
fuziunea unitaţilor patrimoniale, cum sunt cele privind taxele şi alte cheltuieli de
înregistrare si înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni,
cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate”9.
În conformitate cu practicile contabile din România, sunt înscrise ca element de
activ mărimile semnificative ale speţelor de cheltuieli prezentate anterior.
Cheltuielile de dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor
lucrări de cercetare în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunataţite
substanţial. Odată recunoscute, cheltuielile de dezvoltare trebuie să fie amortizate
în mod sistematic, în exerciţiile următoare, în funcţie de ritmul de constatare a
fluxurilor monetare generate de aceste cheltuieli. Cât priveşte metoda de
amortizare, ea trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice aferente
activului sunt consumate de către întreprindere. Dacă estimarea beneficiilor
atribuibile activului nu poate fi determinată în mod fidel trebuie folosită metoda
liniară.
Concesiunea, “se referă la contractul prin care, o parte numită concendent
cedează, contra plată, unei alte parţi numită concesionar, pe o perioadă
determinată, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei
activitati”10. Ea poate fi publică sau privată. Evaluarea se face conform contractului
încheiat între părti iar amortizarea se calculează pe o durată egală cu cea a
contractului de concesiune.
Brevetele, “sunt titluri care dau inventatorului unui produs sau unui procedeu,
susceptibile de aplicaţii industriale, sau cesionarului, monopolul de exploatare pe o
perioada de timp”11. Evaluarea se face în momentul achiziţionării respectivului
brevet şi reprezintă o imobilizare necorporală ce poate fi amortizată de unitatea
patrimonială care le deţine, pe perioada monopolului de exploatare.
9
M.Ristea, O. Călin – „Bazele contabilitaţii”, Editura Naţional, Bucureşti, 2001, pag. 82
10
N.Feleagă, I.Ionaşcu, -„Tratat de contabilitate financiară”, vol. I., Editura. Economică, Bucureşti, 1998, pag. 96
11
N.Feleagă, I.Ionaşcu, -„Tratat de contabilitate financiară”, vol. I., Editura. Economică, Bucureşti, 1998, pag. 97
9
Licenţele sunt legate în general de folosirea brevetelor. Sunt situaţii în care,

fără a ceda brevetul sau, titularul acordă unui terţ dreptul de exploatare, contra unei
redevenţe. Ca şi în cazul brevetelor, licenţele sunt amortizabile pe perioada de
exploatare.
Mărcile sunt considerate marci de fabrică de comerţ sau de serviciu, numele
patrinimice, pseudonimele, numele geografice, denumirile arbitrare sau fenteziste,
forma caracteristică a produsului sau condiţionării sale, etichetele, aspectele
exterioare, emblemele, pecetele, timbrele, sigiliile, viniete, gaitane, combinaţii sau
dispoziţii de culori, schite, reliefuri, litere, cifre, devize şi, în general, orice semn
material care servelşte la distingerea produselor, obiectelor sau serviciilor unei
întreprinderi. Amortizarea este calculată în cazul drepturilor ce rezultă dintr-un
contract cu durată determinată sau care beneficiază de o proţectie juridica cu o
durată limitată. Această durată va reprezenta perioada de amortizare.
Drepturile şi valorile similare, includ elemente ca procedee industriale, Know-
how, modele, schite. Ele sunt amortizabile deoarece sunt susceptibile deprecierii
prin efectul progresului tehnic, evoluţiei modei si gusturilor. Amortizarea se
realizează pe durata normală de utilizare sau pe durata probabilă de exploatare.
Fondul comercial reprezintă cea mai controversată categorie inclusă în
structura imobilizărilor necorporale. Dacă pentru celelalte structuri de imobilizări
necorporale în problema amortizării acestora s-a ajuns la un consens între
profesioniştii contabili, în cazul fondului comercial divergenţele s-au păstrat.
Argumente în favoarea amortizării fondului comercial:
1. Fondul comercial achiziţionat este evaluat în funcţie de circumstanţele existente
în momentul regrupării de întreprinderi; dacă aceste condiţii se modifică,
goodwill-ul achizitionat la un moment dat îşi va pierde din valoare. Factorii
favorabili din momentul achiziţiei care au creat goodwill-ul, cum ar fi
aptitudinile manageriale sau loialitatea clienţilor, se pot deteriora cu timpul prin
pensionarea managerilor sau prin trasferul clienţilor tradiţionali la firmele
concurente. Ca urmare, fondul comercial are o durată delimitata de viaţă, ceea
ce face posibilă calcularea amortizării.
2. Din moment ce durata de viaţă poate fi determinată, amortizarea este cea mai
prudentă soluţie, bazată pe ideea ca întârzierea recunoaşterii deprecierii
fondului comercial va determina, în mod evident, o pierdere într-o perioadă
ulterioară perioadei în care s-a produs de fapt deprecierea.
Argumente împotriva amortizării fondului comercial:
1. Valoarea fondului comercial poate să se menţină sau chiar să crească dacă
managementul îşi păstrează calitatea şi investeşte suficient de mult în activităţi
ca: publicitate, modernizarea produselor, perfecţionarea angajaţilor. Menţinerea
valorii fondului comercial necesită mari eforturi financiare care se reflectă ca
cheltuieli la nivelul exerciţiului. Dacă la aceste cheltuieli se adaugă şi
amortizarea goodwill-ului atunci se ajunge la o dublă încarcare a câstigurilor.
2. De asemenea, se mai argumentează şi prin faptul că fondul comercial, spre
deosebire de alte active, nu se consumă sau utilizează în procesul de producţie,
şi, ca urmare, orice metodă de amortizare este arbitrară.
10
În aceste condiţii evaluarea şi înregistrarea fondului comercial prin metodologia

contabilă este un prilej oficializat de abatere sau încălcare a principiilor contabile
de bază (prudenţă, oportunitate, sinceritate şi credibilitate a informaţiilor).Perioada
şi metoda de amortizare stabilite în momentul dobândirii fondului comercial
trebuie revizuite cel puţin la sfârşitul fiecărui an financiar.
3. Reglementarea metodologiilor de calcul a amortizării imobilizărilor

corporale în România
Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera

beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi evaluat în
mod credibil.
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi alte valori similare;
- fondul comercial;
- alte imobilizări necorporale; şi
- imobilizările necorporale în curs de execuţie.
Fondul comercial reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea
justă, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achizţionate de către o persoană
juridică.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci când este
probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice
viitoare peste performanţa prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil.
Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt:
a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;
b) mijloacele fixe
Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera
beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi evaluat în
mod credibil.
Imobilizările corporale sunt active care:
a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie
de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a
fi folosite în scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an şi
c) au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în
vigoare. În prezent 1800 lei12.
Imobilizările corporale cuprind terenuri, construcţii, instalaţii tehnice şi maşini,
alte instalaţii, utilaje şi mobilier, avansuri şi imobilizări corporale în curs de
execuţie.
Terenurile se înregistrează în patrimoniu la valoarea stabilită, în funcţie de
clasele de calitate, suprafaţă, amplasament, şi/sau alte criterii legale, la costul de
12
Hotărârea Guvernului nr. 105/2007, publicat în M.O. nr. 103/2007
11
achiziţie sau la valoarea aportului în natură. Terenurile nu se amortizează ci doar

amenajarile de terenuri, împrejmuirile, caile de acces.
Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp,
vor fi încadrate ca mijloace fixe la valoarea întregului corp, lot sau set.
În Codul fiscal , la art. 24 (2) sunt reluate aceleaşi considerente pentru definirea
mijloacelor fixe, cu precizarea că ele trebuie deţinute şi utilizate în producţia,
livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în
scopuri administrative.
Nu sunt considerate mijloace fixe:
a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în
scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care
nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix;
b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea
anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent
de valoarea şi durata lor de funcţionare normală;
c) construcţiile şi instalaţiile provizorii;
d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale
adulte, animalele de îngrăşat, păsările şi coloniile de albine;
e) pădurile;
f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara
perimetrelor de exploatare.., forajele.. şi sondele.. care nu pot fi exploatate;
g) prototipurile, atât timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie
sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
h) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi
accesoriile de pat, indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.
Clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe sunt
reglementate în H.G. nr. 2139/30.11.2004.
Mijloacele fixe au fost reclasificate în 3 grupe, sincronizate cu planul de conturi
aplicabil din 2003:
Tabel nr.1
Grupa/subgrupa Denumirea Cont contabil
din Catalog
1. Construcţii 212
2. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale 213
şi plantaţii
2.1 -echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi 2131
instalaţii de lucru)
2.2 -aparate şi instalaţii de măsurare, control şi 2132
reglare
2.3 -mijloace de transport 2133
2.4 -animale şi plantaţii 2134
3. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de 214
protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale
12
Catalogul se aplică în mod unitar de către agenţii economici, persoanele juridice

fără scop patrimonial cât şi de către instituţiile publice, asigurând determinarea în
mod unitar a amortizării capitalului imobilizat în active corporale.
În acest catalog pentru fiecare mijloc fix nou achiziţionat se utilizează sistemul
unor plaje de ani cuprinse între o valoare minimă şi una maximă, existând astfel
posibilitatea alegerii duratei normale de funcţionare cuprinsă între aceste limite.
Astfel stabilită, durata normală de funcţionare a mijlocului fix rămâne neschimbată
până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din
funcţiune.
În cadrul grupelor, mijloacele fixe se mai împart în subgrupe, clase, subclase şi
familii, fiecărei categorii atribuindu-se un cod de clasificare cu precizarea plaje de
ani pentru stabilirea duratei normale de funcţionare.
Deoarece reglementările cu privire la durata de amortizare contabilă şi fiscală a
imobilizărilor necorporale au prevederi diferite, prezint în continuare un tabel
comparativ al acestora.
Aspectele fiscale sunt precizate la art.24 din Codul fiscal, prezentate în col.3.
Tabel nr.2
Denumirea Durata amortizării contabile Durata amortizării
imobilizării fiscale
necorporale H.G. 909/1997 Ordin 94/2001 Legea 571/2003
0 1 2 3
Chelt.de constituire max.5 ani max.5 ani nespecificat
Chelt.de dezvoltare max.5 ani cf.IAS 38-max.20 ani nespecificat
Concesiuni, brevete durata utilizării cf.IAS 38-max.20 ani durata utilizării
Fond comercial nespecificat max.20 ani Nu se amortiz.
Alte imob.necorp. durata utilizării nespecificat nespecificat
-programe max.5 ani nespecificat 3 ani
informatice
În măsura în care cheltuielile de constituire şi de dezvoltare nu au fost

amortizate complet, este interzisă orice distribuire a profiturilor, dacă suma
rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profiturilor reportate nu este cel puţin
egală cu suma cheltuielilor de dezvoltare neamortizate, cu excepţia situaţiei în care
legislaţia în vigoare nu prevede altfel.
Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locaţie de
gestiune este în sarcina proprietarului acestora. Această amortizare se recuperează
prin redevenţă, chirie sau prin preţul locaţiei.
Ordonanţa 51/97 privind operaţiunile de leasing, republicată în MO 9/2000
prevede:
- Art.20. c) Calculul şi evidenţierea amortizării bunului ce face obiectul
contractului se vor efectua, în cazul leasingului operaţional, de către
finanţator, iar în cazul leasingului financiar, de către utilizator.
13
Amortizarea mijloacelor fixe date în folosinţă asocierilor în participaţie se

calculează de asociatul care le are în patrimoniu şi se transmite asociatului care
contabilizează operaţiunile asociaţiei, în vederea înregistrării pe cheltuieli.
Amortizarea cheltuielilor de investiţii şi a modernizărilor la mijloace fixe
concesionate, închiriate sau date în locaţie de gestiune este în sarcina agentului
economic care a efectuat investiţia.
Recuperarea acestor cheltuieli se face prin includerea în cheltuielile de
exploatare pe perioada iniţială a contractului de concesiune, închiriere sau locaţie
de gestiune sau pe durata normală de utilizare rămasă, după caz. În situaţia în care
durata normală de utilizare rămasă este mai mică decât perioada iniţială a
contractului, recuperarea cheltuielilor de investiţii se face pe durata normală de
utilizare rămasă.
La încetarea contractului de concesionare, închiriere sau locaţie de gestiune,
valoarea investiţiilor, nediminuată cu amortizarea calculată se cedează
proprietarului, pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi
amortizarea calculată de beneficiar, pentru ca proprietarul să poată înregistra uzura
corespunzătoare noii valori de intrare.
Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
b) capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de
înregistrare ca mijloace fixe, se cuprind în grupa la care urmează a se
înregistra ca mijloace fixe, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor
ocazionate de realizarea lor. La punerea în funcţiune, cu ocazia recepţiei
finale, amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală, iar valoarea
neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare
rămasă;
c) investiţiile pentru descopertă se amortizează în regim liniar. Amortizarea
acestora se recuperează în maximum 10 ani;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor
tehnici iniţiali, în scopul modernizării şi care majorează valoarea de intrare a
acestora.
Codului fiscal art. 24 amortizarea fiscală se calculează astfel:
- începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix se pune în funcţiune
- pentru investiţii la mijloace fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie
de gestiune-pe perioada contractului sau durata normală de utilizare
- investiţiile pentru amenajarea terenurilor-liniar, pe 10 ani
- pentru locuinţele de serviciu , amortizarea este deductibilă fiscal până la
nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei
- cheltuielile cu autoturismele folosite de angajaţii cu funcţii de conducere cf.
art.21 (3) n) sunt limitate la cel mult un singur autoturism/persoană.
În situaţia unei modernizări care conduce la obţinerea de beneficii economice
suplimentare, aceasta se recunoaşte ca o componentă a activului.
Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe în scopul modernizării acestora trebuie
să aibă următoarele efecte:
14
- să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe

- să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu
mijloacele fixe iniţiale
- pentru clădiri şi construcţii, trebuie să aibă ca efect sporirea gradului de
confort ambient.
Amortizarea cheltuielilor aferente lucrărilor de modernizare se face fie pe
durata normală de utilizare rămasă, fie prin majorarea duratei normale de utilizare
cu până la 10%. Dacă lucrările de modernizare se fac după expirarea acestei durate,
se va stabili o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică.
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie
indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. În cazul clădirilor,
investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi
îmbunătăţirea gradului de confort ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică
a acestora. Amortizarea acestor investiţii se face fie pe durata normală de utilizare
rămasă, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu până la 10% sau în cazul
instituţiilor publice până la 20%. Dacă cheltuielile ulterioare se fac după expirarea
duratei normale, se va stabili o nouă durată normală de către o comisie tehnică sau
expert tehnic independent.
Referenţialul reglementar din România precizează în mod explicit doar modul
de calcul al amortizării mijloacelor fixe, care se stabileşte “prin aplicarea cotei de
amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile
de exploatare”13.
Cota de amortizare se calculează astfel:
CA = 100 / Durata normalã de utilizare din catalog (ani)
În cazul reevaluării mijloacelor fixe în baza unor acte normative, cota de

amortizare se va calcula astfel:
CA = 100 / Durata normală de utilizare rămasă (ani)
Durata normală de funcţionare reprezintă durata de utilizare în care se

recuperează, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe
calea amortizării. În consecinţă, “durata normală de funcţionare este mai redusă
decât durata de viaţă fizică a mijlocului fix respectiv”14.
Cota astfel calculată se va aplica asupra valorii rămase, actualizate, considerată
valoare de intrare.
Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege:
a) valoarea de intrare, reevaluată în baza unor prevederi legale exprese;
b) costul de achiziţie pentru mijloacele fixe achiziţionate cu titlu oneros;
c) costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea
patrimonială;
13
Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997, pct.11, M.O. nr. 4/08.01.1998
14
Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004, Anexa, pct. 2, M.O. nr. 46/13.01.2005
15
d) valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la

înscrierea lor în activ pe baza propunerilor fãcute de specialişti şi cu aprobarea
consiliului de administraţie al agentului economic sau a responsabilului cu
gestionarea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, sau a
ordonatorului de credite la instituţiile publice. La stabilirea valorii actuale se va
ţine cont de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare şi de
gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite;
e) valoarea de aport acceptatã de pãrţi pentru mijloacele fixe intrate în
patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., pe baza prevederilor din situaţie sau
contracte şi cu respectarea prevederilor art. 160 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, cu modificările ulterioare;
f) în cazul mijloacelor fixe cumpărate, cu durata normală de utilizare expirată,
valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie. Durata normală de utilizare, în
care se va recupera valoarea de intrare, se stabileşte de către o comisie tehnică. În
mod similar se va produce şi în cazul mijloacelor fixe cu durată expirată, la care se
fac cheltuieli de investiţii;
g) în cazul investiţiilor puse în funcţiune parţial sau total, cărora nu li s-au
întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe, valoarea stabilită prin situaţiile de
lucrări, la data punerii în funcţiune. Această valoare se consemnează în procesul-
verbal de punere în funcţiune. La terminarea investiţiilor şi la trecerea lor în
categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se majorează cu eventualele
cheltuieli efectuate între data punerii în funcţiune şi data întocmirii procesului-
verbal de punere în funcţiune;
h) în cazul sondelor provenite din lucrări de foraj executate pentru exploatări şi
prospecţiuni geologice, care au dat rezultate şi urmează a fi folosite în scopuri de
producţie valoarea obţinută prin înmulţirea numărului de metri ai adâncimii de la
care se exploatează cu preţul mediu efectiv realizat per metru forat, în anul anterior
trecerii în categoria de mijloace fixe, la sondele de exploatare săpate în condiţii
asemănătoare. Pentru sondele de ţiţei şi gaze provenite din lucrările de foraj
executate în vederea exploatării şi prospecţiunii geologice, valoare de intrare se
stabileşte în mod similar.
i) pentru mijloacele fixe rezultate din lucrări miniere, executate pentru
exploatări şi prospecţiuni geologice care au dat rezultate, totalul cheltuielilor
efectuate în acest scop, inclusiv cheltuielile necesare trecerii în regim de producţie
(dotare cu cale ferată, aeraj, alte dotări tehnice);
j) pentru animalele de reproducţie, costul de producţie al animalelor pentru
carne, la care se adaugă sporurile de preţ în funcţie de categoria biologică.
Prin excepţie de la cadrul metodologic general, amortizarea clădirilor şi
construcţiilor speciale ale minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde,
carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţele minerale utile, a căror durată de
folosire este limitată de durata rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru
descopertă se calculează pe unitatea de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă
de substanţă minerală utilă, utilizăm următoarele relaţii de calcul:15
15
Legea nr. 15/1994, republicată, art. 11, alin. 4, coroborat cu Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997,
pct. 16
16
At = Vi / R şi Aa = At x Qe
În care:
At – amortizarea, în lei, pe 1000 tone rezervă exploatabilă;
Vi – valoarea de intrare a mijloacelor fixe;
R – rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, în mii tone, existentă la
începutul fiecărui exerciţiu financiar;
Aa – amortizarea anuală;
Qe – extracţia anuală de substanţă minerală utilă, în mii tone.
În cazul construcţiilor aparţinând unor incinte miniere care deservesc mai

multe mine, precum si construcţiile instalaţiilor de preparare, cu
organizare independentă de exploatările miniere pe care le deservesc,
amortizarea anuală se calculează pe baza următoarelor formule:
At = Vi / (R1 + R2 + … + Rn) şi Aa = At x (Q1 + Q2 + … + Qn)
În care:
R1 + R2 + … + Rn – rezerva exploatabilă a fiecărei mine deservite de incinta
centrală respectivă;
Q1 + Q2 + … + Qn – extracţia anuală de substanţă minerală utilă aferentă
fiecărei mine din incinta respectivă.
Amortizarea pe unitate de produs se recalculeză astfel: - din 5 în 5 ani, la

minele de cărbuni şi cariere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru
descopertă; - din 10 în 10 ani, la saline. Recalcularea se face anual în cazul în care
intervin schimbări mai importante (de minim 10%) în volumul rezervelor
exploatabile.
Pentru mijloacele fixe aflate în patrimoniu, a căror valoare de intrare nu a fost
recuperată integral pe calea amortizării până la data de 31 decembrie 2004,
duratele normale de funcţionare rămase pot fi recalculate cu ajutorul relaţiei:
DR = (1 – (DC / DV )) x DN
în care:
DR - durata normală de funcţionare rămasă, în ani;
DC - durata normală de funcţionare consumată pânã la 31 decembrie 2004, în ani;
DV - durata normală de funcţionare după vechiul catalog aprobat prin H.G. 964/98,
în ani;
DN - durata normală de funcţionare stabilită între limitele minime şi maxime
prevăzute în noul catalog, în ani.
De exemplu: O rampă de încărcare-descărcare are o durată normală de
funcţionare după vechiul catalog, cod 1.1.10 DV = 40 ani, o durată de funcţionare
17
consumată DC = 24 ani şi o durată normală de funcţionare după noul catalog, cod

1.1.10 DN = 30 ani. Durata normală de funcţionare rămasă se determină astfel: 24
DR = (1 – (24 / 40)) x 30 = 12 ani
În acest caz valoarea rămasă neamortizată pentru acest mijloc fix va fi
recuperată în urmãtorii 12 ani.
Constituie contravenţii la normele privind calcularea şi înregistrarea
amortizării:
a) înregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care nu se încadrează în această
categorie
b) calcularea şi înregistrarea în contabilitate a amortizării mijloacelor fixe
exceptate
c) aplicarea unor durate normale de utilizare (diferite de cele legale)
d) înregistrarea unor valori de intrare a mijloacelor fixe altele decât cele
stabilite conform prevederilor legale
e) modificarea, pe parcursul duratei normale de funcţionare a mijlocului fix, a
duratelor şi regimului de amortizare stabilite.
4. Regimuri de amortizare admise în România
Prin regim de amortizare se înţelege un ansamblu corelat si coerent de

reglementări normative ale unei ţări privind modul de calcul al amortizării
capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, precum şi a condiţiilor
concrete de aplicabilitate a acestora.
Întreprinderile din România sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale
şi necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale utilizând unul din regimurile:
- amortizarea liniară;
- amortizarea degresivă;
- amortizarea accelerată.
Cf. Codului fiscal art. 24 am făcut un tabel centralizator cu regimurile de
amortizare aplicabile fiscal după natura mijloacelor fixe:
Tabel nr. 3
Grupa/ Denumirea Regim aplicabil
subgrupa Liniar Degresiv Accelerat
0 1 2 3 4
1. Construcţii DA NU NU
2. Instalaţii tehnice, mijloace de
transport, animale şi plantaţii
2.1 -echipamente tehnologice (maşini, DA DA DA
utilaje şi instalaţii de lucru)
2.2 -aparate şi instalaţii de măsurare, DA DA NU
control şi reglare
din care: computere şi periferice DA DA DA
2.3 -mijloace de transport DA DA NU
18
2.4 -animale şi plantaţii DA DA NU

3. Mobilier, aparatură birotică, DA DA NU
echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active
corporale
N. Necorporale DA NU NU
din care: brevete invenţie DA NU DA
Competenţele de aprobare a regimului de amortizare revin consiliului de

administraţie al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea
patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ care, potrivit legii,
desfăşoară activităţi economice.
Amortizarea, prin calculul său, reprezintă un instrument eficient pentru:
calcularea deprecierii; corectarea efectelor inflaţiei şi reprezintă un instrument de
politică economică, beneficiind de reguli fiscale, ceea ce permite dezvoltarea
potenţialului tehnic al întreprinderii. Corelat cu cadrul normativ general din
România privind calculul amortizării activelor imobilizate, componenta de baza a
regimurilor de amortizare admise în ţara noastră este tabloul duratelor normate de
utilizare, a cotelor anuale de amortizare şi a duratelor în care se realizează
amortizarea integrală.
Tabloul duratelor normale (normate) de utilizare, a cotelor anuale de
amortizare şi a duratelor în care se realizează amortizarea integrală este
reglementată prin Anexa nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.
909/1997, prezentată în tabelul nr. 1 anexat la lucrare.
A. Regimul de amortizare liniară
Amortizarea liniară constă în includerea uniformă în cheltuielile de exploatare

a unor sume fixe, stabilite proporţional cu duratele normale (normate) de utilizare a
activelor imobilizate. Amortizarea liniară anuală (Aa) se calculează prin aplicarea
cotei medii anuale de amortizare (Ca) la valoarea de intrare (Vi) a mijloacelor fixe
potrivit relaţiei:
Aa = Vi x Ca
“Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare

punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform
duratelor normale de funcţionare.”16 Deci, în situaţia în care mijlocul fix nu
funcţionează integral în cursul unui exerciţiu financiar, anuitatea (Aa) se calculează
în raport cu numărul lunilor întregi de funcţionare (Lf) potrivit relaţiei:
Aa = Vi x Ca x Lf / 12
16
Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997, pct.13, M.O. nr. 4/08.01.1998
19
Sub aspect grafic regimul de amortizare lineară se prezintă astfel:

Grafic nr. 1
Regimul de amortizare liniară se aplică obligatoriu pentru mijloacele fixe de

natura construcţiilor, iar pentru celelalte mijloace fixe se aprobă de Consiliul de
administraţie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea
patrimoniului la data punerii în funcţiune a fiecărui mijloc fix17.
De asemenea se amortizează liniar, pe o perioadă de 10 ani, cheltuielile de
investiţii pentru amenajarea terenurilor18.
B. Regimul de amortizare degresivă
Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotelor liniare corespondente cu

un coeficient care variază potrivit duratei de viaţă curent admisa pentru bunul
respectiv, deci în includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume variabile, mai
mari în primii ani de utilizare şi mai mici în ultima perioadă de viaţă a acestuia.
Potrivit cadrului reglementar din ţara noastră19 se utilizează următorii
coeficienţi multiplicativi:
1. pentru mijloacele fixe cu durate normale de utilizare cuprinse între 2 şi 5
ani: 1,5 (Cad = Ca x 1,5);
2. pentru mijloacele fixe cu durate normale de utilizare cuprinse între 5 şi 10
ani: 2 (Cad = Ca x 2);
3. pentru mijloacele fixe cu durate normale de utilizare mai mare de 10 ani:
2,5 (Cad = Ca x 2,5).
Regimul de amortizare degresivă se poate aplica în două variante:
- amortizare degresivă fără influenţa uzurii morale (AD1);
- amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2).
17
Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997, pct.20, lit. A, M.O. nr. 4/08.01.1998
18
I. P. Pântea, Ghe. Bodea – „Contabilitatea financiară românească”, Ediţia II., Editura Intelcredo, Deva, pag. 56
19
Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997, pct.20, lit. B, M.O. nr. 4/08.01.1998
20
Sub aspect grafic regimul de amortizare degresivă se prezintă astfel:

Grafic nr. 2
1) Amortizare degresivă fără influenţa uzurii morale (AD1) potrivit căreia se

procedează astfel:
a) pentru primul exerciţiu financiar (an calendaristic) se aplică cota de
amortitzare degresivă (Cad ) asupra valorii de intrare (Vi ) a mijlocului fix
potrivit relaţiilor:
 dacă numărul lunilor întregi de funcţionare este egal cu 12

Aa = Vi x Cad
 dacă numărul lunilor întregi de funcţionare este mai mic decât 12
Apa = Vi x Cad x Lf / 12
b) pentru anii următori se aplică cota de amortizare degresivă (C ad ), dar de

fiecare dată la valoarea rămasă (Vr ) potrivit relaţiei:
Aa = Vr x Cad
Acest calcul se continuă până în anul (exerciţiul financiar) de funcţionare în
care anuitatea (Aa ) rezultată este egală sau mai mică cu, respectiv, decât
amortizarea anuală liniară, calculată pentru perioada de funcţionare rămasă.
Din acel an (exerciţiul financiar) şi până la expirarea duratei normale de
funcţionare se trece la amortizarea liniară.
2) Amortizarea degresivă cu influenţa uzurii morale care presupune:
 Determinarea duratei de utilizare aferentă regimului liniar recalculată în
funcţie de cota medie anuală de amortizare degresivă (DUR), potrivit
relaţiei:
DUR = 100 / Cad
în care: Cad - cota de amortizare degresivă.
 Determinarea duratei de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea

integrală (DAI), potrivit relaţiei:
DAI = Dn – DUR
21
în care: Dn – durata normată de utilizare conform catalogului.
din care:
1. Determinarea duratei de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de
amortizare degresivă (DAD), potrivit relaţiei:
DAD = DAI – DUR
2. Determinarea duratei de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de

amortizare liniară (DAL), potrivit relaţiei:
DAL = DAI – DAD
 Determinarea duratei de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se

mai calculează amortizare (DUM), potrivit relaţiei:
DUM = Dn – DAI
Odată stabiliţi aceşti parametri (aceşti parametri sunt calculaţi şi publicaţi

pentru toate duratele normale de funcţionare practicabile în România de la 1 la
100 ani în Anexa nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin H.G. 909/1997)
în perioada de amortizare degresivă, amortizarea anuală se va calcula în funcţie
de cota de amortizare degresivă (Cad ), iar în perioada de amortizare liniară, în
funcţie de valoarea şi respectiv durata normală rămase din cadrul duratei de
amortizare integrale (DAI).
C. Regimul de amortizare accelerată
Amortizarea accelerată, constă în calcularea şi includerea, în primul an de

funcţionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări de până la 50% din
valoarea de intrare a activului fix respectiv. Amortizările anuale pentru exerciţiile
financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul
liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămasi.
22
Sub aspect grafic regimul de amortizare accelerată se prezintă astfel:

Grafic nr. 3
Sistemul accelerat, reprezintă o forma de recuperare în ritm rapid a valorii

imobilizărilor pentru evitarea uzurii morale. El afectează profitul în sensul
reducerii şi pe această bază se micşorează impozitul datorat statului, dar în acelaşi
timp dă posibilitatea unitaţii de a folosi fondul rezultat, în achiziţionarea de noi
active fixe necesare.
D. Excepţii de la calculul amortizarii imobilizărilor corporale
Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării şi

de introducerea acesteia în cheltuielile de exploatare astfel:
- pană la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere;
- primii 5 ani, pentru plantaţiile de protecţie.
Duratele normale de utilizare a planzaţiilor tinere şi a plantaţiilor de protecţie
cuprind şi duratele de scutire pentru care amortizarea aferentă nu se include în
cheltuielile de exploatare. În acest caz, cota medie de amortizare se determină în
funcţie de durata normală de utilizare redusă cu perioada de scutire, în ani, pentru
care nu se calculează amortizare.
În situaţii justificate, agenţii economici sunt scutiţi de la calculul amortizării cu
avizul direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat , pentru
următoarele active corporale:
a) minele trecute în conservare sau scoase din funcţiune, precum şi sondele de
ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie;
b) mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe
o durată mai mare de 30 de zile;
23
c) lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter

general de deservire,..diguri..,şenalele navigabile, tunelele de metrou,
infrastructura căii ferate, drumurile, podurile, apeductele.
HG 909/97 prevede la pct. 18. duratele de scutire şi unele precizări în privinţa
acestora:
a) pentru minele trecute în conservare, pe o perioadă egală cu perioada de
conservare, iar pentru minele scoase definitiv din funcţiune, pentru perioada
rămasă la data scoaterii lor din funcţiune;
b) pentru mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice, pe o durată egală
cu perioada de conservare. Prin mijloace fixe din cadrul obiectivelor
economice se înţelege mijloacele fixe care participă efectiv la realizarea
obiectului principal de activitate al agentului economic.
Justificarea trecerii în conservare a mijloacelor fixe se face în situaţia în care
este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
- la închiderea temporară a unor secţii de producţie din lipsa materiei prime;
- când pentru produsele care se realizează cu mijloacele fixe respective nu
mai există cerere pe piaţă;
- când menţinerea în funcţiune a mijloacelor fixe respective nu se justifică
din punct de vedere al randamentului şi al cheltuielilor de funcţionare pe o
perioadă de timp limitată.
Amortizarea aferentă perioadelor de scutire, pentru activele corporale
prevăzute la art. 16 lit. a) şi b) din lege, va diminua capitalurile proprii, la data
expirării duratelor normale de utilizare prevăzute de lege şi a casării efective, şi
care nu au putut fi valorificate potrivit legii.
În principiu, scutirile de la recuperarea valorii imobilizărilor corporale pe calea
amortizării nu este o virtute, ci conduce la subestimarea prudenţei, a imaginii fidele
a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatului exerciţiului şi chiar la
distribuirea de dividende fictive.
Principial, ar putea fi acceptate doar scutirile de amortizări a imobilizărilor
corporale aparţinând patrimoniului public, dacă acestea au intrat în administrarea
agentului economic cu titlu gratuit. În toate celelalte cazuri, scutirile de la calculul
amortizărilor ar trebui să fie urmate de măsuri compensatorii care să evite
distribuiri de beneficii fictive (interzise de art. 67, alin. 1, din Legea nr. 31/1990
republicată).
III. Instrumentarea contabilă a amortizării imobilizărilor
Amortizarea, aşa cum s-a arătat înseamnă o scădere treptată a valorii de intrare
a imobilizărilor în vederea aducerii la valoarea reală. Deci, amortizarea are rolul de
rectificare a valorii contabile, a imobilizărilor cu deprecierea ireversibilă. Ea
presupune pe de o parte deprecierea valorii imobilizărilor, iar pe de altă parte
recuperarea acestei deprecieri din cheltuielile fiecarui exerciţiu. Imobilizările nu
sunt amortizate pe baza pierderii de valoare, ci pe baza imputării sistematice a
costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. În consecintă „amortizarea
este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului
24
imobilizărilor, aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui
exerciţiu, care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări”20.
1. Reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor
Reflectarea în contabilitate a pierderii de valoare, potrivit IAS se face pe seama

cheltuielilor cu deprecierea activelor şi creditarea contului de activ depreciat,
pentru a se evidenţia influenţa directa a diminuării de valoare. Activele vor apărea
la noua valoare în bilanţ.
Principiul de contabilizare a amortizării imobilizărilor21
Schema nr. 5
Înregistrarea în contabilitatea financiară a amortizării presupune repartizarea în

fiecare an a valorii calculate pe seama cheltuielilor de exploatare utilizând
conturile :
 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” cont de
activ, care se debitează cu amortizarea inclusă în cheltuielile
exerciţiului şi se creditează conturile de amortizări;
 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”, cu conturi sintetice de
grad 2 pe categorii de imobilizări necorporale;
 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” cu conturi sintetice de
grad 2 pe categorii de imobilizări corporale.
20
N Feleagă, I, Ionaşcu – „Tratat de contabilitate financiară”, vol. II, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 237
21
A.Pop – „Contabilitatea financiară românească”, Editura Intelcredo, Deva, 2002, pag. 266
25
Precizez ca şi contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor”, poate fi dezvoltat pe analitice pe feluri de active în cazul în care se
simte nevoia; o astfel de dezvoltare poate fi însă considerată redundantă, datele
respective regăsindu-se şi în rulajele creditoare ale conturilor de înregistrare a
amortizării activelor.
În România calculul amortizării imobilizărilor corporale se face pentru
perioada unui exercitiu financiar, iar înregistrarea acesteia se face lunar. La
înregistrarea amortizării trebuie să se ţină cont de perioada şi de regimul de
amortizare.
Se contabilizează astfel:
6811 = %
„Cheltuieli de exploatare 280
privind amortizarea „Amortizări privind
imobilizărilor” imobilizările necorporale”
281
„Amortizări privind
imobilizările corporale”
Sunt situaţii în care activele fixe sunt scoase din activitate înainte de termen,
fără ca acestea să fie amortizate integral. Ele pot fi scoase din funcţiune şi casate
sau pot fi cedate.
Pentru activele imobilizate scoase din funcţiune, valoarea rămasă neamortizată
se acoperă din sumele rezultate din ansamblele, piesele şi materialele recuperate
din dezmembrarea lor, iar diferenţa rămasă neacoperită se va recupera din
cheltuielile de exploatare, fără a fi luată în calculul profitului impozabil. Durata
recuperării nu poate depăşi 5 ani.
2. Prezentarea informaţiilor privind amortizarea în situaţiile financiare
Informaţiile înscrise în notele explicative sunt cuprinse într-un set de situaţii

care: explică şi completează informaţiile din bilanţ şi din contul de profit şi
pierdere; precizează principiile, politicile şi metodele contabile utilizate; oferă
informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii, relaţiile întreprinderii cu filialele,
impozitul pe profit, cifra de afaceri etc.; calculul şi analiza principalilor indicatori
economico-financiari.
Referitor la deprecierea activelor, situaţia activelor imobilizate prezinta :
 valoarea brută a existentului, intrărilor, ieşirilor, pe diferite elemente de
imobilizări;
 amortizări;
 alte informaţii privind regulile şi metodele contabile şi date complementare.
Informaţiile sunt prezentate în tabele, contribuind în acest sens fel la
parcurgerea şi întelegerea lor cu uşurinta de către utilizatori.
Nota care cuprinde datele prezentate mai sus este redata în tabelul nr. 4.
26
Activele întreprinderii se înregistrează în situatia financiară la adevărata lor

valoare, ţinându-se cont de deprecierile pe care le-au suferit. În cazul activelor cu
durata normală de funcţionare limitată la costul de achiziţie sau de producţie din
care s-a dedus valoarea reziduală estimată se va diminua sistematic pe perioada
duratei de functionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.
Amortizarea înregistrată “ corectează” valoarea activelor imobilizate, astfel
încât este necesar ca în cadrul postului “Active imobilizate”, pentru fiecare element
să fie prezentate informaţii în Notele explicative. Aceste informaţii se referă la :
 valoarea amortizării cumulate la începutul şi la sfârşitul exerciţiului;
 valoarea amortizării aferentă exerciţiului financiar respectiv;
 valoarea ajustărilor efectuate cu privire la amortizări în cursul
exerciţiului, ca urmare a ieşirii de active imobilizate din patrimoniu;
 valoarea ajustărilor efectuate asupra amortizării care privesc exerciţiile
anterioare.
Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de
întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ mentionând dacă
imobilizările sunt incluse în situaţiile financiare la cost istoric, la valoarea
reevaluată sau la valoarea ajustată la inflaţie, determinată potrivit IAS 29
„Raportarea financiară în economii hiperinflaţioniste”.
Conţinutul notelor explicative conform Reglementărilor contabile amortizate
cu standardele internaţionale de contabilitate au caracter indicativ, întreprinderile
putând completa cu orice informaţii considerate semnificative susceptibile să
influenteze deciziile utilizatorilor.
În domeniul amortizării, întreprinderile pot prezenta metodele de amortizare
utilizate, precum şi schimbarea metodelor menţionându-se: natura; motivele,
evaluarea efectului asupra rezultatului şi a poziţiei financiare precum şi duratele de
viaţa utilă sau de amortizare. În acest fel evidenţierea în notele explicative a
amortizării înregistrate, poate influenţa părerea unor utilizatori externi faţă de
întreprindere şi de starea ei financiară.
27
IV. Studiu de caz
Studiul de caz am întocmit pe baza datelor furnizate de o societate comercială

cu răspundere limitată având denumirea SC El-Shobaki SRL. Obiectul principal de
activitate al acestei firme, conform clasificaţiei CAEN este: 1930 - fabricarea
încălţămintei. Activele imobilizate ale acestei firme reflectă specificul obiectului
său de activitate.
Evidenţa, calculul şi generarea inregistrărilor contabile ale activelor imobilizate
se face computerizat cu ajutorul programului informatic hImob, componentă a
sistemului de evidenţă Hamor. Aplicaţia hImob este un program informatic cu
ajutorul căruia se poate realiza evidenţa existenţei, intrării şi ieşirii, precum şi a
amortizării imobilizărilor corporale (mijloace fixe şi terenuri), necorporale şi chiar
şi a obiectelor de inventar în folosinţă. Pe baza datelor introduse se calculează
lunar amortismentul, se pot lista diferite situaţii şi operaţiile respective se
contabilizează în mod automat. Permite numai utilizarea regimului de amortizare
liniar. Ca excepţie, unele poziţii se pot amortiza şi manual sau pot fi scutite de
amortizare (ex.conservare). Astfel se poate calcula amortizarea degresivă sau
accelerată în afara acestui program şi înscrie manual dacă este necesar.
Însă Consiliul de Administraţie a societăţii comerciale a hotărât ca toate
activele imobilizate ale firmei să fie amortizate în regim liniar mai puţin aparatele
şi instalaţiile de măsurare control şi reglare care vor fi amortizate în regim
accelerat şi deci aşa s-a ajuns să se utilizeze programul informatic hImob.
În continuare voi descrie modalitatea de calcul şi contabilitatea amortizării
activelor imobilizate ale acestei firme începând de la înfinţare.
1. Amortizarea imobilizărilor necorporale.
A. Cheltuieli de constituire
Se constituie SC El-Shobaki SRL în februarie 2004. Se achită din casieria

societăţii suma de 1251 lei, pentru plata taxelor conform documentelor justificative
la: notariat, judecătorie, Monitorul Oficial şi Registrul Comerţului. Aceste
cheltuieli de constituire se amortizează liniar în 5 ani, începând cu luna martie
2006, după care se scot din evidenţă. Amortizarea liniară anuală (A a) se calculează
prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare (Ca) la valoarea de intrare (Vi) a
activelor imobilizate potrivit relaţiei:
Aa = Vi x Ca
Cota medie de amortizare anuală se calculează potrivit relaţiei:
Ca = 100 / Durata normală de utilizare (ani)
28
În situaţia noastră în care imobilizarea necorporală intră în patrimoniul

societăţii în cursul unui exerciţiu financiar, anuitatea (Aa) se calculează în raport cu
numărul lunilor întregi de funcţionare (Lf) potrivit relaţiei:
Planul de amortizare liniară a cheltuielilor de constituire

Tabel nr. 5
Anii Modul de calcul Amortizarea anuală Valoarea rămasă
liniară
2006 1251,00 x 20% x 10/12 208,50 1042,50
2007 1251,00 x 20% 250,20 792,30
2007 1251,00 x 20% 250,20 542,10
2009 1251,00 x 20% 250,20 291,90
2010 1251,00 x 20% 250,20 41,70
2011 1251,00 x 20% x 2/12 41,70 0,00
În contabilitate amortizarea se înregistrează lunar, deci anuitatea se divide la

numarul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei:
Al = Aa / 12
Înregistrările contabile vor fi:

1) Achitarea cheltuielilor de constituire conform documentelor justificative:
201 = 5311 1251,00 lei
„Cheltuieli de constituire” „Casa în lei”
2) Înregistrarea amortizării lunare a cheltuielilor de constituire:

6811 = 2801 20,85 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor de
amortizarea imobilizărilor” constituire”
La sfârşitul lunii februarie 2011, când se vor amortiza în totalitate cheltuielile

de constituire, se va proceda la scoaterea din gestiune prin următoarea înregistrare
contabilă:
3) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a cheltuielilor de

constituire, complet amortizate:
2801 = 201 1251,00 lei
„Amortizarea cheltuielilor de „Cheltuieli de constituire”
constituire”
29
B. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare
În vara anului 2004 Consiliul de Administraţie a societăţii comerciale a hotărât

să-şi modernizeze tehnologia de fabricaţie a sandalelor cu talpă şi toc transparent.
În august 2004 societatea comercială achită prin virament un avans de 2000 lei
unui institut de proiectare care va realiza lucrările de cercetare. După finalizarea
lucrărilor, în luna noiembrie 2004, institutul facturează documentaţia la valoarea de
5617 lei, plus TVA. Decontarea prin bancă a facturii se face cu ţinerea în seamă a
avansului achitat. Cheltuielile de cercetare se amortizează în 5 ani.
Planul de amortizare liniară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Tabel nr. 6
liniară
2004 5617 x 20% x 10/12 93,62 5523,38
2005 5617 x 20% 1123,40 4399,98
2006 5617 x 20% 1123,40 3276,58
2007 5617 x 20% 1123,40 2153,18
2008 5617 x 20% 1123,40 1029,78
2009 5617 x 20% x 2/12 1029,78 0,00

Al = Aa / 12
1) Achitarea avansului acordat, conform facturii:
% = 5121 2380,00 lei
234
„Avansuri acordate pentru „Casa în lei” 2000,00 lei
imobilizări necorporale”
4426 380,00 lei
„TVA deductibilă”
2) Primirea facturii la finalizarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare:
% = 404 6684,23 lei
233
„Imobilizări în curs de execuţie” „Furnizori de imobilizări” 5617,00 lei
4426 1067,23 lei
30
3) Stornarea avansului, conform facturii de stornare:

% = 404 2380,00 lei
234
„Avansuri acordate pentru „Furnizori de imobilizări” 2000,00 lei
4426 380,00 lei
4) Recepţia documentaţiei:
203 = 233 5617,00 lei
„Cheltuieli de dezvoltare” „Avansuri acordate pentru
5) Înregistrarea amortizării lunare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare:

6811 = 2803 93,62 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor de
amortizarea imobilizărilor” dezvoltare”
La sfârşitul lunii noiembrie 2009, când se vor amortiza în totalitate cheltuielile

de cercetare-dezvoltare, se va proceda la scoaterea din gestiune prin următoarea
înregistrare contabilă:
6) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a cheltuielilor de cercetare-

dezvoltare, complet amortizate:
2803 = 203 5617,00 lei
„Amortizarea cheltuielilor de „Cheltuieli de dezvoltare”
dezvoltare”
C. Mărci comerciale
În luna martie 2005 Consiliul de Administraţie a societăţii comerciale a hotărât

să-şi diversifice gama de produse ale societăţii şi au compărat mărcile comerciale
„Flexell” şi „Jaxie” de la o firmă producătoare de încălţăminte. Cele două mărci
vor putea fi folosite, conform contractului dintre părţi, de societatea comercială
după cum urmează: marca „Flexell” 3 ani, marca „Jaxie” 5 ani. Aceste perioade
sunt şi duratele în care se vor amortiza complet aceste mărci, după care se scot din
evidenţă.
31
Planul de amortizare liniară a mărcii „Flexell”

Tabel nr. 7
liniară
2005 45000 x 33,33% x 9/12 11250,00 33750,00
2006 45000 x 33,33% 15000,00 18750,00
2007 45000 x 33,33% 15000,00 3750,00
2008 45000 x 33,33% x 3/12 3750,00 0,00
Planul de amortizare liniară a mărcii „Jaxie”

Tabel nr. 8
liniară
2005 100000 x 20% x 9/12 15000,00 85000,00
2006 100000 x 20% 20000,00 65000,00
2007 100000 x 20% 20000,00 45000,00
2008 100000 x 20% 20000,00 25000,00
2009 100000 x 20% 20000,00 5000,00
2010 100000 x 20% x 3/12 5000,00 0,00

Al = Aa / 12
Prezentarea înregistrărilor contabile voi face doar pentru marca “Flexell”
pentru că procedura este similară şi la cealaltă.
1) Recepţia mărcii “Flexell”:
205 = 404 45000,00 lei
„Concesiuni,brevete,licenţe, „Furnizori de imobilizări”
mărci comerciale, drepturi şi
active similare”
2) Înregistrarea amortizării lunare a mărcii comerciale “Flexell”:
6811 = 2805 1250,00 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea concesiunilor,
amortizarea imobilizărilor” brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi
activelor similare”
La sfârşitul lunii martie 2008, când se va amortiza în totalitate marca
comercială „Flexell”, se va proceda la scoaterea din gestiune prin următoarea
înregistrare contabilă:
32
3) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a mărcii comerciale

“Flexell”, complet amortizate:
2805 = 205 45000,00 lei
„Amortizarea concesiunilor, „Concesiuni,brevete,licenţe,
brevetelor, licenţelor, mărcilor mărci comerciale, drepturi şi
comerciale, drepturilor şi active similare”
activelor similare”
D. Programe informatice
În aprilie 2005 societatea comercială a cumpărat pachetul de programe

informatice Hamor de la firma producătoare de software SC Hamor Soft SRL,
plătind suma de 1980 lei, plus TVA. Pachetul de programe se amortizează în trei
ani, după care se scoate din evidenţă.
Planul de amortizare liniară a pachetului de programe informatice

Tabel nr. 9
liniară
2005 1980 x 33,33% x 8/12 440,00 1540,00
2006 1980 x 33,33% 660,00 880,00
2007 1980 x 33,33% 660,00 220,00
2008 1980 x 33,33% x 4/12 220,00 0,00

Al = Aa / 12
1) Recepţia programelor informatice:
% = 404 2356,20 lei
208 „Furnizori de imobilizări” 1980,00 lei
„Alte imobilizări necorporale”
4426 376,20 lei
2) Înregistrarea amortizării lunare a programelor informatice:
6811 = 2808 55,00 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
amortizarea imobilizărilor” corporale”
La sfârşitul lunii aprilie 2008, când se va amortiza în totalitate pachetul de
programe informatice Hamor, se va proceda la scoaterea din gestiune prin
următoarea înregistrare contabilă:
33
3) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a pachetul de programe

informatice Hamor, complet amortizat:
2808 = 208 1980,00 lei
„Amortizarea altor imobilizări „Alte imobilizări necorporale”
corporale”
În cursul lunii mai 2007, deci în luna efectuării acestei studii de caz, a intrat în
patrimoniul societăţii un alt program informatic, dar fiind luna de intrare luna
curentă amortizarea acestuia se va începe de la următoarea lună.
2. Amortizarea imobilizări corporale
A. Terenuri
Terenurile nu sunt supuse amortizării, ci numai amenajările de terenuri.

Societatea având doar terenuri neamenajate nu este cazul calculării şi înregistrării
de amortizări în acest caz.
B. Construcţii
Societatea comercială El-Shobaki SRL dispune încă din luna înfiinţării de trei
imobile industriale, care mai adăpostesc birourile, vestiarele, sala de mese şi
celelate odăi necesare rulării activităţii. Aceste imobile au intrat în patrimoniul
firmei prin achiziţie de la persoane juridice. Ulterior a mai fost construită în regie
proprie o construcţie uşoară cu structură metalică tip Lindab. Curtea a fost
împrejmuită, betonată şi s-a mai construit şi o rampă de încărcare-descărcare.
În continuare voi descrie intrarea în patrimoniu, modul de calcul şi
contabilizare a amrtizării doar a primei clădiri pentru că procedura este acelaşi şi la
celelalte aflate în patrimoniu. Deasemenea voi descrie doar intrarea în patrimoniu
prin construcţia în regie proprie, modul de calcul şi contabilizare a amortizării a
halei de producţie tip Lindab pentru că procedura este acelaşi şi la celelalte
imobilizări corporale de natura construcţiilor aflate în patrimoniu.
Primul imobil cumpărat a fost clădirea de producţie şi deservire şi a intrat în
patrimoniu în luna februarie 2004. Valoarea de achiziţie a fost de 748000 lei plus
TVA. Durata normală de serviciu este de 50 ani. După amortizarea totală se va
scoate din evidenţă.
Amortizarea liniară anuală (Aa) se calculează prin aplicarea cotei medii anuale
de amortizare (Ca) la valoarea de intrare (Vi) a activelor imobilizate potrivit
relaţiei:
Aa = Vi x Ca
Cota medie de amortizare anuală se calculează potrivit relaţiei:
Ca = 100 / Durata normală de utilizare (ani)
34
În situaţia noastră în care imobilizarea corporală intră în patrimoniul societăţii

în cursul unui exerciţiu financiar, anuitatea (Aa) se calculează în raport cu numărul
lunilor întregi de funcţionare (Lf) potrivit relaţiei:
Planul de amortizare liniară a clădirii de producţie şi deservire

Tabel nr. 10
liniară
2004 748000 x 2% x 10/12 12466,67 735533,33
2005 748000 x 2% 14960,00 720573,33
2006 748000 x 2% 14960,00 705613,33
2007 748000 x 2% 14960,00 690653,33
2051 748000 x 2% 14960,00 32413,33

2052 748000 x 2% 14960,00 17453,33
2053 748000 x 2% 14960,00 2493,33
2054 748000 x 2% x 2/12 2493,33 0,00
Al = Aa / 12
1) Recepţia clădirii de producţie şi deservire:
% = 404 890120,00 lei
„Clădiri”
4426 142120,00 lei
2) Înregistrarea amortizării lunare a clădirii de producţie şi deservire:
6811 = 2812 1246,67 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea clădirilor”
amortizarea imobilizărilor”
3) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a clădirii de producţie şi
deservire, complet amortizate:
2812 = 212 748000,00 lei
„Amortizarea clădirilor” „Clădiri”
Hala de producţie tip Lindab a fost construită în regie proprie în decurs de două
luni, februarie şi martie 2004. În acest scop, în prima lună au avut loc următoarele
cheltuieli: 133567 lei cheltuieli cu materialele de construcţii şi 81863 lei cheltuieli
35
cu salariile. Pentru simplificare nu am detaliat cheltuielile cu salariile pe feluri de

cheltuieli aferente fonduluide salarii, cum ar fi contribuţiile angajatorului la
asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate şi la fondul de şomaj.
În a doua lună se mai cheltuiesc cu materialele 84256 lei şi cheltuieli cu
salariile 52745 lei după care se face recepţia finlă a investiţiei şi se dă în funcţiune.
Durata normală de funcţionare este de 20 ani, se aplică regimul liniar de
amortizare şi după amortizarea totală se va scoate din evidenţă.
Planul de amortizare liniară a halei de producţie tip Lindab
Tabel nr. 11
liniară
2004 352431 x 5% x 9/12 13216,16 339214,84
2005 352431 x 5% 17621,55 321593,29
2006 352431 x 5% 17621,55 303971,74
2007 352431 x 5% 17621,55 286350,19
2021 352431 x 5% 17621,55 39648,49

2022 352431 x 5% 17621,55 22026,94
2023 352431 x 5% 17621,55 4405,39
2024 352431 x 5% x 3/12 4405,39 0,00
Al = Aa / 12
1) Cheltuieli cu materialele de construcţii în prima lună:
6021 = 3021 133567,00 lei
„Cheltuieli cu materialele „Materiale auxiliare”
auxiliare”
2) Cheltuieli cu salariile în prima lună:
641 = 421 81863,00 lei
„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii datorate”
personalului”
3) Înregistrarea investiţiei neterminate la sfârşitul primei luni:
231 = 722 215430,00 lei
„Imobilizări corporale în curs de „Venituri din producţia de
execuţie” imobilizări corporale”
36
4) Cheltuieli cu materialele de construcţii în a doua lună:

6021 = 3021 84256,00 lei
„Cheltuieli cu materialele „Materiale auxiliare”
auxiliare”
5) Cheltuieli cu salariile în a doua lună:

641 = 421 52745,00 lei
„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii datorate”
personalului”
6) Înregistrarea decontării cheltuielilor de investiţii în a doua lună:

231 = 722 137001,00 lei
„Imobilizări corporale în curs de „Venituri din producţia de
execuţie” imobilizări corporale”
7) Recepţia finală şi darea în funcţiune a clădirii:

212 = 231 352431,00 lei
„Construcţii” „Imobilizări corporale în
curs de execuţie”
8) Înregistrarea amortizării lunare, în luna următoare dării în funcţiune:

6811 = 2812 1468,46 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea construcţiilor”
amortizarea imobilizărilor”
9) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a halei de producţie tip

Lindab, complet amortizate:
2812 = 212 352431,00 lei
„Amortizarea clădirilor” „Clădiri”
C. Maşini, utilaje şi echipamente tehnologice
În luna martie 2004 societatea a cumpărat de la un furnizor de profil maşini,

utilaje şi echipamente tehnologice cu care să poată începe activitatea de producţie.
Ar fi inutil să prezint pe rând intrarea în patrimoniu, calculul şi contabilizarea
amortizării şi scoaterii din gestiune a tuturor maşinilor pe rând pentru că procedura
este similară în cazul tuturor. Astfel voi prezenta prima din listă.
Se achiziţionează o maşină de croit (ştanţat) cu preţul de cumpărare de 14100
lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de cărăuş sunt de 134 lei plus
TVA. Durata de utilizarea a maşinii este de 10 ani, regimul de amortizare este
liniar. După amortizarea totală se va scoate din gestiune.
37
Planul de amortizare liniară a maşinii de croit (ştanţat)

Tabel nr. 12
liniară
2004 14234 x 10% x 9/12 1067,55 13166,45
2005 14234 x 10% 1423,40 11743,05
2006 14234 x 10% 1423,40 10319,65
2007 14234 x 10% 1423,40 8896,25
2008 14234 x 10% 1423,40 7472,85
2009 14234 x 10% 1423,40 6049,45
2010 14234 x 10% 1423,40 4626,05
2011 14234 x 10% 1423,40 3202,65
2012 14234 x 10% 1423,40 1779,25
2013 14234 x 10% 1423,40 355,85
2014 14234 x 10% x 9/12 355,85 0,00

Al = Aa / 12
1) Recepţia maşinii de croit (ştanţat):
% = 404 16779,00 lei
„Echipamente tehnologice”
4426 2679,00 lei
2) Înregistrarea facturii privind cheltuielile de transport:
% = 404 159,46 lei
„Echipamente tehnologice”
4426 25,46 lei
3) Înregistrarea amortizării lunare a maşinii, în luna următoare dării în funcţiune:
6811 = 2813 118,62 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalaţiilor,
amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
38
4) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a maşinii, complet

amortizate:
2813 = 2131 14234,00 lei
„Amortizarea instalaţiilor, „Echipamente tehnologice”
mijloacelor de transport,
În cursul lunii curente (mai 2007) se vinde o maşină de croit similară celei
prezentate mai sus (aceaşi dată a intrării, aceaşi valoare) cu preţul de 12000 lei plus
TVA. Mijlocul fix nu este amortizat complet.
1) Vânzarea maşinii de croit (ştanţat):
461 = % 14280,00 lei
„Debitori diverşi” 7583 12000,00 lei
„Venituri din cedarea activelor
şi alte operaţii de capital” 2280,00 lei
4427
„TVA colectată”
2) Scoaterea din evidenţă a maşinii vândute (valoarea de intrare: 14234 lei,
valoarea amortizată: 118,62 lei x 38 luni = 4507,56 lei, valoarea contabilă netă:
14234 lei – 4507,56 lei = 9726,44 lei):
% = 2131 14234,00 lei
2813 „Echipamente tehnologice” 4507,56 lei
„Amortizarea instalaţiilor,
6583 9726,44 lei
„Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de capital”
D. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
În această categorie de mijloace fixe nu are societatea comercială decât

calculatoare şi un multifuncţional laser. Pentru că aceste active imobilizate din
cauza progresului tehnologic î-şi pierd valoarea de piaţă foarte repede s-a hotărât
de către Adunarea Generală a Asociaţilor să fie amortizate în regim accelerat. În
continuare voi prezenta intrarea în patrimoniu, calculul şi contabilizarea
amortizării şi scoaterii din gestiune a primului sistem de calcul.
În luna martie 2004 se achiziţionează un sistem de calcul cu preţul de
cumpărare de 2648 lei plus TVA. Durata de utilizarea este de 3 ani, regimul de
amortizare este accelerat. După amortizarea totală se va scoate din gestiune.
Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare, în
cheltuielile de exploatare a unei imobilizări în cotă de 50% din valoarea de intrare.
Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate după
sistemul liniar, prin divizarea valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămaşi.
39
Planul de amortizare accelerata a sistemului de calcul

Tabel nr. 13
liniară
2004 2648 x 50% x 9/12 993,00 1655,00
2005 2648 x 50% x 3/12 331,00 1324,00
(1324 : 2) x 9/12 496,00 828,00
2006 1324 : 2 662,00 166,00
2007 (1324 : 2) x 3/12 166,00 0,00

Al = Aa / 12
1) Recepţia sistemului de calcul:
% = 404 3151,12 lei
„Aparate şi instalaţii de măsură,
control şi de reglare” 503,12 lei
4426
2) Înregistrarea amortizării lunare a sistemului de calcul, în luna următoare dării în
funcţiune:
6811 = 2813 110,33 lei
3) Înregistrarea amortizării lunare a sistemului de calcul, în a treisprezecea lună
după data dării în funcţiune:
6811 = 2813 55,17 lei
4) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a maşinii, complet
amortizate:
2813 = 2132 2648,00 lei
„Amortizarea instalaţiilor, „Aparate şi instalaţii de
mijloacelor de transport, măsură, control şi de
animalelor şi plantaţiilor” reglare”
40
Mijloace de transport
În această categorie a mijloacelor fixe sunt cuprinse cele două transportoare cu
sertare, un stivuitor şi mijloacele de transport auto ale societăţii.
Dată fiind similitudinea procedurilor de înregistrare în evidenţe, calculul şi
contabilizarea amortizării şi scoaterii din gestiune după amortizarea completă voi
prezenta doar prima din listă şi anume primul transportor cu sertare.
Se achiziţionează în luna martie 2004 un transportor cu sertare cu preţul de
cumpărare de 13284 lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de cărăuş sunt
de 127 lei plus TVA. Durata de utilizarea a maşinii este de 9 ani, regimul de
amortizare este liniar. După amortizarea totală se va scoate din gestiune.
Planul de amortizare liniară a transportorului cu sertare
Tabel nr. 14
liniară
2004 13411 x 11,11% x 9/12 1117,47 12293,53
2005 13411 x 11,11% 1489,96 10803,57
2006 13411 x 11,11% 1489,96 9313,60
2007 13411 x 11,11% 1489,96 7823,64
2008 13411 x 11,11% 1489,96 6333,68
2009 13411 x 11,11% 1489,96 4843,72
2010 13411 x 11,11% 1489,96 3353,76
2011 13411 x 11,11% 1489,96 1863,79
2012 13411 x 11,11% 1489,96 373,83
2013 13411 x 11,11% x 9/12 373,83 0,00
Al = Aa / 12
1) Recepţia transportorului cu sertare:
% = 404 15807,96 lei
„Mijloace de transport”
4426 2523,96 lei
41
2) Înregistrarea facturii privind cheltuielile de transport:

% = 404 151,13 lei
„Mijloace de transport”
4426 24,13 lei
3) Înregistrarea amortizării lunare a transportorului cu sertare, în luna următoare
dării în funcţiune:
6811 = 2813 124,18 lei
4) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a transportorului cu sertare,
complet amortizate:
2813 = 2133 13411,00 lei
„Amortizarea instalaţiilor, „Mijloace de transport”
E. Mobilier şi aparatură birotică
În luna martie 2004 societatea a cumpărat de la un furnizor de mobilier, două

garnituri de mobilier de birou, un fotocopiator şi o casă de bani.
Ar fi inutil să prezint pe rând intrarea în patrimoniu, calculul şi contabilizarea
amortizării şi scoaterii din gestiune a tuturor maşinilor pe rând pentru că procedura
este similară în cazul tuturor. Astfel voi prezenta prima din listă.
Preţul de cumpărare unei garnituri de mobilier de birou a fost de 1910 lei plus
TVA. Durata de utilizarea a garnituri de mobilier de birou este de 12 ani, regimul
de amortizare este liniar. După amortizarea totală se va scoate din gestiune.
Planul de amortizare liniară a garnituri de mobilier de birou
Tabel nr. 15
liniară
2004 1910 x 8,33% x 9/12 119,33 1790,67
2005 1910 x 8,33% 159,10 1631,57
2006 1910 x 8,33% 159,10 1472,47
2007 1910 x 8,33% 159,10 1313,36
2008 1910 x 8,33% 159,10 1154,26
2009 1910 x 8,33% 159,10 995,16
2010 1910 x 8,33% 159,10 836,05
2011 1910 x 8,33% 159,10 676,95
2012 1910 x 8,33% 159,10 517,85
42
2013 1910 x 8,33% 159,10 358,75

2014 1910 x 8,33% 159,10 199,64
2015 1910 x 8,33% 159,10 40,54
2016 1910 x 8,33% x 3/12 40,54 0,00

numărul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei:
Al = Aa / 12

1) Recepţia garnituri de mobilier de birou:
% = 404 2272,90 lei
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a 362,90 lei
valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale”
4426
2) Înregistrarea amortizării lunare a garnituri de mobilier de birou, în luna

următoare dării în funcţiune:
6811 = 2814 13,26 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor
amortizarea imobilizărilor” imobilizări corporale”
3) Înregistrarea în contabilitate a scoaterii din evidenţă a garnituri de mobilier de

birou, complet amortizate:
2813 = 214 1910,00 lei
„Amortizarea altor imobilizări „Mobilier, aparatură
corporale” birotică, echipamente de
protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active
corporale”
F. Contabilizarea centralizată a cheltuielilor cu amortizarea
În activitatea de zi cu zi a firmei calcularea şi înregistrarea amortizării activelor

imobilizate nu se face bucată pe bucată ci cu ajutorul programului informatic
hImob se centralizează lunar şi se tipăresc liste cu situatia activelor imobilizate
intrate în patrimoniu, iesite din patrimoniu, balanţa sintetică şi analitică a activelor
imobilizate, inregistrările contabile gata generate după centralizarea datelor lunare.
43
Înregistrările contabile cu amortizarea, după centralizarea datelor lunare,

conform listei anexate la prezenta lucrare, vor fi:
1) Înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale:

6811 = % 3086,14 lei
2801 20,85 lei
„Amortizarea cheltuielilor
de constituire”
2803 93,62 lei
„Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare”
2805 2916,67 lei
„Amortizarea concesiunilor,
brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale,
drepturilor şi activelor
similare”
2808 55,00 lei
„Amortizarea altor
imobilizări corporale”
2) Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale:
6811 = % 2272,90 lei

2812 3591,62 lei
„Amortizarea clădirilor”
2813 7625,31 lei
„Amortizarea instalaţiilor,
2814 89,58 lei
„Amortizarea altor
imobilizări corporale”
V. Concluzii şi propuneri
Amortizarea liniară prezintă avantajul că este simplă de aplicat, fiind cea mai
folosită, datorită uniformităţii cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp.
Principalele limite decurg din aspectul simplificat şi constau în faptul că
diminuarea de valoare a bunurilor nu este constantă pe tot parcursul vieţii sale, de
asemenea metoda nu ţine cont nici de scăderea capacităţii de producţie, nici de
creşterea în timp a cheltuielilor de întreţinere datorate uzurii. Sub aspect fiscal,
metoda prezintă avantajul că atenuează tendinţa întreprinderilor de eludare a
44
fiscalităţii însă nu ţine seama de influenţa progresului tehnic, respectiv de uzura

morală. Acest sistem a constituit baza dezvoltării celorlalte regimuri de amortizare.
Amortizarea în regim degresiv prezintă avantajul trecerii pe cheltuielile de
exploatare a unor sume mai mari în primii ani de activitate în raport cu amortizarea
corespunzătoare exerciţiilor ulterioare. Aceasta are ca justificare economică faptul
că deprecierea, este pentru unele active corporale, într-adevar mai mare în cursul
primelor exerciţii şi, pe de alta parte, de constatarea că activele au o capacitate de
serviciu mai mare în primii ani de viaţă, după care unele antrenează cheltuieli de
întreţinere din ce în ce mai mari.
În raport cu amortizarea liniară, amortizarea degresivă ajută trezoreria
întreprinderii în momentele când ea îşi utilizează lichidităţile pentru investiţii.Ca
avantaj fiscal metoda degresivă, permite întreprinderii realizarea unor economii de
impozite mai importante la începutul duratei de folosinţă a imobilizărilor; în
consecinţă în anii care vor urma imediat, investiţiile vor fi mai puţin importante. În
perioade de inflaţie, metoda presupune amânarea impozitului care va fi reglementat
în moneda depreciată.
Regimul de amortizare degresivă are avantajul de a atenua efectele uzurii
morale prin recuperarea valorii imobilizărilor într-o perioadă de timp mai scurtă.
Consider că principalul dezavantaj al metodei constă în faptul că întreprinderile nu
pot să cuantifice efectul uzurii morale apriori asupra imobilizărilor corporale,
coeficienţii multiplicativi neavând nici o bază reală de calcul.
Sistemul accelerat, reprezintă o formă de recuperare în ritm rapid a valorii
imobilizărilor pentru evitarea uzurii morale. El afectează profitul în sensul
reducerii şi pe această bază se micşorează impozitul datorat statului, dar în acelaşi
timp dă posibilitatea unitaţii de a folosi fondul rezultat, în achiziţionarea de noi
active fixe necesare.
Prin folosirea metodei accelerate faţă de metoda liniară întreprinderea câstigă
din amânarea impozitului pe profit, în condiţiile în care banii obţinuţi în plus în
primii ani sunt utilizaţi eficient, capitalizaţi şi nu folositi pentru consum imediat.
Astfel se confirmă un principiu al unui bun finanţist: o întreprindere trebuie să
încerce sa-şi încaseze creanţele cât mai repede şi să-şi negocieze termenele de plata
pentru datoriile neoneroase pe un termen cât mai lung.
Pentru fiecare metodă de amortizare suma profiturilor nete obţinute şi a
capacităţilor de autofinanţare este aceeaşi, astfel că dacă întreprinderea nu-şi
utilizează eficient economiile obţinute din primul an, nu va obţine pe ansamblu
nici un rezultat pozitiv şi poate o incapacitate de finanţare. Bugetul de stat,
indiferent care dintre metodele de amortizare este folosită de întreprindere,
încasează acelaşi impozit.
Comparând cele trei metode se observă că pe perioada duratei de amortizare
cheltuielile cu amortizarea, precum şi impozitul pe profit plătit sunt aceleaşi.
Întreprinderea obţine un avantaj financiar pentru metodele cu sume de amortizare
mai mari în primii ani (degresivă, accelerată) faţă de metoda liniară prin faptul că
beneficiază într-un termen mai scurt de un surplus bănesc reieşit din neplata
impozitelor şi dividendelor.
45
Situaţia comparativă a cheltuielilor cu amortizarea

Graficul nr. 2
Situatia comparativa a cheltuielilor cu impozitul pe profit

Graficul nr. 3
În cazul concret prezentat în studiul de caz, societatea comercială putea folosi

metoda degresivă sau accelerată de amortizare şi în cazul echipamentelor
tehnologice ajutând astfel trezoreria intreprinderii la începutul activităţii. Nu a fost
aplicată pentru că afecta prea mult rezultatele (profitul) şi aşa foarte modeste la
începutul activităţii intreprinderii şi Consiliul de Administraţie avea în vedere
obţinerea de finanţări nerambursabile (granturi) din fondurile puse la dispoziţie de
Uniunea Europeană.
46
VI. Bibliografie
IASC „Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura.

Economică, Bucureşti, 2002
N. Feleagă, L. Malciu „Politici şi opţiuni contabile”, Editura Economică,
Bucureşti, 2002
M. Ristea „Contabilitatea întreprinderii (vol I)”, Editura
Mărgăritar, Bucureşti, 2001
M. Ristea „Opţiuni si metode contabile de întreprindere”, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2001
Feleagă N., Ionaşcu I. „Contabilitate financiară”, vol II., Editura Economică,
Bucureşti, 1993, pag. 166
Feleagă N., Ionaşcu I. „Tratat de contabilitate financiară”, vol II., Editura
Economică, Bucureşti, 1998, pag. 236-237
A. Duţescu “Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate”, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2001, pag. 107
M.Ristea, O. Călin „Bazele contabilitaţii”, Editura Naţional, Bucureşti,
2001, pag. 82
M.F.P. Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997,
M.O. nr. 4/08.01.1998
Parlamentul României Legea nr. 15/1994, republicată, coroborată cu Norme
metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997
A.Pop „Contabilitatea financiară românească”, Editura
Intelcredo, Deva, 2002
Guvernul României Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004, Anexa, M.O. nr.
46/13.01.2005
I. P. Pântea, Ghe. Bodea „Contabilitatea financiară românească”, Ediţia II.,
Editura Intelcredo, Deva, 2007
Guvernul României Hotărârea Guvernului nr. 105/2007, publicat în M.O. nr.
103/2007
47
SC El-Shobaki SRL Anexa 1.

Cristuru Secuiesc
Tabelul centralizator al activelor imobilizate
Luna mai 2007
Tabelul nr. 16
Număr Denumire Cod Data Durata Începutul lunii Amortiz. Intrări Iesiri Amortiz. Sfârşitul lunii
inven- clasificare intrării normală de Valoare de Amortiz. calculată în luna în luna aferentă Valoare de Amortiz. Valoare
tar (luna şi funcţio- intrare cumulată în luna curentă curentă ieşirilor în intrare cumulată rămasă
anul) nare imobilizări curentă luna curentă imobilizari
-ani- -lei- -lei- -lei- -lei- -lei- -lei- -lei- -lei- -lei-
Imobilizări necorporale
N001 Cheltuieli de constituire N.01 02.2004 5 1251,00 792,30 20,85 0,00 1251,00 813,15 437,85
N002 Cheltuieli de cercetare-dezvoltare N.03 11.2004 5 5617,00 2714,98 93,62 0,00 5617,00 2808,60 2808,40
N003 Marcă comercială "Flexell" N.05 03.2005 3 45000,00 31250,00 1250,00 0,00 45000,00 32500,00 12500,00
N004 Marcă comercială "Jaxie" N.05 03.2005 5 100000,00 41666,75 1666,67 0,00 100000,00 43333,42 56666,58
N005 Program informatic Hamor N.08.01 04.2005 3 1980,00 1320,00 55,00 0,00 1980,00 1375,00 605,00
N005 Program informatic Control-Acces N.08.01 05.2007 3 0,00 0,00 0,00 2200,00 0,00 2200,00 0,00 2200,00
TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE 153848,00 77744,03 3086,14 2200,00 0,00 0,00 156048,00 80830,17 75217,83
Terenuri
X001 Teren în zonă industrială categoria III. T.01 21600 0 0 0,00 21600,00 0,00 21600,00
Total terenuri 21600 0 0 0,00 0,00 0,00 21600,00 0,00 21600,00
Construcţii
C001 Clădire de producţie şi deservire 1.01.01 02.2004 50 748000,00 47373,46 1246,67 0,00 748000,00 48620,13 699379,87
C002 Magazie materii prime, materiale 1.01.01 02.2004 50 212000,00 13426,54 353,33 0,00 212000,00 13779,87 198220,13
C003 Magazie produse finite 1.01.01 02.2004 50 164543,00 10421,12 274,24 0,00 164543,00 10695,36 153847,64
C004 Hală de producţie -construcţie uşoară 1.01.02 03.2004 20 352431,00 54333,02 1468,46 0,00 352431,00 55801,48 296629,52
C005 Platformă betonată 1.01.05.01 05.2004 30 83655,00 8133,30 232,38 0,00 83655,00 8365,68 75289,32
C006 Rampă încărcare-descărcare 1.01.10 05.2004 30 3169,00 308,00 8,80 0,00 3169,00 316,80 2852,20
C007 Împrejmuire din beton armat 1.06.03.02 05.2004 25 2321,00 270,90 7,74 0,00 2321,00 278,64 2042,36
Total construcţii 1566119,00 134266,34 3591,62 0,00 0,00 0,00 1566119,00 137857,96 1428261,04
Maşini, utilaje şi echipamente tehnologice
48
M001 Maşină de croit (ştanţat) 2.01.13.01 B 03.2004 10 14234,00 4388,94 118,62 0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M010 Maşină de croit (ştanţat) 2.01.13.01 B 03.2004 10 14234,00 4388,94 118,62 14234,00 4507,56 0,00 0,00 0,00
M011 Maşină de subţiat piele 2.01.13.01 B 03.2004 10 11814,00 3642,65 98,45 0,00 11814,00 3741,10 8072,90
M012 Maşină de subţiat piele 2.01.13.01 B 03.2004 10 11914,00 3673,36 99,28 0,00 11914,00 3772,64 8141,36
M013 Maşină de îndoit şi lipit 2.01.13.01 B 03.2004 10 11887,00 3665,22 99,06 0,00 11887,00 3764,28 8122,72
M014 Maşină de îndoit şi lipit 2.01.13.01 B 03.2004 10 11887,00 3665,22 99,06 0,00 11887,00 3764,28 8122,72
M015 Maşină de aplicat bandă autoadezivă 2.01.13.01 B 03.2004 10 9844,00 3035,11 82,03 0,00 9844,00 3117,14 6726,86
M016 Maşină de călcat prin presare la cald 2.01.13.01 B 03.2004 10 6742,00 2078,66 56,18 0,00 6742,00 2134,84 4607,16
M017 Maşină de cusut cu 1 ac 2.01.13.01 B 03.2004 10 4143,00 1277,61 34,53 0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M028 Maşină de cusut cu 2 ace 2.01.13.01 B 03.2004 10 5545,00 1709,77 46,21 0,00 5545,00 1755,98 3789,02
M032 Maşină de cusut zig-zag 2.01.13.01 B 03.2004 10 4888,00 1507,01 40,73 0,00 4888,00 1547,74 3340,26
M033 Maşină de cusut zig-zag 2.01.13.01 B 03.2004 10 4888,00 1507,01 40,73 0,00 4888,00 1547,74 3340,26
M034 Maşină de curăţat margini 2.01.13.01 B 03.2004 10 1888,00 582,01 15,73 0,00 1888,00 597,74 1290,26
M035 Maşină de aplicat capse şi paiete 2.01.13.01 B 03.2004 10 2021,00 623,08 16,84 0,00 2021,00 639,92 1381,08
M036 Maşină de lipit fermoar 2.01.13.01 B 03.2004 10 2021,00 623,08 16,84 0,00 2021,00 639,92 1381,08
49
M037 Maşină de preformat mocasini 2.01.13.01 B 03.2004 10 4655,00 1435,23 38,79 0,00 4655,00 1474,02 3180,98
M038 Maşină de preformat mocasini 2.01.13.01 B 03.2004 10 4655,00 1435,23 38,79 0,00 4655,00 1474,02 3180,98
M039 Maşină de preformat întăritură la călcâi 2.01.13.01 B 03.2004 10 13586,00 4189,14 113,22 0,00 13586,00 4302,36 9283,64
M040 Maşină de preformat întăritură la călcâi 2.01.13.01 B 03.2004 10 13586,00 4189,14 113,22 0,00 13586,00 4302,36 9283,64
M041 Maşină de preformat bombeu 2.01.13.01 B 03.2004 10 18444,00 5686,90 153,70 0,00 18444,00 5840,60 12603,40
M042 Maşină de preformat bombeu 2.01.13.01 B 03.2004 10 18444,00 5686,90 153,70 0,00 18444,00 5840,60 12603,40
M043 Maşină de şlefuit tălpi 2.01.13.01 B 03.2004 10 2434,00 750,36 20,28 0,00 2434,00 770,64 1663,36
M044 Maşină de şlefuit tălpi 2.01.13.01 B 03.2004 10 2434,00 750,36 20,28 0,00 2434,00 770,64 1663,36
M045 Maşină de uns cu adezivi 2.01.13.01 B 03.2004 10 9856,00 3038,81 82,13 0,00 9856,00 3120,94 6735,06
M049 Maşină cu tunel de încălzire 2.01.13.01 B 03.2004 10 11458,00 3532,76 95,48 0,00 11458,00 3628,24 7829,76
M050 Maşină cu tunel de încălzire 2.01.13.01 B 03.2004 10 11458,00 3532,76 95,48 0,00 11458,00 3628,24 7829,76
M051 Presă de lipit tălpi exterioare 2.01.13.01 B 03.2004 10 11124,00 3429,90 92,70 0,00 11124,00 3522,60 7601,40
M052 Presă de lipit tălpi exterioare 2.01.13.01 B 03.2004 10 11124,00 3429,90 92,70 0,00 11124,00 3522,60 7601,40
M053 Presă de lipit tocuri 2.01.13.01 B 03.2004 10 9112,00 2809,41 75,93 0,00 9112,00 2885,34 6226,66
M054 Maşină de lustruit 2.01.13.01 B 03.2004 10 26006,00 8018,64 216,72 0,00 26006,00 8235,36 17770,64
M055 Maşină de lustruit 2.01.13.01 B 03.2004 10 26006,00 8018,64 216,72 0,00 26006,00 8235,36 17770,64
M056 Maşină de ştampilat cutii 2.01.13.01 B 03.2004 10 18002,00 5550,74 150,02 0,00 18002,00 5700,76 12301,24
M057 Maşină de ştampilat cutii 2.01.13.01 B 03.2004 10 18002,00 5550,74 150,02 0,00 18002,00 5700,76 12301,24
M058 Compresor elicoidal de aer 2.01.16.04.03 03.2004 12 7053,00 1812,26 48,98 0,00 7053,00 1861,24 5191,76
M060 Microcentrală termică de pardosea Ariston 2.01.17.03 09.2004 8 7860,00 2538,28 81,88 0,00 7860,00 2620,16 5239,84
M061 Microcentrală termică de pardosea Bosch 2.01.17.03 09.2004 8 11540,00 3726,51 120,21 0,00 11540,00 3846,72 7693,28
Total maşini, utilaje şi echipam. tehn. 602660,00 180330,31 5075,85 0,00 14234,00 4507,56 594771,00 180898,60 413872,40
Aparate şi inst. de măsur., control şi reglare

A001 Sistem de calcul P.III cu monitor 2.02.09 03.2004 3 2648,00 2648,00 0,00 0,00 2648,00 2648,00 0,00
A002 Sistem de calcul P.IV cu monitor 2.02.09 03.2007 3 2209,00 92,04 92,04 0,00 2209,00 184,08 2024,92
A003 Multifuncţională laser 2.02.09 03.2007 3 1912,00 79,67 79,67 0,00 1912,00 159,34 1752,66
Total ap. şi inst. de măsur., control şi regl. 6769,00 2819,71 171,71 0,00 0,00 0,00 6769,00 2991,42 3777,58
50
Mijloace de transport
T001 Transportor cu sertare 2.03.06.04.01 03.2004 9 13411,00 4594,66 124,18 0,00 13411,00 4718,84 8692,16
T002 Transportor cu sertare 2.03.06.04.01 03.2004 9 15532,00 5320,97 143,81 0,00 15532,00 5464,78 10067,22
T003 Autoutilitară Dacia 1305 2.03.02.02.01 07.2004 5 12131,00 6671,94 202,18 0,00 12131,00 6874,12 5256,88
T004 Stivuitor electric EU 20 2.03.06.08.01 10.2004 6 18067,00 7527,90 250,93 0,00 18067,00 7778,83 10288,17
T005 Autocamion Iveco 2.03.02.02.02 05.2005 5 71158,00 27277,31 1185,97 0,00 71158,00 28463,28 42694,72
T006 Automobil Dacia Logan dci 2.03.02.01.01 06.2005 5 28241,00 10354,96 470,68 0,00 28241,00 10825,64 17415,36
Total mijloace de transport 158540,00 61747,74 2377,75 0,00 0,00 0,00 158540,00 64125,49 94414,51
Mobilier şi aparatură birotică

B001 Garnitură de birou 3.01.01 03.2004 12 1910,00 490,62 13,26 0,00 1910,00 503,88 1406,12
B002 Garnitură de birou 3.01.01 03.2004 12 1910,00 490,62 13,26 0,00 1910,00 503,88 1406,12
B003 Fotocopiator Minolta 3.02.01 03.2004 5 3211,00 1980,24 53,52 0,00 3211,00 2033,76 1177,24
B004 Casă de bani 3.03.02 03.2004 20 2289,00 352,98 9,54 0,00 2289,00 362,52 1926,48
Total mobilier şi aparatură birotică 9320,00 3314,46 89,58 0,00 0,00 0,00 9320,00 3404,04 5915,96
TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE 2365008,00 382478,56 11306,51 0,00 14234,00 4507,56 2357119,00 389277,51 1967841,49
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 2518856,00 460222,59 14392,65 2200,00 14234,00 4507,56 2513167,00 470107,68 2043059,32
51

Lucrare de Licenta

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Lucrare de Licenta

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Amortizarea imobilizărilor – Lucrare de diplomă

Noţiunea de patrimoniu a fost la început o noţiune juridică. Pentru jurişti,

Mărimea deprecierii este dată de diferenţa dintre valoarea contabilă netă şi

II. Teoria şi bazele metodologice ale cuantificării amortizării activelor

1. Teoria amortizării activelor imobilizate

„Amortizarea reprezintă alocarea valorii amortizabile a unei imobilizări pe

faca competitivă în faţa concurenţei. O perioadă prea scurtă înseamnă

V – valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării.

În cazul metodei amortizării liniare funcţionale sau variabile mărimea

Teoretic această metodă are incovenientul ca oricât s-ar extinde durata de

 Metoda amortizării degresive în funcţie de un coeficient multiplicator şi

în care tm% reprezintă produsul dintre rata de amortizare liniară (t %) şi

2. Particularităţile amortizării imobilizarilor necorporale

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material şi

activului; înlatură riscul de subiectivism în depistarea şi înregistrarea deprecierii;

Licenţele sunt legate în general de folosirea brevetelor. Sunt situaţii în care,

În aceste condiţii evaluarea şi înregistrarea fondului comercial prin metodologia

3. Reglementarea metodologiilor de calcul a amortizării imobilizărilor

Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera

achiziţie sau la valoarea aportului în natură. Terenurile nu se amortizează ci doar

Catalogul se aplică în mod unitar de către agenţii economici, persoanele juridice

În măsura în care cheltuielile de constituire şi de dezvoltare nu au fost

Amortizarea mijloacelor fixe date în folosinţă asocierilor în participaţie se

- să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe

CA = 100 / Durata normalã de utilizare din catalog (ani)

În cazul reevaluării mijloacelor fixe în baza unor acte normative, cota de

CA = 100 / Durata normală de utilizare rămasă (ani)

Durata normală de funcţionare reprezintă durata de utilizare în care se

d) valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la

În cazul construcţiilor aparţinând unor incinte miniere care deservesc mai

At = Vi / (R1 + R2 + … + Rn) şi Aa = At x (Q1 + Q2 + … + Qn)

Amortizarea pe unitate de produs se recalculeză astfel: - din 5 în 5 ani, la

consumată DC = 24 ani şi o durată normală de funcţionare după noul catalog, cod

4. Regimuri de amortizare admise în România

Prin regim de amortizare se înţelege un ansamblu corelat si coerent de

2.4 -animale şi plantaţii DA DA NU

Competenţele de aprobare a regimului de amortizare revin consiliului de

A. Regimul de amortizare liniară

Amortizarea liniară constă în includerea uniformă în cheltuielile de exploatare

“Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare

Sub aspect grafic regimul de amortizare lineară se prezintă astfel:

Regimul de amortizare liniară se aplică obligatoriu pentru mijloacele fixe de

B. Regimul de amortizare degresivă

Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotelor liniare corespondente cu

Sub aspect grafic regimul de amortizare degresivă se prezintă astfel:

1) Amortizare degresivă fără influenţa uzurii morale (AD1) potrivit căreia se

 dacă numărul lunilor întregi de funcţionare este egal cu 12

b) pentru anii următori se aplică cota de amortizare degresivă (C ad ), dar de

 Determinarea duratei de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea

în care: Dn – durata normată de utilizare conform catalogului.

DAD = DAI – DUR

2. Determinarea duratei de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de

DAL = DAI – DAD

 Determinarea duratei de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se

Odată stabiliţi aceşti parametri (aceşti parametri sunt calculaţi şi publicaţi

C. Regimul de amortizare accelerată

Amortizarea accelerată, constă în calcularea şi includerea, în primul an de

Sub aspect grafic regimul de amortizare accelerată se prezintă astfel:

Sistemul accelerat, reprezintă o forma de recuperare în ritm rapid a valorii

D. Excepţii de la calculul amortizarii imobilizărilor corporale

Plantaţiile tinere şi plantaţiile de protecţie sunt scutite de calculul amortizării şi

c) lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter

III. Instrumentarea contabilă a amortizării imobilizărilor