Vena porta are aproximativ 8 cm lungime si un diametru de 1-1,5 cm.

Se
formeaza posterior de colul pancreasului, prin unirea venei mezenterice superioare cu
truchiul venos spleno-mezenteric, format de venele mezenterica inferioara si splenica.
Acest mod de formare e cel mai frecvent intalnit, dar modul de unire al celor trei
afluenti venosi poate varia de la individ la individ. In traiectul sau prezinta descriptive 4
portiuni:

- Retropancreatica
- Retroduodenal
- In pediculul hepatic
- Intrahepatica

1. Portiunea retropancreatica
Vine in raport direct anterior cu capul pancreasului iar posterior cu vena cava
inferioara, prin intermediul fasciei treitz.

2. Portiunea retroduodenala
Vine in raport anterior cu D1, canalul coledoc (spre dreapta) si bifurcatia arterei
hepatice commune cu artera gastro-duodenala. Posterior vine in raport cu VCI
prin fascia treitz.

3. Portiunea din pediculul hepatic

Vena merge printre foitele ligamentului hepato-duodenal, fiind parte a
pediculului hepatic. Vine in raport anterior, spre dreapta, cu canalul hepatic
comun +/- canalul coledoc, iar spre stanga cu artera hepatica proprie. Posterior
vine in raport cu VCI prin intermediul orificiului Winslow
In apropierea hilului se bifurca in ramura dreapta si ramura stanga. Aceasta
bifurcatie se face distal fata de bifurcatia arterei hepatice proprii si distal de locul
de formare al canalului hepatic comun.

4. Portiunea intrahepatica
De la acest nivel pornesc ramuri pentru diviziunile structurale ale ficatului,
respectiv din ramuri lobare se desprind ramuri segmentare, din acestea
subsegmentare, iar apoi ramuri interlobulare, din care pornesc venule ce au
 traiect perpendicular si merg paralel cu placa limitanta a fiecarui lobul. Acestea
dau venule de intrare ce perforeaza placa limitanta si se continua cu capilarele
sinusoide.

Afluentii venei porte sunt:

- Vena mezenterica superioara – se formeaza la nivelul unghiului ileo-colic si are

traiect ascendent la dreapta arterei omonime. Afluentii sai sunt venele jejunale si
ileale, vena ileocolica, vena colica dreapta, vena colica medie, venele
pancreaticoduodenale inferioare si vena gastro-epiploica dreapta
- V mezenterica inferioara – incepe din vena rectala superioara, urca la stanga
arterei omonime, si in ea se varsa venele sigmoidiene si colica stanga.
Retropancreatic aceasta vena se uneste cu vena splenica
- Vena spenica – merge posterior de coada si corpul pancreasului si colecteaza
sangele venos al splinei, al corpului si cozii pancreasului, precum si a unei portiuni
din stomac (venele gastrice scurte si gastro-epiploica stanga)
- Vena pancreatico-duodenala superioara – vine de pe fata posterioara a capului
pancreasului
- Venele gastrice dreapta si stanga
- Vena cistica – cel mai frecvent se varsa in ramura lobara dreapta
- Venele porte accesorii – se deschid in ramurile intrahepatice ale venei porte si
ele se pot gasi pe fata anterioara a vezicii biliare (fata ce este in contact cu ficatul
in majoritatea cazurilor), intre foitele ligamentului falciform, intre foitele
ligamentului coronar, sau intre foitele omentului mic.

Vena porta si tributarele sale nu prezinta sistem valvular, ceea ce permite trecerea
retrograda a sangelui prin aceste vene si dilatarea rutelor alternative pe care le gaseste
sangele pentru a ajunge la inima.

ANASTOMOZE PORTO-CAVE

Se impart in parietale si viscerale.

Cele parietale se realizeaza in mai multe locuri:

 1. La nivelul retelei venoase periombilicale. Sangele venos de la acest nivel poate fi
drenat ascendent, spre vena cava superioara (prin vena epigastrica superioara),
descent, spre VCI (prin vena epigastrica inferioara) sau postrerior, spre ram
lobara stanga a venei porte (prin venele paraombilicale ce insotesc ligamentul
rotund, in marginea libera a ligamentului falciform).
In caz de hipertensiune portal reteaua periombilicala se dilate si apare aspectul
cunoscut sub numele de ‘cap de meduza’.

2. La nivelul fasciilor de coalescenta. (TOLD1, TOLD2). Prin intermediul asa

numitelor vene retzius, care realizeaza conexiunea intre venele colice si venele
peretelui posterior abdominal.

3. Capsula adipoasa a rinichiului. Sangele de la acest nivel poate drena spre

tributare ale VCI (ex: vena renala) sau spre venele colice.

4. Venele porte accesorii din grosimea ligamentului coronar si falciform.

Realizeaza anastomoze porto-cave intre ramurile intrahepatice ale venei porte si
venele tributare ale sistemului cav ce dreneaza sangele venos al peretilor
abdominali.

Anastomozele porto-cave viscerale se realizeaza in peretele esofagian si al canalului

anal.

Esofagul abdominal prezinta in peretele sau retea veenoasa care comunica

inferior cu sistemul port (vena gastrica stanga) iar superior cu sistemul cav (pentru ca
esofagul toracic dreneaza sangele in VCS prin intermediul sistemului venos azygos.) In
caz de hipertensiune portala poate aparea dilatarea venelor situate imediat sub
musculara mucoasei esofagiene, adica apar varicele esofagiene, a caror rupere poate fi
fatala.

La nivel rectal exista 2 plexuri venoase, unul submucos si altul extern. Din plexul
venos submucos sangele este drenat prin vena rectala superioara spre vena porta, si
inferior prin vena rectala inferioara spre VCI. Din plexul venos extern sangele este
drenat prin toate venele rectale, adica de asemenea in sistemele port si cav inferior.
Dilatarea venelor plexului submucos, deasupra liniei pectinata, determina aparitia
hemoroizilor interni, care sunt nedurerosi pentru ca epiteliul de la acest nivel este de
origine endodermala, deci fara receptori durerosi.

Dilatarea plexului submucos, sub linia pectinata, determina aparitia hemoroizilor

externi, care pot proemina prin orificiul anal, si sunt situati de asemenea perianal
(datorita comunicarii plexului submucos cu cel extern). Acesti hemoroizi externi sunt
durerosi datorita bogatiei de receptori a acestei zone de origine ectodermala.

In caz de insuficienta ventral dreapta se produce staza retrograda a sangelui in

atriul drept, VCI, vene hepatice si vena porta si afluentii sai. In acest caz, dozele de
medicamente pentru tratamentul insuficientei cardiac trebuiesc ajustate deoarece
stagnarea sangelui in sistemul port impiedica atingerea nivelului optim al medicatiei in
marea circulatie.

In caz de ciroza hepatica, foarte frecvent se produce splenomegalie. Tratamentul

hipertensiunii portale poate implica realizarea unui sunt venos intre trunchiul venei
porte si VCI, datorita raportului strans dintre ele, sau intre vena splenica si vena renala
stanga, dar in acest caz suntul se realizeaza dupa splenectomie.