Anatomie (CURS)

 Anatomia omului – ştiinţa bilogică, care se ocupă cu studiul formei şi structurii normale a
corpului omenesc. Pentru aceasta sunt folosite observaţia şi disecţia. Utiliyarea disecţiei ca
principală metodă de cercetare a dat şi numele acestei ştiinţe anatomice, care derivă din două
cuvinte – a tăia, a diseca
 3 Grupuri:
1) Anatomie macroscopică – pentru studiul căreia utilizăm bisturiul şi privirea
2) Anatomie mezoscopică – în care se utilizează lupa
3) Anatomie microscopică – care necesită utilizarea microscopului optic sau electronic
 Anatomia descriptivă (sistematică) – se ocupă cu descrirea analitică a organelor şi sistemelor
 Anatomia clinică – studiul suprafeţelor regiunilor corpului şi a proiecţiei viscerelor pe regiunile
anatomoclinice ale corpului omenesc
 Anatomia topografică – se ocupă cu studiul regiunilor corpului, descriind stratigrafic totalitarea
structurilor anatomice, care se găsesc într-o regiune
 Anatomia artistică – o anatomie pe viu, studiul formei exterioare a corpului, cu aplicaţii în pictură
şi mai ales în scluptura
 Anatomia radiologică – are contribuţii deosebite în studiul oaselor, dar şi al altor structuri
 Anatomia ecografică – a adus contribuţii esenţiale în studiul dezvoltării intrauterine a fătului, dar
şi în alte domenii
 Anatomia tomografică – este o anatomie secţională, cu mare rezoluţie şi posibilităţi de
recontrucţie tridimensională computeriziată
 Anatomia endoscopică – utilizează diferite endoscoape, care se pot introduce în tubul digestiv,
căile respiratorii, articilaţii
 Ontogenia – cuprinde toate transformările organismului uman de la fecundaţie şi până ld
moarte
 Poziţia anatomică – poziţia verticală sau ortostatică, cu membrele inferioare alăturate, cu
membrele suferioare atârnând alipite de corp şi cu palma privind anterior (în supinaţie)
 Corpul uman prezintă trei axe şi trei planuri principale. Fiecare plan trece prin două axe
principale
1) Axul vertical sau longitudinal – străbate în lungime corpul, prin mijlocul acestuia şi este
perpendicular pe sol.
2) Axul sagital sau antero-posterior – corespunde grosimii corpului şi este perpendicular pe
axul vertical.
3) Axul transversal sau orizontal – corespunde lăţimii corpului şi este perpendicular atât pe
axul vertical, cât şi pe cel sagital.
 Planurile anatomice
1) Planul vertical sau frontal sau coronal– planul paralel cu fruntea (anterior, ventral, frontal,
palmar, volar, plantar ; posterior, dorsal, occipital
2) Planul sagital sau median – planul care trece prin sutura şi împarte corpul în două
jumătăţi simetrice numite antimere (dreapta, stânga, intermediar, medial, ulnar, tibial,
lateral, radial, fibular sau peroneal)
3) Planul transversal sau orizontal – planul care împarte corpului într-o jumătate superioară
şi una inferioară (superior, inferior, mijlociu, bazilor, bazal)
 Embriologie - ramura biologiei care se ocupă cu studiul embrionului în toate fazele dezvoltării
lui, de la formarea celulei-ou până la ecloziune sau naștere.

Termini relaţionali şi de comperaţie

 Superfecial ≠ profund (care apara la suprafaţa unui obiect ≠ fundul departe de suprafaţă) ;
intermedie = a mijloci
  Lateral – medial = faţă de planul medio-sagital fundamental, sau de axul longitudinal al unui
membru
 Extern(=superficial) ≠ intern(=profund) (aşezat în afară ≠ se află înăuntrul unui obiect)
 Anterior (ventral) ≠ posterior (dorsal) = aşezat în partea de dinainte ≠ situat înapoi
 Superior (cranial) = deasupra, pe, în jos ≠ inferior (caudal) = dedesupt, sub, în jos
 Proximal ≠ distal (mai apropriat ≠ mai depărtat de trunchi)
 Palmar (volar) = se referă la palmă
 Plantar = referă la talpă piciorului
 Ipsilateral ≠ contralateral (pe aceeași parte ≠ pe de altă parte)
 Median = împarte corpului în două jumătăţi, dreaptă şi stângă
 Vertical = indică direcţia perpendiculară pe un plan orizontal a unei axe, a unui plan sau a unei
formaţiuni anatomice
 Horizontal = denumirea unei axe, unui plan sau pentru indica poziţiile cu traiect paralel cu solul
 Longitudinal = pentru a denumi axe lungimii corpului sau direcţia unei formaţiuni în lungul unei
regiuni a corpului omenesc

Termini pentru mişcări

 Flexie ≠ extensie (mişcare prin care două segmente anatomice se aproprie ≠ mişcare de
îndepărtare a două segmente anatomice; hiperextensia = extensiune maximă a unei articulații
 Abducţie ≠ adducţie (mişcare prin care membrele se îndepărtează de planul sagital ≠ mişcare
prin care membrele se aproprie de planul sagital)
 Rotaţie medială ≠ rotaţie laterală
 Circumducţie = mișcare circulară a membrelor sau a globilor oculari
 Opoziţie = împotrivite, contrast
 Protruzie ≠ retruzie (Proeminență anterioară foarte pronunțată a unei formații anatomice)
 Redicare ≠ cobărare; anteroproiecţie ≠ retroproiecţie
 Pronaţie ≠ supinaţie (mişcare prin care degetul mare se dispune medial spre axul sagital, cu
faţa palmară dispusa posterior ≠ mişcare de rotaţie prin care degetul mare este situat lateral şi
faţa palmară anterior)
 Eversiune ≠ inversiune (ieșire a unei membrane din cavitatea ei naturală ≠ așezare a organelor
într-o poziție inversă față de cea normală)