PROGRAMA ŞCOLARĂ A FOST APROBATĂ PRIN ORDINUL MINISTRULUI EDUCAŢIEI,

CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CU NR. ……………/ ……………

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

LIMBA FRANCEZĂ L1

CLASELE A V-A – A VIII-A

Bucureşti, 2008

1
 NOTA DE PREZENTARE

Revizuirea curriculum-ului de Limba franceză pentru clasele a V-a şi a VI-a, începând cu anul scolar 2008-
2009, a pornit de la următoarele premise:
- generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase;
- implementarea în perioada următoare a structurii şi alocărilor orare din noul plan-cadru de învăţământ ;
- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective şi dezvoltarea unei strategii
didactice pornind de la obiective;
- necesitatea proiectării şi organizării învăţării limbilor moderne în conformitate cu nevoile de
comunicare ale elevilor şi cu recomandările unor documente ale Consiliului Europei;
- necesitatea proiectării unui set unitar de obiective cadru şi de referinţă pentru toate limbile moderne
studiate în şcoala românească, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare/
învăţare/evaluare a acestora;
- asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
- necesitatea proiectării conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
- asigurarea posibilităţii de utilizare a auxiliarelor curriculare existente (manuale revizuite, caiete de
activităţi, materiale audio-video, site-uri Internet , ghiduri, etc) precum si a altor materiale corelate cu
CECR.
- asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de obiectivele ciclurilor
curriculare si a particulariltatilor de varsta.
Revizuirea programelor a avut în vedere:
1. utilizarea unor seturi comune de obiective cadru, de obiective de referinţă şi de standarde de
performanţă pentru toate limbile moderne, corelate cu prevederi ale Cadrului european comun de
referinţă;
2. recomandarea unor activităţi de învăţare cu caracter preponderent comunicativ-funcţional,
formulate clar, concret şi centrate pe nevoile de comunicare ale elevului;
3. adecvarea conţinuturilor la modificările operate la ”Obiectivele de referinta” şi ”Activităţile de
învăţare” şi esenţializarea conţinuturilor din perspectivă comunicativ-funcţională;
4. armonizarea curriculumului cu noul plan-cadru;
5. reorganizarea si redistribuirea tematica a functiilor comunicative si a unor elemente de
constructie a comunicarii avand in vedere particularitatile de varsta ale elevilor si transferarea
lor in programa claselor urmatoare;
6. reformularea obiectivelor si a activitatilor de invatare folosind un metalimbaj mai putin echivoc.
În acest context, structura curriculum-ului revizuit cuprinde: obiectivele cadru, urmărite pe întreg
parcursul învăţământului obligatoriu (aceleaşi atât la limba modernă 1 cât şi la limba modernă 2);
obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi (acestea din urmă împărţite pe
teme, funcţii comunicative şi elemente de construcţie a comunicării) proiectate pentru fiecare clasă;
standarde curriculare de performanţă pentru clasa a VIII-a (finele învăţământului gimnazial).
În ceea ce priveşte Limba modernă 1, dată fiind existenţa plajei orare (2-3 ore) prevăzute în planul
cadru, curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii – care corespund
trunchiului comun (2 ore/ săpt.) –, cât şi obiective de referinţă şi conţinuturi recomandate, care vor intra
în curriculum-ul la decizia şcolii (în cazul în care se optează pentru curriculum extins – 3 ore pe
săptămână – la o anumită clasă). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu vor constitui obiectul
evaluărilor naţionale.
În cazul Limbii moderne 2, toate obiectivele şi conţinuturile sunt obligatorii, având în vedere că în planul cadru se prevede un
număr de ore fix pentru această disciplină (două ore pe săptămână).

Revizuirea curriculum-ului de Limba franceză pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, începând cu anul scolar
2008-2009, a pornit de la următoarele premise:
- generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase;

2
 - implementarea în perioada următoare a structurii şi alocărilor orare din noul plan-cadru de învăţământ ;
- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective şi dezvoltarea unei strategii
didactice pornind de la obiective;
- necesitatea proiectării şi organizării învăţării limbilor moderne în conformitate cu nevoile de
comunicare ale elevilor şi cu recomandările unor documente ale Consiliului Europei;
- necesitatea proiectării unui set unitar de obiective cadru şi de referinţă pentru toate limbile moderne
studiate în şcoala românească, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare/
învăţare/evaluare a acestora;
- asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
- necesitatea proiectării conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
- asigurarea posibilităţii de utilizare a auxiliarelor curriculare existente (manuale revizuite, caiete de
activităţi, materiale audio-video, site-uri Internet , ghiduri, etc) precum si a altor materiale corelate cu
CECR.
- asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de obiectivele ciclurilor
curriculare si a particulariltatilor de varsta.
Revizuirea programelor a avut în vedere:
7. utilizarea unor seturi comune de obiective cadru, de obiective de referinţă şi de standarde de
performanţă pentru toate limbile moderne, corelate cu prevederi ale Cadrului european comun de
referinţă;
8. recomandarea unor activităţi de învăţare cu caracter preponderent comunicativ-funcţional,
formulate clar, concret şi centrate pe nevoile de comunicare ale elevului;
9. adecvarea conţinuturilor la modificările operate la ”Obiectivele de referinta” şi ”Activităţile de
învăţare” şi esenţializarea conţinuturilor din perspectivă comunicativ-funcţională;
10. armonizarea curriculumului cu noul plan-cadru;
11. reorganizarea si redistribuirea tematica a functiilor comunicative si a unor elemente de
constructie a comunicarii avand in vedere particularitatile de varsta ale elevilor si transferarea
lor in programa clasei a IX-a;
12. reformularea obiectivelor si a activitatilor de invatare folosind un metalimbaj mai putin echivoc.
În acest context, structura curriculum-ului revizuit cuprinde: obiectivele cadru, urmărite pe întreg
parcursul învăţământului obligatoriu (aceleaşi atât la limba modernă 1 cât şi la limba modernă 2);
obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi (acestea din urmă împărţite pe teme,
funcţii comunicative şi elemente de construcţie a comunicării) proiectate pentru fiecare clasă; standarde
curriculare de performanţă pentru clasa a VIII-a (finele învăţământului gimnazial).
În ceea ce priveşte Limba modernă 1, dată fiind existenţa plajei orare (2-3 ore) prevăzute în planul
cadru, curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii – care corespund
trunchiului comun (2 ore/ săpt.) –, cât şi obiective de referinţă şi conţinuturi recomandate, care vor intra
în curriculum-ul la decizia şcolii (în cazul în care se optează pentru curriculum extins – 3 ore pe
săptămână – la o anumită clasă). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu vor constitui obiectul
evaluărilor naţionale.
În cazul Limbii moderne 2, toate obiectivele şi conţinuturile sunt obligatorii, având în vedere că în
planul cadru se prevede un număr de ore fix pentru această disciplină (două ore pe săptămână).

3
 LIMBA MODERNĂ 1
CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să desprindă sensul global al unui mesaj - exerciţii cu alegere multiplă; exerciţii de
clar articulat răspuns la întrebări globale;
1.2 să desprindă informaţii punctuale dintr-un - activităţi de confirmare a răspunsului corect
scurt mesaj audiat, articulat clar şi rar (bifare, completare de tabel);
1.3 să sesizeze ordinea evenimentelor relatate - exerciţii de ordonare a propoziţiilor dintr-un
într-un text scurt set, conform textului audiat;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1 să articuleze corect sunetele şi grupurile - exerciţii de repetare după model; exerciţii de
sonore apropiate din punct de vedere discriminare fonetică;
fonetic
2.2 să vorbească despre sine, despre persoane, - descrieri simple cu suport verbal (întrebări,
despre activităţi din universul imediat cuvinte de sprijin) şi/ sau vizual;
2.3 să participe la interacţiuni verbale pe teme - joc de rol
familiare - dialoguri
- conversaţii
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să citească corect, cu glas tare, cu intonaţia - activităţi de lectură individuală sau în grup;
adecvată, un scurt text cunoscut
3.2 să recunoască informaţiile esenţiale dintr- - exerciţii cu alegere multiplă; răspunsuri la
un text citit în gând întrebări de tipul "adevărat"/ "fals";
3.3 să asocieze informaţiile dintr-un text citit cu - activităţi de asociere a textului cu imaginea
o imagine/ un set de imagini
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
4.1 să solicite şi să ofere în scris detalii - completare de formulare cu date personale;
personale - redactare de cărţi poştale (vederi din vacanţă)
4.2 să formuleze în scris sarcini în situaţii de - alcătuire de propoziţii imperative;
necesitate imediată
4.3 să descrie obiecte şi persoane din universul - activităţi de redactare de text
imediat

1
Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii.

4
5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii şi al civilizaţiei
franceze
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
5.1 să manifeste interes faţă de tradiţii/ - audiţii, vizionări, recitări, prezentarea unor
obiceiuri specifice spaţiului de cultură şi sărbători tradiţionale, a unor obiceiuri prin
civilizaţie francofon european utilizarea unor documente autentice.
5.2 să demonstreze interes pentru cunoaşterea - utilizarea hărţilor, albumelor şi a unor surse
unor aspecte geografice specifice spaţiului de documentare audio-vizuală;
francofon european

CONŢINUTURI2

ORGANIZARE TEMATICĂ
- Copilul despre sine: însuşiri fizice şi morale, naţionalitate
- Familia: relaţii de rudenie
- Şcoala: activităţi şcolare, relaţii între colegi
- Vremea: caracteristici climatice (reluare şi îmbogăţire)
- Copilul şi lumea înconjurătoare: oraşul/ satul, convorbiri telefonice, corespondenţă, mijloace de
transport (îmbogăţire), activităţi pentru timpul liber
- Lumea fantastică: *personaje de basm, desen animat, film,
- Elemente de cultură şi civilizaţie: nume de oraşe, monumente, cântece şi poezii

ACTE DE VORBIRE
1. a situa în spaţiu
2. a exprima preferinţe
3. a descrie persoane
4. a iniţia şi a încheia o convorbire telefonică
5. a relata activităţi (la prezent, *la trecut, la viitor)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII3

I. Fonetică, ortografie şi ortoepie
alfabetul
relaţia grafem-fonem
legătura sonoră între cuvinte (la liaison)

II. Lexic şi semantică

cuvinte şi sintagme corespunzând actelor de vorbire şi ariilor tematice propuse (150-*200 de unităţi
lexicale)
relaţii semantice (sinonime, antonime, *omonime gramaticale:
a / à, et / est, ou / où)

III. Gramatica
Substantivul
construcţii cu prepoziţia à şi de
femininul şi pluralul substantivelor
Articolul
articolul hotărât şi nehotărât (sistematizare)
2
Conţinuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii. În
consecinţă, ele pot figura în manuale, punându-se în evidenţă caracterul lor facultativ.
3
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate şi nu vor face obiectul unei învăţări
explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în situaţiile de
comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu
vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se vor doza
progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

5
 articolul partitiv
formele contractate ale articolului
Adjectivul
adjectivul calificativ (îmbogăţire), acordul în gen şi număr
adjectivul numeral cardinal (de la 30 la 60)
*adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10)
adjectivul demonstrativ
adjectivul posesiv nos, vos, leurs
Pronumele
pronumele personale subiect (forme accentuate şi neaccentuate)(sistematizare)
pronumele personal cu funcţie de complement direct (persoana a III-a sg., pl.)
Verbul
grupele de verbe (sistematizare)
indicativul prezent (afirmativ, negativ, interogativ) al verbelor: avoir, être, aller, écrire, faire, lire,
partir, prendre, pouvoir, voir, vouloir (reluare şi sistematizare)
viitorul apropiat
perfectul compus al verbelor conjugate cu avoir
imperativul
Adverbul
Adverbul de timp (hier, aujourd’hui, demain, bientôt)

6
 LIMBA MODERNA 1
CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ4 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să desprindă informaţii punctuale dintr-un - exerciţii de tip "adevărat"/ "fals"; exerciţii cu
mesaj clar articulat alegere multiplă;
1.2 să identifice elemente cheie dintr-un discurs - activităţi de confirmare a răspunsului corect
pe subiecte familiare (bifare, completare de tabel);
1.3 să confirme înţelegerea unor instrucţiuni de - marcarea unui traseu pe o hartă / plan;
orientare în spaţiu
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1 să rostească enunţuri afirmative, negative, - exerciţii de rostire după model, participare la
exclamative, interogative cu intonaţia dialog;
corespunzătoare
2.2 să participe la interacţiuni pe subiecte - micro- conversaţii
familiare
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să citească corect un text cunoscut - lectură pe roluri;
3.2 să extragă informaţii esenţiale dintr-un text - exerciţii de completare de tabele, exerciţii cu
citit în gând alegere multiplă, răspunsuri la întrebări;
3.3 să utilizeze informaţiile dintr-un text citit - exerciţii de completare de text lacunar;
într-un tabel /text lacunar
3.4 să deducă sensul cuvintelor necunoscute din - alcătuire de propoziţii; exerciţii cu alegere
context multiplă; asocierea cuvintelor cu o explicaţie.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
4.1 să scrie texte scurte pe teme familiare - redactări cu structură simplă;
4.2 să descrie persoane după un plan dat - redactări pornind de la întrebări de sprijin;
5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii şi al civilizaţiei
franceze
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
5.1 să demonstreze interes pentru cunoaşterea - vizionări de cd-uri, dvd-uri, casete; utilizarea
unor locuri/ zone de importanţă turistică/ hărţilor şi a albumelor; realizarea, pe grupe, a
culturală din spaţiul francofon european unor seturi de materiale ilustrative;
4
Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii.

7
 5.2 să manifeste interes pentru descoperirea - alcătuirea de dosare tematice privind
unor aspecte caracteristice ale vieţii preocupările adolescenţilor, raportul dintre
cotidiene din spaţiul francofon european generaţii, viaţa şcolară.

CONŢINUTURI5

ORGANIZARE TEMATICĂ
- Copilul despre sine: însuşiri fizice şi morale (reluare şi îmbogăţire), îmbrăcămintea
- Familia: relaţii de rudenie (reluare şi îmbogăţire), mesele zilei, locuinţa
- Şcoala: orar/ program şcolar, activităţi şcolare (reluare şi îmbogăţire)
- Copilul şi lumea înconjurătoare: oraşul/ satul (clădiri şi servicii publice) (reluare şi
îmbogăţire), convorbiri telefonice (reluare şi îmbogăţire), cumpărături, activităţi pentru timpul
liber (reluare şi îmbogăţire)
- Lumea fantastică: personaje de basm, desen animat, film
- Elemente de cultură şi civilizaţie: *aspecte geografice, *nume de oraşe, nume de monumente,
*povestiri şi anecdote, *tradiţii şi obiceiuri, sărbători tradiţionale

ACTE DE VORBIRE
1. a cere şi a da indicaţii de orientare
2. a exprima şi a cere o opinie
3. a exprima o comparaţie
4. a exprima gusturi, preferinţe
5. a exprima acordul/ dezacordul
6. *a face o urare, a felicita
7. *a se scuza, a răspunde la scuze
8. *a exprima sentimente (satisfacţie, bucurie, teamă)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII6

I. Fonetică, ortografie şi ortoepie
relaţia fonem-grafem
accentele grafice (sistematizare)

II. Lexic şi semantică

cuvinte, sintagme, corespunzătoare realizării actelor de vorbire şi ariilor tematice propuse
relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime)

III. Gramatica
Substantivul
femininul şi pluralul substantivelor (cazuri particulare)
Articolul
articolul partitiv (sistematizare)
cazuri de suprimare a articolului partitiv (în propoziţia negativă, după expresii de cantitate)
Adjectivul
adjectivul calificativ: femininul şi pluralul adjectivelor, locul acestora; gradele de comparaţie
adjectivul numeral cardinal (de la 60 la 1000)
adjectivul numeral ordinal (de la 1 la 10)
adjectivul demonstrativ (sistematizare)
Pronumele
pronumele personal subiect : forme accentuate şi neaccentuate (sistematizare)

5
Conţinuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra în curriculum-ul la decizia şcolii. În
consecinţă, ele pot figura în manuale, punându-se în evidenţă caracterul lor facultativ.
6
Categoriile gramaticale enumerate aparţin metalimbajului de specialitate şi nu vor face face obiectul unei
învăţări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităţilor lingvistice, utilizate în
situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de
vorbire, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziţiei globale. Elementele de gramatică se
vor doza progresiv, conform dificultăţilor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

8
 pronumele personal cu funcţie de complement direct şi indirect (locul lor în propoziţia asertivă şi
imperativă)
*pronumele interogativ simplu (qui, que)
Verbul
*viitorul simplu : verbele auxiliare, verbe de gr. I care nu implică particularităţi ortografice;
verbe de grupa a II-a şi a III-a de mare frecvenţă : partir, prendre, lire, dire
perfectul compus (afirmativ, interogativ, negativ) al verbelor conjugate cu avoir şi être (verbe
auxiliare, verbe de grupa I şi a II-a şi verbe de grupa a III-a cu mare frecvenţă, verbe de mişcare
*verbele reflexive
*imperfectul
imperativul (verbe reflexive)
Adverbul
adverbe de loc, mod, timp
Prepoziţii şi conjuncţii frecvente

9
 LIMBA MODERNA1
CLASA A VII-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ7 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să reacţioneze la un mesaj emis cu un debit - executarea de operaţii / răspunsuri nonverbale
verbal normal la comenzi;
1.2 să confirme înţelegerea unor instrucţiuni - exerciţii de marcare pe un tabel;
- executare de comenzi;
1.3 să desprindă sensul global al unui mesaj - răspunsuri la întrebări;
rostit în limbaj standard cu un debit verbal - exerciţii cu alegere multiplă;
normal
1.4 să identifice / să extragă informaţii - completare de text lacunar / tabel; exerciţii de
specifice dintr-un mesaj audiat, pe teme de tip “adevărat / fals”.
interes
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
- exersarea pronunţiei şi a intonaţiei după
2.1 să aplice corect accentul la nivelul grupului
de cuvinte model;
2.2 să ceară / să ofere partenerului confirmarea
- activităţi în perechi, micro-dialog, simulare;
informaţiei primite, în cadrul unui schimb verbal
- joc de rol;
2.3 să vorbească despre sine şi să relateze - descrieri simple cu suport verbal (cuvinte de
despre activităţi şi evenimente sprijin, întrebări) sau vizual;
- exerciţii de monolog;
2.4 să participe cu întrebări şi răspunsuri la - activităţi pe grupe, micro-dialoguri, simulare;
interacţiuni verbale pe teme de interes, - jocuri didactice;
folosind adecvat formule conversaţionale - exerciţii de formulare de întrebări / răspunsuri
în situaţii de comunicare uzuală;
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să identifice succesiunea secvenţelor unui - exerciţii de ordonare a unui set de propoziţii
text citit conform unui text citit
3.2 să deducă din context sensul unor cuvinte - exerciţii de alcătuire de propoziţii;
necunoscute - exerciţii de identificare / utilizare a relaţiilor
semantice;
- exerciţii de corelare a unor cuvinte cu
definiţia corespunzătoare;
- exerciţii de decodare contextuală;
3.3 să extragă informaţii punctuale dintr-un text lectură dirijată;
citit pentru a îndeplini o sarcină de lucru exerciţii de extragere a esenţialului;
completare de tabele / texte lacunare;
exerciţii cu alegere multiplă;
exerciţii de subliniere, identificare şi grupare;

7
Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra, integral sau parţial, în curriculum-ul
la decizia şcolii

10
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi
capabil:
4.1 să elaboreze texte scurte, structurate logic,
coerent
4.2 să redacteze texte funcţionale simple (mesaje,
scrisori personale, scurte instrucţiuni)
4.3 să ofere informaţii despre activităţi,
persoane, evenimente, experienţe
*4.4 să transpună în scris informaţii receptate
oral sau prin lectură
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
următoarele activităţi:
- activităţi de redactare de text;
- exerciţii de folosire a conectorilor;
- redactare de mesaje, scrisori, instrucţiuni;
- completare de texte lacunare, rebus;
- completare de formulare cu date personale;
- luare de notiţe; fişe lectură

5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale, a unor atitudini favorabile şi a interesului pentru

studiul limbii şi al civilizaţiei franceze
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi
capabil:
5.1 să demonstreze interes pentru cunoaşterea
unor aspecte semnificative ale vieţii
cotidiene din spaţiul cultural francofon.
*5.2 să manifeste interes pentru cunoaşterea - vizionări de casete video, cd-uri, dvd-uri şi
unor personalităţi marcante ale istoriei şi
culturii franceze
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
următoarele activităţi:
- dosare tematice, portofolii;
- activităţi de proiect;
- vizionări de casete video, cd-uri, dvd-uri,
utilizarea unor surse bibliografice, site-uri
internet;
utilizarea unor surse bibliografice, site-uri
internet;
- activităţi de proiect.

CONŢINUTURI8
ORGANIZARE TEMATICĂ
- Universul personal : prietenia, relaţii între tineri (corespondenţă), pasiuni
- Mediul înconjurător : plante şi animale
- Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine/rurale
- Mijloace moderne de comunicare şi informare: mass- media (presă/
radio/ televiziune, internet)
- Elemente de cultură şi civilizaţie franceză : aspecte geografice / obiective turistice şi culturale /
simboluri culturale/ mâncăruri specifice / *personaje îndrăgite din cărţi şi din filme / personalităţi din
cultură şi ştiinţă.
În atenţia autorilor de manuale: temele şi subtemele propuse nu constituie capitole şi lecţii de manual.
Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unităţi didactice elaborate în perspectiva scenariului
proiectat de autori.

ACTE DE VORBIRE
1. a descrie locuri
2. a cere şi a da informaţii practice
3. a relata un şir de evenimente
4. a exprima un punct de vedere
5. a cere ceva cuiva

Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în funcţie de nivelul acumulării lexico-
gramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realizările lingvistice corespunzătoare, sau implicit în texte
situaţionale.

8
Conţinuturile notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Acestea pot intra, integral sau parţial, în curriculum-ul la decizia
şcolii.

11
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
I. Fonetică, ortografie şi ortoepie
particularităţi ortografice (omofone frecvente)
*h mut şi h aspirat
II. Lexic şi semantică
cuvinte, sintagme, corespunzând funcţiilor comunicative şi ariilor tematice propuse
relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, *familii de cuvinte)
III. Gramatica
Adjectivul
Gradele de comparaţie ale adjectivelor
Pronumele
pronumele nehotărâte : personne, rien, quelqu’un
*pronume demonstrative (forme simple)
pronumele relative (qui, que, quoi, dont, où)
pronumele en şi y
Verbul
indicativ: (imperfectul, mai mult ca perfectul); condiţional prezent
timpuri perifrastice (trecutul apropiat)
acordul participiului trecut cu subiectul (verbe conjugate cu être)
Toate timpurile verbale vor fi prezentate la formele afirmativă, negativă şi interogativă (cu sau fără cuvinte
interogative).
Adverbul
adverbul de mod
Prepoziţii şi conjuncţii frecvente
Unele elemente gramaticale (adverbe de timp, loc; prepoziţii, conjuncţi frecvente) pot apărea, în mod
implicit, în diverse contexte de utilizare a limbii.
Tipuri de propoziţii
propoziţia interogativă
propoziţia negativă

12
 LIMBA MODERNA 1
CLASA A VIII-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ9 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să identifice informaţiile esenţiale dintr-un- exerciţii de înţelegere globală a unor mesaje audiate;
mesaj rostit în limbaj standard - exerciţii de completare de text lacunar;
- întrebări vizând înţelegerea mesajului;
exerciţii de confirmare a răspunsului corect
prin bifare, exerciţii cu alegere
multiplă;
1.2 să identifice secvenţele logice ale unui - exerciţii de identificare a ordinii logice şi
mesaj audiat cronologice (prin ordonare, eliminare,
grupare);
- activităţi de luare de notiţe în timpul ascultării;
1.3 să identifice relaţia dintre locutori într-o - exerciţii cu alegere multiplă
conversaţie - exerciţiile de adecvare a lexicului la raporturile
dintre interlocutori
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1 să ceară / să ofere explicaţii pe teme - exerciţii de formulare de întrebări/răspunsuri;
cunoscute, referitor la activităţi, întâmplări, - exerciţii de completare a informaţiei;
situaţii din universul imediat - descrieri cu suport verbal (întrebări, cuvinte
de sprijin) sau vizual;
- activităţi în perechi/ pe grupe;
2.2 să iniţieze şi să participe activ la - exerciţii de conversaţie semidirijată,
interacţiuni verbale pe teme variate - simulare de situaţii de comunicare uzuală;
2.3 să exprime în mod clar un punct de - exerciţii de simulare a unor situaţii de
vedere/o opinie proprie pe teme familiare comunicare uzuală;
- exerciţii de exprimare a părerii personale, a
unor sentimente, în diferite situaţii de
comunicare;
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să citească fluent, cu voce tare, un text - exerciţii de citire expresivă
3.2 să deducă cu ajutorul contextului - exerciţii de identificare a elementelor
semnificaţia sintagmelor necunoscute necunoscute pe baza celor cunoscute;
dintr-un text citit - exerciţii de asociere a unor cuvinte cu
definiţia corespunzătoare;
- exerciţii de identificare/utilizare a relaţiilor
semantice;
3.3 să extragă din mai multe texte citite - activităţi de selectare şi ordonare a informaţiei
informaţii relevante necesare pentru utile prin parcurgerea mai multor paragrafe
realizarea unei sarcini de lucru dintr-un text;

9
Obiectivele de referinţă notate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele pot intra, integral sau parţial, în curriculum-ul
la decizia şcolii.

13
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
4.1 să organizeze ideile în mod logic într-un - elaborarea de schiţe/planuri de idei,
text - dezvoltarea unor schiţe de idei sub formă de text;
- exerciţii de redactare creativă, individuală sau
în grup, folosirea dicţionarului şi a fişelor;
- alcătuirea pe grupe a unor articole pentru jurnalul
clasei/ jurnal de vacanţă;
4.2 să redacteze texte funcţionale (scrisori, e- - exerciţii de redactare specifice;
mail-uri) - redactare de texte după un plan/model.
4.3 să exprime în scris opinii asupra unor teme - redactare de texte scurte;
din universul apropiat - activităţi de proiect;
*4.4 să realizeze portretul unui personaj / al - redactare de portret, descriere de peisaj
unei personalităţi /descrierea unui peisaj
5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale, a unor atitudini favorabile şi a interesului pentru
studiul limbii şi al civilizaţiei franceze, formarea competenţei interculturale
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
5.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea - vizionări de casete video/ CD-uri/ DVD-uri,
unor realizări remarcabile în domeniul utilizarea unor surse bibliografice site-uri
ştiinţei/ culturii franceze internet;
- activităţi de proiect;
*5.2 să se raporteze la elementele de cultură şi - realizarea de dosare tematice, proiecte;
civilizaţie descoperite prin studiul limbii - discuţii pe grupe
franceze, sesizând asemănări / deosebiri - stabilirea de corelaţii, identificarea de puncte
faţă de propria cultura comune şi/ sau diferenţe.

CONŢINUTURI10
ORGANIZARE TEMATICĂ
- Universul personal: adolescentul şi preocupările lui
- Mediul înconjurător: protecţia mediului ; probleme actuale de mediu (poluare, reciclarea
deşeurilui)
- Oameni şi locuri: relaţii între tineri (corespondenţă, călătorii), obiective turistice şi culturale,
personalităţi
- Mijloace de comunicare în societatea modernă: radio/televiziune/presă, publicitate.
- Universul francofon: elemente de cultură şi civilizaţie franceză, diversitatea spaţiului francofon,
cooperare şi manifestări culturale.
În atenţia autorilor de manuale: temele şi subtemele propuse nu constituie capitole şi lecţii de manual.
Ele vor fi tratate transversal în cadrul unor unităţi didactice elaborate în perspectiva scenariului
proiectat de autori.
ACTE DE VORBIRE
1. a exprima sentimente (bucurie, admiraţie, *uimire)
2. a descrie un personaj
3. a iniţia/a încheia o interacţiune verbală (sistematizare)
4. a cere şi a da informaţii practice (reluare şi îmbogăţire)
5. a felicita pe cineva, a face o urare
6. *a exprima o ipoteză

Actele de vorbire propuse vor fi regrupate pe baza tematicii abordate, în funcţie de nivelul acumulării lexico-
10
Conţinuturile marcate cu asterisc nu sunt obligatorii. Ele por intra, integral sau parţial, în curriculum la decizia
şcolii.

14
 gramaticale. Ele pot fi prezentate explicit, cu realizările lingvistice corespunzătoare, sau implicit în texte
situaţionale.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

I. Fonetică, ortografie şi ortoepie
schimbări fonetice şi ortografice în conjugare

II. Lexic şi semantică

cuvinte, sintagme, corespunzând actelor de vorbire şi ariilor tematice
relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte, *perifrază
semantică)

III. Gramatica
Adjectivul
adjective cu grade de comparaţie neregulate (bon, petit, mauvais)
Pronumele
pronumele on
pronumele en şi y
pronumele relative : qui, que, où dont, quoi
Verbul
condiţionalul prezent
Sistematizarea timpurilor verbale: prezent, perfect compus, imperfect, viitor simplu
Adverbul
adverbe cu grade de comparaţie neregulată: (bien, mal).
Prepoziţii şi conjuncţii frecvente
Tipuri de propoziţii
propoziţia interogativă directă, propoziţia exclamativă, imperativă

15