SHlntul lOAN DAMAS CHIN

CULTUL
SFINTELOR ICOANE
CELE TREI TRATATE
CONTRA ICONOCLA~TILOR

CARTE TIPARITA CU BlNECwANTAREA

PREA FERlCITULUI rARINTE
TEOCTIST
PATRlARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Traducere din limb a greaca, introducere $i note

de Preotid profesor DUMITRU FECIORU

EDITURA INSTITUTULUI BIBLlC $1 DE MISIUNE

AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCURE$TI - I 998
 COLECT~ <VIATA iN HRISTOS> APARE DIN INITIATIVA ~I CU PURTAREA
DE GRIJA A PREAFERICITULUI pARINTE PATRIARIi TEO C TIS T.
Viziunea grafica: Emil Bojin
llustraUa copertei: Soborul Sf~nti1or Arhangh eli Mihail $i Qavriil. Cei doi
f\rhangheh susUn un medalion pe care este
reprezentat chipul lui Hristos-Pantocrator. (Icoana de
la M-rea Vatoped, MunteleAthos, sec. XV).
Copyright 1998
EDrrURA INSTITUTUWI BIBLIC $1 DE MISIUNE
AL BISEIUCII ORTODOXE ROMANE
ISBN 973-9332-13·7
INTRODUCERE
SCRIERILE ANTIICONOCLASTE
·ALE SFANTULUI lOAN DAMASCtIlN
Teologul care a realizat sinteza gaudirii er~tine de paua la
el a fost chemat, printr-o purtare de grija de sus, sa afieroseasca
Biserieii sale, ca '0 jertfa de impacare' l, dupa cum insu1;li spune,
tot talentul sau $i toam euno1;ltinta sa teologici intru apararea
eelei din urma mari rarnciri de la credinta, iconodasmul. A fost
omul providential, ca ablti alti inainta1;li ai sill, care a stavilit 0
noua erezie. Cuvantul sau a fost 0 trambita de de1;lteptare
pentru toti aceia care, fie de frica muceniciei, fie dintr-o ador~
mire a ochiului dreptei credinte, primeau drept norme ale Orto~
doxiei noumtide credinta necunoscute in trecut. $i cuvautul sau
a fost autoritar, convingator 1;li cu bun rod.
Pentru aceasta, amt contemporanii, cat 1;li posteritatea il
pomenesc cu staruinta, eondarnnandu-l sau laudandu-l. Icono~
d~tii il artatematizeaza, iconofilii il proslavesc. AstfeL la
slnodul iconoclast de la 7542 este 'cinstit' eu 0 intreita ana-
tema3 , iar Constantin Copronim (741-775) iI anatematizeaza
in fie care an 4 . IconofiIii, la randul lor, restabilese solemn
memoria didascalului Biserieii la Sinodul VII ecumenic, de la
I. P.G.• XCIV. col. 1284 B.
2. Despre data acestui sinod. contra tezei lui Ii. Iiubert. Observations sur
la chronologie de Theophane et de quelques lettres des papes (726-774), BZ. 6.
1897, p. 491-505. adoptata $i de Ii. Leclercq. Iiefele-Leclercq. lfistoire des
conciles, t. Ill. partea a H-a. p. 621. nota 1 $i p. 695. nota 4. care fixase data
sinodului iconoclast la 755. sa se vada studiul lui G. Ostrogorsky, Die
Chronologie des Theophanes im VII und VIII Jahrhundert BzNJ. 7. 1950. p. 1-56
$i recenzia la acest studiu de F. Dolger. BZ. 1931. p. 351-355.
3. Mansi. XIll, col. 356 CD.
4. Teofan. Cronografia, P.G .. CVIU. col. 841AB.
4 Pr. DUMITRU FECIORU
1NTRODUCERE 5
787 5 , iar aghiografii de mai tarziu nu se multumese numai eu
insemnarea luptei in seris duse de teologul ieoanelor contra demnitar la Damasc 10 , "emcnoAqw.10'Dc; Myo'Dc; un£p 'tTlc; 'trov
o£OCXOjllwv ElKOVWV 'ttjlTlc;"ll; alta data, in manastirea Sf. Sava:
iconoela~tilor, ci il arata ca pe un mucenic al cauzei dreptei
"E'tt. O£ Kcxt jlCXKpOUC; O'D VEl P£ Myo'D C; 6 'IwCxvvT)S KCXt CXU81S nEpl 'tflc;
credinte 6 .
'trov 8ElWV tlXOVWV nEplcpcxvOUS npOOK'DVl)O£WS" 12.
Daea Sfantul loan Damaschin a fost un aparator aJ cinstirii
sfintelor icoane, se cade sa cercetam care sunt serierile anti- Din aceste marturii externe rezulta ca Sf loan Damasehin
a scris contra iconocJasmului:
iconoelasteramase de la el.
Cea mai veehe mentiune despre scrierile sale contra 1. la ivirea iconoelasmuluL ni-5te scrisori;
iconocla~tilor 0 avem in Viata Sfantului ;;tefan J'{oul Mucenic, 2. mai tarziu, tratate dezvoltate;
scrisa Ja 808 : "Printre cei care au scris contra lui Constantin 3. contra lui Constantin Copronim -5i a sinodului iconoclast
Copronim este ~i preacinstitul ~i preainteleptul preot loan din 754.
Damasehin, numit Mansur de tiranul acesta, dar de noi, cuvios Sa vedem acum daca printre scrierile antiiconoelaste,
~i purtator de Dumnezeu, care n-a incetat de a-I scrle ~i a-I pastrate sub numele Sfantului loan Damaschin, descoperim
numi flecar, Mahomed, arzator de icoane ~i urator de sfinti; iar aeeste scrieri -5i daca sunt autentiee.
pe episcopii de sub eL episcoti 7 , robi panteeelui -5i oameni Avem astazi sub numele Sfantului loan Damaschin urma-
care gandesc din burta. Dar mai eu seama pe iubitorii de lupte toarele scrieri contra iconocla-5tilor:
de eire ~i pe iubitorii de spectacole Pastil as , Tricaeavos -5i 1. PrimuJ tratat apologetic contra celor care ataca sfinteJe
Nicolaitis ~i pe Atzipios, adoratoruJ demonilor, i-a numit noi icoane 13 .
Oriv, Ziv, Zevee, Salmanan ~i Datan (Ps. 82, 11)"8. 2. Tratatul al doiIea contra celor care ataca sfintele
Din cuvintele diaeonu;lJ.li ~tefan, automl Vietii, rezulta ca icoane 14 .
Sf. loan Damaschin a sCns contra lrn.paratului Constantin 3. Tratatul al treilea contra celor care ataca sfintele
Copronim -5i a episcopilor Pastil as ~i Tricacavos, uneltele sale icoane 15 .
la sinodul iconoclast de la 754. 4. Cuvant propriu sa convinga despre sfintele si cinstitele
A doua marturie despre activitatea literara antiiconoelasta icoane catre toti crestinii sicatre imparatuJ Constantin
a Sfantului loan Damaschin 0 avem in viata sfantuluL scrisa Cobalin u si catre toti ereticii 16 . .
intre 842 -5i ultimul sfert de veac al s ecolului X, atribuita lui 5. EpistoJa catre imp ara tul Teofil despre sfintele Si
loan, patriarhul Iemsalimului9 . In aceasta ni se vorbe~te in cinstitele icoane 17 .
doua randuri de lupta dusa prin scris contra iconoelasmului: 0
data la ineeputul ereziei iconocJaste, mnd a seris, mnd mare 10. Despre timpul cat Sf. loan Damaschin a fost mare demnitar la caJifi, sa
se vada D. Fecioru, op. cit" p 153-1 5 6.
5. Mansi, XlII, col. 4 00 C. 11. r .G., XCIV, col. 4 5 2 A-453A.
6 . Despre aceas ta sa se vada: D. Fecioru, Viata Sf{mtului loan Damaschin. 12. Ibidem, col. 47 6 B-4 77A.
Studiu d e istorie litera ra cre~ tiwt Bucure$ti , 1935, p. 9 -10; 29, 5 5·-56 ; 66 . 13. Ibidem, col. 1232-1 248 .
7 . 'Eni.cnco'to<;, cel care este in intunerk, cel intunecat. 14. Ibidem, col. 1284-1317.
8. r. G., C. col. 1120AB. 15. Ibidem, col. 131 7-1 4 20.
9. Despre timpul com punerii acestei vi e ~i sa se vada D, Fecioru, op. cit., p.
16. r ,G" XCv. col. 309-34 4.
23-25.
1 7. Ibidem, col . 345-385.
6 Pr. DUMITRU f'ECIORU
6. Dialog care infiereaza, facut de credincio~i ~i de orto-
doc~i ~i de cei care au dor ~i n3vna pentru combaterea celor
care sunt impotriva credintei ~i invataturii sflntilor ~i orto-
doc~i1or no~tri parinti 18 •
Dintre aceste scrieri, lucrarea de la numarul patru pare a
fi identica cu aceea despre care ne vorbe~te Viata Sftmtului
$tefan,. l'Ioul Mucenic, iar lucrarile de la numerele I, 2 ~i 3 par
a fi identice sau cu scrisorile, sau cu tratatele dezvoltate.
Pentru lucrarile de la numerele 5 ~i 6 n-am avea nici 0 martu-
rie externa.
Cele trei tratate contra iconoclasmului
Cele trei tratate contra iconoclasmului se tiparesc prima
data la Roma, in 1553 de catre Nicolaus Majoranus. Prima
traducere latineasca este facuta de Godefridus Tilmannus,
Paris, 1555 19 • In limbile moderne, dupa a mea cuno~tinta,
sunt traduse in limba engleza20 ~i in limba rusa 21 • In roma-
ne~te avem 0 prescurtarelJn Vietile sflntilor din luna august
tiparite la Manastirea Neamt, 1815, f. 137r-138r.
Primul tratat22 a fost compus nu mult dupa ce Leon
Isaurul (717-741) a publicat primul edict contra icoanelor
(726), pentru urmatoarele motive:
a) Sf. loan Damaschin ne vorbe~te despre iconoclasm ca
despre un pericol ce atunci incepea sa ameninte Biserica23 •
18. P.G., XCVI, 1348-1361.
19. P.G., XCIV, col. 25-26; 1229-1232. Tot aici sa se vada ~i alte editii $i
traduceri in latine$te ale acestor tratate.
20. St. John Damascene, On Holy Images, Followed by Three Sennons on
the Assumption, translated from the original Greek by MalY Ii. Allies, London,
1898.
21. Sf. loan Damaschin, Trei cuvinte impotriva acelora care hulesc sflnteJe
icoane, traduse din originalul grecesc de A1exandru Bronzov, St. Petersburg, 1893.
22. P.G., XCIV, col. 1232-1284.
23. P.G., XCIV, col. 1232 A.
INTRODUCERE 7
b) Patriarhul Gherman al Constantinopolului24 este inca
pe scaunul patriarhal 25 , iar, dupa Teofan, este silit sa renunte
la patriarhat in 730, pe la inceputullui ianuarie 26 .
AI doilea tratat27 a fost compus indata dupa depunerea
lui Gherman, adica dupa ianuarie 730, la a carui depunere
face aluzie28 , dar inainte de sinodul antiiconoclast al episco-
pilor orientali, care a avut loc intre 730-732 29 , deoarece Sf.
24. Gherman al Constantinopolului s-a nascut dintr-o familie nobila ~i,
inainte de a fi ales patriarh al Constantinopolului (715), in varsta de aproape 80
de ani, a fost episcop al Cizicului. Pastoria sa a fost tulburata de lupta iconodasta,
careia i-a rezistat cu intreaga sa autoritate bisericeasca. Consecinta acestei
staruinte in marturisirea credintei a fost depunerea sa din scaunul patriarhal
(730). Moare in 733. De la el ne-au ramas scrisori dogmatice, importante pentru
istoria iconodasmului, un tratat moral ~i 0 explicare mistica a Sfintei Liturghii.
Biserica Ortodoxa praznuie~te pomenirea sa la 12 maL Singura monografie
despre Gherman al Constantinopolului este scrisa in limb a rusa de l. Andreev: Sf.
Ghennan al ConstantinopoJului (715-730), Moscova, 1898; mai tarziu a fost unita
cu un studiu despre Tarasie: Ghennan si Tarasie, patriarhii ConstantinopoJuJul,
Moscova, 1907.
25. P.G., XCIV, col. 1233C.
26. Op. cit., P.G., CVIIl, col. 825 A. Cu pnvlre la soarta patriarhului
Gherman, izvoarele nu cad de acord: Teofan (Iocul citat) spune ca dupa demisie
qherman s-a retras la mo~ia sa, Platanion; Sf. loan Damaschin (P.G., XCIV, col.
1297 A), ca a fost piilmuit ~i exilat; ;>tefan, diaconul sfintei Sofii din Constan-
tinopol, in Viata Sfantului ;;tefan !'foul Hucenic (P.G., C, col. 1085 B), ca ~i Epistola
catre Teofil (P.G., XCv, col. 361 A) ne spun ca a fost batut ~i insultat, iar apoi s-a
facut parta~ vietii calugare~ti. Cu privire la data demisiei lui Gherman sa se vada
o analiza a locului din Teofan, la Iiefele-Leclercq, op. cit., p. 643, nota 3.
27. P.G., XCIV, col. 1284-1317.
28. P.G., XCIV, col. 1297A.
29. Despre acest sinod ne vorbe~te Teofan, in anul al treisprezecelea al
domniei lui Leon Isaurul (op. cit., P. G., CVIII, col. 824 C), dar nu este probabil sa
se fi tinut sinodul in acest an, pentru ca in acela~i loc Teofan ne relateaza ~i
despre depunerea lui Gherman. Cum insa Sf. loan Damaschin ne spune ca Leon
Isaurul nu fusese anatematizat in momentul cand scrie tratatul sau, urmeaza ca
sinodul, la care insu~i DaJClaschin a avut un rol covar~itor, s-a tinut mai tarziu. 1'1
afara de aceasta, in locul din Teofan ni se vorbe~te in chip general despre
inceputurile iconoclasmului, facandu-se aluzie la diferite fapte care nu s-au
petrecut in acela$i an. Cf. M. Jugie, La vie de saint Jean Damascene, EO, 23,
1924, p. 147, nota 1.
8 Pr. DUMITRU FECIORU INTRODUCERE 9

loan Damaschin spune ca nu vrea sa anatematizeze pe ere-
ziarh, fUnd cu putinta ca acesta sa se indrepte3o .
Acest tratat este scris intr-un stH popular. Damaschin il
compune la cererea unor credincio1;li care s-au plans ca n-au
inteles destul de bine primul tratat31 . De aici $i deosebirile
pe care il socotea posterior lui Damaschin - a conchis la
neautenticitatea tratatului. loan Malalas, insa, a trait in secolul
al VI-Iea 36 1;li, prin urmare, obiectia sa cade. E. von Dobschutz,
cu toate ca recunoa$te ca neintemeiata obiectia de mai sus,
totu$i considera ~i el neautentic tratatul al treilea pentru alte
~

dintre primul $i al doilea tratat. In acesta din urma autorullasa consideratii. lata textual cuvintele lui: "Negre1;lit, argumentullui
la 0 parte toate definitiile $i consideratiile dialectice cu privire H. Hody din intrebuintarea lui Malalas nu mai are valoare; dar
la notiunile de icoana $i de venerare. Cu toate aces tea, felul in care sunt lucrate capitolele 1-18 din intaiuI $i al doilea
rezuma sau ia textual locuri din primul tratat. tratat pentru icoane nu corespunde totu$i felului lui Da-
AI treilea tratat32 contra iconocla$tilor a fost scris la scurt maschin de a se repeta'37. Argumentullui Dobschutz insa sau
timp dupa al doilea, pentru motivul ca Leon Isaurul, dupa cum cade, sau, daca nu, trebuie sa se conteste, ceea ce reprezinta
ne incredinteaza insu1;li tratatul, nu fusese anatematizat de o imposibilitate, $i autenticitatea tratatului al doilea, compus
episcopii orientali33 . de Damaschin pe acelea$i principii ca 1;li al treilea, adica prin
Se poate spune ca acest tratat este un manual despre imprumuturi de texte din tratatul intai, prin repetari, dupa cum
cultul sfintelor icoane. Sf. loan Damaschin a gasit necesar sa am aratat mai sus.
aJcatuiasca un al treilea tratat, in care sa sistematizeze ideile Daca raportam datele de mai sus cu privire la timpul
celor doua tratate compuse mai inainte, 1;li, totodata, sa com- compunerii celor trei tratate la cele spuse in viata Sfantului
pleteze lipsurile pe care acestea Ie aveau. De aceea, tratatul loan Damaschin, ar urma ca aceste trei tratate sunt identice
este compus in mare p~e din textele tratatului intill $i aJ cu scrisorile pe care teologul icoanelor Ie-a compus pe cand
doilea. . era mare demnitar la califii din Damasc. Tratatele pe care Ie
La sfar$itul fiecarui tratat, sunt aduse marturii din Parintii avem insa nu pot fi identificate cu aceste scrisori. Intai, pentru
$i scriitorii biserke$ti pentru cultuI sfintelor koane. La tratatul .ca n-au caracterul de scrisori $i, apoi, pentru ca stilut, tonul, in
inmi avem 28 de marturii; la tratatul al doilea sunt reproduse care sunt scrise, nu tradeaza pe un laic, ci pe un om investit
marturiile din tratatul Intai, plus 7 marturii noi; la tratatul al cu 0 autoritate bisericeasca, pe un preot, lucru pe care I-am
treilea avem 90 de marturii, dintre care 9 sunt reproduse din demonstrat In alta parte38 .
primu] $i al doilea tratat. Cum se explica acum cele spuse de Viata SfantuJui loan
Dintre toate aceste tratate numai autenticitatea ultimului a Dam as chin, ca Sfantul a scris in doua rand uri impotriva kono-
fost atacata. H. Hody34, plecand de la prezenta unui text citat c1a1;ltilor, 0 data la Damasc, iar alta data in Palestina? Expli-
printre marturiile din Parinti - cronografia lui loan Malalas35 , calia, dupa a mea parere, este urmatoarea: Autorul anonim al
VietH, primind, pe de 0 parte, din traditie ~tirea ca Sf. loan Da-
30. P.G., XCIV, col. 1288 CD.
31. P.G., XCIV, col. 1284 C. 56. o. Bardei.h~wer, Geschichte .... V, 1932, p. 12l..... 122.
32. P.G., XCIV, col. 1317-1420. 37. Christusbilder. Untersuchungen zur christIichen Legende TV, 18, N.r. 3,
33. P.G., XCIV, col. 1521A. Leipzig, 1899, Belege, p. 104.
34. P.G .. XCIV, col. 1229-1230. 58. Viata Sfantului loan Damaschin. Studiu de istorie Iiterara crestina,
35. P.G., XCIV, col. 1369B-1373A. Bucure$ti, 1935, p. 150-152.
10 Pr. DUMITRU FECIORU
maschin a intartt, inca de pe ctmd era la Damasc, pe cr~tinii
din Constantinopol prtn scrisorL iar pe de alta parte, cu~
noscind ~i cele trei tratate care ni s~au pastrat, a dedus ca
acestea din urma nu pot fi identice cu scrisorile din Damasc,
ci sunt alte lucrari ale Sfantului loan Darnaschin contra
iconoclasmuJuL compuse mai tarziu in manastirea Sf. Sava.
Tratatul contra lui Constantin Copronim
Am amintit mai sus ca I;>tefan Diaconu], autorul VietH
Sffmtului $tefan Noul Mucenic, spune ca Sf. loan Damaschin a
scrts contra lui Constantin Copronim (741-775) ~i a sinodului
iconoclast de la 754. I;>i ni s~a pastrat 0 scriere indreptata
contra acestora sub numele Sffultului Iban Damaschin39 .
Prima editie a acestei scriert este facuta de Combefisius.
in manuscrtse este atribuita ~i lui loan Damaschin, dar ~i lui
loan, patrtarhul lerusalimului40 .
Sa cercetarn daca aceasta lucrare apartine Sfantului loan
Damaschin, sau lui loan al lerusalimului, sau nici unuia dintre ei41.
Pentru aceasta yom pomi de la datele interne ofertte de
scrterea insa~i, cautand sa afiam: timpul ~i locul compunerti.
Timpu] compunerii. Termenul a quo al compunerii este
anuI 766, data edictului lui Constantin Copronim contra vene~
rani sfintelor icoane42 . Mai muJt inca, daca se tine seama de
un text din lucrare, din care reiese ca autoruI scrie intr~un timp
de lini~te, de potolire a furiei iconoclaste43 , atunci se poate
cobon data compunerii dupa 775, anul monii lui Constantin
39. P.G., xcv, col. 309-344.
40. Cf. P.G., xcv, col. 305-306.
41. Despre autenticitatea acestei lucrari sa se vada ~i J. Langen, op. cit.,
p. 187-194; K. Schwarzlose, op. cit., p. 107-109.
42. P.Go, XCV, col. 337 C; des pre data edictului, Teofan, Cronografia, P.G.,
cvm, col. 880 C.
43. Ibidem, col. 337CD. Sa se vada ~i A. Lombard, Constantin V, empereur
des Romains, Paris, 1902, dupa Hefele-Leclercq, op. cit., p. 625, nota 1.
INTRODUCERE 11
Copronim. Termenul ad quem, Sinodul VII ecumenic, din 787:
autoruI nu cunoa~te decat cele ~ase sinoade ecumenice 44 .
Locu] compunerH este Constantinopolul, ~i nu Palestina,
pentru urmatorul. motiv: autoruI num~~e ,?e Gher:nan ~
ConstantinopoluJui (715-730) arhiereul ~l pastorul sau 45 , tl~
tluri pe care nu l~ar putea da un palestinian ca Darnaschin ~i,
mai cu searna, un patrtarh ca loan.
Din cele de mai sus rezulta ca scrierea nu apartine nici
Sfantului loan Darnaschin, mort la 749 46 , cu muJt inainte de
data compunerti lucrartL ~i nici lui loan, patriarhul lerusalimului,
.din prtcina caintimpul cfuld aceasta scriere a fost compusa nu
avem nici un patriarh al lerusalimului cu numele loan.
I;>tirea, pe care 0 avem In Viata sffmtului $tefan Nou]
Mucenic, despre existenta unei scrieri a lui loan Darnaschin
contra lui Constantin Copronim ~i a sinodului iconoclast din
754, ne arata atat numai, ca, in preajma anului 808, data
compunerii vietH, circula 0 astfel de scriere sub numele Sffm~
tului loan Damaschin, poate chiar aceasta pe care 0 avem noi
astc:lzi.
Epistola catre imparatul Teofll
Pentru aceasta scriere ~i cea urmatoare, pastrate sub
numele Sfantului loan Damaschin, nu avem nici 0 marturie
externa.
Bpistola catre imparatuJ Teofi147 a fost publicata prima
data de catre Combefisius 48 .
Aceasta epistola nu poate fi a Sfantului loan Darnaschin
pentru faptul ca este adresata irhparatului Teofil, care a dom~
nit intre 829 ~i 842, iar Sfantul loan Darnaschin moare in 749.
44. P.G., xcv, col. 320CD; 321B.
45. P.G., xcv, col. 337 AB.
46. Despre data monii sa se vada D. Fecioru, op. cit., p. 166-169.
47. P.G., xcv, col. 345-385.
48. P.G., xcv, col. 343-344.
12 Pr. DUMITRU F.ECIORU INTRODUC.ER.E 13

Timpul compunerii. Unele date ale episto/ei neingaduie sa se uite Ja imparatii eredineio~i dinainte de eL a earOf slava este
preeizam eand a fost serisa. Autorul spune ea de Ja inceputul nesfar-5ita61, sa imite pe Constantin eel Mare (306-337)62, pe
ereziei iconoelaste, pe care 0 fixeaza sub Teodosie III Teodosie eel Mare (379-395) 63, pe Areadie (395-408), pe
(716-717), $i pana la el s-au seurs 130 de ani 49 . Adaugand Onorie (395-423), pe Teodosie U (408-450) -5i pe toti impa-
aee~ti ani la 716, am avea anul 846, adica toemai dupa ratii eredineio;>i ;>i sa lase pe imparatii morti in necredinta
64
moartea imparatului Teofil, caruia serisoarea ii esteadresata. sa-;>i ingroape ;>i sa-~i plfmga sufletele lor moarte . . ..
Tot aiei ni se mai spune apoi ea Gherman al Constantino- "Uita-te, continua autoruL la rugaciunea eel or smentl '<;>1
polului a atacat prin viu grai atitudinea iconoelasta a impa- nu-ti intoaree fata de la ruga lor. Ai mila de biserieile tale ~i
ratului Constantin Copronim (741-775) in al 736-leaan de Ja mangaie pe eei ee se tanguie, eonsoleaza pe eei in nevoL Ter-
petreeerea in trup aDomnuJui nostru Hsus Hristos50 . Adaugati mina 0 data eu sehismele care sunt in biseriei. Stinge mandria
aeum circa 30 de anila 736; avem anul 766; or, se stie ea ieonocla~tilor eu ganduri viclene. Distruge degraba razvratirile
Gherman al Constantinopolului moare in anul 733,deei eu 33 ereziilor eu puterea dreptei tale imparatii -5i eu bratul eredin-
de ani inainte. cio;>iei tale. Cheama-i inapoi pe eei inehi;>i, aduna-i pe eei
Se vede lamurit din eele de mai sus ca nu se poate pune risipiti -5i strange lntr-o singura legatura a dragostei sfanta
nici un temei pe datele eronologice pe care Ie ofera epistola, soborniea ~i apostoliea Biseriea spre marea lini~te a prea cura-
pentru a preciza timpul cand a fost serisa. tei eredinte ortodoxe'65. Aeeste euvinte indreptatese presu-
eu toate aeestea, se poate fixa timpul, pornind dela felul punerea ea epistola a fost adresata imparatuJui TeofiL .ehiar.la
in care serie autorul anonim imparatului Teom, caruia i se inceputul domniei lui. Daea autorul ar fi eunoseut gandunle
adreseaza direet51 . Dupa ce vorbe,<;>te despre politica reJigi- iconoclaste ale imparatuluL n-ar fi seris in aee-5ti termeni, ru-
oasa a lui Leon Isaurul (717-741)52, a lui Constantin Co- gandu-I adiea sa eurme atrocitatile inainta,<;>ului sa~, Mihail II.
pronim (741-775)53, a lui Leon IV (775-780)54, a lui Con~ Autorui. Am spus mai sus ea Sf. loan Damsehm nu poate
stantin VI (780-797)55, a lrinei (797-802)56, a lui Nichifor I
fi autorul aeestei epistole.
(802-811)57, a lui Mihail I Rangabe (811-813)58, a lui Leon V Combefisius sustine ea epistola este opera comuna a
Armeanul (813-820)59, a lui Mihai! II (820-829)60, se adre- eelor trei patriarhi orientali: lov al Alexandriei, Hristofor al
seaza lui Teofil, dandu-i sfatul ca, In eondueerea imparatieL sa Antiohiei ,<;>i Vasile al Ierusalimului 66 .
a:
Despre autoi insa, se poate spune numai ea este un hie-
reu, care nici inainte de Teofil n-a taeut, "pentru ea sa nu
49. Ibidem, col. 356C.
50. Ibidem , col. 360CO. pagubeasea pe Dumnezeu prin taeere". Pe imparatH. din~in.te~
51. Ibidem, col. 380A-384B. lui Teofil i-a rugat ;>i i-a sfatuit ea pe ni-5te domm, stapam,
52. Ibidem, col. 357 A-360B.
53 . .Ibidem, col. 360B-364C.
54. Ibidem , col. 364C.
61 . Ibidem, col. 580B.
55 . Ibidem, col. 564D.
56. Ibidem, col. 3640-365B. 62. Ibidem, col. 380BC.
57 . Ibidem, col. 365C. 65. Ibidem, col. 580e-58 1B.
58. Ibidem, col. 365C-368C. 64. Ibidem , col. 381BC.
59. Ibidem, col. 368C-377 A. 65. Ibidem, col. 5810-384A.
60. Ibidem, col. 377C-380A. 66. Ibidem, col. 343-344.
 INTRODUCERE 15
14 Pr. DUMITRU FECIORU

data. Mai mult inca, autorul ne spune ca de la patima ~i invie~

parinti ~i frati sa se abata de la ramcirea lor6 7 . Mai mult inca,
este ~i autorul unei lucrari dogmatice68 .
Raportul dintre epistoli:i $i Viata Sfantului $tefan ]'foul
Mucenic. Pentru domnia lui Constantin Copronim sunt urma~
toarele locuri comune intre aceste doua scrieri:
Cuvantarea lui Gherman in fata lui Leon Isaurul: Epist.
P.G., XCV, col. 560C561A = Viata, P.G., C, col. 1084C~1085C.
Juramantul impus de Constantin Copronim populatiei:
Epist. P.G., XCV, col. 561AC = Viata, P.G., C, col. 1112AC.
Sinodul iconoclast de la 754: Epist. P.G., XCV, col. 561D~
564A = Viata, P.G., C, col. 1120C1121C.
Din felul cum apar aceste locuri intr~ lucrare ~i in alta, nu
reiese ca Epistola ci:itre Teofil a folosit Viata Sfantului $tefan
]'foul Mucenic, cum sustine Leclercq69, ci ca amandoua s~au
servit de un izvor comun, poate de un act oficiaL pe care
rea Mantuitorului au trecut 745 de ani. La ace~tia, adaugati
circa 50 de ani, am avea anul 775 ca an al compunerii. lar mai
jos putin, ca de la aparitia iconoclasmului ~i pana la el s~au
scurs "mai mult sau mai putin" de 45 de ani73 • Aparitia oficiala
a ereziei luand na~tere la 726, urmeaza ca a scris dialogul pe
la 771.
Prin urmare, dialogul trebuie sa fie scris dupa sinodul
iconoclast de la 754, in ultimii ani de domnie a lui Constantin
Copronim (741-775), intre 771 ~i 775.
Astfel stand lucrurile, urmeaza ca nu poate sa aiba ca
autor nici pe Sfantul loan Damaschin, mort la 749, nici pe
loan al lerusalimului, mort in 755 sau 745, ~i nici alt patriarh
al cetatii sfinte cu numele loan nu mai avem pana la juma~
tatea secolului lX74. '

Epistola ci:itre Teofil H folose~te textual, iar diaconul ~tefan,

autorul VieW, ca aghiograf, H amplifica.

Dialog infieratol contra iconocla$tilor

Prima ediUe a acestei lucrarFo a fost facum de Gallandi71 •

Manuscrisele 0 atribuie cand Sfantului loan Damaschin, cand
lui loan, patriarhullerusalimului (t755 sau 745).
Din indiciile interne, pe care Ie yom gasi cu privire la timpul
compunerii scrierii, ne yom pronunta daca apartine unuia sau
altuia.
Timpul compunerii. Autorul mentioneaza sinodul icono~
clast de la 75472, a~a ca scrierea a fost compusa dupa aceasm

67. Ibidem, col. 384B.

68. Ibidem, col. 384D. Despre autenticitatea acestei lucraIi sa se vada ~i
K. Schwarzlose, op. cit., p. 109-111. ' .

69. Gp. cit., p. 625, nota 1.

70. P.G., XCVI. col. 1348-1361. 73. Ibidem, col. 1361A.
74. Despre autenticitatea acestei 1ucrari sa se vada ~i J. Langen, op. cit..
71. Cf. P.G., XCVI, col. 1347-1348.
p.265-267.
72. Ibidem, col. 1352AB.

TEOLOGIA ICOANELOR LA SFANTUL
lOAN DAMASCtIlN
&J.icteJe lui Leon lsaurul contra icoaneJor
Leon lsaurul (717-741) a dat doua edicte contra sfintelor
icoane: unul in 726, iar altul in 729 75 . Din nefericire, nu
posedarn nici unul dintre ele, a.c;;a ca nu putem cunojl.c;;te precis
in ce constau hotararile imparatului iconoclast76-tTotu.c;;i pu-
tern reface intrucatva capetele de acuzatie contra cinstirii
icoanelor, din a~a-numitele raspunsuri ale papei Grigorie II
(715-731) la scrisorile lui Leon77 ./Din aceste raspunsuri se
vede ca imparatul sustinea ca ce( care se inchina icoanelor
sunt idololatri78 pentru ca se inchina la pietre, la peretL la
tablouri 79 J'Yenerarea icoanelor este oprita de Dumnezeu,
Care interzice, In mod riguros, inchinarea la tot ce este facut
de mana omeneasca. "inc~dinteaza-ma, spune Leon, ca ni s-a
predat sa veneram .c;;i sa ne inchinam la ceea ce este facut de
mana omeneasca, .c;;i atunci marturisesc .c;;i eu ca acolo este
legea lui Dumnezeu"80 .J
75. K.Schwarzlose, op. dt.. p. 51-54; L. Brehier, La quereIIe des images
(VII-IX s.),n M.. Paris, 1904, p. 13-15.
76. Asupra originii iconoclasmului vezi: K. Schwarzlose, op. dt., p. 37 urm.;
L. Brehier, op. dt., p. 8--13; N. [orga, Les origines de I'iconoclasme, in Bulletin de
la section historique de l'Academie Roumaine, t. Xl, 1924, p. 142-155; Acelasi.
Histoire de la, vie byzantine. Empire et civilisation, II. L'empire moyen de
civilisation hellenique (641-1081), Bucarest. 1934, p. 30 urm.
77. Baronius, in Malele sale la anul 726, publica pentru prima data aceste
raspunsuri ale papei Grigorie n. De aici au trecut Si in alte colectii. iritre care
Mansi. XII, col. 959-982, iar in traducere franceza in liefele-Leclercq, op. cit., t.
1lI, 2, p. 660-672. Autenticitatea acestor :,·.:risori este discutabila. Sa se vada
liefele-Leclercq, op. cit.. p. 659-664.
78. Mansi, XII, col. 959 D.
79. Ibidem, col. 966 A
80. Ibidem, col. 959 E.
INTRODUCERE 17
Leon Isaurul i~i justifica hotanirile luate, printr-un princi-
piu nu rareori intrebuintat de imparatii bizantini: "Eu sunt im-
parat ~i preot in acela~i timp"81. Are dreptuL deci, sa legifereze
atat in afacerile biserice~tL cat ~i in cele politice. ~i chestiunile
de credinta ale Bisericii, ca ~i treburile politice ale imperiului
sunt de competenta sa.
Atitudinea stantuJui loan Damaschin
tata de aceste edicte
Contra actiunii iconoclaste a imparatului bizantin se ridica
Sf. loan Damaschin, monah .c;;i preot in manastirea Sfantul
Sava de langa lerusalim./Damaschin protesteaza, in primul
rand, contra faptului ca Leon lsaurul i.c;;i ia asupra sa drepturi
sinodale.YPrincipiului cezaro-papist al imparatului, Damaschin
Ii opune/principiul sinodal, singurul justificat in ortodoxie, de
a legifera in materie de credinta. Yede in titulatura lui Leon
Isauml 0 primejdie de moarte pentru fiinta ,.,i existenta Bise-
riciL /imparatul nu poate legiui in Biserica82! deoarece Apos-
tolul Pavel spune ca Biserica este condusa de a~ostoIL de
pr?fetL de pastori ~i de didascali (I ~or. 12, 28)83; ApostoluL
deci, nu pomene~te pe imparati. Imparatii au obligatia sa
poarte grija de bunul mers a], treburilor politice ~i sa nu se
arnestece in cele ale Bisericii! Calcarea acestui principiu este
pedepsita de Dumnezeu, iar Yechiul Testament ne da destule
exemple de pedepse pe care Ie-au prirnit regii iudei care s-au
arnestecat in treb;urile biserice.c;;ti (1 Regi IS, 27; III Regi 19,2;
IY Regi 9, 36)84/ "Ne supunem tie, imparate, spune Sf. loan
Damaschin, in lucrurile care privesc viata, dajdiile, varoile,
incasarile .c;;i cheltuielile, in toate ale noastre incredintate tie;
81. Ibidem, col. 975 D.
82. P.G .. XCIV, col. 1296 C.
83. Ibidem, col. 1296 C.
84. Ibidem, col. 1296 D-1297 A.
1· CULTVL SFlNTELOR rCOAN!'
 18 Pr. DUMITRU l"ECIORU
darin ce privel;)te conducerea Bisericii. avem pe pastorL pe cei
care ne-au grait noua cuvantul I;)i care au formulat legiuirea
bisericeasca"85.
Tot cu atata competenta va raspunde Damaschin I;)i ceIor-
. lalte acuzatii ale imparatului iconoclast, I;)i prin aceasta mo-
nahul de la Sfantul Sava este cel care 'construiel;)te prima
teorie dogmatica a cultului icoanelor'86:
Notiunile de icoana $i inchinare
in fruntea lucrani sale fundamentale, 'rrTlY11 rvroO€ros', Da-
maschin al;)azaun tratat de logica, in care discuta definitiile I;)i
raporturile notiunilor cu care va lucra in tratatul sau de dog-
matica '''ElCOOOtC; UlCPt~llS 'tfis 6peo06~o'U nlo't€roS'. Face acest
lucru pentru ca socotel;)te ca absolut necesara cunoal;)terea
notiunilor cu care lucreaza pentru intelegereacelor expuse In
''gICOOOtS. Acelal;)i procedeu n utilizeaza 1;)1 in tratatele sale
despre cultul icoanelor: adauga expunerii teologiei icoanelor,
dialecticanotiunilor; I;)i nu se va putea Intelege doctrina lui
Damaschin despre icoane, I;)i nici ideea de Inchinare ce se da
acestora, daca nu se va o$ti, mai inta.i, ce inseamna icoanao$i
inchinare, I;)i daca nu se vor cunoal;)te felurileacestora.
Din definitiile pe care Ie da Sf. loan Damaschin acestor
notiuni rezulta atat legitimitatea Intrebuintarii icoanelor in
'cuItul crel;)tin, cat I;)i legitimitateacultului dat acestora.
Deflnitia icoanei. Ce este icoana? 'EilCcOV Jlev o-ov EO'tLV
OJlolroJla xapaK'tllpi~ov 'to npro'to't'Unov, Jl€'tu 'tou lCat 'tlva OWqlopav
EX€W npos av"Co'87. Aici avem 0 definitie strict logica a notiunii
de icoana: genuI proxim 'oJlOlroJla xapalC't1lpl~OV 'to npro'to't'Unov',
iar diferenta specifica 'Jle'ta 'tOU Kat 'ttva otaqlopav EX£tV npos
au'to'. Icoana, deci, nu este identica cu originalul sau, potrivit
85. Ibidem, col. 1297 B.
86. Louis Brehier, op. cit" p. 17.
87.P.G., XCIV, col. 1240 C.
INTRODUCERE 19
termenului grec, cu prototipul, ci se deosebel;)te de el in ceva
~i cu ceva, in tratatul al treilea, dezvolta, oarecum, aceasta.
definitie: "lcoana este 0 asemanare (OJlOLroJ1a), un model
(1tapexo£tYJla), 0 intiparitura (EK"Cunrotla) a cuiva, care arata In ea
pe cel ce este infatio$at In icoana ('to £l1cOVt~oJ1evov) · .lcoana nu
seam.ana in totul cu originalul ("CC!> npro"Co"Cv1tCp), adica cu cel
reprezentat, caci altceva este icoana, ~i altceva este originalul
~i, in general, se observa 0 deosebire intre eIe, pentru ca
acesta nu ·este ceaIalta $i cealalta nu este acesta. Aceste din .
urma cuvinte indica $i deosebirea, dar $i asemanarea dintre
icoana $i original. Spre exemplu, icoana omului nu este
identica cu omu!' intrucat aceasta icoana reprezinta numai
forma corpului, tiu I;)i puterile sufletului: icoana nu vorbel;)te, _,
nu .gandel;)te I;)i nici nu simte88 .De asemenea, Fiul lui Dum- .
nezeu este icoana natura}a a Tatalui: este intru totul asemenea
Tatillui, dar se deosebel;)te de Tatal pentru ca ' TataI este ne-
nascut, pe cand Fiul este nascut89 . ,
Care este rafjunea existentei icoanei? Din definitia de mai
suS, s-a vazut ca icoana ne arata, ne pune in- evidenta ori-
ginalu!, adica un lucru pe care nu-l avem in fata, caci de ar fi
de fata, nu am ma1 avea nevoie de icoana: 'mxoa £ixcOv
£lCqlC<V'tOPtlCll 'tou lCp'UqlLO'U £O"CL lCaL O£tlC'ttlCYt'90. Urmeaza, deci, ca
icoana este ceruta in primul rand de insuficientele firii ome-
ne~ti: omu), fiind circumscris in timp $i spaUu, nu poate avea
ocunol;)tinta directa acelor nevazute, nici a celor trecute sau
viitoare I;)inici a celor departate in spatiu. Din pricina acestor
insuficiente de cunoal;)tere a fost descoperita icoana, care
servel;)te la ghidarea cuno~tintei . (npos OOTlYlaV yvroO€ros) I;)i la
relevarea I;)i aratarea celor ascunse (npos qlavEproolv lCat
0llJloOLe'UOtV 'trov lCelCP'UJlEvrov)91. .
.FeJurile icoaneJor. Sunt mai multe feluri de icoane 92 .
88. Ibidem, col. 1337 AB.
89. Ibidem, col. 1240 C.
90. Ibidem, col. 1337 B.
91. IbIdem, col. 1337BC.
92. Pentru a intelege noUunea de icoana la Damaschin trebuie sa ne
eliberam de sensul pe care iI dam de obiCei termenului icoana. adIca de
20 Pr. DUMITRU FECIORU
Primul fel de icoana este lcoana naturaIa93 , Spre exemplu:
fiul cuiva este icoana naturaIa a aceluia care l~a nascut94 . Dar
icoana natural a prin excelenta este Fiul lui Dumnezeu, Care
poarta in intregime, in El insu~i, pe Tatal, ~i sedeosebe~te de
Acesta prin aceea ca este cauzat95., CaFiuI esteicoana Tatalul
o spune insu~i Apostolul Pavel (Col. 1, 15)96,
AI doilea fel de icoana este ideea, care se gase~te in
Dumnezeu, despre cele ce vor fi, adica sfatul Lui cel mal ina~
inte de toti vecii97 , in sfatul lui Dumnezeu s~au infati~at, in
chip de icoane, to ate cele hotan'ite de El, in acela~i fel in care
un om, care dor~te sa zideasca 0 casa~ i~i face in mintea sa
imaginea casei pe care 0 va zidi98,
AI treilea fel de icoana este cel prin pozitie sau prin imitare
(lCCX'tc! 8ECl'tV lCCXt ~t~T)O'LV)99, Spre exemplu: omul. Acesta prin
fire este om, dar prin pozitie ~i imitare este icoana Dumne~
zeirti. Caci dupa cum Dumnezeirea este una, dar este com~
pusa din TataI, Care este Noue;, din Fiu!, Aoroe;, ~i din Sfantul
DUh, nV€U~CX, tot astfel ~i omul este «nul, dar estecortlPus din
vouS;, AOrOs ~i nv€u~cx(Tot icoana Dumnezeirii este omul ~i in
ceea ce prive~te liberul arbitru ~i facultatea de a conduce
(lCCX'tU 'to cxu't€~OUO'LOV KCXt apxtlCov), prin faptul ca la creare
Dumnezeu a zis: "Sa facem pe om dupa chipul $i asemanarea
Noastra: (Fac, 1, 26)100,
AI patrulea Jel de icoana este acela prin care jnfati~am,
prin scris sau prin chipuri, cele nevazute ~i necorporaIe, din
reprezentare grafica a cuiva ~i sa avem in minte deflnipa Sfiintului loan. anume
ca icoana este tot ceea ce se aseamana cu oliginalul, dar se deosebeste in ceva;
icoana in sensul larg. nu restrfms, al cuviintului.
93. P.O., XCIV, col. 1337 C.
94. Ibidem, col. 1337 B.
95. Ibidem, col. 1240 C; 1340 AB.
96. Ibidem, col. 1340 A.
97. Ibidem, col. 1340 C.
98. Ibidem, col. 12400-1241 A; 1340 C.
99. Ibidem, col. 1337 C; 1340 C.
100. Ibidem, col. 1340 D . .
INTRODUCERE 21
cauzaneputintei noastre de a intelege cele necorporale in
afara de corp uri ~i fara 0 anaIogie cu lucrurile ce ne cad sub
simturi. Astfel, pentru a intelege Dumnezeirea sau ingerii, ne
servlm de icoane sau, cum am spune azL de exemple prin
analogie, Ca sa intelegem Treimea in unime, ne servim de
imaginea soarelui, luminii ~i caIdurii, sau de minte, cuvant ~i
duh, sau de planta trandafiruIui, floare ~i miros 1 0 1.
AI cincilea fel de icoana este cel ce infati~eaza ~i schiteaza
mal dinalnte cele viitoare (6 npO€tlCOVt~rov KCXt npoDHxrpacprov 'tu
~EAAOV'tCX), pe care azi l~am numi tip sau simbol. Spre exemplu:
toiagul, chivotul simbolizea~a pe Malca Domnului; marea, apa,
norul simbolizeaza Duhul BotezuluP02.
AI ~aselea fel de icoana este cel facut spre aducerea
aminte a faptelor intamplate, a minunilor, virtutilor, rautatilor,
Toate acestea sunt facute spre foiosul acelora care Ie vor privL
ca sa evite raul ~i sa .imite virtutea 105. Acest fel de icoana,
icoana in sensul restrans aI cuvantuIui, este de doua feluri: 1)
mnd infati~am cele petrecute, prin scris, pentru ca prin citire
oamenii sa ia cuno~tinta de ele, spre exemplu: tablele date lui
Moise, Vechiul Testament; 2) mnd zugravim chipurile barba~
tilor virtuo~i ~i sfintP04.
Definitia inchinarii
Inchinarea este semnu] supunerii, adica al smeririi 105.
Felurile inchinarii. Sunt doua categorii mali de itlchinare:
una absoluta: "1) lCCX-CU ACX-Cpc\,CXV npoO'lCUVT)O't~ " , adorarea, care se
aduce numai lui Dumnezeu, ~i alta relativa: "1) b( 'ttll1lS
npoO'cxro~£VT) npOO'1(uvllO'ts", venerarea, adusa persoanelor sau
obiectelor care au ceva divin in ele sau sunt in legatura eu
101. Ibidem, col. 1241 AC; 1341 AC.
102. Ibidem, col. 1341 c; 1241 C.
103. Ibidem, col. 1341 eo; 1241 D.
104. IbIdem, col. 1341 0-1344 A; 1241 D-1244 A.
105. Ibidem, col. 13480; 1244 A.
 22 Pr. DUMITRU FECIORU INTRODUCERE 23
106
divinitatea . intre adorare ~i venerare este mare deosebire:
"'E-:Epov yap Ecr't1.V .1) 'tfje; AU'tpciuc;npocrlCUVlJcrtS, Ked f.'tepov 1) h inchinarea relativa sau venerarea
'ttJ1,lJe; npocruYOJ1,eVll 'tot'e; lCu'ta 'tt Cc,;tCOJ1,u -l:J1tepeXO'O(HV'107,
Spre deosebire de adorare, care are ,un ~ingur obiectiv, pe
Dumnezeu, venerarea are mai multe oblectIve, ,
inchinarea absoluta sau adorarea
in primul rand, pe aceia in care D~I?nez~u s_e ,Odlh~~te,
Adorarea se aduce nUlnai lui Dumnezeu, Care este demn adica Maica Domnului ~i sfintii, numltl d~ II~sa~l S~~lpt~r~
de adoratie prin insa~i fiinta Sa 108 . Adorarea se aduce numai dumnezei; sunt dumnezei nu prin fire, CI pnn pOZl~le (ou
). 0 data ce participa la Dumnezeue, ne
lui Dumnezeu de catre oameni, ca de ni~te robi, .in diferite cpucret, U' A'Aa Secret' ,~ h' ~ d
I
•

moduri: primul mod este adorarea de buna voie, pe care 0 lnchinam sfintilor ca unor robi ai lui Dumnezeu; ~l mc man u~
practica cei credincio~i; al doilea este adorarea adusa lui ne lor, ne jnchinam Dumnezeului Caruia slujesc ll4 , Venerarea
Dumnezeu fara de voie, cum fac demonii' al treilea, cel amin- lor este conditionata de adorarea lui Dumnczeu 1l5 ,
tit de Sf, Apostol Pavel, este adorarea d;ta lui Dumnezeu de in aI doilea rand, ne inchinam obiectelor in care ~i prin car~
catre cei care nu cunosc pe Cel prin fire Dumnezeu l09 , Dumnezeu a lucrat mantuirea noastra fie jnainte, fie dupa
Motivele inchinarii absolute sau ale adonjrii. Adorarea ia mtruparea Mantuitorului, spre.. exempl~: m~ntelui Sin~,. Naza~
na~tere in sufletele oamenilordin mai multe motive: retului, ieslei din BeUeem, lauCll, mormantulUl DomnulUl ~1. altor~
1. Admiratia fata de maretia $i intelepciunea nesfar$ita a asemenea, Nu ne inchinam acestora pentru ca sunt dlvme, CI
pentru ca. prin ele a binevoit Dumnezeu sa- ne man - tu.'lasca.- 1l6 "
o
lui DumnezeulIO,
2, M~tumirea pentru bunatatiJe pe care ni ledii, deoarece in al · treilea rand, ne inchinam obiectelor afleroslte lUl
totul din lume se dator~te bunamtii Lui l11 . Dumnezeu, spre exemplu: Sfintei Evanghelii, potirelor~ Sfintei
3. Insuflcienta firii omene~ti: pentru ca ~tim ea suntem Mese etc. 117 _
neputincio~i sa facem binele prin noi in$ine, ne inehinam lui In al patr'ulea rand, ne inchinam icoanelor care s~auaratat
Dumneze~,spre ~ fi !zbaviti de rau $i a avea parte de binel12, profetilor ~i icoanelor preinchipuitoare, spre exen:plu:
4. Pocamta $1 marturisirea paeatelor; aeest din urma motiv toiagului lui Aaron, care intruchipeaza pe Maica DomnulUl ll8:
a1 adorarii capata diferite numiri, dupa feluJ in care se mani~ in al .cincilea rand, ne inchinam unii altora, pentru ca
festa: de flu, cand ne mahnim de pacatele noastre pentru dra~ purtam in noi chipul lui Dumnezeu 119. , , _ .
.§Jostea ce~I purtfun lui Dumnezeli; de naimit, cand ne pocaim in al ~aselea rand, ne jnchinam celor mm marl decat nm:
m vederea rasplatii; de rob, cand 0 facem de frica iadulujI13, spre exemplu: inchinarea data de Iacov lui Isav (Fac. 33, 3) ~1
lui Faraon (Fac. 47 , 10)120,
106. Ibidem, col. 1244 AB; 1348 0-1349 A.
107. Ibidem, col. 1240 B.
108. ibidem, col. 1249 A; 1244 A. 114. Ibidem, col. 1352 A-1353 A.
109. ibidem, col. 1349 A. 115. ibidem, col. 1244 AB.
110. Ibidem, col. 1349 AB. 116 . Ibidem, col. 1353 AC.
Ill. Ibidem, col. 1349 BC. 117 . Ibidem, col. 1353 CD.
112. Ibidem, COl. 1349 C. 118. Ibidem , col. 13530-1356 A.
] 13. Ibidem, col. ] 349 0-1352 A. 119. Ibidem, col. 1356 B.
120 . Ibidem, col. 1356 B.
 24 Pr. DUMITRU I'ECIORU
. In al ~aptelea rand, este inehinarea data de Avraam fiiIor
lUi Emor (fae . .23, 7)121.
Legitimitatea intrebuintarii icoanelor
$i legitimitatea cultului icoanelor
_Aceasta este definitia notiunilor de iCOaria ~i de inchinare
data de Sf. I~a~ Damaschin. Pana aiei sunt consideratii
~enerale d.e IOglca, pe care le-ar fi primit ~i cei mai inver~unati
lC:on~clal;lh~ deoarece atat definiWle icoanei ~i ale inehinarii,
cat ~1 felunle acestora sunt justificate cu exemple din Vechiul
Testament, respectat de iconocla~ti . .
PosibiJitatea pictiirii lui Dumnezeu,
a ingerilor $i a sfintilor
Mum est~-ec:esar-s.a se dem:onstrezeca ieoanele sfintiIor
sunt permise in cre~tinism ~i Ii se poate da un cult. lar · de-
monstratia 0 face Sf. loan Damaschin pornind de la definitiile
expuse mai sus.
. . . Teolo~ul de l~ S!...S~vademonstreaza posibiIitatea ~i legi-
tImltat~a mtr~bumtarll lcoanelor, punand acest principiu ge-
neral: Este flfesc ca se pot jnfati~a in ieoana eorpurile,ca
unele ee au forme, limite eorporale ~i euloare'122. Singur
Dumnezeu nu poatefi zugravit, deoarece El este forma fara
greutate, fara intindere, nev<lzut, maipresus de pricepere 123 .
Pentru aceasta, are dreptate legiuitorul cand spune ca nu
trebuie sa se reprezinte eeea ee este nevazut, ea nu este
permis sa seJaca ehipullui Dumnezeu124.
121. Ibidem, col. 1356 B.
122. Ibidem, col. 1344 B.
123. Ibidem, col. 1344 B.
124. Ibidem, col. 1236 A.
INTRODUCERE .25
D~ cand Dumnezeu S-a faeut om, eand S-a faeut as eme-
nea noua, putem sa faeem icoana Sa, deoareee prin aeeasta
intra in eategoria eelor ee pot fi reprezentate in ieoana.
'Evident insa, spune Sf. loan Damasehin, ea atunei cand vezi
ca Cel fara de trup S:a faeut pentru tine om, atunei vei face
ieoana ehipului Lui omenese. Cand Cel nev<lzut S-a faeut vazut
in trup, atunei vei infatil;la in icoana asemanarea Celui care
S-a facut v<lzut. cand Cel fara de corp, fara de forma, fara de
greutate I;li calitate, fara de marime, din pricina superioritatii
firii Lui, 'eel care exista in chipullui Dumnezeu' (filip . .2, 6) "a
luat chip de rob" (filip. 2, 7), prin aeeasta apropiere de
cantitate ~i ealitate, I;li a imbraeat ehipul corpului, atunei zugra-
ve~te-I ieoana I;li aI;laza spre eontemplare pe Aeela care a primit
sa fie vazut. Zugravel;lte eoborarea Lui fara nume, na~terea din '
feeioara; botezul in lordan, Sehimbarea la fata de pe Tabor,
PatimiIe- mijloeitoarele nepatimirii, moartea, minunile -, sim-
bolurile firii Lui dumnezei~ti, minuni facute prin luerarea tru-
pului, dar eu c:tiutorul luerarii dumnezeie~ti, erueea eea man-
tuitoare, inmormantarea, invierea, inaltarea la eer. Zugrave~­
te-Ie pe toate ~i eu euvantul, ~i eu eulorile" 125. Prin acestea, Sf.
loan Damasehin opune ieonocla~tilor cel mai puternic argu-
ment pentru posibilitatea infati.sarii, prin pictura, a Dumne-
zeirii, anume, intruparea lui Dumnezeu. Iiristologia deei, su-
biectul favorit al lui Damaschin, Ii servel;lte drept arma contra
demolatorilor de icoane; hristologia, pe care acel;ltia 0 vor
invoca mai tarziu in sprijinuI rat<lcirii lor, sustinand ca, prin
zugravirea lui tIristos, reprezentam numal firea omeneasca,l;li
nu I;li pe eea dumnezeiasca a Domnului. Cuvintele ultime ale
citatului de mai sus, 'minunile, simbolurile firii Lui dumne-
zeiel;lti, minuni faeute prin lucrarea trupului, dar eu c:tiutorul
lucrarii dumnezeiel;lti', sunt raspunsul anticipat la argumentul
ieonomahilor. in virtutea unirii ipostatice, avem in persoana
Mantuitorului, in intregime, I;li Dumnezeirea Sa, Cuvantul, ~:
125. Ibidem, col. 1240 AB.
 26 Pr. DUMITRU FECIORU
umanitatea Sa, omul. Cuvantul S-a facut trup, nepierzand
nimic din divinitatea Sa, ~i tot astfel ~i corpul s-a unit cu
Cuvantul, ramanand ceea ce era inaintede unire l26 . Prin
urmare, cand privim chipul zugravit aI Domnului, vedem in EI
~i pe Dumnezeu-Cuvantul ~i pe om. ~L lapidar, declara Da-
maschin: 'Odinioara Dumnezeu cel necorporal ~i fara de
forma nu Se zugravea deloc. Acum insa, prin faptul ca Dum-
nezeu S-a aratat in trup, a locuit printre oameni, fae icoana
chipului vazut allui Dumnezeu· 127 .
fiind stabilit prindpiul ca poate fi infati~at tot ceea ce este
corporal, urmeaza cu necesitate ca pot fi reprezentate chipu-
rile MaiciiDomnului ~i ale sfintilor. Mai mult chiar, pot fi re-
prezentati ~i ingerii ~i demonii, deoarece ace~tia, in raport cu
spiritul prin excelenta pur al lui Dumnezeu, nu sunt cu totul
spirituali, d tot corporali, fiinte circumscrise in timp ~i
.spaUu l28 .
Legitimitatea intrebuintarii icoanelor
Daca putem face icoana Dumnezeului intrupat, a Maicii
Domnului, a stintiIor, se pune intrebarea: se pot intrebuinta in
cuItul cre~tin?
Dumnezeu insu~I a permis ~i a ingaduit icoanele. EI a
nascut pe fiul Sau, Care este icoana Lui naturala 129 • Tot
Dumnezeua facut pe om dupa chipuI ~i asemanarea Sa130.
Din acestea rezulta ca insu~i Dumnezeu ' este Cel dintai care
face icoane. Afara de aceasta, nici Legea Veche nu opre~te
uzul icoanelor, dupa cum incearca sa sustina iconocla~tii Este
drept, Moise .spune sa nu se faca asemanarea nici unui fucru
car~ exista in cer, pe pamant, in apa sau sub pamant (le~. 20,
126. Ibidem, col. 1236 B-C.
127. Ibidem, col. 1245 A.
128. Ibidem, col. 1344 B; 1345 A.
129. Ibidem, col. 1240 C; 1337 D-1340 A; ]345 A.
130. Ibidem, col. 1345 B; 1308 A.
INTRODUCERE 27
5), dar acel~i Moise porunce~te sa se faca catapeteasma, sa
;e faca chipurile heruvimilor, sa se faca chivotul ~i toate cele
::are se gasesc in cort l31 . Solomon, mai tarziu, ridica lui Dum-
lezeu templu maret ~i sapa de jur imprejur chipu~i de heru-
n.mi (II Regi 6, 25, 29) 132. Se contrazice oare Moise, sau
30lomon calca porunca Legii? Mai mult inca, se contrazice
[nsu~i Dumnezeu, Care 0 data porunce~te sa nu se faca chipul
nid unui IUcru sau fiinte, iar alta data porunce~te sa se faca
chipul acestora? Nul Dumnezeu este unul, ~i deci nu poate
porunci lucruri contrarii 133 • Explicarea acestor aparente
contradiCtii este in alta parte, nu in Dumnezeu. S-a poruncit
iudeilor sa nu faca asemanarea vreunui lucru sau fiinte pentru
a-i feri de idolatrie,<caci ii ~tia inclinati spre cuItul idoliIor, ~i
pentru a uu adorafaptura in locul faptuitorului1 34 . Mai este .
insa ~i un rnotiv pedagogic: Dumnezeu, potrivit cuvintelor
ApostoluluiPavel, a vorbit oamenilor in multe feluri ~i in multe
chipuri. EI a procedat cu omenirea ca ~i un medic fata de
bolnavi. Dupa cum un medic nu da aceea~i doctorie tuturor
bolnavilor,d fiecaruia 0 doctorie deosebita dupa felul bolii, al
constitutiei bolnavului, al varstei ~i al timpului, tot astfel ~i
Dumneieu, cunoscand inclinatia iudeilor spre idolatrie, a oprit
sa se faca icoane intrucat erau inca copii 135. Acum, insa, cand
am i~it din varstacopilariei, nu ne mai hranim cu hrana ce se
dadea omenirii alta data, nu mai starn sub imperiul Legii
Vechi, al umbreL ci sub imperiul Legii Noi, al harului. Toate
prescriptiile Legii Vechi sunt desfiintate; nu mai suntem copii,
ci ain ajuns oameni maturi, prin lisus Hristos l36 . Ca sunt
desfiintate prescriptiile Legii Vechi se vede din urmatoarele
fapte: cr~tinii nu tin sambata ~i nil se circumcid: cum vadit
131. Ibidem, col. ]245 D-1248 D.
132. Ibidem, col. ] 249 ()-] 252 D.
]33 . Ibldem, col. 1244 C.
134. Ibidem, col. ]226 D-1237 C; ]308 B.
135. Ibidem, col. 1289 A-1292 C.
]36. Ibidem, col. i237 CO; ]308 BC.
 28 Pr. DUMITRU f'ECIORU
porunce~te Legea lui Moise 137 . De asemenea, cre$tinii sarba-
:toresc moartea mucenicilor $i se ating de corpurile lor, saru-
. tandu-Ie, lucru neingaduit de Legea Veche, care socotea ne~
curat pe cel ce se apropia de un mort138 .
Legitimitatea cultului icoanelor
Ramane acum 0 ultima problema: se poate aduce icoa-
nelor un cult, 0 data ce sunt permise in cre$tinism?
Din definitia pe care 0 da Sf. loan Damaschin icoanei
rezulta ca i se poate aduce un cult, deoarece acesta nu se in-
dreapta spre icoana, ci spre celcare este reprezentat in
icoana, potrivit principiului pus de Marele Vasile: 'Cinstea adu-
sa icoanei se indreapta catre cel infati$at in icoana'139.
In felul in care se venereaza icoana imparatuluL in acela$i
fel se venereaza $i icoanele sfinU1or. Cinstim icoanele impa-'
ratilor, din cauza chipului pe care ele il reprezinta, nu din
cauza materiei din care sunt facute aceste icOane. Tot astfel $i
cu icoanele sfintilor: cultul dat icoanelor nu se indreapta catre
ele, ci catre cei care sunt reprezentati in aceste icoane. Pentru
aceasta, iconocla$tii fac una dintre cele mai mari gre$eli cand
acuza pe ortodoc~i ca sunt adoratori ai lemnului. NU-$i dau
seama in ce gre$eala cad $i in ce inconsecventa se gasesc.
Cad in gre$eaIa maniheilor, care sustin camateria este rea; dar
nimic nu este rau $i necinstit din ceea ce a facut Dumnezeu.
Rau este numai ceea ce nu are pe Dumnezeu ca autor. Ca
materia nu este rea se vede chiar din Vechiul Testament, unde
Dumnezeu porunce~te sa se faca obiecte pentru trebuinta
cortului mantuirii 140. Iconoc1a$tii sunt apoi $i inconsecventi
137 . Ibidem, col. 1300 D.
138. Ibidem, col. 1253 A.
139. Ibidem, col. 1252 D.
140. Ibidem, col. 1245 C-1 248 B; 1297 B-1300 A.
INTRODUCERE 29
cu ei in$i$i. EL care opresc cinstirea sfinteJor icoane, eL care
numesc pe inchinatorii acestora inchinatori ai materieL se
inchina materieL deoarece se inch ina lemnului cruciL mor-
mantului DomnuluL Sfintei EvangheliL sfintelor potire, jertfei
euharistice l41 . 'Daca rna inchin $i respect, spune Sf. loan
Damaschin, ca pe ni.~te cauze ale mantuirii, crucea, lancea,
trestia $i buretele,prin care omonltorii de Dumnezeu iudei au
batjocorit $i au omoral pe Domnul meu, nu ma voi inchina
icoanelor facute de credincio$i cu scop bun, spre slava $i
amintirea patimilor lui Hristos? Daca rna inchin icoanei crucii'r
ori din ce materie ar fi facuta, nu rna voi inchina icoanei CeluG
rastignit, Care a vadit puterea mantuitoare a crucii?' 142 'Sau!
suprima cinstea $i inchinarea tuturor acestora, sau admite,
potrivit traditiei biserice$ti, $i inchinarea icoanelor, care sunt
sfintite prin Numele lui Dumnezeu $i umbrite din cauza
aceasta cu harul dumnezeiescului Duh'143.
Un ultim argument pentru legitimitatea cultului sfintelor
icoane aduce Damaschin din insa$i vechimea acestui cult.
Cultul icoanelor este foarte vechi $i ca dovada stau marturie
intreaga literatura a Sfintilor Parinti 144 ~i traditia nescrisa a
Bisericii 145 . Caci in felul in care ni s-a transmis, din tata in fiu,
sa ne inchinam spre rasarit $i sa ne botezam prin intreita
cufundare, in acela$i fel ni s-a transmis sa zugravim icoane $i
\ sa ne inchinam lor l46 . Nu avem dreptul sa schimbam nimic
din traditia bisericeasca. ~i de multe ori vine sub condeiul lui _
Damaschin: 'Nu depasim hotareIe ve.~nice pe care Ie-au pus
parintii nO$tri (Prov. 22,28), ci tin em predaniile a$a cum Ie-am ~
primit'147.
141. Ibidem, col. 1245 BC.
142. Ibidem, col. 1305 AB.
143. Ibidem, col. 1245 C.
144. Ibidem , col. 1260 B-1280 c; 1313 B-1316 D ; 1360 A-1 4 20 C.
145. IbIdem, col. 1256 B.
146. Ibidem, col. 1301 A; 1255 C.
147. Ibidem, col. 1297 B; 1256 A; 1301 B.
30 Fr. DUMITRU "FECIORU INTRODUCERE 31

.. ..
Rolul instructiv" educativ $i haric al icoanelor ..
in sfar~it, icoanele mai au ~i un rol instructiv. Ele sunt un Teologia icoaneIor, astfel formulata de Sf. loan Da-
fel de carte pentru toata Iumea, dar mai cu seama pentru cei maschin, a ajuns teologia oficiala a Bisericii. Termenii '1) KO:'to:
care nu ~tiu sa citeasca 148 . Prin icoane, credincio~ii cunosc AO:'tpcto:v 1tPOOK'DV110t<;' ~i '1) £K 'tt)lflc; 1tpooO:Y0)lEVl11tPOOK'DV110tC;", ~i

viata ~i faptele Mantuitorului, ravna, abnegatia, credinta, sta- i-a insu~it Sinodul VII ecumenic (787) in hotararile sale, iar
ruinta in fapte ~i evIavie a sfintilor. ~i de aici purcede ~i roIuI doctrina, in linii mari, a~a cum a expus-o monahul de la Sf.
Sava in cele trei tratate, influenteaza in mare masura pe
educativ al icoanelor. Prin pictura de pe ele, icoanele ne aduc
scriitorii antiiconocla~ti de dupa el, Nichifor al Constantino-
aminte de toate aceste fapte~i minunP49, iar simpla lor ·
polului (806-815) ~i Teodor Studitul (t 826).
vedere ne indeamna spre fapte bune, spre ravnirea virtutii ~i
evitarea viciuIuj150. 'Nu am prea multe cartL spune Sf. loan
Damaschin, ~i nici nu am timp liber pentru a citi; intru insa in
biserica spitalul ob~tesc al sufleteIor, inabu~it de gandurica
de ni~te spini; podoaba picturii rna atrage sa rna uit, imi
desfata vederea ca 0 livada ~i, pe nesimtite, gloria lui Dum-
nezeu patrunde in suflet. Am privit rabdarea muceniculuL ras-
plata cununilor ~i rna aprind, ca prin foc, de dorinta de a-I
imita. Cazand la pamant, rna inchin lui Dumnezeu, prin mij-
Iocirea mucenicului, ~i rna mantui"151.
Mai mult inca, icoaneIe, in conceptia ortodoxa, a~a cum 0
formuleaza Sfantul loan Damaschin ~i cum a gandit de-a
pururi Biserica Ortodoxa, au nu numai un rol educativ ~i in-
structiv, ci sunt pline de Duhul Sfant, au in ele harul dum-
nezeiesc 152 ~i puterea facerii de minunj153.

148. Ibidem, col. 1248 c; 1268 AB; 1293 c; 1332 B.

149. Ibidem, col. 1241 D; 1248 D.
150. Ibidem, col. 1241 D.
151. Ibidem, col. 1268 AB; 1293 C; 1332 B.
152. Ibidem, col. 1249 CD; 1264B.
153. Ibidem, col. 1272 0-1273 A.

ABREVIERI
AASS = Acta sanctorum, editate de Bol1andi~ti.
AB = Analecta Bollandiana,Bruxelles.
ADCB = A Dictionary of ChIistian Biography, editat de
W. Smith ~i Ii. Wace, Londra.
AtlDL = Archives d'histoire doctrinaie et litteraire, Paris.
AJArch = The AmeIican Journal of Archaeology, New-York.
AO = Acta orientaiia, Lugduni Batavorum.
APhC = Annales de philosophie chretienne, Paris.
Bardenhewer, Geschichte = O. Bardenhewer, Geschichte der
altkirchlichen Uteratur, Freiburg 1. Br., I Bd., 2 Aufl., 1913; II Bd.,
2 Aufl., 1914; III Bd., 2 Aufl., 1923; IV Bd., 1924; V Bd., 1932.
BCH = Bulletin de correspondance hel1enique, Paris.
Bzl'lj = Byzantinisch-Neugriechische Jahrbucher, Berlin.
BZ = Byzantinische Zeitschrift, Leipzig.
CC = La civilta cattolica, Roma.
DAL = Dictionnaire d'archeologle chretienne et de liturgie,
editat de Dom F. Cabrol ~i porn H. Leclercq, Paris.
Delehaye, Synaxarium = Propylaeum ad acta Sanctorum
Novembris. SynaxaIium Ecclesiae Constantinopolitanae e
codice Sirmondiano nunc Berolinensi adiectis synaxariis
selectis, Bruxellis, 1902.
DHGE = Dictionnaire d'histoire et de geographie eccle-
siastique, inceput sub directia lui A. Baudrillart, Paris.
Did = Didaskaleion. Studi di letteratura e storia antica, Turin.
DThC = Dictionnaire de theologie catholique, editat de A.
Vacant, E. Mangenot ~i E. Amann, Paris.
DPCR = Dictionnaire pratique des connaissances reli~
gieuses, editat de J. Bricout, Paris. , RArch = Revue archeoIogique, Paris ~i Roma.
Eel> = 'ElCKAllO'ta(J"'ttKo<; <I>apo<;, Alexandria.
EO = Echos d'Orient, Paris-Constantinople.
Et = Etudes, Revue catholique d'interet general, Paris.
GChrSchr = Die griechischen christlichen Schriftsteller der
ersten drei Jahrhunderte, Herausgegeben von der Kirchen~
INTRODUCERE 33
vater~Commision der Preussischen Akademie der Wissen~
schaften, Leipzig.
QGA = G6ttingische Gelehrte Anzeigen, G6ttingen.
IiisUb = Iiistorisches Jahrbuch, Munchen.
HTR = The Harvard Theological Review, Cambridge.
HZ = IiistoIische Zeitschrift, Berlin.
IThZ = Internationale theologische Zeitsl:hrift.
JbPhSpTh = Jahrbuch fUr Philosophie und spekulative
Theologie.
JTS = The Journal of Theological Studies, Londra.
Kath = Der Katholik, Mainz.
Ktl = Kirchliches Handlexikon, Munchen.
KL = Wetzer und Welte's Kirchenlexikon, II Aufl., fieiburg i. Br.
Krumbacher, Geschichte = K. Krumbacher, Geschichte der
byzantinischen Literatur, II Aufl., Munchen, 1897.
LThK = Lexikon fUr Theologie und Kirche, editat de Dr.
Michael Buchberger, fieiburg i. Br..
MAge = Le moyen~age, Paris.
MAtI = Melanges d'archeologie et d'histoire, Roma~Paris.
Mansi = Mansi. Sacrorum. conciliorum novaet amplissima
collectio, Paris ~i Leipzig.
MelMan = Melanges Mandonnet, Paris. ,
I'f.E = NEa l:tWV, Ierusalim.
NSM = Nuovi studi medievalL Roma;
OrChristianus = .Oriens Christianus,: Leipzig.
P.G. = Migne, Patrologia graeca, Paris.
Phil =Philologus. Zeitschrift fur: das klassische Altertum
und sein Nachtleben, Leipzig.
P.L. = Migne, Patrologia latina, Paris. .
PWRE.= Pauly~Wyssowa..R.eal~Encyclopadie der klassischen
Altertumswissenschaft, Stuttgart.
RBe} ·= Revue beIge de philologie et d'histoire, Bruxel1es.
RBibl = Revue biblique, Paris.
RE = Realencyklopadie fUr protestantische Theoldgie und
Kirche, ed. Ill, editata de A. Hauck, Leipzig.
RevBen = Revue benedictine, Maredsous .
.1 . ClJl.TlIL SF!NTELOR ICOAN1:
34 Pr. DUMITRU FECIORU

RevIst = Revista istorica, Bucure~ti.

RBE = Revue d'histoire ecclesiastique, Louvaine.
RL = Raze de Luntina. Revista studentilor in Teologie, Bucur~ti.
ROC = Revue de l'Orientchretien, Paris.
RQ = Romische Quartalschrift fUr christliehe Altertums~ Sfimtul lOAN DAMASCHIN
kunde und fur Kirchengesehichte, Freiburg i. Br.
RQH = Revue des questions historiques, Paris.
RR = Ricerche religiose, Roma.
RSR = Recherches de science religieuse, Paris.
RUB = Revue de ),Universite de Bruxelles, Bruxelles.
Sehol = Scholastik. Vierteljahrschrift fUr Theologie und CELE TREI TRATATE
Philosophie, Freiburg i. Br.
SitzbPrAk Phil~hist. Kl. = Sitzungsberichteder preussischen CONTRA ICONOCLA~TILOR
Akademie der Wissenschaften. Philolog.~histor. Klasse, Berlin.
StdZ =Stimmen derZeit, Freiburg 1. Br.
SVLG == Studien zu vergleichenden Literaturgesehichte.
8 = 8WAOYl<X, Atena.
Thl = Theologische Literatur~Zeitung, Leipzig.
. ThSK = Theologische Studien und Kritiken, Gotha.
TQ = Theologische Quartalschrift, Tubingen.
TU = Texte und Untersuchungen, fondate de O. von
Gebhardt ~i A. von Harnack, editate de Erich Klostermann ~i
Carl Schmidt, Leipzig.
W = Vizantiiskii Vremenik, Petrograd.
ZDMG = Zeitsehrift der deutschen morgenlandischen
Gesellschaft, Leipzig.·
ZKTh =Zeitschrift fUr katholische Theologie, Innsbruck.
ZNtW = Zeitschrift fUr neutestamentliche Wissenschaft und
Kunde der alten Kirche, Giessen.
ZWTh = Zeitschrift fUr wissenschaftliche Theologie, Leipzig.

SENNE
>= lipsa.
+= adaos.
<> = cuvinte introduse in text, ]ipsa in original.
 PRIMUL TRATAT APOLOGETIC
CONTRA
CELOR CARE ATACA SFINTELE ICOANE

1. Con~tient de nevrednicia mea, trebuia sa tae eontinuu

~i sa marturisese inaintea lui Dumnezeu pacatele mele. Dar
pentru ca toate sunt bune la timpullor, pentru ca vad Biserica,
pe care a zidit-o Dumnezeu "pe temelia apostolilor $i profetilor,
piatra din capul unghiului flind Ifristos, Fiul Luj"l, lovita ea de
furtuna marii, care se ridica in valuri ee Yin unul dupa altul,
agitata ~i tulburata de asaltul eel mai de nesuferit al duhurilor
rele, pentru ea vad ea este rupta haina eea tesuta de sus a lui
Iiristos, pe care oameni tara d.e evtavle s-au incumetat sa 0
sta~ie, lar corpul Lui, care este Cuvantul lui Dumnezeu ~i
traditia tin uta din vechime a Bisericii, tIDal In Gueme pal p,
n-am soeotit binecuvantat sa tac ~i sa-mi pun legaturi limbii,
temandu-ma de amenintatoarea hotarare ce ziee: "Daca vei da
indarat, sufletuJ Meu nu va gasi pJacere in tine"2 ~i: "Daca vei
vedea sabia venind $i nu vei vesti pe frateJe tau, de Ja tine voi
cere sangeJe lura. A~adar, euprins de 0 frica pe care n-o
puteam suferi,am fost manat sa vorbesc, fara sa pun maretia
imparatultii 4 mai pres us de adevar5 . Am auzit pe Davi~i, din a
cami semintie S-a naseut Dumnezeu, spunand: ':Am vorbit
1. Bfes. 2, 20.
2. Avac. 2,4; Evr. 10, 38.
3. Iez. 33, 6, 8.
4 . in text: imparatilor.
5. Aluzie la edictul imparatului Leon Isaurul (717-741), din 726, contra
icoanelor. in tot cursul acestui tratat imparatul nu este crutat deloc. Stilul
Sfantului loan Damaschin este vehement $i necrutator fata de imparatul bizantin;
tot aici Damaschin delimiteaza in chip ·magistral domeniul de actiune al
imparatului, care este altul decat al Bisericii.
38 Sfantul JOAN DAMASCHIN
inaintea imparatilor Si nu m~am ruSinat'6. Cuvintele acestea
m-au indemnat mai mult sa vorbesc.Porunca imparatului in~
tr~adevar are multa putere pentru a supune pe cei de sub
stapanirea sa, ~i putinisunt aceia care pana acum au neglijat
complet legiuirile nedrepte 7 imparate~ti, aceia care ~tiu ca im~
paratul pamantesc este condus de sus ~i ca Iegile stapanesc
pe imparatL
2. Dupa ce mai inainte de toateam fixat mintii, ca un fel
de principiu sau ca un fel de temelie, pastrarea legiuiriibise-
rice~tL prin care se savar~e~te mantuirea, am dat drumu1 8
~uvantulu:i ~i l~am imboldit in arena ca pe un cal bine infranat.
Intr~adevar, am socotit ca este infrico~ator ~i mai mult decat
infrico~ator ca Biserica, cea care straJ.uce~teprinatatea calitati
$i care a fost infrumusetata in vechime eu predaniile celor mai
eviavio~i barbati, sa se intoarca iar~i la stihiile sarace9 , fiinc1u~i
frica ::leolo unde nu p:ste frica lO ~L ca ~i cum n~ar cuno~te pe
adevaratul Dumnezeu, sa se teama dea cadea in idolatrie;
pentru ca daca &ar departa de desavar~ire in lucrul cel mai
mie, ar fi la leI ca ~i eu 0 mica pata ce nu se ~terge de pe .un
ol:>raz foarte frumos care, prin neinsemnatatea defectuluL stri~
ca intreaga frumusete. Un lueru mie nu este mie, daca da na~­
tere la lucruri marl, ~i nici nu este mica gr~eala de a nimici
predania veche, pastrata de Biseriea, mnd eondamnati in felul
acesta cei care ne-au instruit mai inainte, .Ia al caror fel de
vietuir~ privind, trebuia sa Ie urmam credinta II. . cele cite sunt in cer sus Si din cele cate sunt pe pamant jos·ZZ.
3. Adresandu-va l2 ~adar aceasta scriere, rag in primul
rand pe Domnul atotputernie, 'caruia toate jj sunt gOaJe $1
deseoperite'13, Care cunoa~te eurateniagandului meu smerit
6. Ps. 118,40.
7. Nedrepte > in text.
8. Textual: am deschis bariera (adidi franghia care se pune la alergarile de
cai pentru a indica locul de plecare ~i de sosire al concurenj:ilor).
9. Gal. 4, 9.
10. Ps. 52, ~ .
II. Evr. 13,7 .
12. ere~tinilor din Imperiul bizantin.
13 . .BYr. 4, 15.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 39
in pricina de fata ~i sinceritatea scopuluL sa-mi dea cuvaut
lntru deschiderea gurii meIe, sa ia in mainile Lui franele minUi
mele ca sa 0 atraga spre EL in a~a fel ca ea sa se indrepte spre
calea cea dreapta, care duce inainte, fara a se abate spre eele
ee par la dreapta sau spre cele pe Gare Ie ~tie la stanga. Dupa
Dumnezeu, rag pe tot poporul lui Dumnezeu, 'neamul . eel
sfant, preotia irpparateasca'14, impreuna eu bunul pastor al
turmei cuvantatoare a lui Hhstosl 5 care reprezinta in el ierar-
hia lui Hristos, sa primeasca eu bunavointa serierea mea. Sa
nu seuite la neinsemnatatea vredniciei pe care 0 am 16 ~i hici
sa nu caute in lucrarea de fata frumuseti oratoriee, deoareee
eu,sarmanul, nu sunt destul de iseusit in aeestea ci sa se uite
la puterea ideHor. 'imparatia ceruriIor nu sUi in cuvant, ci in
putere'17. Scopul meu nu este de a invinge, ci de a intinde 0
mana adevaruhii atacat, dupa cum vointa eea I:>una mtinae 0
mana puterii.
Chemand a$adar intru ~utor Adevarul insu~i voi incepe
serierea de aieL
4. ~tiu despre Aeela care nu minte lS ca a spus:
'DomnaI Dumnezeul tau este tin singur Domn'19.
DomnUlU1 DumneZeUHJ.l tau te veiJncl1ina $i numai pe El
iI vel ac1ora':L,O •
"Nuvei avea alti dumnezp,j"21
·Nu~ti veiface chip dopl1t, nici asenianarea vreunui lucru din
14. 1 Petru 2, 9. .
15. Patriarhul Gherman aJ eonstantinopolului (715-729). Despre Gherman,
vezi nota din introducere. ;--
16 . .Sf. loan Damaschin a fost monah in manastirea Sfantului Sava, iar ca
vrednicie bisericeasca aavut numai preo\:ia. Mal pe larg: D. fecioru, Viata
Sfantului loan Damaschin.Studiu de istorie literari! cre$tina, Bucure.sti, 1935, p.
157-165.
17.1 Cor. 4,20.
18. TIt 1, 2;.Bvr. 6, 18.
19. Deut. 6, 4.
20. Deut. 6, 13.
21. l~. 20, 3.
22. Deut. 5,8; le.s. 20, 4.
 40 Sfantul lOAN DAMASCIDN
'Sase ru$ineze toticare se inchina chiDurilor cioplite'23.
'Sa Diaia dumnezeii care n~au facut ceru1 $i pamantii1"24 ~i
toate celelalte cate in chip asemanator '1e~a grait Dumnezeu
altadata parinti]or prin profeti, iar in vremurile din urma ni 1e~a
grait prin flu] Sau, Unu]~nascut,prin care a facut $i veacu~
ri1e''25. ~tiu pe Acela care a spus: '11ceasta este viata ve$nica:
sa Te cunoasca pe Tine, smgurul uumnezeu adevarat,$i pe
llSDS tmstos, pe Care Tu L-ai trimi,S".L-b.
Cred Intr~un · smgur Dumnezeu, principiul unic al tuturor
lucrurilor, fani de inceput, nezidit, nepieritor ~i nemuritor, ve.$~
nic .$i continuu dainuitor, neinteles cu mintea, necorporal, ne~
vazut, necircumscris, fara de forma. Cred intr~o fiinta supe~
rioar'a oricarei fiinte, intr~o Dumnezeire mai presus de Dum~
nezeire, In treiip.ostasuri: TataI, fiul .$i Snmtul Duh. Numai pe
Aceasta 0 ador .$i numai Acesteia ii aduc Inchinare de adorare.
Ma inchin unui singur Dumnezeu, unei singure Dumnezeiri,
dar ador ~i Treimea ipostaselor: pe Dumnezeu~Tatal, pe Dum~
nezeu-fiul intrupat pi pe Dumnezeu~fantul DUh, un singur
Dumnezeu. Nu rna inchin cre~turii in locul CreatoruIui27, ci rna
inchin Creatorului, Care a fost la fel cu mine, Care s~a coborat
spre creatura, faril sa se injoseasca .$i fara sa piarda ceva din
.. fiinta Sa, ca sa slaveasca fire.-a mea,.$i sa 0 faca parta.$a firii
dum.aezei~ti28. Inchinandu-ma imparatuIui ~i lui Dumnezeu,
ma inchin .$ipurpurei corouluL nu ca unei haine, nici ca unei
a patra persoane a Treimii - departe de mine gandul acestaJ .:-,
ci ca uneiacare a aJuns asemenea lui Dumnezeu. dar ~c;
neschimbabi prin consacrare. firea corpului n-adevenit
Durimezeire, ci, dupa cum Cuvantul fara sa Se schimbe a
devenit trup, ramanand ceea ce era, tot astfel .$i trupul a
23. Ps. 96. 7
24. ler. 10. II.
25. Bvr. L 1-2.
26. loan 17. 3 .
27. Rom . 1.25.
28. II Petru L 4.
CELE TREl TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 41
devenit Cuva.nt, nepierzand nimic din ceea ce este, ci mai
aegraba identinrnnau-se cu Cuvimtul dUDa iDostas.
Pentru aceasta pncma, pUn de incredere, zugravesc pe
DumnezeuI nev<1zut, nu ca nev<1zut, ci ca pe unul Care s~a
facut vazut oentru no} orin participare 1a corp ~i sanf.{e29 . Nu
zugravesc Dumnezeirea nev<1zuta, ci zugnivesc corpul v<1zut al
lui Dumnezeu; caci daca este cu neputinta sa se zugraveasca
sufietul, cu cat mai mult Dumnezeu, Care a dat sufietului
imaterialitateaJ
5. lconocla.$tii spun:
Dumnezeu a spus prin Moise legiuitoruI: "Domnu1ui Dum-
nezeu]ui tau te vei inchina $i numai pe 151 il vei adora"30; ~i:
"Nu-ti vei face vreo asemanare din ce1e care sunt in cer $i din
ce1e care sunt pe DRmant'31.
Cu adevarat, fratHor, cei care nu cunosc Scripturile ~i cei
care nu cerceteaza duhul, care este ascuns sub litera, rata~
cesc, deoarece 'litera omoara, iar Duhu] face viu·32 . Acestora
pe buna dreptate a~ putea sa Ie spun: 'Cel care v-a invatat33
aceste citate din Scriptura sa va invete .$i celelaite '. Asculta '
cum talcuie~te legiuitorul aceste citate, spunand astfel in
Deuteronom: ·~i a grait Domnu1 catre voi din mijlocul focului;
ati auzit gJas de cuvinte, dar asemanare n~ati vazut, ci numai
voce '54 • $i putin mai jos: 'Paziti-va' cu tarie suflete1e voastre,
pentru ca n~ati vazut asemanare in ziua in care a grrut Domnu1
catre voi in munte1e Horeb din mijJocu1 focului; sa nu faceti
farade]ege $i sa nu va faceti asemanare cioplita, vreo icoana,
asemanare barbateasca ·sau femeiasca, asemanarea vreunui
animal din ceJe care sunt pe pamant, asemanarea vreunei Da..
sari zl:)uratoare~5 .$i cele ce urmeaza. lar mai JOs: '~i nu cum~
29. J5vr. 2. 14.
30. Deut. 6 , 13.
31. Ie$. 20. 4; Deut. 5, 8 .
32. II Cor. 3.6.
33. Leon Isaurul.
34. Deut. 4. 12.'
35. Deut. 4, 15-17.
42 SfantuilOAN DAMASCHIN
va, uitandu~te la cer ~i vazand soarele, luna, stelele ~i toata
podoaba cerului, ra.ta.dnd sa. te inchini lor ~i sa. Ie adori"36.
6. Vezi ca cele spuse au un singur scop,anume de a nu
adora creatura in locul Creatorului317 ~i de a nu aduce 0 inchi~
naredeadorare altcuiva aecat numai Creatorului? Pentru
aceea, totdeauna Scriptura un~te adorarea cu inchinarea.
Caciiara~i zice: "1'fu vei avea alti dumnezei afara. deMine.1'fu~ti
vei face chip dopJit nici vreo asemanare; nu te vei inchina lor,
nici nu~i vei adora, ca.d Bu sunt Domnul Dumnezeul vostru"38.
~i iara~i: "Diiramati capi~ti1e lor, zdrobiti staIpii lor, truati pa.du~
rile Jorsfinte ~i ardeti in foc chipurile cioplite ale zeilot lor, ca
sa..nu va. inchinati unui alt dumnezeu-39. :;;i. putin mai jos: "1'fu-ti
vei face dumnezei tumati'40.
7. V~i ca din cauza idolatriei opr~te Scriptura pictarea
icoanelor ~i ca este cu neputinta-sa se faca icoana lui Dum~
nezeu, Care este fara greutate, necircumscris ~i nevazut? Cad
spune Scriptura: "N~ati vazut chipuI Lui-41, dupa cum ~i Pavel,
stand in mijlocul Areopagului, zice: ·A~adar, flind neam aI lui
Dumnezeu, nu trebuie sa. credem ca. Dumnezeirea este aseme-
nea aurului sau argintului sau pietrei doplite cu ajutorul artei
~i inchipuirH omului-42.
8. Aceste porunci au fost date ·iudeilor din pricina lesnei
lor inclinari spre idolatrie. Noi insa, ca sa intrebuintez cuvin-
tele Sfantului Grigorie Teologul43 , carora ni s~a dat sa fim im-
56. Deut. 4, 19.
57. Rom. 1, 25.
38. Ie$. 20, 3-5.
59. Ie$. 54, 13-14.
40. Ie$. 54,17; Lev. 19,4.
41. Deut. 4, 12.
42. I"apte 17, 29.
43. Sf. Grigorie din Nazianz s-a nascut in Arianz in 329 sau 330. lnstructia
~i-a facut-o in cele mai bune ~coli ale antichitatii: Cezareea capadociei, Cezareea
Palestinei, Alexandria ~i, in sfaroit, Atena. Aici leaga 0 stransa prletenie cu Sf. Vasile
cel Mare (t379). Prietenia aceasta, chipul ideal al prieteniei, une~te pe ac~ti doi
oarneni in tot cursul vietii ~i nu cade, cu tot caracterul autoritar al episcopului
Cezareii capadoclei care intelegea sa utilizeze pe prietenii siii pentru izbanda
CELE THEI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 43
pre una cu Dumnezeu, evitand ratacirea superstitioasa ~i cu-
nosctmdadevarul, sa adoram numai pe Dumnezeu 44 , carora
ni s~a dat sa ne imbogatim cu desavar~irea cuno~tintei lui
Dumnezeu, sa devenim barbati desavar~iti45 deoarece am
trecut de varsta prunciei 46 , noi nu mai suntem sub pedagog'*" I ,
caCIam primit de Ja Dumnezeu puterea de dlscernamant ~i
~tim ceea ce poate fi infati~at ~i ceea ce nu poate fi lntatisat
ill iCOana. Caci spune Scriptura: "1'f-ati va.zut chipul Lui"4tl. Vai
de lntelepciunealegiuitorului! Cum poate sa se faca icoana
Celui nevclzut? Cum poate sa se faca asemanarea Celui fara de
asemanare? Cum sepoate zugravi Cel fara de greutate, fara de
marime ~i fara dehotar? Cum poate sa fie facut chipul Celui
fara de chip? Cumpoate sa se picteze Cel fara de corp?
Darce se aratain chip tainic in aceste locuri din Scriptura r
(
Negrel;>it, sa nu faci icoana lui Dumnezeu, Care este nevclzut49 .
Evident insa ca at unci mnd vezi ca Cel fara de corp S~a facut
lucrarii sale religioase, inacela~i timp ~i izhanda Ortodoxiei. Grigorie insa, fire
meditativa ~i cOntemplativii, nu s-a putut impaca nid cu rolul de ajutalor al tataIui
sau, episcopul Nazianzului, ~i, mai ales, nici cu vrednicia episcopal a, pe care i-a
impune Sf. Vasile. De fiecare data prefera Iini~tea singuratatii zgomotului or~ului
~i gryilor episcopale. Cu toate acestea, Sfantul Grigorie a fost sortit de providenta
ca timp de doi ani sa fie purtatorul decuvant aI ortodoxiei amenintate in cel mai
turbulent ~i mai plin de intrjgi ora~, capitala Imperiului, Bizantul. Aicl, de la 379
pana la 58 I, pronunta in biserica invierii celebrele sale discursuri, care i-au dat ~i
meritatul nume de Teologul, Cuvantatorul de Dumnezeu. in 380, el jnsu~i vede
triuniful cauzei pentru care pleda ~i, ca 0 ironie a soartei, se vede instalat
arhiepiscop aI capitalei. Misiunea sa era insa terminata; scopul pentru care
vel1ise, atins. Ce-i trebuia gloria unui scaun episcopal, inconjurat de atatea gryi ~i
intrigi? De aceea se reintoarce, ~i de data aceasta definitiv, in singuratatea atat de
multdorita ~i iubita. Este ultima sa etapa, etapa creatiei pOemelor sale. Moare la
o data necunoscuta, poate in 389 sau 390. Biserica Ortodoxa pomene~te
praznuirea sa la 25 ~i 30 ianuarie.
44. A6yor; A~, Elr; 'ta liyw. <l>iihu, P.G. XXXVI, col. 341 D.
45. Bfes. 4, 13.
46. Bfes. 4, 14.
47. Gal. 3,25.
48. Deut. 4, 12.
49. TextuI: Negre~it ... care este neviizut, introdus de mine pentru restabilirea
textului Tratatulul I; cf. Tratat. Ill, paragraful 8.
44 Sfantul lOAN DAMASClUN
pentru tine om, atunci vei face icoana ehipului Lui omen esc.
Cand Cel nevazut S-a faeut vazut in trup, atunei vei infati$a in
icoana asemanarea Celui ce S-a faeut vazut. cand Cel fara de
corp, fara de forma, fara de greutate $i ealitate, fara de ma-
rime din pricina superioritatii firH Lui, 'eel care exista in chipul
lui Dumnezeu-50, "a luat chip de rob"Sl, prin aceasta apropiere
de cantitate $i calitate, $i a imbracat chipul corpului, atunci"
zugrav~te-L in icoane $ia$aza spre contemplare pe Acela
care a primit sa fie vazut. Zugrave$te coborarea Lui fara nume,
na$terea din Fecioara, botezul in lordan, Schimbarea 'la fata
de pe Tabor, Patimile - mUlocitoarele nepatimiriL moartea,
minunile - simbolurile firii Lui dumnezeie$ti, minuni facute
prin luerarea trupului, dar cu ajutorul lucrarii dumnezeie$ti,
erucea cea mantuitoare, inmormimtarea, invierea, inaItarea la
ceruri. Zugrave$te-Ie pe toate, $i cu cuvantul, -5i cu culorile. Nu
te teme, nu te infrico-5a! $tiucate feluri de inchinaciuni exista!
Odinioara, cand Avraam a cumparat pe-5tera dubla ca sa do-
bandeasca loc pentru mormant, s-a inchinat fiilor lui EmorS2
care erau 'barbati necredincio$i -5i sufereau de boala necu-
nO$tintei de Dumnezeu. lacoy s-a inchinat fratelui sau Isav53
-5i lui Faraon, barbatul Egiptului54 , dar $i pe varful tOiagului
sau 55 .S-a inchinat lor, dar nu i-a adoral. lsus al lui Navi 56 -5i
Daniil 57 s-au inchinat ingerului Domnului, dar nu I-au adorat.
Caci rutceva esteinchinarea de adorare,$i altceva inchinarea
adusa din respect celor care ne depa$esc prin vreo vrednicie
oareeare.
9. Dar pentru ca scrierea de fata este despre icoana $i
inchinare, trebuie sa lamurim ce intelegem prin una-5i prin
cealalta.
50. Filip. 2. 6.
5!. Filip. 2. 7 .
52. Fac. 23. 7. in Scriptunl: "Fiilor lui Het".
53. Fac. 33.3.
54. Fac. 47. 10.
55. Fac. 47. 31; Evr. 11, 21.
56 . lsus Navi 5, 14.
57. Dan. 8.17; 10.9.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 45
leoana este 0 asemanare, care infati$eaza originalul; cu
toate acestea, este oarecare deosebire intre icoana $i original,
deoarece icoana nu se aseamana intru totul cu originalul. Spre
exemplu: icoana vie, natural a -5iintru totul asemenea Dum-
nezeului nevazut este FiuI58, Care poarta in EI insu-5i pe TataI
in intregime59 , fiind asemenea in totul cu E16o, deosebindu-Se
Insa in aceea numai ca este cauzat: TataI este cauza naturala,
FiuI, eel eauzat, pentru ca nu este Taml din FiuI, ci Fiul din
Tatm. caci Fiul are din EI - de-5i nu dupa 1':1 - aceea-5i existenta
pe care 0 are -5i Tatm, Care L-a nascut.
10. in Dumnezeu sunt icoane -5i exemple ale lucrurilor ce
vor fi faeute de El, adica sfatul Lui mai inainte de veei, care
este totdeauna acela$i, caci Dumnezeirea este neschimbata in
totul $i 'nu este in Ba schimbare $i umbra de mutare'61. Sf.
Dionisie 62 , cel foarte invatat in cele dumnezeie$ti $i care cu
ajutorullui Dumnezeu acercetat adanc cele cu privire la Dum-
nezeu, a numit aceste icoane $i exemple 63 hotarfui mai dina-
inte. in sfatuI lui Dumnezeu s-au Infati-5at, inainte de devenirea
lor, toate cite au fost hotarate mai inainte de EI $i toate cate
vor exista In chip neschimbat, tota-5a dupa cum cineva, care
ar voi sa zideascao easa, i-5i reprezinta si lsi infati$eaza mai
mtai in minte forma caseL
' 11. lara$i; lucrurile vazute sunt icoane ale celor nevazute
$i lip site de forme; acestea sunt reprezentate corporal pentru
. ea sa ne putem face 0 slab a idee despre ele. Caci $i dum-
58. CoL 1. 15; U Cor. 4. 4; Evr. 1. 3.
59. loan 14. 20.
60. loan 10.30.
61. Jac. 1. 17.
62. Sub numele lui. Dionisie Areopagitul, ateni,inuI convcrtit de Sf. Apostol
Pavel (Fapte 17.34). ni s~a pastrat 0 opera de 0 importanta covar~itoare pentru
dezvoltarea de mai mrziu a teologiei ~i mai ales a teologiei mistice. Opera
cuprinde patrutratate: Despre ierarhia cereasca. Despre ierarhia bisericeasca.
Despte numele lui Dumilezeu. Despre teologia mistica (traduse in limba romana
de Pr. Prof. Cicerone lordaches<:;u. Chi~inau. 1932. 1936) ~i zece senson. adresate
mai ales eat;re persorlalitiiti d.inepocaapostolicl'i.
63. P.G. ' Ill. col~ 824 C.
46 SfantuJ lOAN DAMASCHIN
aezeiasca Scripturaatribuie lui Dumnezeu ~l mge~
jnfati~ari
rilor,~i acel~i dumnezeiesc barbat spune pentru care .prici~
na64 .Este natural sa se atribuie figuri celor fara de figura ~i
forme eel or fara de forma, din cauza capacitatii noastre de
intelegere, care nu poate sa se inaIte nemijloeitla consideratii
inteleetuale, fara concepte cunoscute ~i de acee~i natura.
~adar, dac.a Cuvantul dumnezeiesc, avand in vedere puterea
noastra de intelegere, ne procura din toate partile ceea ce ne
ridicala inaItime ~i atribuie oarecare forme·luerurilor subtlle~i
fara de forma, pentru ce sa nu se zugraveasca chipul celor
care, potrivit naturii lor, sunt inzestrate cu forme pe .care Ie
sesizam, darprin faptul ca nu sunt prezente,nupot fi vazute?
Prin simtire se formeaza 0 imagine in cavitatea dinairtte a
creierului ~iastfel este transmisa ratiunii~i se pastreaza in
memorie65 . Intr~adevar ~i Grigorie Cuvantatorul de Dum~
nezeu spune ea mintea se forteaza mult sa iasa din lucrurile
sensibile, dar este complet neputineioasa66 . ."Dar $i ceJe
nevazute aJeJui ·Dumnezeu de Ja zidirea Jumii se vad prin
cugetare in fapturi-67. Intr~adevar, vedem in luerurile create
icoane, care 'ne indica in chip paUdrevp:1~t1ile. dumnezeie~tl.
Astfel, spunem ca Sfanta Treime, Cea mai pres us de orice
prineipiu, este infati~ata prin soare, lumina ~i raza, sauprin
fantana care izvora~te, prin izvorulcare iese din fantana ~i
prin eurentul de apa ce porne~te Ja vale, sau' prin mintea,
cuvantul ~i duhuJ nostru68 , sau prin planta trandafiru1ni
floarea $i mirosul lui.
64. P.U. III, col. 121 CD.
65. Socotesc ca aceasta fraza n-a fost in original, deoarece strica
continuitatea ideiJor, ci probabiJ ca a fost 0 nota marginal a de pe un manuscris,
un comentariu' al unui lector, pe care un copist posterior I-a introdus in text. in
sprijinul afirmapei noastre vine ~i faptul ca in tratatul III, paragraful 2], care
reproduce textul acestui tratat, nu se gase~te aceasta fram.
66. P.G. XXXVI, col. 44 A.
67. Rom. ],20.
68. Adica: respiratia noastra. Despre comparatia Sfintei Treimi cu mintea,
cuvantu1 ~i duhu1 nostru, comp. Sf. Grigorie Teo1ogu1, P.G. XV, col. 844 B.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 47
12. Seruai nume~te apoi icoana ceea ce schiteazain chip
enigmatic cele viitoare. Spre exemplu: chivotul 69 , toiagul 70 ~i
vasul eu'mana7l irtchipuie pe Sfanta Fecioara ~i Nascatoare de
Dumnezeu; saroele 72 , pe Cel care a distrus prin cruce mu~c.a~
tura ~arpelui, autorul rHului 73 ; marea, apa ~i noru], pe Duh111
Botezului1"'.
13. Se mai num~te inc.aicoana a faptelor trecute ceea ce
serve~te spre aducerea-aminte a unei minuni sau a cinstei sau
a ru~inii sau a virtutii sau a viciuluL spre folosul celor care
vom privi mai tarziu, ca sa evitaro cele rele ~i sa ravnim virtu~
pIe. Aceastaitoana este de doua feluri: prima. prin cuvantul
scris ,in .cani. Spre exemplu: Dumnezeu a sapat Le!1ea pe
placi 75 ~i aporuncit sa se scrie vietile barbatilor iubitori de
Dumnezeu 76 .A doua, prin contemplare, cu ajutorul simturilor.
Spre exemplu: Dumnezeu a poruneit sa se a~eze in chivot spre
aducer~aminte77 vas ttl cu man:'i 78 ~i toiagul 79 • Dupa pilda
celor de niaisus zugravim ~i acurn icoanele faptelor trecute ~i
virtutile. A~ada:r, sau suprima orice ieoana ~i da legi potrivnice
Celui care a poruncit sa se fac.a acestea, sau prime~te pe fie~
care, potrivit ratiunii~i modului ce se cuvine fiecareia.
Dupa ce am vorbit despre felurile icoanei, sa vorbim ~i
despre cele ale inehinarii.
14. Inchinarea este simbolul supunerii ~i al cinstirii. Cu-
no~tem diferitefeluri de inthinare. Primul tel de ' inrhinare
este inchinarea de adorare. pe care 0 aducem lui Dumnezeu,
singunil prin fire demn deinchinare. AI doilea fel de inchinare
69.1e$. 25, 10-15.
70. Num. 17,23.
71. 1es. ] 6, 33.
.72. Num. 12, 19.
73. Bvr. 2, ]4.
74. 1 Cor, 10, 1-2.
75.Ies. 31, ]8.
76.1es. 17, ]4.
77 . 1es; 25,6,21.
78.le$. 16, 33.
79. Num. ] 7,25.
48 Sf§.ntul lOAN DAMASCHIN
este inchinarea adusa din pricina lui Dumneze.u, Care prin
natura este demn de inchinare, prietenilor ~i slujitorilor lui
Dumnezeu - dupa cum Isus allui Navi80 ~i Daniil 81 s~au inchi~
nat ingerului -, locurilor lui Dumnezeu - dupa cum zice David:
'Sa ne inchinam in locul in care au stat picioarele Lui'62 -,
obiectelor afierosite lui Dumnezeu- dupacum intreg Israelul
se inchina cortului ~i, stand in jurul templului din lerusalim ~i
privind din toate partile la el, se inchina ~i acum - sau con~
ducatorilor care au fost pu~i de El - dupa cum lacov s~a jnchi~
nat lui Isav 83 , ca unuia care a fost facut de Dumnezeu fratele
sau mai mare, ~i lui faraon 84 , ca unuia care a fost pus con~
ducator de Dumnezeu, ~i dupa cum s~au inchinat lui los if fraW
lui 85• Cunosc apoi ~t Inchinarea in semn .de cinste, data de
unii catre altii ~ dupa cum ~a lrichinat Avraam fiilor lui
Emor8 6 . A~adar, sau suprima orice felde inchinare, sau pri~
me~te~le pe toate,potrivit ratiunii ~i moduluicuvenit.
15. Mspunde~mi la intrebarea aceasta: Dumnezeu este un
singur Dumnezeu? Vei raspunde ca da, ~L dupa cum mi se
pare, vei spune ca este un singur legiuitor. Daca este ~a,
atunci pentru ce da legi contrare? Heruvimii nu fac parte din
cele din afara de creatie. Pentru ce darporunc~te ca heru~
vimii sculptatL lucrati de maini omen~tL sa umbreasca aco~
peramantul impacarii?87 Este evident ca este cu neputinta sa
se faca icoana lui Dumnezeu, deoarece este necircumscris .~i
fara asernanare, sau a altcuiva ca Dumnezeu, pentru ca sa nu
se aduca inchinare de adorare creatiei ca lui D1..UJ1.nezeu88 .
Dumnezeu insa porunce~te sa se faca icoana heruvimilor,
80. Isus Navi 5, 14.
81. Dan. 8, 17; 10,9.
82. Ps. 131. 7 .
83. Fae. 33, 3.
84. Fae. 47, 10.
85. Fae. 42, 6; 43, 26.
86. Fae. 23, 7 .
87 . le$. 25, 17-21.
88. Rom. 1, 25 .
CELE TREI TRATATE CONTRAICONOCLA$TILOR 49
deoarece ei sunt circumscri~i ~i stau ca ni~te robi langa tronul
dumnezeiesc ~i umbresc in chip de rob acoperamantul impa~
carii. Caci trebuia sa fie umbrita icoana tainelor dumnezei~ti
prin icoana slujitorilor cere~ti. Spun~mi, oare chivotul89 ,
vasul cu mana90 , acoperamantul impacarii 91 nu sunt facute
cu mana? Nu sunt lucrurile mrunilor omene~ti? Nu sunt lucrate
din materie netrebnica, dupa cum spui tu? Ce este oare intreg
cortul? N..a fost 0 icoana? N~a fost umbra ~i inchipuire? Pentru
aceea dumnezeiescul Apostol spune urmatoarele, dandexpli~
catii cu privire la preotii Legii vechi: "Ei slujesc inchipuirii ~i
umbrei celor cer~ti, dupacum i~a poruncit lui Moise, c{md
a voit sa faca cortul: 'Vezi dar, zice, vei face toate dupa chipul
ceti~a fost aratat in munte"92. Mai mult inca: Legea n~a fost nici
macar icoana, ci umbra de icoana cad acela~i Apostol zice:
"Legea, fiind . JJ.J1:/J)ra ~ bunlJr:ilo.r "TliitoarB _ nu este jnsa~i icoana
lucrurl}or"93 Prin urmare, daca Legea interzice icoaneJe ~i ea
ih.sa~ieste schita unei icoane, ce yom spune? Daca cortul este
umbra ~i icoana unei icoane, pentruce Legea porunce~te sa
nu facem icoane? Lucrurile nu stau a~a cu nici un chip; dar
maibine, "fiecare Jucru Ja timpuJ Jui"94.
16. Odinioara Dumhezeu cel necorporal ~i fara de forma
nu se zugravea deloc. Acum tnSa, prin faptul ca Dumnezeu
&a aratat in trup 95, a locuit printre oameni96 , fac icoana chi~
pului vazut al lui Dumnezeu.Nu mainchin materiel, ci rna
inchin Creatorului materieLCreatoruluL Care S~a facut pentru
mine materie~i a primit sa locuiascain materie ~i a savar~it
prin materie mantuirea mea; nu voi inceta de acinsti materia,
prin care s..a savar~it mantuirea mea. Nu dnstesc materia ca
89.Ie$.25,1O-15.
90.1e$. 16,33.
91. Ie$. 25, 17.
92.1e$. 25, 40; Evr. 8, 5 .
93. Evr. 10, L
94. &1. 3, 1.
95. loan L 14; I Tim. 3, 16.
96.Baruh 3, 38.
4 • CULTtJL SFlNTELOR ICOANE
 Sfantul lOAN DAMASCHIN
50
pe Dumnezeu - departe de mine gandul acestaJ -, caci cum
poate sa fie Dumnezeu ceea ce il)i are originea in nefiinta?
DeI)i corpullui Dumnezeu este Dumnezeu, iar din prieina unirii
ipostatice nu s-a schimbat prin ungerea consacrarii, ci a ramas
ceea ce era prin natura, adica trup insufletit cu suflet rational
I)i cugetator, totul)i a avut inceput, dar nu a fost nezidit.
. Cinstesc I)i respect de asemenea ~i cealalta materie, prin care
s~a savarl)it mantuirea mea, ca unace este plina de lucrare
dumnezeieasca I)i de har. Oare nu este materie lemnul crucH
cel de trei on laudat I)i fericit? Nu este materie muntele cel
respectat ~i sfant, Locul Oipatanii97 ? Nu este materiepiatra
datatoare I)i purtatoare de viata, mormantul cel sfant98 , izvo~
ful invierii noastre? Nu este materie cemeala I)i Prea~sfimta
carte a Evangheliilor? Nueste materiemasa purtatoare de
viata, care ne da Painea VietH? Nu sunt materie aurull)i argin~
tul, din care sunt facute crucile, discurile ~i potirele? Dar,
inainte de toate acestea, nu sunt materie Trupul I)i Sangele
Domnului nostru? Sau suprima cinstea si inchinarea tuturor
acestora, sau..a dmite Dotrivit traditiei bisen~esti.siJnchtnarea
icoanelor, care sunt sfintite pnn numele lui Dumnezeu I)i ale
prtetenilO1' lui Dumnezeu I)i umbrite din cauza aceasta cu harul
dumnezeiescului Duh. Nu defaimamateria caci nu este ne~
trebnica. Nimic nu"este netrebnic din ceea ce este facut de
Dumnezeu. Aceasta este parerea mafIiheilor. Este netrebnic
fiumai ceea ce n~a avut cauza de ia uumnezeu, cieste nasco~
cireanoastra prin indepaItarea voluntara I>i prin inclinatia
vointei de la ceea ce este potrivit naturii spreceea ce ' este
contranaturii, adica pacatuL Daca din pricina legii dispretu~
i~ti icoanele I>i Ie interzici, ca unele ce sunt lucrate din ma~
terie, atunci vezi ce spune Scriptura: "$i agraIt Domnul catre
Moise, zicand: lata am chemat pe nume pe Veseleil, fiullui Or,
din tribul lui Iuda. $i i~am insuflat duh dumnezeiesc de
intelepciune, de plicepere $i de $tiinta ca sa se priceapa in
97. Mat. 21, 33.
98. Mat. 27.60.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 51
olice lucru, sa fie mai mare peste me$ter1 $1 sa lucreze auruJ,
argintu!' arama,stofa albastra, stofa purpurie, firul ro$U rasu~
cit $i firul de in rasucit, sa se priceapa in alta sculptarii pie~
trelor $1 a cioplirii lemnelor, spre a lucra toate 1ucruri1e. ]:.am
dat $i pe Oholiab~ fiuIlui Ahisamah; din tribul lui Dan; $i ori~
carui inte1ept cu inima i~am dat pricepere $i vor face toate cate
ti~am poruncit"99. ~i iar~i: "A spus Moise catre toata adunarea
iiilor lui Israel: Ascultati acest cuvant, pe care l~a poruncit
DomnuJ,zicand:"Adunati din ale voastre ofran de Domnului.
.Fiecaresa aduca ce~llasa inima parga Domnului: aur, argint,
arama; stoia a1bastra, stoia purpurie, fir ro$U rasucit in
doua, fir de inrasucit, par de capra, piei de berbec vopsite in
rO$u,piei vopsite in albastru, lemne care nu putrezesc, unt~
deJemn pentru ungere, aromate pentru tamaiere, pietre de
sard1u, pietre cizelate pentru umarar $i pentru haina care
cade pana 1a picioare. $i tot cel intelept eu 1nima dintre voi
sa vina $i sa lucreze toate cate a poruncit Domnul, cor~
tur lOO I>i celelalte. lata dar ca materia este cinstita, del>i
dupa voi este necinstita. Ce este oaremai de puUn pret
d.e cat paruldecapre si decat culorile? Sau nu sunt culori:
rOl>ul, purpuriul si aibastrul?lata si icoanele heruvimilor
sunt operele mainiloroamenilor. ,P entru ce interzici· din pri~
cina Legii ceea ce Legea a poruncit sa faci? lar daca din
cauza Legii interzici icoanele, atunci trebuie sa til ~i sam-
bata!OI si sa te tal impreiur l02. la aminteinsa ca, .'daca
tineti Legea,I1ristos 1a nimicnu va va folosi"103. 'eei care va
Indreptati prih Lege aU cazut din har'lU4. Vechiul Israel n~a
vazut pe Dumnezeu, "dar noi Drivim ca intr..o oglinda cu fata
aescoperita slava lui Dumnezell"105.
99. Ie$. 31. I":().
100. le$. 35,4-11.
10 I:le$. 20, 8-11.
102. file. 1.7.11.
103. Gal; 5.2. .
104. Gal. 5. 4.
105. U Cor. 3. 18.
52 SfantulIOAN DAMASCHIN
17. NOiexpunem in toate locuIile chipuJ Lui sub forma de
icoana ~i prin el sfintim eel dintai simt - eaei primul dintre
simturi este vederea -, dupa cum prin euvinte sfintim auzul.
leoana este un obiect care prileiuiesteaducem~H'lminte:. Ceea
ee este cartea pentm ~tiutorii de carte, aeeea este ieoana
pcntru ne~tiutorii de carte. ~i ceea ce este cuvantul pentm
auz, aeeea este icoana pentru vaz, caei eu ajutorul mintii ne
unim eu leoana. rentru aeeasta a poruncit Dumnezeu sa se
constrtiiascaehivotul din lemneeare nu putrezese $i sa fie
aurit pe dinauntm~i pe dinafara106 ~i sa se puna in el tablele
Legii, toiagul ~i vaSul eel de aur cu mana107 , spre aducerea-
runinte a faptelor treeute ~i spre preinehip,uirea eelor viitoare~
Cine nu vaspUIle Caacesteasum lcoane, crainieiputernici? ~i
ele nu stateau intr-oparte dosita 'a eortului, ci in fata mtregului
popor. ludeiL privindla aeestea, aduceau inehinaeiune ~i ado-
rare lui Dumnezeu, Care a lucrat prih ele. Este dar 'ca nu Ie
adorau rentru ele insele, ci prin ele i~i aduceau aminte de mi-
nuni, $i dadeau inchinare lui Dumnezeu,Care a savar~it minu-
nile. koanele au fost ~ezate spre aciucete-aminte, nu ca ni~te
durnnezeL cr ca une1t~ ; ce ne amintese de luerarile dumne-
t;eie~ti:
.. 1'8. Dumnezeu a porurtcitsa seiRdouasprezece pietredirt
Iordan 108 ~iaexplicat pentru care cauZa., cad zice! "03.nd te
vaJntieba filiI tau'ce sunt pietrele acestea,poveste$te-i ca prin
porunca dumnezelascaapa .i6rdanu:It1.ia. 'secaL$i atr.~~.l1t
chivotul DOninuluF~r tat poporul"109. Pentiu ". ce .dar.nu· vom
~. zt.igravi $i noipatiiliile mantuitbare$i mim.tnilelui Hristos-
DUIllli.eZeu,'pentruca alundcand'mavaintrebafiul meu ce
sunt aeestea, eu ii voi spuneca Dumnezeu Cuvantul S-:-afacut
om ~i prin EI a trecut lordanul nu numai Israel, ci intreaga fire
s-a reintors la fericirea de rutadata. Prin El firea s-a urcat din
106, Ie~, 25, 10-11.
107, Ie$, 25, 16-21.
lOB. [sus Navi 4, 3.
109. lsus Navi 4,6-7,21-22.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 53
eele mai de jos rue pamantului deasupra oriearei stapaniri $i a
stat in insu~i tronul Tatalui 11 O. .
19. leonoclastii ins a spun: fa ieoana lui IIristos sau a
Maieii Lui, Naseatoarea de DlIrrme:zeusi sa-ti fie: de-aiuns. Ce
nebunie! Ai ·marturisit prin aeeasta in chip evident ea ~ti
du~manul sfintilor. Caci daca faci ieoana lui Hristos, dar nu si
pe a sfintilor, este ciar ca nu interziei icoana, ei cinstirea sfin-
til~r, deoareee tact leoanele lui IIristos, ca rue unui gIorificat,
dar respingi koana sfintilor, ea unii ee ar fi Jipsiti de glorie, ~i
prin aeeasta nume~ti adevarul minciuna. "Bu trail"'.SC. zice
DomnuL $i voi slavi numai pe cei care Ma slavesc"I11 ... Iar
dumnezeieseul Apostol ziee: -"Astle1 nu mal e$ti rob, ci fiu; dar
daca e$ti fiu, e$ti $i mO$tenitor al lui Dumnezeu prin
lfristos·11 2 . ~i: "Dacasuferim imDrellnacu Et este ca salim $r
sJaviti impreuna cu Bl"113. Nu ai pomit razboi contra ieoanelor,
Ci contra sfintilor. Caci spune loan TeologuI, eel .care se odih~
nea pe pieptul Domnului: 'Ca vom fi asemenea Luj"114. Dupa
cum ceea ee este unit eu foeul devine foe nu prin natura, ci
prin unire, prin ardere ~i prin partidpare, tot astfel $i trupul
fiului lui Dumnezeu Care s-a intrupat. Caci eorpul, prin parti-
ciparea ipostatiea lafirea dumnezeiasea, a ajuns, tara sa se
schimbe,Dumnezeu; n-a fost eonsaerat prin energia lui Dum-
nezeu, cum a fostcazul eu fiecare dintre profetL ci prin pre-
zenla totruaa Celui care eonsaera. Casfintii sunt dumnezei. 0
spune Stanta Seriptuni.: 'Dumnezeu a stat in adunarea dum-
nezeilor"1l5. Iar dumnezeieseul Grigorie, interpretand aeest
loe, spune ea Dumnezeu sta in mijloeuI dumnezeilor pentru a
imparti vredniciile 116 • ~i pe buna dreptate, eaci sfintii, inca de
pe carrd erau in viata, au fost plini de Duhul stant iar la
110, Bfes, 2, 6,
IIl.lez, 17, 16;IRegi';l,,30.
112, Gat 4, 7.
113 , Rom, 8, 17,
114, I loan 3,2.
115. Ps. 81, 1.
116, P.G, XXXVI, col. 365 B,
 Sfantul JOAN DAMASCHIN
54
moartea lor harul Sfantului· Duh se afla in chip nelipsit 'in
sufletele lor, in trupurile lor din morminte, in chipurile lor ~i in
sfintele lor icoane, nu in chip substantial, ci prin har ~i lucrare.
20. Dumnezeu a poruncit lui David sa~I zideasca templu
prin fiul sau ~i sa~I pregateasca loc de odihna 117. Solomon,
cladind~l, a facut heruvimiidupa cum spune Cartea Regilor:
"$i a acoperit heruvimii cu aur $itoti peretii dejur imprejur; a
sapatheruvimi scuJptati $i finici pe dinauntru $i pe pin-
afarif'118 .;.. I>i n~a spus pe de laturi, ci "de jur imprejur" - ~i
boi119 ~i leP20 ~i rodiP21. Dar nu este cumult mai de cinste
ca toti peretii casei Domnului sa se impodobeasca cu chipurile
I;>i icoanele sfintilor decat cu ale necuvantatoarelor I;>i arbo-
rilor? Unde este Legea care poruncel;>te "flu vei face vreo ase-
manare"122? Dar Solomon, primind val de intelepciune 125 ,
zugravind ceru], a facut chipurile heruvimilor, ale leilor I;>i ale
boilor124. Aceastainsa 0 interzice Legeal25 . Oare nu este cu
mult maievlavios ca, daca facem icoana lui tlristos, sa facem
I;>i icoanele sfintilor, deoarece acestea sunt pline de Sfantul
Duh? caci dupa cum altadata atat popoiul, catl;>i templul se
cunlteau prin sangele ~i cenUl;>a juncii1 26 , tot astfel ~iacum
prin sangele lui tlristos l27 , Care a fost rastignit pe timpul lui
Pilat din Pont, aratandu~e pe EI insul;>i parga a mucenicilor,
dar inca ~i prin sangele sfintilor, pe careeste zidita Biserica.
Altadata templul se impodobea cu chipurile I;>i figurile anima~
lelor necuvantatoare l28 , acum insa se impodobel;>te cu icoa~
117. I Par. 28, 2--3, 6 .
118. III Regi 6, 28-29.
119. III Regi 7, 13, 16,30.
120. III Regi 7, 16, 22.
121. II Par. 3, 16; 4, 15; III Regi 7,28.
122. Ie$. 20,4.
125. III Regi 5,5-14.
124. III Regi 6,23-28; II Par. 3, 7-14; 4,3-4, 15; III Regi 7, 16.
125. Ie$. 20,4; Lev. 26, 1; Deut. 4, 16; 5, 8; 27, 15.
126. Num. 19,9, 17; Lev. 16,5,14-15.
127. Evr. 9, 12--14; 10, 12-14.
128. III Regi 7, 16; II Par. 4,3-4, 15.
CELE TREI TRATATE CONTRA JCONOCLA~TILOR 55
nele sfintilor, care s~au facut pe ei inl;>i~i temple insufletite ~i
rationale, in care il;>i are Dumnezeu locuinta 129 .
21 . ZUQravim Drin urmare De tlristos, Imparatull;>i Domnul,
fara sa~L lipsimde oastea Sa; caci sfintii sunt oastea Dom;.
nUlULSa se Jipseasca imparatul pamantesc 130 de oastea sa, I;>i
atunci I;>i Imparatul~i Domnul sau sa Se lipseasca de a Sa. Sa
lepede purpura, ~i atunci sa inlature cinstea cese cuvine celor
care au luptat cubarbatie contra tiranului ~i au imparatit peste.
patimi. Dacaprietenii lui tlristos sunt mOl;>tenitori ai lui Dum~
nezeu ~i inipreuna~ino~tenitori cu llristos, ~i daca vor fi part~i
slavei · dumnezeie~ti ~i imparatiei, deoarece au fost part~i
patimilor lui tlristos l51 , pentru ce nu vor fi parta~i ~i slavei
Sale celei de pe pamant? "flu va spun robj"132, zice Dum~
nezeu, 'voi sunteti prietenii Mej"135. Ii vom dezbraca dar de
cinstea care le~a fost data de Biserica? Ce mana indnizneata!
Ce minte cutezatoare, care se ridica impotriva lui Dumnezeu
~i lucreaza impotriva poruncilor Lui! Daca nu te inchini icoa·
nei, nu teinchini nici fiului lui Dumnezeu, Care este icoana
vie a nevazutuJui Dumnezeu ~i chip cu totul asemenea l34 . Mil
inchin icoanei lui llristos, ca unul ce este Dumnezeu intru·
pat 155 ; icoailei Nascatoarei de Dumnezeu, Stapana tuturora,
ca una ce este Maica fiului lui Dumnezeu 136; icoaneisfintilof;
ca unii ce sunt prietenii lui DUmnezeu 137, carE! ;:}ll YP7i<::tal
pacatului pana Ja sange~i au urmat pe llristos, varsandu~s
sanQele pentru El, Care Si~a varsat mai in;:}jntp nronrilJl sat
sange pentru ei;ma inchin icoanei acelora care-au- trilit cal
129. I Cor. 5; 16; 6, 19; II Cor. 6, 16. Textulde la: Alt<1data templul ..
Dumnezeu locuinta, este necomplet in editia greaca. .
150 ..Cuvintele se indreapta contra lui Leon Isaurul.
151. Rom. 8, i7.
152. loan 15, 15.
135. loan IS, 14.
154. Col. LIS; II Cor. 4, 4; Evr. 1, 5.
135. loan 1. 14; I Tim . 3,16.
136. Hat. 1. 18-25; Luca 1. 26-2, 7.
137. loan 15, 14-15.
 56 Sf::ln:tul lOAN DAMASCHIN
cind pe urmele Lui; zugravesc biminteIe ~i patimile lor, pentru
ca prin ele ma sfintesc ~i ma aprindde T<ivna de a Ie imita.
Caci cinstea adusa icoanei se indreapta catre cel infati~at in
icoana 138 , spune dumnezeiestuI VasiIe l39 . Daca lnaIti biserici
Sr1ntilor lui Dumnezeu, atunci inalta ~i icoanele lor. Altadata nu
se ridicau biserici in numele oamenilor, nu se praznuia moar~
tea celor dreptL ci se jelea. Cel care se atingea de un mort,
chiar daca era corpul lui Moise, era socotit necuratl 40 . Acum
insa se praznuiesc pomenirile sfintiIor.Cadavrul lui lacov a
fost jelit141, dar moartea lui ~tefan se sarbatore~te. Prin ur~
mare, sau suprima pomenirile de praznic ale sfintilor, ca unele
ce sunt savar~ite impotriva Legii vechi, sau ingaduie ~i icoa~
nele, care, dupa cum spui, sunt tot impotriva Legii. Dar este
cu neputinta sa nusepraznuiasca pomenirile sfinUlor. Ceata
Sfintilor Apostoli ~i a purtatorilor de Dumnezeu Parinti pomn~
ce~te sa se faca aceasta.
138, P.G. XXXII, col. 149 C.
139, Sf. Vasile cel Mare s-a mlscut in Cezareea Capadodei pe la 330.
Educatia ~i instrucUa ~i-au facut-o intai sub conducerea tatalui sau, un retor distins,
apoi la Constantinopol~i Atena. Aici a cunoscut pe Sf. GJigoJie din Nazianz
(t 389/390). intors in Cezareea, profeseaza catava vreme retoJica, dar amintirile
sfinte ale famiJiei sale - bunica sa primise lectii de la Sf. Grigorie Taumaturgul
(t c. 270), iar tatal mamei sale suferise martiriul - iI indeamnaspre viata
monastica. Mai intai calatore~te in Egipt Mesopotamia ~i Siria spre a se initia ~i a
cunoal;)te monahismul din aceste centre crel;)tine. Astfel iniUat, revine in patria sa
'. I;)L pe malullrisului,ihtemeiaza impreuna cu cativa prieteni, la care se adauga $i
Sf. GJigorie din Nazianz, 0 comunitate monastica. Experienta din aceasta
singuratate I;)i invatiimintele culese in timpul cruatoriei sale in Orient dau prilej
Sfantului Vasile Sa redacteze cele doua Reguli de vietuire calugareasca, adoptate
mai tarziu de intreg monahismul ortodox. 'framantarile religioase ale secolului sau
iI cheama insadin singuratate. Episcopul Cezareii il face preot spre a-I avea ca
sfatuitor ~i ~utator in toate trebuJile episcopale. La moartea episcopului, in 370,
Sf. Vasile ii succede pe scaunul episcopal al Cezareii. in scurtul timp cat a pastorit
(370-378), Sf. Vasile a fost pilda adevaratului episcop, adevaratului conducator al
Bisericii: lupta contra puterii eretice imperiale, contra ereticilor,s~rpe~te
abuzurile c1ericilor, cladel;)te ospicii, azile, spitale, apara credinta. Din. nefeJicire,
sanatatea sa ~ubreda nu-I ajuta sa vada roadeJe muncii sale, cad moare la 1
ianuarie 379. Biserica praznui~te pomenirea sa la 1 ~i 30 ianuarie.
140. Num. 19, 11.
141. Fae. 50, 1-4.
CELE TREI TRATATE CONTRA lCONOCLA$TlLOR 57
Intr~adevar am fost sfintiti, de vreme ce Dumnezeu Cu~
vantul ~a intmpat142, facandu~Se asemenea noua in totuJl43,
afara de pacat 144, ~i S~ amestecat cu firea noastra, fara sa Se
confunde ~i a indumnezeit trupul rara ca acesta sa se schim~
be, prin existenta uneia in alta, rara confundarea Dumnezeirii
Luicu corpul Lui. intr-adevar .am fost eliberati, de vreme ce
flul lui Dumnezeu ~i Dumnezeu, Cel care exista in Dum~
nezeire fara patima, a suferit in firea pe care a luat~o ~i a platit
datoria noastra 145 , dand pentru noi un pret de rascumparare
indestulator ~i demn de admiratie, deoarece sangeIe fluIui
este propriu de a indupleca pe TataI ~i demn de respect. in~
tr-adevar am ~uns nestricacio~L de vreme ce Jiristos, cobo~
randu-8e iniad, a vestit sufletelor din veac legate, ca unor robi
de razboi, iertare, ca unor orbi, recapatarea vederiP46 ~i,
legand pe cel puternic l47 , a inviat prin plenitudinea puterii
Lui, facand nestricacios corpul ce I-a luat de la noi. jntr~adevar
am fost infiati si am devenit mostenitori ai lui Dumnezf>;u 148,
de vreme ce ne-am nascut din apa si din Duh 149 . Pentru
'aceste motive Pavel numeste pe cei credinciosi sfinti 150.
Pentru aceste motive nu jelim moartea sfintilor, ci 0
sarbatorim. Pentru aceste motive nu suntem sub Lege, ci sub
har 151 , deoarece suntem indreptati prin credinta 152 si am
cunoscut pe singuml Dumnezeu adevaratl 53 . "Pentru ceJ drept
142. 10 an 1, 14; I Timotei 3, 16.
143. Bvr. 2, 11; Filip. 2, 7.
144. Bvr. 4, 15.
145. Gal. 3, 13.
146. Is. 61, 1-2; Luca 4, 18.
147. Mat. 12,29.
148. Rom. 8, 17; Gal. 4,7.
149. loan 3, 5.
150. Rom. 1, 7; 15, 25, 26, 31; 16,2, 15; I Cor. 1, 2; 16, 15; II Cor. 1, 1;
8,4; 9, 1, 12; 13, 12; Efes. 1, 1,15; 2, 19; 4. 12; 5, 3; 6, 18; Filip. 1, 1; 4, 21,
22; Col. 1, 2, 4; 3,12; I Tim. 5,10; Filip. 5,7; Bvr. 3,1; 13,24.
151. Rom . 6, 14.
152. Rom. 5, 1.
1 !'lB. I loan 5, 20.
58 Sfantul lOAN DAMASCHIN
nu exism Jege"154. Nu suntem sub stihiile Legii, robiti ca ni>$te
prunci 155 , ci, ajungand la varsta unui omdesavar>$it 156 , ne
hranim cu hrana tare 157 , nu aceea care duce la idolatrie. Le--
gea este buna 158 ca 0 lumina care lumineaza intr~un loc intu~
necos, dar este buna pana se face ziua; acum insa a rasarit
luceafarul in inimile noastre I59 , iar apa cea vie a cuno>$tintei
de Dumnezeu a acoperit marile paganatatilor >$i toti, am cu~
nos cut peDomnul. "Au trecut ceJe vechi, iata toate s-au
innoit"160. Dumnezeiescul Apostol Pavel spune catre Petru,
corifeul Apostolilor:"Daca tu, iudeuflind, trme~ti Ja fel ca
pag{mii ~inu ca iudeiL pentru ce si1e~ti pe neamuri sa traiasca
ta iudeii?"161. lar catre Galateni scrie: "Marturisesc oricarui om
tmat imprejur ca este dat~r sa implineasca toata Legea uI62 .
22. Altadata oamenii, necunoscand pe Dumnezeu, au sIu~
jit unor dumnezei, care nu erau prin fire dumnezeP63; dar
acum, dupa ce am cunoscut pe Dumnezeu, dar mai degraba
dupa ce am fost cunoscuti de Dumnezeu, pentru ce sa ne
intoarcem iara~i la stihiile cele slabe >$i sarace 164? Am vazut
chipul omenesc al lui Dumnezeu si s~amantuit sufletul
meu ltib • Contemplu icoana lui Dumnezeu, dupa cum a vazut-<>
Iacov166 , de>$i cu totul in aU chip. Acela a vazut cu ochii mintii
un chip imaterial, care indica mai dinainte ceea ce va fi; eu
insa vad carbunele serimului Celui ce S-a aratat in trup. Umbra
Apostolilor, naframele ~i ~orturile au mmaduit bolile >$i au pus
154. lTim. L 9.
155. Gal. 4, 3.
156. Efes. 4, 13; Col. 1, 28.
157. Evr. 5, 14.
158. I Tim. L 8.
159. II Fetru 1, 19.
160. II Cor. 5, 17.
161. Gal. 2, 14.
162. Gal. 5, 3.
163. Gal. 4, 8.
164. Gal. 4, 9.
165. rae. 32, 3l.
166. rae. 32,25-52.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 59
pe fuga pe'demonP67. Pentru ce dar nu va fi slavita umbra >$i
icoana sfintilor? Sau inlatura inchimiciunea oricarui lucru rna,.
terial, sau nu introduce inovatii ~i nici "nu depa~i hotareJe
.ve~nice, pe care Je-au pus parintii tm"168.
23. LeQiuirea bisericeasca ni s-a predat nu numai in seris,
d >$i prin Uliele traditii neseris~ 169. Dumnezeiescul Vasile
spune cuvant eu cuvant urmatoarele in capitolul XXVII din,
lucrarea CeJe treizeci de capitoJe despre SfantuJ Duh catre
Amfilohie I70 : "Unele din dogmele >$i propovaduirile pastrate de
Biseriea Ie avemdin invatatura serisa; altele insa Ie-am primit
in chip tainic, fiindu-ne transmise prin predania Apostolilor.
Amandoua au aceea>$i putere pentru credinta. ~i nici unul
dintre cei care ar ;cerceta chiar lucrul eel mai mic din legile
biserice>$ti nu va contrazice vreuna din acestea. Caci daca am'
incerca sa indepartam datinile care nu sunt pastrate in scris,
ca unele ce nu au mare valoare, am omite cu aceasta pe cele
cesunt de folos, pagubind Evanghelia'17I. Acestea sunt
cuvintele marelui Vasile. De unde cunoa>$tem Locul sfant al
capatanii?De unde l72 mormantul vietH? Nuau primit-o copiii
in chip neseris de Ia parinti? Ca Domnul a fost rastignit in
167. rapte 5, 15; 19, 12.
168. Frov. 22, 28.
169. II Tes. 2,15; 5, 6.'
170. Sf. Amfilohiede 1conium face parte din grupul capadocienilor. S-a
nascut pe la 540 in capadocia. Dupa ce a fost discipol al renumitului retor Libaniu
<t 595), a profesat avocatura in Constantinopol. O'ind insa varul sau, Sf. Grigorie
de Nazianz (t 589-590), a imbrati$at viata ascetica, s-a intors in patria sa $i aici
s-a afierositaceluia$i ideal. in 375, la sfatul $i straduintele Sfantului Vasile (t 579),
este ales episcop aliconiei. Secondat continuu de marea personalitate a acestuia,
conduce cu indemanare episcopatul, smrpe$te erezia din eparhia sa, introduce
ordine $i discipIina. 1a parte ca membru distins la sinoadele din 581 $i 594 din
Constantinopol, iar in 590 prezideaza un sinod in Sidi, contra mesalienilor. Din
activitatea sa Iiterara nu ni s-au pastrat decat $apte discursuri $i fragmente din alte
scrieri. Hoare dupa 594. Biserica Ortodoxa praznuie$te pomenirea sa la 25
noiembrie.
171. P.G. XXXII, col. 188 A.
172. Am indreptat lectura textului prin . locul paralel din Tratatul II,
paragraful 16.
60 Sfantul lOAN DAMASCHIN
Loeul Capatanii 175 ~i a fost Ingropat In mormantu] pe care l~a
sapat Iosifin piatra 174 este scris; dar ca acelea sunt acestea
la care ne inchinam noi acum, din traditie nescrisa 0 I>tim. ~i
sunt inca foarte multe de felul acestora. D~ llnde cufundarea
de trei ori la Botez? De unde Inchinarea sore rasarit? De unde
traclItla Clespre Taine? Pentru aceea I>i dumnezeiescul Apostol
Pavel zice: "Drept aceea, [ratner, stati $i tineti preQ9,niile, pe
care le~ati invatat, fie prin cuvantu], fie prin epistola
noastra"175. A$adar, daca sunt in Biserica in chip nescris atat
de multe practici care s~au predat ~i s~au pastrat parra acum,
pentru ce cauti pricina cu privire la icoane?
24. Unele citate, pe care Ie aduci, nu pangaresc cultul dat
de noi icoanelor, ci al paganilor, care au indumnezeiticoanele.
~adar, nu trebuie din pricina obiceiului absurdal paganilor sa
se inlature ~i obiceiul nostru, savarl>it in chip binecredincios.
Exorcizeaza atat magii,catl>i vrajitorii, dar exorcizeaza ~i Bise~
riea pe catehumeni: aceia, invocahd pe demont aceasta insa,
pe Dumnezeu contra demonilof. Paganii ridica demonilor
icoane I>i Ie numesc dumnezei, noi insa, adevaratului Dum~
nezeu intrupat, robiIor $i prietenilor lui Dumnezeu, care aIunga
ceteIe demonilor.
25. Daca spui insa ca dumnezeiescuI ~i vrednicul de
admiratie Epifanie 176 a interzis in termeni preci~i icoanele, Iti
175. Hat. 27, 55.
174. Hat. 27,60.
175. II Tes. 2, IS.
176. Sf. Epifanie, reprezentantul teologiei traditionaHste ~i eel mai
inver1;>unat adversar al lui Origen (t e. 254), s-a naseut pe la 515 intr-un sat de
langa Elevteropole, din ludeea. Dorulde a se instrui ~i a se initia in viata aseetica
I-a condusin Egipt, undeariimas pana Ia varsta de 20 de ani. intors in patrie, s-a
caIugarit ~i a.intemeiat omanastire aI carei conducator a fost mult timp. in 367
faima sfinteniei vietii ~i. ~tiintei sale I-a ridicat pe scaunul episcopal aI Salaminei
din insula Cipru . . De acum viata sa nu are decat un singur scop, sa apere
Ortodoxia, combatand ereziile, pe care Ie socotca du~manul ei cel mai puternic,
~i in special origenismul, dupa el radacina tuturor ereziilor. Lupta contra lui OJigen
o incepe eu pJilejul unei caJatoJii la Ierusalim (392) ~i 0 continua pana la moartea
sa. in 402 a tinut un sinod, in care a eondamnat pe OJigen ~i scJieJile sale, iar in
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 61
voi spune in primul rand ca scrierea poate sa fie substituita ~i
3nocrifa177 ; lucrarea este aunuia, dar poarta numele aItuia,
lucru ce se obi~nuiel>te sa se faca de catre multi 178. In al
doilea rand, I>tim ca fericitul Atanasie 179 a interzis sa se puna
moa$tele sfintilor in urne funerare, aar a hotarat ca acestea sa
403 s-a dus la Constantinopol spre a da origenismului lovitura de moarte in
persoana Sfantului loan Hrisostom (t407), prezentat de Teofi) , patriarhul
Alexandriei (385-412),ca oJigenist. Aiei insa s-a convins ca a fost indus in eroare,
~ ea a plecat spre Cipru. Nu cyunge la scaunul sau episcopal, caei moare in
timpul calatoJiei (403). Pupni oameni din timpul sau au fost atat de eruditi ca el:
cuno~tea cinci Iimbi~i citise foarte mull. intreaga sa ~tiinta n-a intrebuintat-o
decat pentru a combate ereziile. ScJierile sale, care I-au facut renumit: Ancoratus
(Aneora bine fixGi.ta) ~i Panarion (Cutia cu leacuri). servesc acestui scop. Biserica
Ortodoxa praznuie~te pomenirea sa la 12 maL
177. Una dintre autoritatile patristice invocate de ieonocla1;>ti a fost ~
Epifanie, care, dupa justa apreciere a lui K. HolJ. a avut in istorie de doua ori
nemeritatul noroc de a fi fost luat drept un mare dogmatist. 0 data de iconoela1;>ti,
iar alta data de Iatint la sinodul unionist de la Florenta (1459), ca marturie
rasariteana des pre Filioque. In disputa iconoclasta,numele sau a fost citat chiar
de fa inceput:Sf; loan Damaschin menUoneaza faptul in acest tratat, scris imediat
dupa 726; totu$i pune la indoiala autenticitatea scrierii. in Tratatul II, paragraful
18,0 resplnge categorIc. ca neautentica. in curSul disputei iCOi1oclaste, ortodotsii
se menUn pe Iinia' Sfantului loan pamasehin. Nichifor, patriarhul Constantino-
polului (t 629). i~i la chiar sarcina de a denionstra pe larg neai..ttenticitatea
scrierilor iCbnoclaste ale'lui Epifanie .
. 178. Istoria literatuJirere~tine este plina eu exerriple de substituiri. Ele au
fost facute in 'special de eretici. .$i-au publicat scrierile lor sub ·nume de scriitori
corisac:rati~ntru a putea gasi astfeIprimire in cercurile oitodoxe . . Despre aceste
scrierl substituitesa se vacta: G. Bard,y, Fauxet fraudes litteralres dans l'antiquite
chretienne,RHE, 32; 1936. p. 5-:-23;275-39i" . ' . .'
. 179 . .Sf. Atanasie eel MarE~, pa~JiarhuIAlexandriei, este intrupa~ea dogmei
deofiintirriu FiUIui eu Tatal. Toata actiVitatea sa ~i-a pus-o in sll\ib<,\ acestei idei.
$i-ll ~aqijfieat Vieita, libertatea ~i lini~tia. Pentru . ~. apara cI:edinta, Biseri<;a,.in timp
ce altiepiseopi aitimpului i~i sChimbatl pareJile dupacum batea vantullacur1;ea
imperiala, Atanasie ramane statomic aparator aI · dogn:tei Dumnezeirii .fiului.
Infamiile pe care arienii de toate .nuantele .Ie eolportau asupra 'nUlneluisi vieUi
sale, la atatea sinoade, de parte de a,l dobon. ii dadeau noi puteri de,lupta. Exilat
ehiar, nu ii1ceteaza de a lupta; Propoviiduie$te 'oliunde puterea politica iI a1unga:
in
la Roma prilejui~te sinoade., pusthilTebaidei intar~te j>e monahi. uneoJi este
 62 Sfantul lOAN DAMASCHIN CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 63

se ingroape mai bine in pamant, voind sa desfiinteze obiceiul argint o!>i aur, )ucruri ale mrunilor omeneo!>ti' 182, totu~i nu
absurd al egiptenilor, care nu ingropau pe mortU lor, ci Ii opr~te inchinarea la cele neinsuflepte sau la lucrurile facute
ru>ezau pe paturi ~i pe divane. Probabil ca un asemenea lucru demaini, ci inchinarea la icoanele demonilor.
voind sa indrepte ~i marele Epifanie - -chiar admitimd ca 27. S-a spus doar ca profetii s-au inchinat ingerilor, oame-
aceasta scriere este a lui -, a legiuit ca nutrebuie sa se faca nilor, imparatilor, necredincio~ilor ~i toiagului. David spune:
icoane. Dar, caintentia lui n-a fost sa indeprutezeicoanele, ne 'inchinati-va reazemului piaoarelor LuP'183, iar Isaia zice de
este martonl biserica dumnezeiescului Epifanie insu~i asemeni, ca din partea lui Dumnezeu: "eerul imi este tron ~i
impodobtta pana in vremea noastracu icoane. in al treilea pam.imtul reazem plaoarelor Mele '184. Oricui ii este insa clar
rand, nu ceea ce este particular face lege in Biserica ~i "nici cu ca cerul ~i pamantul sunt lucruri create. La fel, Moise ~i Aaron
o randunica flU se face primavara", dupa cum spune ~i Grigorie impreunacu tot poporul s-au inchinat lucrurilor facute de
Teologul 180 ~i dupa cum este ~i adevarat. Un singur argument mana.Iar Pavel,greierele de aur al Bisericii, spune in epistola
nu este destul de puternic ca sa distrugapredania intregii catreEvrei: 'Ifristos, venind ca arhiereu al bunuri/or viitoare, a
Biserici, raspandita de la un capat pana la celaIalt allUmii. trecut prin cortul cel mal mare o!>i mai desavar~it, care nu este
26. Prim~te a~adar roiul citatelor din Scriptura ~i din facutdemanaomeneasca, adica nu este din zidirea
parinti1 81 . eu toate ca Scriptura spune: 'Id()lii pagani/or sunt aceasta"185. ~i iarfu?i: 'Ifristos n-a intrat in sfinte facute de
maini, care erau chipul celor adevarate, ci in cer'186. Astfel,
sfilltele cele dintai, cortul ~i toate cele din el, erau facute de
chemat din exil, tocmai pentru a fi impiedicata predica sa. Secolul IV este plin de
numele sau. Nu se poate scrie 0 pagina a acestui secol fani ca Sf. Atanasie sa nu mruni omen~tL ~i nimeni nu va tagadui ca tuturor acestora se
tie pomenit. S-a niiscut pe la 295, prObabii in Alexandria. in 31geste diacon ~i in dadea inchinare.
aceasta cali tate jnsote~te pe episcopul A1exandru la SinoduH ecumenic din 325.
La moartea lui A1exandru, in 328, este ales succesor al sau. De acum incepe
tragedia ~i frumusetea viepi sale. Din cei 45 de ani de episcopat 16 i-a petrecut
in exil.Moare la ,373. Sf. Atanasie a fost un luptator ~i este de mirare cii a giisit
timp liber sa scrie. Scrisul era insa pentruel tot un mijloc de lupta. ba chiar arma
cea mai puternicii: toate scrierile sale ~i mai ales scrisorile servescfie pentru a
aparadogma proclamatala. Niceea, tie pentru a spulbera calomniile puse de
arieni pe seama sa. Pe Ilinga operele sale polemice, .a mai com pus .0 scriere, c::are
il face tot atat.de glorios ca ~i lupta sa contra arianismului, ViataSfantului An tonie,
idealul monahuluiortodox. lntluenta acestei scri.eri pentru <iezvoltarea
monalusmww onentaJ ~i Intemeierea celui -occidentaJ a fost considerabila. Ea a
. fcst lectura preferata a tuturor acelora care voiau sa~iconsacre in intregime viata
lui'Dumnezeu. Convertirea Fer. Augustin <t 430) se datore~te ~i acestel blografii,
tradusa. curand in latine~te de Evagrieal Antiohiei (t c. 395). Biseriea Ortodoxa
prazni.tie~te pomenirea sa fa 18 ianuarie: MOriografii .despre Sf. Atanasie:
F. cavallera, st. AtJianase, Paris, 1908; Fr. Lauchert, Leben deS hl. AthanasilJSdes
Grossen, Koln, 1911; Q . Bardy, St. AtJianase, Paris, 1914; T. M. Popescu, Sfantul 182. ['s. 113, 12.
Atanasie, 1'atriarhul Alexandi:ieL Chi~nau,1927. 183. 1's. 98, 5.
180; P.G. XXXVI, col. 352 B. . . 184. Is. 66, 1.
181. ·Pentrutraducere am adoptatlectura It<X'>Pl1CIDV, lecturajustificata ~i de . 185. Evr.9, 1.1. .
Tratatulll, paragraful 20, care reproquce textul acesta. . 186. Bvr. 9., 24.

MMTURII DESPRE ICOANE
ALE SFINTILOR ~I CINSTITILOR rARlNTI
DIN VECtfIME
Din "Epistola catre TIt" a Sfantului
. Dionisie Areopagitul
~adar ~i noL in Iocul parerii obi~nuite despre ele 187 , tre~
buie sa patrundem 188 in chip sfant in sensullauntric al simbo~
lurilor dumnezeie~ti ~i sa nu dispretuim aceste vlastare ~i inra~
ti~ari ale chipurilor dumnezeie~ti ~i icoane evidente ale viziu~
nil or mai pres us de cuvimt ~i mai pres us de flre 189 •
Com en tariu. Vezi ca a spus sa-nu se dispretuiasca icoanele
celor vrednici de cinste.
Din cartea aceluiasi
"Despre numele dumnezei~ti", cap. I
Amfost ~i noi initiati in aceasta 190 . Acum jnsa, prin voalu~
rile sfinte, iubirea de oameni a Scripturii $i a traditiilor ierarhice
ascunde, in chip corespunzator naturii noastre, cele spirituaIe
in lucruri sensibile ~i cele mai presus de fiinta in cele ce exista;
atribuie forme $i figuri celor ce sunt fara de forme ~i fara de
flguri ~i mUltiplica$l modeleaza perfectiunea suprafireasca $i
fara de forma printr-o varietate de simboluri diferite 191 .
187. Adica: despre simboluri.
188. Pentru traducere am adoptat in locul lecturii blaj3aAEtV, din textul
transmis de Damaschin, lectura btal3cd.VEtV, din editia opereilui Pseudo-Dionisie
dinP.G.
189. P.G. Ill, col. 1108 c.
190. Aceasta '" acestea, inedit!a din P.G. aoperei pseudo-dionisieoe.
191. DEpt 9Etrov 6v6)La'trov, P.G. 1I1, col. 592 B.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 65
Comentariu. Daca din pricina iubirii de oameni Dumnezeu
a atribuit, in chip corespunzator noua, figuri ~i forme celor
fara de figuri ~i fara de forme, celor spirituale ~i fara de chip,
pentru ce sa nu zugravim, in chip corespunzator naturii
noastre, pe cele ce s~au aratat in chipuri ~i forme, spre a ne
aduce aminte de ele, iar aducandu~ne aminte de ele sa ne
indemne sa Ie nlvnim?
Din cartea aceluiasi
"Despre ierarhia bisericeasca", cap. I
Fiintele ~i cetele, care sunt superioare noua, despre care
am facut 0 sfanta mentiune, sunt necorporale, iar ierarhia lor
este spirituala ~i mai presus de lume. Noi vedem jnsa ca
ierarhia noastra, in chip corespunzator naturii noastre, este
multiplicata prin diversitatea simbolurilor sensibile. eu ajut()~
rul acestor simboluri ne urcam treptat, in chip corespunzator
noua, spre Dumnezeu~i virtutea dumnezeiasca. Fiintele supe~
rioare, ca unele ce sunt spirite, jnteleg potrivit pute:di lor de
intelegere; noi iilsa ne urcam, atat cat este posibil, spre con~
templarile divine cu ajutorul icoanelor sensibile 192 •
Comentariu. A~adar, daca noi ne urcam, in chip corespun~
zator naturii nOaStre, cu ajutorul icoanelor sensibile, chiar spre '
contemplarea dumnezeiasca ~i imateriala, ~i daca providenta
dumnezeiasca, dincauza iubirii Sale de oameni, atribuie for~
me ~i figuri, spre a no astra indrumare, celor lipsite de forme
$i figuri, pentru ce este nepotrivit sa zugravim, in c~iP c?r.es-
punzator naturii noastre, pe cele care s~u sup us, dm pncma
iubirii de oameni, formei ~i figurii?
A venit la noi cuvant din batrani ca Abgar, regele Edesei,
auzind de Domriul, s~a aprinsde dragoste dumnezeiasc~ ~ia
trim is soli, cerandu~l sa~J. vizitcie; iar <iaca aT refuza ,sajaca
192. P.G. Ill,col. 373 AB.
5-CULTULSHNTELORICOANE
66 Sfantul lOAN DAMASCHIN
aceasta a poruncit unui pictor sa faca chipul Lui. Lucrul
acesta ~tiindu-l eel care cunoa~te toate I;)i poate toate, a luat 0
bucata de panza I;)i, lipind-o de fata Sa, a imprimat acel chip
care se pastreaza pana azi 193 •
193. Legenda mai este 0 data men\:ionata de Sf. loan Damaschin in
Expunerea exacta a credintei ortodoxe, cartea IV, cap. 16, P.G. XCIV, col. 1173 A.
in acest loc, spre deosebire de textul de mai sus, Damaschin . adauga ca
Mantuitorul, vazand neputinta pictorulul de a zugrayi chipul Sau, din prlcina prea
marll Sale straIucirl, a aplicat pe fata haina Sa $1 a facut astfel tabloul dorlt de
pictor. Legenda tabloului este insa numai un fapt posterior, adaugat cores-
pondentei dintre Abgar $i Mantuitorul Hristos, corespondenta care a fost sam-
burele legendei. Aceasta legenda a avut un rasunet foarte mare nu numai in
Orientul $i Occidentul cre$tin, ci $i prlntre musulmani. in ee consta aceasta
legertda? Stranse la un loc toate relatarlle, care variaza de la autor la autor,
legenda aparesub aeeasta forma: Abgar, regele Edesei. a trlmls 0 ambasada, cu
tribut pentru cezar, guvernatorului roman peste l"eniCia, Siria, Palestina $i
Mesopotamia. in timpul calatorlei ambasada a auzit $Idespre minunile Mimtui-
torului firistos. La intoareere poveste$te des pre aceste minuni. Cumregele
suferea de 0 boala incurabila, trimite pe unul de la eurtea sa (dupa Eusebiu,
t339, este unsimplu curier, iar dupa doctrlna lui Adaieste pictor, arhivar $i
secretar a) regelui) cuo scrisoare, in care il roaga sa-I viziteze spre a-I vindeea de
boalasa. oaca vrea, poate sa ramana la el, caei a auzit ea iudeii au pus Ia eale sa-L
omoare; cetatea sa este mica. este drept, darfrumoasa $i indestulatoare pentru
ei amandoi. Regele a dat inca insarcinare trlmisului sau sa faca icoana
Mantuitorului in cazul eand nu lrar determina Sa vina la el. Anania, acesta este
numele trimisului dupa Eusebiu, gaSe$te pe Mantuitorul pe malurile
Ghenizaretulu:i (dupa alte izvoare, in casa lui Gamaliel). Domnul il primi cu
bunavointa, dar in loc de a se duce la Edesa, ii diidu 0 scriSOllre (din textul lui
Eusebiu nuse peate conchide precis daca insu$i Iisus a seris scrisoarea sau a pus
pe altul sa 0 scrie; Doctrina lui Adai spune ca raspunsul este oral, iar Anania,
trimisul regelui, I-ascris; Moise din Corea relateaza ca Apostolul Toma a fost in
aceasta imprejurare seeretarul Mantuitorului; alte izvoare spun nu numai ca
Mantuitorul a scris scrisoarea, dar a pus $i pecetea Sa, care are 0 adanca
insemnatate). in scrisoare,Mantuitorul, dupa ce ferice$te pe Abgar ca a crezut
fani sa-L fi vazut. ii spune ca nu poate veni; trebuie sa indeplineasca misiunea pe
care 0 are printre iudei .. Dupace seva urea la cer insa,ii va trimite peunul dintre
ucenicii Sai. care il va vindeca de orice rau. Cu dobandirea scrisorii, Anania nu
$i-a indeplinit decat 0 parte din mlsiunea sa; el trebuia sa faca $i chipul
Mantuitorului $i sa-I duca regelui. Dupa Doctrina lui Adai. insu$i tiimisul face
tablQul. Acest fapt a dat na$tere la mari dezvoltari, $i a devenit centrul legendei,
cu excluderea aproape totaJa a corespondentei dintre Abgar $i Usus Hristos. Pana
\a Evagtie Scolasticul (t c. 600), niei un scriitor grec nu vorbe$teceva despre
CELE TREI TRATATE CONTRA lCONOCLA~TILOR 67
Din CuvantuI Sfantului Vasile
Ia fericituI martir Varlaam 194, aI earui inceput
este: -Mai intai moartea sfinplor-
Inrutati-miacum,pictori ilul;)tri ai fapteJor eroice, 1;)1 Im-
podobiti prin aria voastnl icoana imperfecta a generalului!
InfrumusetatL prin culorile artei voastre, pe cel incununat, pe
care eu Ilu I-am descris amt de frumosJ Sa plec invins de
icoana pe care oveti face faptelor vitejel;)ti ale mucenicului. Sa
tablou~ Cu el insa incepe sa se $tie ca icoana nu este facuta de mana omeneasca.
Se ignora totu~i cum s-a petre cut faptul. AlU autori ne-o spun: trimisul regelui a
vrut sapicteze chipul Domnului, dar n-a putut sa reproduca figura Sa. Este
impiedicat sau de straIucirea prea mare a fetei. sau de transformarile continue ale
trasaturllor figurii Sale. Mantuitorul, vazand neputinta pictoruluL ii cere panza $i-$i
imprirna chipul peea,sau, dupa al\:ii. pe propria Sa haina. Procedeul acesta a
parut prea simplu altorautori. a$a ca relateaza ca MantuitoruI. in loc de a-$i pune
simplu haina sau 0 panza pe fata, Se spala mal intai $i apei Se $terge cu panza
pictoruhli sau chlar ell 0 panza obi$nuita. AlUi spun ca nu s-a ~ters de apa, ci $i-a
$ters propriasudoare. Aici povestirea tinde sa se apropie de forma pepulara a
legendei sfintei Veronica. Atat scrisoarea Mantuitorulu\' cat $i tabloul au servit ca
protectoare ale ora$ului Edesa. Mai mult chiar: corespondenta dintre Abgar ~i
Mantultorul a fost intrebuintata ca talisman atat in Orient, cat $i in Occident, am!
de particulari, cat $i de or3$e. Acesta este rostul textelor pastrate in epigrafii $i pe
ostrace. in ceea ce prive$te valoarea istorica a legendei, astazi este .de comun
acord admis ca nu poate fi acceptabila. Scrisorile sunt compuse din texte din
Evanghelii,dar mai ales scrisoarea lui Abgar reproduce un text in analogie Cll
Diatessaron, undeTatian (sec. II) eombiriase intr-un singur verset doua verset€
din Evanghelii:Matei 11 5 $i Luca 7, 21. Dupa legenda lui Abgar in literatun:
j
romana sa se vada: N. cartojan, Legenda lui Abgar in literatura vechE
romaneasca, Bucure$ti, 1925.
194. Sf. Martir Varlaam era de loe din Antiohia. in varsta fiind, pentrt
credinta sa in Hristos a fost dus inaintea judelul pagan. Pentru a-I face sa taga
duiasca pe Hristos a fost batut $i is-au smuls unghiiIe. in urma I-au dus la altaru
de jertfa pagan. Aiei i-au intins mana deasupra altarului $1 i-au pus foc pe ea, ia
peste foc au presarattamaie, in nadejdea ca de durere va mi$ca mana $i. astfe)
cazand tamaie peste altarul idolilor, va apostazia chiar fara voie. EI insa a tinu
mana intinsa, a$a ca parea mai tare decat arama $i decat fierul, pana ce s-al
consumat tot focul Si tamaia, fara sa cada ceva peste altar. ~i-a dat duhul in urm.
suferintelor. Biseriea Ortodoxa praznuie$te pomenirea sa la 19 noiembrie.
38 Sfantul lOAN DAMASCHIN
na bucur de 0 asemenea victorie a puterii voastre, de~i sunt
)iruit astazi. Sa vad zugravit mai precis de catre voi lupta pe
:are a dus-o mana cu focuI. Sa vad pe luptator zugravit pe
.coana voastra mai strlliucitor. Sa planga ..;>i acum demonii
,oviti de faptele viteje.c;>ti, zugravite de voi, ale mucenicului. Sa
5e arate iara..;>i manaarsa ..;>i victorioasa. Sa fie zugravit pe
icoana . ;>1 Hristos~ arbitrul luptelor, a Caruia este slava in vecii
veeilor. Amin 195.
Din cele treizecide ·capitole despre Sffultul Duh
altre Amfilohie, ale acelui~i. Din cap. 18
Icoana imparatului se nume.c;>te imparat, cu toate acestea
nu sunt doi imparatL Puterea nu se scindeaza ..;>i nki slava nu
se imparte. In felu]in care stap~nirea . ;>i puterea, care dom~
nel;)te peste not, este una, tot astfel I;)i slava pe care o ·dam noi
este una, .c;>i nu mai multe, pentru ca cinstea adusa icoanei se
indreaptasprecel infati..;>atin icoana. Ceea ce este in exemplul
de mai sus in chip de imitare icoana, aceea este dincolo, in
chip natural, FiuI. \?i dupa cum in tablourile pictorilor asema~
narea consta in ceea ce prive.c;>te forma, tot astfel I;)i cu privire
la firea dumnezeiasca ..;>i necompusa unirea consta In comu~
niunea Dumnezeirii 196 .
Comentariu. Daca icoana imparatului este imparatuL
urmeaza ca I;)i icoanalui Hristos este Hr1stos, iar icoana
sfcintuJui este sfcintul. Puterea nu se scindeaza, nici slava nu
se imparte, ci slava icoanei ajunge s]ava celui infaU..;>at in
icoana. Demonii s~au temut de sfinti ..;>i au fugit de umbra
10r197, icoana este tot 0 umbra, ..;>i eu 0 fac sperietoare pentru
derhoni. Dar daca vei spune ca este nevoie sa te une.c;>ti cu
Dumnezeu nllhlai in chip duhovnicese, atunci indeparteaza
195. P.G. XXXI. col. 489 AB ..
196. P.G. XXXII. col. 149 C.
197. Fapte 5. 15.
CELE TREI TRATATE CONTRA rCONOCLA$TILOR 69
toate cele corporale: lumanarile, tamaia bine mirositoare,
insal;)i rugaciunea facuta cu vocea, dumnezeie..;>ti1e Taine chiar,
savar..;>ite cu cele materiale, paine a, vinuL untdelemnul un·
gerii, semnul crucii, crucea, buretele rastignirii, trestia, lancea
care a impuns coasta cea de viata purtatoare, caci toate
acestea sunt materie. Sau sup rima cinstea tuturor acestora -
lucru cu neputinta -, sau nu tagadui nici cinstea icoanelor. Hal
dumnezeiesc se da celor materiale din pricina numelorcelol
pictati pe icoane. Caci dupa cum purpura I;)i matasea..;>i haina
tesuta din ele sunt in ele insele un lucru comun, dar daca
imparatul se imbraca cu ea, se transmite inibracamintei din
cinstea ce se cuvine celui imbracat cu ea, tot astfel -5i cu cele
materiale. Acestea, prin ele insele sunt nevrednice de inchi~
naciune. Dar daca cel zugravit este plin de har, participa 05i
icoanele la har in masura credintei. Apostolii au vazut pe Dom~
nul cu ochii trupului, pe Apostoli altii, iar pe mucenici alUi. \?1
eu, pentru ca am'fost zidit din suflet..;>i din trup, doresc sa~i vact"
-5i cu sufletul .c;>i cu trupul .c;>i sa am 0 doctorie care sa rna
fereasca de oricerau. Vazand, rna inchin la ceea ce se vede,
nu ca la Dumnezeu, ci ca la 0 icoana cinstita a ce]or cinstiti.
Tu, probabil, · pentru ca el;)ti inalt 05i imaterial, I;)i ai ajuns din~
colo de trup I;)i oarecum fara de trup, dispretuiel;)ti tot ceea ce
se vede. Eu ins a, pentru ca sunt om ~i sunt imbracat cu trup,
doresc sa fiu in chip trupesc in legatura eu cele sfinte I;)i sa Ie
vad. Tu, care e.c;>ti inalt, coboara~te gandului meu smerit ca sa-ti
pastrezi inalUmea. Domnul prime.c;>te dorinta pe care 0 am
pentru EIl;)i pentru prietenii Lui. Stapanul se bucura eand este
proslavit robul reeunoscator 198 , a spus marele Vasile in Cu·
vantul de lauda la cei patruzeci de mucenieP99.
198. P.G. XXXI. col. 508 B.
199. in timp ce Liciniu (308-323) se atla in capadocia cu 0 armati
puternica. a ordonat printr-un edict ca toU cre~tinii sa se lepede de credinta 101
sub pedeapsa cu moartea. Patruzeci de sol dati au refuzat sa se supuna edictului
nejertfind idolilor. Pentruca toate incercarile de a-i intoarce de la credinta lor al
fost zadarnice. guvernatorul Agricola a ordonat sa-i ex puna goi noaptea pe Ul
iezer inghetat din marginea cetatii Sevastia. Cei patruzecide osta~i au petrecu
70 Sfantul lOAN DAMASCHIN
Dar privel;)te I;)i cele spuse de el, pomenind cu lauda pe
slavitul Gordie200 .
Din Cuvantul Sfantului Vasile
Ia mucenicul Gordie
Popoarele se bucura cu bucurie duhovniceasca la singura
aducer~aminte a faptelor marl savarl;)ite de cei drepti I;)L cu
acest prilej, sunt impinse spre ravna I;)i imitarea faptelor bune
pe-care Ie aud, Cacipovestirea vietii barbatilorcare au trait
binecredincios este pentru cei mantuiti _ca 0 faclie pe calea
vietii 201 .
:?i iar<il;)i:
Astfel, cand povestim vietile acelora care au stralucit in
credinta, slavim intai pe Domnul prin robL laudam apoi pe cei
drepti prin marturia pe care 0 I;)tim 1;)1, in sfarl;)it, veselim
noroadele prin auzirea celor bune202 .
noaptea rugandu-se lui Dumnezeu sa Ie dea puteri ca nici unul dintre ei sa nu
abandoneze. Unul insa nea mai putut rabda chin uri Ie I?i a fugit in baia calda, pe
care guvernatorul 0 pusese intentionat alaturi de lac pentru a zdruncina credinta
mucenicilor; acolo I?i-a gasit moartea. Omul care ii pazea vazu deodata 0 lumina
mare I?i patruzeci de corcane cobonindu-se din cer. Cum 0 coroana. prisosea, se
dezbraca de hainele sale I?i se alatura mucenicilor, .primind astfel cea de a
patruzecea corcana. A doua zi dimineata, erau morti toti, afara de unul care, din
pricina tarieil?i vigoril corpului lui, nUvi daduse duhul. Cei care auluat cadavrele
celorlalU in carute, pentru a Ie arunca in rau, I-au lasat acolo, cu nad~dea ca
po ate, eel putin in uItimul moment, se va lepada de eredinta sa. Mama lui insa iI
lua in brate I?i-I duse eu mainile sale in caruta care transporta pe eeiJalU. Biserica
Ortodoxa praznuiel?te pomenirea lor la 9 martie. H. Delehaye, Synaxarium, col.
521-524.
200. Sf. Mucenic Gordie, de loe din Cezareea capadociei, a trait pe timpul
imparatulul Lieiniu (508-525). Neputlnd suferi sa vada felul cum paganii il?i
bateau joe de cr~tini, s-a retras in munti I?i a trait impreuna cu fiarele salbatice.
Mai tarziu, dorul de a-~i marturisi eredinta I-a manat lara~i in eetate I?i aici, in
mijlocul teatrului, a marturisit pe Hrlstos. Mult[mea I-a dus inaintea guverna-
torului, care a porunclt sa fie decapitat. Biserica Ortodoxa praznui~te pomenirea
sa la 3 lanuarie. H. Delehaye, Synaxarium, col. 367.
201. P.G. XXXI, col. 492 A.
202. Ibidem, col. 492 B.
CELE TImI TRATATE CONTRA ICONOCLA~T]LOR 71
Comentariu. Vezi dar ca pomenirea sfintilor inseamna intai
slava lui Dumnezeu, apoi lauda sfintilor 1;)1, in sfarl;)it, bucurie
I;)i mantuire noroadelor. Pentru ce 0 jndepartezi? Dar ca pome~
nirea se face prin cuvant I;)i prin icoane, 0 spune acelal;)i dum~
nezeiesc Vasile.
AI aceluiasi Sfant, Ia mucenicul Gordie
Dupa cum in chip natural lumina urmeaza focului I;)i mi~
reasma urmeazamirului, tot astfell;)i faptelor bune Ie urmeaza
cu necesitate folosul. Pentru aceasta nu este fara importanta
de a dobandi I;)tiri adevarate despre intamplarile de altadata.
Intr~adevar,nis~au transmis putine I;)tiri despre faptele vit~eI;)ti
ale barbatului I;)i mi se pare ca faptul acesta se aseamana cu
ceea ce se intamphl .pictorilor: aceia, cand copiaza icoanele
dupa alte icoane, de cele mai multe orL dupa cum este I;)i
firesc, se indeparteaza de originale. Tot astfel I;)i pentru noL
care am fostdeparte de privelil;)tea celor jntamplate205 , nu
este mica primejdia de a miCl;)ora adevarul 204 .
La sf~itul aceilliasi Cuvant
Dupa cum noi admiram totdeauna soarele, del;)i il vedem
mereu, tot astfel avem continuu proaspata amintirea acelui
barbat205 .
Comentariu. Este dar ca n vedem necontenit prin cuvant
I;)i prin icoane.
Iarin Cuvantul la preacinstitii patruzeci
de Mucenici, spune acestea:
Cine ar putea satura pe cel care iube~te pe mucenici, cu
pomenirea mucenicilor? Caci cinstea data de cei impreuna~
205. Adica: nOI, care n-am fost maTtorl ai eclor intamplate.
204. Ibidem, col. 493 A.
205. Ibidem, col. 508 A.
72 SfantuI lOAN DAMASCffiN
robi catre eei bunieste dovada dragostei fata de ob~teseu1
Stapan 206 .
$i iara~i:
Ferie~te in chip sineer pe eel martirizat, ca sa fii, prin
vOinta, martirizat ~i tu ~i sa pled din aceasta viata fara perse~
eutie, fara foe, fara bice, invrednidndu-te de acele~i laude207
ca ~i dan~ii208.
Comentariu. Pentru ce rna indepartezi de dnstea sfintilor?
Pentru ee invidiezi mantuirea mea? Dar ca marele Vasile soco-
te~te chipul fckut prin eulori inrudit cucel infati~at prin
cuvant, aseulta ce spune el insu~iputin mai jos.
AI lui Vasile
Al;'adar, aducandu~ipe ace:;;tia209 in fata noastra pnn po-
menire, sa oferim celor de fata <;>bl;;teseul folos pe careil pot
da ei, infati~andu-Ie tuturor, ca intr-o icoana, fapele viteje:;;ti
ale barbatilor210 .
Com en tariu. Vczi ea este acelal;'ilucru prin icoana :;;i prin
cuvant? "Sa infati~am, zice marele Vasile, cu cuvantul ca intr-o
icoana".
$i iaral;'i adauga:
De multe ori ~i istoncii, ~i pictorii consemneaza faptele
viteje~ti ale nlzboinicilor, unii inipodobindu-Ie cu cuvantuL
altH zugravindu~le in tablouri; dar I;;i unii I;;i altii au indemnat pe
multi la vitejie; caci ceea ce cuvantul povestini prezinta
auzuluL aceea:;;i pictura prin imitare arata fara cuvinte211 .
Comentariu. Ce este mai lclmurit decaf acestea spre a
dovedi ca icoanele sunt carti pentru cei nel;'tiutori de carte I;'i
206. P.G. XXXI, col. 508 B.
207. Laude = rasplati, in opera marelui Vasile.
208. Ibidem, col. 508 B.
209, Adica: pe cei patruzeci de Mucenici.
210. Ibidem, col. 508 C.
211. Ibidem, col. 508 0-509 A.
CELE TREl TRATATE CONTRA ICONOCLA~TlLOR 73
crainiei, care vorbese neincetat, ai cinstirii sfintilor, instruind
fara euvinte pe eei care Ie vad ~i sfintind vederea? Nu am prea
multe carti ~i nid nu am timp liber spre a dti; intru ins a in
biseriea, spitalul ob~tese al sufletelor, inabu~it de ganduri ea
de ni~te spini; podoaba picturii rna atrage sa rna uit, imi
desfateaza vederea ca 0 livada ~i, pe nesimtite, slava lui
Dumnezeu patrunde in suflet. Am privit rabdarea muceniculuL
rasp lata cununilor :;;i rna aprind ca prin foc de dorinta de a-I
imita; Carond Ja pclmant rna inchin lui Dumnezeu prin mijlo~
area mucenicului :;;i rna mantui. N-ai auzit pe aeela:;;i purtator
de Dumnezeu Pannte spunand, in euvantarea de Ia ineeputul
psalmiIor, ca Duhul Sfant cunoscand ea neamul omenese
este greu de condus spre virtute :;;i nepasator, a unit textul
psalmilor eu cantarea 212? Ce spui? Nu voi scrie:;;i cu cuvantul
I;'i cu culonle martiriul mucenicilor? $i nu voi imbrati:;;a cu
ochii ceea ce admira I;'i ingeni I;'i toata zidirea, "dar este du-
reros pentru diavol I;'i inspaimantator pentru demoni", dupa
cum insul;'i astrul Biseriai a SpuS 213 ?
La fel spune :;;i la sfafl;;itulcuvantului, proslavind pe cei
patruzeci de Mucenici:
Cor sfant ceata sfintita, front neclintitlPaziton ob:;;te:;;ti ai
neamului omenesc, tovar~i buni in nevoL ajutatori in ruga~
auni, prea puternici mijloatori, stele ale Iumii, flori ale Bise~
ricii, iar eu spun amt duhovnicel;'ti, cat I;'i trupel;;ti 214 . Pe voi
pamantul nu v-a acoperit, ci ceru.! v-a primit; voua vi s-au
deschis ponile raiului; vrednica privelil;'te de oastea ingerilor,
vrednica de'patriarhi, profeti :;;i drepti 215 .
Comentariu. Cum dar sa nu doresc sa vad ceea ce doresc
sa vada I;;i ingerii?
212. P.G. XXIX, col. 212 B.
213. P.G. XXXI, col. 512 B.
214. [ar eu spun atat duhovnicel;>ti, cat ~i trupe~ti > in editia din P.G. a
opere/or Sfantului Vasile.
215. P.G. XXXI, col. 524 C.
74 SfantuI lOAN DAHASCHIN
In armonie cu aceste cuvinte grrue~te ~i frateJe lui ~i cel de
acela~i gand cu el, Grigorie, episcopul Nyssei216 .
Din completarea217 Sffuttului Grigorie,
episcopulNyssei,
adidi din -Despre crearea omului-, cap. 4
Dupa cum, potrivit unui obicei omenesc, cei care fac icoa-
nele imparatilor picteaza chipul imparatului, dar, odam cu
acesta, prin mantia de purpura, zugravesc ~i demnitatea impa-
rateasca, ~i se nume~te de obicei ~i icoana~i imparat218, tot
astfel ~i firea omeneasca, pentru ca a fost inzestram ca sa
stapaneasca peste celelalte219 , a fost inrutata ca 0 icoana insu-
fletita care participa la original ~i in vrednicie ~i in nume 220 . .
A acelui~i, din cap. 5 al aceleia.si lucran
Frumusetea dumnezeiasca nu straluc~te in vreo forma
oarecare ~i in frumusetea chipului prin vreo culoare frumoaSa,
216. Sf. Grigorie de Nyssa, fratele cel mai mic al Sfcintului Vasile al Cezareii
(t 379), este dialectidanul ~i filosoful grupului capadocian. S-a nascut catre 335
iil Cezareea Capadodei. Instructia ~i-a facut;o sub conducerea fratelui s<lu ~i tot
acesta, in 371, iI instaleaza episcop al Nyssei, spre a deveni executorul planurilor
sale. Primii ani ai episcopatului sau au fost tulburati de disputa ariana ~i, ca ~j a1ti
episcopi ortodoc$i ai acelui timp, a fost depus. RestabiIit pe scaunul sau episcopal
dupa moartea lui VaJens (564-,578), ia parte laSinodul II ecumenic din Constan-
tinopol (381) ~i acolo, prin discursurile sale, asigura triumful doctrinei fratelui sau,
mort inainte de vreme. Hoare pe la 395. Biserica Ortodoxa praznuie~te pbme-
nirea sa la 10 ianuarie.
217. Lucrarea Sfantului Grigorie de Nyssa, Despre crearea omului, a fost
numita 'completare' pentru ca scopul ei era de a completa cele noua omilii tinute
de Sf. Vasile, fratele Sfantului Grigorie, la zilele creatiei (P.G. XXIX, col. 208); in
aceste omilii Sf. Vasile tratase numai cele dintai dnd zile ale creatiei; Sf. Grigorie
vorbe$te ~i des pre ziua a ~asea, adica despre crearea omului.
218. ~i icoana, $i imparat = ~i icoana, imparat, in editia din P.G. a operelor
SfiintuJui Grigorie.
219. ca sa stapaneasca peste celelalte + prin asemanarea cu imparatul
universului, in editia din P.G. a Sfantului Grigorie.
220. P.G. XLIV, col. 136 C.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 75
ci se contempla in fericirea inexplicabila a virtutii. Pictorii
transpun in tabloUri cu ajutorul culorilor chipurile omen~ti,
aplicand petablou vopseliproprii ~i potrivite pentru ca frumu-
setea originala sa fie transpusa cu precizie in tablou 221 .
Com en tariu. Vezi ca frumusetea dumnezeiasca nu straIu-
ce~te in vreo forma oarecare prin vreo culoare frumoasa, ~i de
aceea nu se infati~eaza in icoana; chipul omenesc insa se
transpune in tablouri cu ajutorul culorilor. ~adar, daca :Fiullui
Dumnezeti·aprimit forma omeneasca, luand chip de rob 222 ,
5-a facutasemenea oamenilor ~i ca om afost gasit cu figura,
pentru ce nu va fizugravit? $i daca icoana imparatului se
nume~te deobicei imparat, iar cinstea adusa icoanei se in-
dreapta catre cel infati~at in icoana, dupa cum spune dum-
nezeiescuJ Vasile 225 , pentru ce nu va fi cinstita ~i venerata
icoana, nti Ca Dumnezeu, ci ca koana Dumnezeului intrupat?
A aceluiasi, din cuvfultarea rostitii
in Constantinopol:
-Despre Dumnezeirea flului ~i a Duhului
~i despre Avraam-
Dupa aceasta, tataI leaga mai intai pe copil. Am vclzut de
multe ort in tablou icoana acestei scene mi~catoare, ~i n-am
trecut pedinaintea acestui spectacol fara sa lacrimez,
deoarece arta aduce in mod clar inaintea ochilor povestirea;
Isaac se afla 224 alaturi de jertfelnic, plecat in genurtchi, avand
mainile legate la spate; iar tataI, indaratul copilului225, punand
221. ldeea acesteifraze se continua astfel: 'tot astfeJ gandesc ca ~i
Plasmuitorul nostru, in armonie cu frumusetea Sa proprie, a impodobit, prin
sadirea virtutilor, icoana Sa, ca prin ni~te vopsele, ca sa infati~eze in noi propria
Sa putere', Ibidem, col. 157 A.
222. Filip. 2, 7.
223. P.G. XXXII, col. 149 C.
224. Se afIa + inalntea tatalui; in editia din P.G. a Sf. Grigorie.
225. Am tradus prin 'teO 1tOtlOt, ca mai potrivit textului.
76 Sfantul JOAN DAMASCHIN
piciorul pe picioarele lui ~i cu mfum stanga tragand parul
copilului spre el, se apleaca spre chipul aceluia, care priv~te
jalnic catre dansul, iar cu mana dreapta, inarmat226 cu un
cutit, se indreapta pentru a~ljertfl. Tai~ul cutitului se atinge de
corp chiar; dar atunci aude glas de la Dumnezeu, care
impiedica fapta227 .
Din interpretarea Epistolei a1tre Evrei
a Sfantulul loan HIisostom 228
In primul loc a fost 0 icoana a celui de al doilea, adica
Melchisedec a fost icoana lui tlristos, dupa cum s~ar spune ca
226. inarmata, in editia din P.G; a Sf. Grigorie.
227. ITept 8 €6'tT]'t0,; Y[OU Kat ITVe\lll<X'tO'; ,,-6yo,; K<Xt EYKWllWV €t'; 'tOV OlK<XWV
Aj3p<xall, P.G., XLVI, col. 572 CD. Despre reprezentarile iconografice ale sacrifi-
ciului lui Isaac in arta cre$tina primitiva sa se vada: Smith, A.M: The Iconography
of the Sacrifiee·ofIsaae in theBarIy Christian Art AJArch, 26, 1922, p. 159-173.
228. Sf. loan Hrisostomeste. predicatorul cel mai celebru $i eel mai iubit pe
care I-a avut Biserica in decursul vremuri)or; de aceea a capatat $i numele de Gura
de Aur. Aproape intreaga opera a Sfcintului . loan Hrisostom este formata din
discursuri, care imbrati$eaza toate discipJinele teologice: exegeza, dogma, apolo-
getica, morala. S-a nascut pe la 345 in Antiohia $i a fost discipolul i1ustruh,li retor
Libaniu (t 393): Se poveste$te ca Libaniu, fiind intrebat pe cine ar lasa succesor
la catedra sa, a spus: 'Pe loan, dam nu I-ar fifurat cre$tinii". in 370 este facut
anagnost.Dorul desinguratate insa iI mana in pustie $i aicL timp de $ase ani,
petrecu in cea mai aspra vietuire, care ii ruina. sa.na.tatea. Se intoarcela 580 in
Antiohia, iar in 386 este fa.cut de ca.tre Flavian, episcopul Antiohiei (581-404),
preot $i predicator al episeopiei. Perioada aceasta este cea mai straJucita din viata
sa; este epoca in care pronun\:l'i cele mai frumoase discursuri. intr-o Iimba. u$oara,
bogata, elocventa $i impodobita, cu 0 puterc de plastidzare a notiunilor celor mai
abstracte, abordeaza talmacirea Scripturii, lamurirea adevarurilor crestine atacate
de eretici, pomenirea sfintilor $i a m ucenicilor, edificarea credincio$ilor. Bun
cunoscator al sutletului omenesc, reu$e$te in celebrele sale discursuri des pre sta-
tui sa redea lini$tea unui popor prins in mrejele dezniidejdii. Faima sa depa$e$te
granitele SirieL(\jungand pana la Bizant. Astfe!, la moartea patriarhulu! Nectarie
(598), curtea imperiala, dorind sa aiba pe celebrul cuva.ntator pe scaunul episco-
pal al capitalei imperiului, iI instaleaza patriarh. Aceeal>i curte insa se dii curand,
caci Sf. loan nu era numa! un celebru orator, ci $i un cre$tin convins, care inte-
legea sa realizeze in practica idealul pe care il prcdica. Felul sau sincer, deschis,
dar totodata putin aspru, de a ataca pentru indreptare abuzurile c1ericilor, luxul
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 77
schita facuta de un pictor, inainte de a face pictura, este 0
umbr~ a picturii in culori 229 . Pentru aceasta Legea se nume~te
umbra230 , ~i harul adevar; iar cele ce vor fi, lucruri. In felul
acesta, Legea ~i Melchisedec sunt 0 schita a unei picturi in
culori; harul ~i adevarul constituie pictura facuta in culori;
lucrurile insa apartin veacului ce va sa fie. Astfel Legea veche
este figura unei figuri, iar Legea noua este figura lucrurilor231 •
Dinlucrarea lui Leontie al Neapolei din insula
Cipru232 : 'Contra ludeilori despre
inchinarea la crucea lui HIistos, la icoanele
sfintilor, a unora tiitre altii ~i despre
mo~tele sfinplor"233
Daca rna vei acuza254 iara~i, iudeule, zicand235 ca rna
inchin lemnuilli cmcii ca lui Dumnezeu, de ce nu acuzi pe
cuItii imperiale, impietrirea bogatilor, atraseura cuItii, a clericilor, bogata$i1or,in
frunte cu imparateasa Eudoxia. Dragostea,. pe care i-a purta paporu)' n-a putut
slllii in lupta contra puternicilor zilei. Acuzat de gre$eli inventate, este depus la
Sinodul de la stejar din 403; rascoala populatiei $i mai ales un cutremur, care s-a
intamplat in timp ce arhiepiscopul pleca in exi!, fac sa fie rechemat. Dar nu
ramane mult pe scaun, caci intrigile se pornesc din nou, $i in 404 lua definitiv
drumul cxilului. Exilat in Cucuson, iar mai tarziu, spre a fi cat mai de parte de
capitalii- in Pitiunta, moare in timpul calatoriei (407) spre acest din urma exil ce"i
era hotarat. Ultimele lui cuvinte au fost: "Slava lui Dumnezeu pentru toatc".
Biserica Ortodoxapr<1znuiel>te pomenirea sa la 50 ianuarie $i la 15 noiembrie.
229. Pentru traducere am adoptat lectura din tratatul III, col. . 1561 D, f.v
xproll<xm, in locul lecturii EV OWll<X(H.
250. Col. 2, 17.
231. Fragmentul acesta nu se gase$te in interpretarea Epistolei catre Evrei a
Sfantului loan Hrisostom.
2.32. cateva ~tiri des pre Leontie, episcopul Neapolei din insula Cipru, se pot
afla din lucrarea sa, Viata Sfiintului loan Milostivul, patriarhul A1exandriei (610-619).
Leontie a fast contemporan cu loan Moshu (t 619) $i Sofronie, patriarhul
Ierusalimului (t 658). Era de lac din insula Cipru. Yaima contemporanului sau, loan
eel Milostiv, iI aduse Ja Alexandria. Mai tarziu a fost ales episcop aI Neapolei. Traia
inca pe timpul imparatului Constant II (641-668). A scris: Viata Sfiintului loan eel
Hilostiv. Viata luI Simeon eel nebun pentru ffristos ~i untratatContra [udeilor.
255. Lucrarea aceasta, in ciilci carti, scnsa sub forma de dialog intre un
iudeu ~i un cre~tin, s-a pierdut. Se pastrcaza numai cateva Ji'agmente.

78 Sfantul lOAN DAMASCHlN
Iacov, care s-a inchinat varfului toiagului236 ? Este lnsa evident
ca nu s-a inchinat cinstind257 lemnul, ci prin lemn s-a
inchinat258 lui losif, dupa cum ~i noi, prin Cruce, lui Hristos,
dar nu proslavim lemnul259 .
Comentariu. ~adar, daca ne inchinam chipului Crucii ori
din ce fel de materie am face icoana cruciL pentru ce sa nu ne
inchinam icoanei Celui rastignit?
~i iar~i, din ace~i Leontie
Avraam s-a lnchinat barbatilor necredincio~i, care i-au
va.ndut mormantul ~i ~i-a plecat genunchiullapamant240 , dar
nu s-a lnchinat lor ca unor dumnezei. ~i iara~i: Iacov a bine-
cuvantat pe Faraon241 , care era necredincios ~i idolatru, dar
nu I-a binecuvantat ca pe Dumnezeu. ~i iara~i, cazand la
pamant, s-a inchinat lui Isav242 , dar nu s-a inchinat245 ca lui
Dumnezeu 244 . ~i iara:;,i 245 : Pentru ce va porunc~te Dum-
nezeu sa va lnchinati pamtmtului ~i muntilor, cacispune: "jnru-
tati pe Domnul Dumnezeul vostru $i va inchinati in muntele
234. Ma vei acuza = rna acuzi. in editia din P.G. a fragmentelor din Leontie
(mai jos dtate LMG) .
255. lara~i. iudeule. zicand > LMG.
236. Fae. 47.31. - toiagulul + lui losif, LMG.
237. Cinstind = vazfmd. LMG.
238. S-a inchinat > LMG.
239. Dar nu proslavim JemnuI > LNG. Textul de Ja: Dar daca rna vei acuza...
lui Hrlstos. P.G. XCIII. col. 1601 A.
240. Fae. 25. 7.
241. rae. 47. 10.
242. Fae. 33. 3 .
243. 5-a inchinat > LMG.
244. TextuI de la: Avraam s-a inchinat... ca lui Dumnezeu. P.G. XCIll. col.
1601 A. ~i este incontinuare cu textuJ mai sus dt;:l.t.
245. TextuJ de la: ~iiar~i ... zice Domnul, este rezumatul urmatorului text
din P.G. XCIII. col. 1604 A: "ludeuJ a zis: Pentru ce Dumnezeu. de-a lungul
intregji ScriptuTi. potunce~te sa nu ne irichinam Ja nid 0 zidire? Cre~tinuJ a zis:
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA9TILOR 79
cel sfant al Lui'246; ~i: "fnchinati-va reazemuJui picioarelor Lui",
adica pamimtului, "cad sfant este"247? Caci "Cerul imi este
tron, iar pamantul reazem picioarelor Mele, zice DomnuJ"248 .
pentru ce Moise s-a inchinat lui letro 249 , care era idolatru, ~i
Daniil, lui Nabucodonosor250 ? Pentru ce rna acuzica cinstesc
pe aceia care au cinstit pe Dumnezeu ~i Is-au inchinat?
Spune-mi, nu este de folos sa te jnchini sfintilor, ~i nu sa-i
omori cu pietre, cum faci tu? Nu este de folos sa te inchini lor,
~i nu ·sa-i tai cu fierastraul 251 ~i sa arunci pe binefacatorii till
in groapa cutina252? Daca ai iubi pe Dumnezeu, negre~it ca ai
cinsti ~i pe robii Lui253 . ~i daca oasele dreptilor nu sunt
curate254 , atunci pentru ce au fost aduse cu toata cinstea din
Egiptoaselelui lacov255 ~i ale 256 lui losif257? Pentru ce a
inviat imediat258 omul mort care a fost atins de oasele lui
Elisei 259 ? Dar daca Dumnezeu face minuni cu ajutorul oase-
lor, este invederat ca poate ~i cu ajutorul icoanelor, cu ajutorul
Spune-mL parmintul ~i mun\ii sunt zidiri ale lui Dumnezeu? CelaJalt a zis: Negre~it.
Cre~tinul: Pentruce darinva\:<l Scriptura: -inaltaU pe Domnul Dumnezeul vostru I,>i
va inchinaU reazemului picioarelor Lui, ca sfant este" (Ps. 98. 10) I,>i: "Inchinaj:i-va
in muntele cel srant al Lui" (Ps. 98. 5)? ~i iara~i El spune: "Cerul Imi este tron. I,>f
pamantul, reazem picioarelor Mele (Is. 66. I).
M
246. Ps. 98. 10.
247. Ps. 98. 5.
248 . Is. 66. I.
249 . 1e.$. 18.7.
250. Textul de la: Pentru ce dar Moise.. . Nabucodonosor. P. G. XCIII. col.
1608 D.
251 . Dupa cum a fost taiat cu fieriistraul proorocul Isaia.
252. fer. 45. 6.
255. Textul de la: Pentru ce rna acuzi... ~i pe robii lui, nu se giise~te in LMG.
254. ~i daca oasele drep\ilor nu sunt curate = Daca nueste lucru cucernic
sa cinste~ti oasele. LMG.
255. rae. 50. 4-14.
256. Lui Iacov ~I ale > LMG.
257.1e.$. 13. 19.
258 . lmediat > LMG.
259 . IV Regi 13. 21.

80 Sffultul lOAN DAMASCHIN
pietrelor ~i eu multe altele260 , dupa cum s-a jntamplat261 ~i cu
Elisei, care adat toiagul sau robului lui~i i-a spus sa se duca
sa invie cu .el pe copilul Sunamitencei262 . Moise a pedepsit cu
toiagul pe faraon263 , a despfutit marea264 , a jndulcit apa265 ,
a sfaramat piatra ~i a scosapa266 . lar Solomon spune: "Bine-
cuvantat este lemnuJprin care se face man tuirea" 267 . Elisei,
aruncand lemn ill Iordan, a scos securea268 . Exista ~i leml1ul
vietii 269 ~i planta Savec270 , adica a iertarii. Moise a inaItat pe
lemn ~arpele ~i a dat viata poporului271. Prtn lemnul, care a
odraslit in cart, a intaritpreotia272 . Dar proba.bil, iudeule 273 ,
260. TextuJ de la: $i daca oasele dreptilor... ~i cu multe altele, P.G. XClll, col.
1605 BC. .
261. Textul de la: Dupa cum s-a intamplat. .. a intiirit preotia (p. 53, nota II)
este format din maimulte texte, a~ezatein alta ordine, din P.G. XCIII, col. 1605
AB. lata textul din LMG: "Nara de aceasta, Dumnezeu prin lemn a facut Sa se auda
multe lucruli minunate: lemnul vietH numindu-I lemnul cuno~tintei (rae. 2 , 9 ) ~i
alta planta, numind-o Sayee, a pus-o pentru iertare (rae. 22, 13). Apoi prin toiag
a acoperit pe ramon (Ie$; 14, 26-29), a despartit marea (le$. 14, 21), a indulcit
apa (Ie$. 15, 25); a inaJtat~arpele (Num. 21, 9), a sfaramat piatra, a scos apa
(Num. 20, 11). Lemnul. care a odraslit in cort, aintarit preotia lui Aaron (Num.17,
1_6-26). Astfel ~i Solomon zice: "Binecuvantati lemnul, prin care se face dreptatea"
(Intel. Sol. 14, 7). Astfel ~i Elisei. aruncand lemnul In lordan a scos ca din iad
securea (IV Regi 6, 5-7) care preinchipuia pe Adam. Astfel porunce~te robului sau
sa invie plin toiag pe copilul Sunamitencei (IV Regi 4, 29, ~. u.) Spune-mC a~adar,
Dumnezeu, Care a facut minuni prin atatea lemne, nu poate sa faca minuni ~ i plin
cinstitul lemn al Sfintei Cruci?"
262 . IV Regi 4,29~, u.
263. Ie$. 14, 26-29.
26 4 . Ie$. 14, 2].
265. Ie$. 15, 25.
. 266. Num. 20, 11.
267 . inter Sol. 14,7.
268. IV Regi 6, 5-7.
269. rae. 2,9.
270. Fae. 22, 13.
271. Num. 21. 9.
272. Num. 17, 16-26.
273. Textul de la: 'Dar probabil, iudeule... umblit de DiJmneZeu" se gase~te
in P.G. XClll, col. 1605 D -1608 A, sub aceasta forma: "Dar iinivei spLme ca
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 81
imi vei spune ca Dumnezeu a poruncit lui Moise sa se faea
toate eele din cortul marturiei 274 . Dar ~i eu iti spun ca Solo-
mon a facut in templumulte ~i felurite lucrurt, ahit sculptate
cat ~i faurtte 275 ,pe care nici Dumnezeu nu i-a porundt sa Ie
faca, nici cortul marturtei nu Ie avea, nici templul pe care i I-a
aratat Dumnezeu lui lezechiel 276 , ~i Solomon n-a fost condam-
nat pel1tru aceasta, caci a facut asemenea figurt spre slava lui
Dumnezeu ca ~i noi. Ai avut ~i tu multe ~i diferite icoane ~i
semne spre aducerea-aminte a lui Durnnezeu, inainte de a fi
lipsit de ele din prtcina ignorantei tale, adica: toiagul lui
Moise 277 , tablele scrtse de Dumnezeu278 , rugul plin de roua,
care nu ardea 279 , piatra seaca imbel~ugata in apa280 , chivotul
purtator de mana281 , jertfelnicul plin de foc dumnezeiesc,
placa de metal cu numele lui Dumnezeu282, efodul, care arata
pe Dumnezeu 283 , cortul umbrtt de Duml1ezeu. Dar daca tu
cinsteai to ate acestea zi ~i noapte spunand: .Slava Tie, CeJui
care e$ti singuruJ Dumnezeu atotputernic, Care ai facut minuni
Du~.nezeu a poruncit lui MoiSe sa faca in templu lucruri sculptate (le$. 25-27). ~i
eu ItI spun aceasta: Solomon, fiind condus de aici, a fiicut in templu mai multe
lucruri (111 Regi 6; II Par. 3-4), pe care niei Dumnezeu nu i le-a poruncit, nici cortul
marturiei nu Ie avea $i nici templuI. pe care I-a vazut lezechiel de la Dumnezeu
(lez. 40-42), $iSolomon n-a fost condamnat pentruaceasta, cad a facut figurile
spre slava J~i Dumnezeu, ca ~i noi. Ai avut ~i tu, iudeule. ~i alte lucruri spre
aducerea-ammte ~i slavalui Dumnezeu: toiagul lui Moise (le$. 4, 1-6), placile
£acute de Dumnezeu (Ie$. 31, 18), rugul care nu ardea (Ie$. 3, 2), piatra seaca
imbel~ugata in apa (Num. 20, 11). vasul purtator de mana (Ie$. 16, 33-34),
chivotul (le$. 25, 10-15), jertfelnicul, placa de .metal cu numele lui Dumnezeu
(Ie$. 27,36-38), efodul, care arata pc Dumnezeu (Jud. 8, 27; 17, 5), cortuJ umbrit
de Dumnezeu·.
274. Ie$. 25-27 .
275 . III Regi 6; II Par. 3-4.
276. lez. 40-42.
277 . Ie$. 4, 1-6.
278. Ie$. 31. 18.
279. Ie$. 3,.2.
280. Num. 20, 11.
281. Ie$. 16,33-34.
282 . le$. 28, 36-38.
283. Jud; 8, 27; 17, 5.
6 · CULTUL SFINTELOR (COANE
82 Sfantul lOAN DAMASCHlN
in Israel, prin toate acestea"284; daca tu, prin toate aceste lu~
cruri, poruncite de Lege, pe care le~ai avut altadata, ·te inchinai
lui Dumnezeu, citimd la pamimt, intelegeca prin icoane se
aduce inchinaciune lui Dumnezeu285 .
~i dupa putin:
Daca286 cineva care iube~te in mod sincer287 pe prie~
288
ten sau pe imparat ~i mai ales pe binefacator, .daca va ve~
dea fie pe fiul lui, fie toiagul, fie trohul,fie cununa, fie casa,
fie robu!, imbrati~eaza, saruta ~i cinst~te289 pe imparatul 290
binefacator, cu cat mai mult291 pe Dumnezeu292 ? Spun ia~
rasi 293 :.Dea Dumnezeu sa fi facut 294 ~i tu icoane potrivit celor
legiuite de Moise ~i de profeti ~i sa te fi inchinat295 in fiecare
zi lui Dumnezeu296 , Stapimul acestora297 . ~adar caud vei
vedea pe cre~tini inchinaudu~se Crucii, cunoa~te ca a,duc in~
chinaciunea lui fIristos cel rastignit, ~i nu lemnului. Pentru ca,
dacaar cinsti , firea lemnului, negre~it ar trebui sa se in~
chine298 ~i padurilor ~i copacilor, dupa cum tu, Israel, te~ai
284. Par. 6,4; Ps. 71. 18.
285. Textul de Ia: Dardaca tu acopereal ... inchinaciunea lui Dumnezeu, nu
se gasC1,>te in LMG.
286. Daca > LMG.
287. in mod sincer > LMG.
288. Prietenul + lui, LMG.
289. Cinste~te + prin acestea, ' LMG.
290. imparatuI > LMG.
291. Cu cat mal mult = ~i mai ales, LMG.
292. TextuI de la: Daca cineva care iubC1,>te ... cucat mal mult pe Dumnezeu,
P.G. XClll, col. 1608 B. ' sa personalitatlle marcante ale capitaleL incepand cu Sf.loan Hrisostom (t407),
293. Spun iara~i > LMG.
294. Dea Dumnezeu sa fi facut = 0, daca faceaL LMG.
295. inchinai + prin acestea, LMG.
296. Dumnezeu + ~L LMG.
297. TextuI de la: Spun iara~i... Stapanul acestora, P,G. XCllI, col. 1608 CD.
298. AT trebui Sa se inchine ... s-ar inchina, LMG.
CELE TREl TRATATE CONTRA ICONOCLA~lLOR 83
inchinat299 acestora altadata, zicand arborelui pietrei ca300 ~i
"Tu e$ti Dumnezeul meu$i tu m-:ai nascut"301. Dar noi nu spu~
nem a~a Crucii, nici chipurilor sfintilor, caci nu sunt dumnezeii
no~tri, ci carti deschise spre adv.cerea~aminte de Dumnezeu ~i
cinstirea Lui, a~ezate in biserici in v<:1zul tuturor ~i venerate.
Celcare cinste~te pe mucenic, cinste~te pe Dumnezeu, pentru
Care mucenicul a suferit mucenicia. Cel care se inchina Apos~
tolului lui Hristos se inchina Celui care l~a trimis. Cel care cade
.pana lapamaut in fata Maicii lui fIristos, este evident ca aduce
cinstire Fiului ei302, caci nueste alt Dumnezeu decat unul
singur, Cel cunoscut ~i adorat in Treime303 .
Comentariu.Acest interpret credincios alcuvintelor fericitului
Epifanie interpret care a impodobit insula Cipru cu lucrartle sale,
i
(are dreptate) sau cei care vorbesc fara nici 0 socoteala?
Dar asculta ~i ce spune Severian, episcopul Gabalelor304 .
299. Te .inchinai, LMG.
300. Cii> LMG.
301. fer. 2, 27.
302. Textul:Darnoi nuspunem a~a ... I"iuluiei =' "Dar, iar~i,noi nuspunem
a~a Cruci\, nici chipurilor sfintilor: voi suntet! dumnezeii no~tri, caci nu sunt
dumnezeii nOl,>tri, ci asemaniiri I,>i icoane ale lui Hristos I,>i ale sfintilor Lui, a~ezate
~i venerate spreaducere-aminte ~i cinstire ~i podoaba bisericilor. Cel care
cinstel,>te pe mucenic" cinstel,>te pe Dumnezeu, iareel care se inchina Maicii Sale,
aduce Lui cinstea; cel care dnstC1,>te pe Apostol, dnstC1,>te pe Cel care I-a trimis".
Textul"A.$adar,cand veivedea... aduce cinstire fiului ei", P.G. XClII, col. 1608 BC.
303. caci nu este allDumnezeu ... ~i ado rat in Treime > LMG.
304. Severian, episcopul Gabalelor, a traitla srar~itul secolului IV ~i
inceputul secoltilui V. ~tiri despre el avem 0 data cu venirea sa in ConstantinopoL
pentru a~i cauta noroculca predicator. Era un om cult ~i un bun cunoscatbr al
Scripturi\. Venit in Constantino pol, n-a neglijat un moment de .,a atrage de paitea
a canli incredere a capatat-o, dar sfiirl,>ind cucurtea imperiala ~i du~manii patriar-
hului, de care s-a alaturat~i cu care a lucrat pentru C1epunerea ~i exilarea ierar-
hulu\. La sinodul de la StEijar (403), a avut un ral hotarator, ~i tot lui i se datoreaza
trimiterea exilatului de la Cucuson.fa ,Pitiunta, De Ja Severian ne-au ramas I,>ase
omilii despre creaile ~i diferite discursuri, aproape toate publicate printre operele
Sfantului loan Hrisostom.
84 Sfantul JOAN DAMASCHIN
Dincuvantarea lui Severian, episcopul Gabalelor,
"La imlltarea Crucii" 305
In ce chip icoana celui blestemat a adus viata stramo~ilor
no~tri306?
;>i dupa putine:
~adar, in ce chip icoana celui blestemat a adusmantuire
poporului care se zbatea in nenorocire? Oare nu era mai
demn de credinta sa spuna: Daca cineva dintre voi va fi
mu~cat va privi la cec sus, spre Dumnezeu ~i va fi manh.tit
sau spre cortul lui Dumnezeu 307 ? Dar trecand cu vederea
acestea308 , a fixat numai icoana crucii509 . Pentru ce dar a
facut acestea MOise, care aspus poporului: 'Nu~ti vei face chip
dopUt, nid ·tumat $i nid vreo asemanare din ceJe ce sunt in
cer sus, din ceJe ce sunt pe pamant jos $i din ce1e ce sunt in
apa $i sub pamant"510? Dar pentru ce rosteSc acestea unui
popor nerecunbscator511 ? Spune, preacredinciosule sIujitor al
lui Dumnezeu, faci ceea ce opre~ti? Construie~ti ceea ce dis~
trugi? Tu, care spui'sa nu fad chip dopUt', tu, care ai sfaramat
505. Traducerea exacta a titlului cuvfmtiirii: Ei<; 1Cx ilYlCo:ivux 'tou 1:onfjpo<; este
"Ia sfintirea Mantultorului"; 0 asemenea traducere insa este un nonsens. Daca se
au in vedere titlurile pe care Ie da Sf. loan Damaschin acestei cuvantiiri in
celelalte dOua tratate: "Iasfinj:lrea Crueli" \fr. II) si "Ia sfin(:irea cinstitei $i de viata
facatoarei Cruel" \fr. Ill), atunc! suntem indreptii(:iti sa inlocuim pe 1:ID111po<; cu
Cf'tlXUpou. Si astfelam avea urmatorul titlu: "Ia sfintirea Crudi", sau sa precedam pe
1:on-fjpo<; CU (J'to:upou, si am avea titlul: "Ia sfin(:irea Crueli Mantuitorului". Cum insa
aceasta cuvantare a fost Unutii la inrutarea Sfintei CrucL socot ca este mai potrivit
sa se traduca eYlCO:lVto: nu plin "sfint\re', "inaugurare", ci plin termenul consacrat
unei asemenea sarbatoriri, "inal.tare".
506. J. Zeilinger, op. cit. p. 134.
307. Sau spre cortul lui Dumnezeu + Sl va fi mantuit. in editia lui Zeilinger
(mai jos citat SZ).
508. Acestea + toate, SZ.
509. Crucii + si aceasta cu (\jutorul blestematului sarpe. SZ.
310. Ies. ZO. 4; Deut. 5. 8.
511. Nerecunoscator? + intreb pe insu~i legiuitoruJ, SZ.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 85
vitelul turnat51Z, tu insuti raure~ti din arama ~arpe515? ~i
acestea nu in ascuns, ci pe fata ~i cunoscute tuturor. Le~am
legiuit pe acestea, spune Moise, ca sa tai din radacina mate~
riile necredintei ~i sa abat pe popor de la orice apostazie ~i
idolatrie. Acum insa fauresc ~arpele, pentru ca este folositor
spre preinchipuirea adevarului. ~i dupa cum am fixat cortuI ~i
toate cele din el ~i heruvimii, asemanarea celor nevazute ~i
i~am mtins incele sfinte 514, ca chip ~i umbra a celor viitoare,
tot ~a am inaItat ~i ~arpele spre mantuirea poporuluL pentru
ca prin experienta acestora sa se exercite mai dinainte cu
icoana semnului crucii ~i cu Mimtuitorul ~i Rascumparatorul
de pe ea 315 . ;>i ca sunt cu totul adevarate cuvintele acestea,
asculta, iubituIe, pe DomnuL Care Ie intar~te, spunimd:
'Dupa cum Moise a ina1tat $arpe1e in pustie, tot a$a se cade sa
se inaIte flu1 OmuJui, ca toti cei care cred in 151 sa nu piara, d
sa aiba viata Ve$niCa"516.
Comentariu. intelege deci ca a spus ca a Iegiuit ca sa nu
se faca nici 0 asemanare pentru a abate de Ia idolatrie pe
poporul care aIuneca u~or ~i era incIinat spre ea, ~i apoi ca
~arpele inaItat a fost 0 icoana a patimii Domnului.
Dar ca datina icoanelor nu este noua, ci veche, cunoscuta
~i intrebuintata de Sfintii ~i aIe~ii Parintt ascuIta:
In viata fericitului Vasile, compusa de Eladie516a, ucenicul
~i succesorul sau Ia scaunul episcopaL este scris ca statea
cuviosul in fata icoanei StapaneL in care era pictat ~i chipul
312. les. 3Z. 20.
515. Num. 21, 9.
314. 1es. 25. 18-29.
315. ~i cu Mantuitorul si Rascumparatorul de pe ea = Sf sa afIe despre
Mantuitorul ~i Rascumparatorul de pe ea, SZ.
516. loan 5. 14-15. Textul: Asadar in ce chip... ci sa aiba viata, ve~nica. J.
Zeilinger, op. cit., p. 154.
516a. Viata Sffmtului Vasile, despre care ne informeaza Sf. loan Damaschin
ca a scris-Q Eladie, ucenicul si succesorul marelui Vasile la scaunul episcopal al
Cezareii Capadociel (des pre Eladie sa se vada: Tillemont. op. cit.. IX, p. 284;
Fabricius-Harles. Bibliotheca graeca, Hamburg. 1804. IX. p. 295), s-a pierdut.
86 Sfantul lOAN DAi'1:ASCHIN
laudatului mucenic Mercurie317 .EI statea in fata icoanei, ru-
gandu-se sa scoata dintre cei vii pe Iulian318 , tiranulfara de
Dumnezeu I>i apostat. Din icoana s-a facut cunoscuta aceasta
3.17. Sf. Mereurie, unul dintre eei mai mari sfinU ai Biserieii de Rasant, a trillt
pe timpul imparaUlor Deciu (249-251) ~i Valerian (253-260). La intrarea in
armata, i s-a schimbat numele filopater in Mercurie. Pentru faptele sale viteje~ti
a fost inaltat la gradul de general. Refuzfu1d sa jertfeasca zeilor, imparatul a dat
ordin sa fie exeeutat. Mai intai I-au legat de patru pari ~i i-au gaurit trupuJ cu
eutitele; foeul, care fusese aprins dedesubtul lui, s-a stins din prieina bel~ugului
de sangecare curgea din trup. Dar, pentru ca n-a murit, a fost spanzurat cu capul
in jOs ~i biduit cu un biei de a.rama impletit in patru. in srar~it a fost dUS in
Cezareea Capadociei, unde a fost decapitat. Biserica Ortodoxa sarbatore~te po-
menirea lui la 25 noiembrie. N. Delehaye, Synaxanum, col. 258-259.
318. lulian Apostatul s-a nascut la 332 in Constantinopol. A scapat de ma-
sacrul famiIiei imperiale datorita episcopului Netusei, Marcu, care I-a ascuns sub
masa unui altar. imparatul Constant (337-350) il incredintii episcopului Eusebiu
al Nicomidiei (t 341/342), ruda cu familia imperiala. Dupa moartea acestuia a
fost trimis la castelul de la Macellum, de langa Cezareea Capadociei. Aici a primit
instruct\e crestina, probabil ~i Botezul, ~i a fost anagnost la serviciul divino Cand
fratele sau Gallus a ajuns cezar in Orient (351), a fost trimis in Nicomidia, unde a
luat lectii de la renumitul retor pagan Libaniu (t 393), iar de aici a calatoritla Efes
~i Pergam, unde a faeut cunostinta eu diferij:i filosofi neoplatonici. Dupa omorarea
fratelui sau este tinut la Milan. Prin mijlocirea imparatesei i se da voie sa seduca
la Atena ~i aici se initiaza in misteriile eleusine. Tot datorita imparatesei este facut
cezar ~i trimis sa lupte contra alemanilor.Felul sau de a se purta si calitatile sale
de general au facut sa c3stige simpatia trupelor, care I-au prodamat august.
Moartea lui Constantiu (361) a impiedicat lupta dintre ei, Sl astfe]' la 3 noiembrie
361, ajunge singurul stapanitor. Moare la 26 iunie 363, langa Bagdad, in lupta eu
per~ii. Prin lulian Apostatu]' paganismul in agonie reinvie pentru ultima data ~i
pentru putin timp. Politica sa religioasa avea drept scop distrugerea religiei cres-
tine ~i restabilirea cultului pagan. Pentru realizarea acestui gand, Iulian da legi prin
care crestinii sunt scoSi din functiile inalte, sunt suprimate privilegiile bisericesti
~i clericale, este interzisa predarea literaturii antiee in ~coJile ere~tine, se acorda
drepturi egale ereziilor ~i sectelor ea ~i Bisericii, se favorizeaza iudeii al caror
templu din lerusalim intent\ona sa-I reeladeasca. Paralel eu aeeasta, lucreaza
pentru reinvierea cultului pagan: deschide ~i reclade~te templele, spiritualizeaza
cuItul jertfelor, la care insusi da exemplu slt.tiind ca mare preot, introduce miste-
riile in eultul public, creeaza 0 ierarhie preoteasca, da norme pentru serviciul reli-
gios, introduce predica ~i ingrijirea de saraei dupa modelul cre~tin.lulian a desra-
~urat ~i 0 activitate literara: a scris elogii, tratate teologice pagane, lucrari pole-
mice; satirice, poezii, scrisori; Cele trei carti contra crestinilor s-au pierdut. 5-a
CELE TREJ TRATATECONTRA ICONOCLA~T]LOR 87
descoperire: a v<lzut ca mucenicul a disparut pentru catava
vreme, dar nu dupa mult timp s-a intors, tinand in mana lan-
cea plina de sange319 .
Din 'Viata lui loan Hrisostom', unde este scrls
Cllvant ell cllvant astfel:
fericitul loan iubea foarte mult epistolele preainteleptului
Pavel 320 .
~i putin maijos:
~i avea I>i chip til aceluial>i Apostol zugravit pe 0 icoana in
camera in care seodihnea putin din pricina slabiciunii corpului,
caci hu dormea aproape deloc321. cand citea epistolele lui, il>i
indrepta privirile spre icoana I>i se uita eu atentie la el ca I>i cum
ar fi fost viu, fericindu-l; iar gandirea lui 322 intreaga 0 avea .
catre el, inehipuindu-I>i ca vorbCl>te cu el prin contemplatie323 .
pututreconstitui cartea I din eitate1e pastrate in 1ucrarea Sfantului Chiril al Ale-
xandriei (t 444), Contra lui Julian (C. J. Neumann,Frolegomena in JuJianiimpe-
ratoris libros quibus impugnavit christianos, Leipzig, 1880). Cf. F. Zoepfl, LThK V,
col. 707-708; J. Viteau, DThC, XIII, col. 1942-1971. Bogata Iiteratura veche ~i
moderna la: J. Viteau, art. cit., 1969-1971. Scriitorii cre~tini n-au lasat fara ras-
punsatacurilelui Iulian contra erestinilor: Sf. Efrem Sirul (t 373): Cuvant contra
lui Julian (J. Overbeck, Sancti Ephraemi Syti... opera selecta Oxford, 1865, p. 1 sq.);
Sf. Grigorie de Nazianz ( t 389/390): Doua cuvantiln contra lui Iulian Apostatul
(P.G. XXXV, col. 531-664; 663-720); Sf. loan Nrisostom (t 407): Cuvant la
fericitul Vavila ~i Contra lui Julian $i a paganilor (P.G. L. col. 533-572); Sf.. Chiril
al Alexandriei (t 444): Apologie pentru religia cre$tinii $i contra celui intre atei
Iulian{p.G. LXXVI,'col. 503-1064). Din lucrare se pastreaza numai 10 carti.
319. Moartea neasteptata a ultimului persecutor crestin a dat nastere 1a 0
multime deversiuni pentru a 0 explica. Prima versiune, care se cunoaste, 0 afiam
de la istoricul bisericesc Sozomen (sec. V).
320. N. Savile, op.cit., p. 192.
321. Literal:erafoarte veghetor cu firea; in editia lui Savile: era peste fire de
veghetor.
322. Lui> in editla lui Savile.
323. H. Savile, op. cit., p. 192. 0 idee asemanatoare acesteia gasim in
jnsa~i opera Sfantului loan Nrisostom; Omilia introductiva la interpretarea
Epistolei ciitreRomani: "Ma bucur continuu cand aud citindu-se epistola fericitului
88 Sfantul lOAN DAMASCHIN
~idupa altele324 :
Dupa ce Proclu325 a incetat sa vorbeasca, s-a uitat cu aten-
tie la icoana Apostolului $L vazand ca chipu]326 este aseme-
nea cu acela vazut de el, a facut metanie lui loan $i i-a zis,
aratand icoana cu degetul: latta-ma, parinte, aceta pe care I-am
vazut vorbindcu tine se aseamana cu acesta $i, dupa ca.te
inteleg, este chiar eJ527.
Pavel - ~i aceasta se intampl,Un fiecare saptamana de doua ori, iar adesea de trei
~i patru ori cand praznuim pomenirile Mucenicilor -, desfatandu-ma de aceasta
trambita duhovniceasca. Ma inalt ~i rna .apritid de dor, cand recunosc aceasta
voce iubita ~i aproape mi se pare ca se arata Apostolul in persoana in fata mea $i
ca i1 .aud vorbind cu mine" (P.G. LX, col. 591). Probabil ca locul acesta a servit ca
motiv pentru crearea povestirii pe care 0 citeaza Sf. loan Damaschin.
524. H. Savlle, op. cit., p. 194.
525. Pentru autorul Viepi.."acest Proclu este identic cu patriarhul de mai
tarziu al Constantinopolului, Proclu (457-c. 446), caruia i se datore$te aducerea
cu pompa a moa$telor Sfantului loan .Hrisostom de la Comana, locul decesului
sau, la Constantino pol, spre a fi depuse in biserica Sfintilor Apostoli. Negre$it. un
asemenea gest nu putea fi facut decat de unul care a fost ucenicul $i intimul
mareJui ierarh.
326. Chipul + lui, in editia lui Savile.
527. Pentru a clarifica cuvintele lui Proclu, este bine sa relatez intreaga
scena povestita in Viata Sfantului loan Hrisostom. Sf. loan s-a hotarat sa taIma-
ceasca epistolele Apostolului Pavel. Pentru aceasta, seara, dupa ce term ina tre-
burile episcopiei, se inchidea in camera saunde avea $i icoana Sfantului Apostol
Pavel. la care se uita tot timpul cat talmacea epistolele. In timp ce lucra, nimeni
nu indraznea sa-I tulbure sau sa treaca pe dinaintea u$ii camerei sale. Dupa ce a
talmacit 0 parte din epistole, I-a cuprins indoiala cu priVire la lucrul sau. Daca
talmacirea sa nu place lui Dumnezeu? Daca n-a inteles bine sensul cuvintelor
Apostolului? ~i s-a rugat lui Dumnezeu sa-I in$tiinteze intr-un chip oarecare,
pentru a putea pune capat nelini$tii sale. S-a intamplat intre timp ca un curtean a
cazut in dizgratia imparatuIui. Acesta a cerut, printr-un cunoscut al Sfantului loan
Hrisostom, permisiunea de a-I vizita spre a-$i spune pasul. Patriarhul a incuviintat.
~i, pentru a nu fi vazut de dU$manii SID, s-a hotfuat sa se duca seara la palatul
episcopal. cand a venit. I-a rugat pe Proclu sa-I anunte. Acesta s-a apropiat de
camera in care era Sf. loan. Dar, inainte de a intra, s-a uitat inauntru printr-o gaura
$i a vazut ca patriarhul nu era singur, ci in spatele lui statea un barbat aplecat
catre el $i cu gura apropiata de urechea sa. Proclu a cautat sa auda cuvintele lui,
dar n-a putut intelege nimic. Acesta s-a intors ~i a spus barbatului aceluia ca nu-I
po ate anunta inca, deoarece altul. fara sa $tie el. a intrat inainte. Sa mai a$tepte,
dar, pana va pleca acela. Dupa ce au a$teptat mai mult timp, s-a dus iara$i la u$a.
Procedand ca .,i intaia oara, I-a vazut tot acolo pe acel barbat. S-a dus $i a treia
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 89
in viata cuvioasei Eupraxia328 este scris ca igumena ma.-
nastirii i-a aratat icoana Stapanului Hristos 329 .
in viata sfintei Maria Egipteanca330 este scris ca s-a rugat
icoanei Stapanei $i a cerut cu lacrimi sa-i fie cheza$uitoare;
astfel a putut intra in biserica331 .
oara, dar in zadar. Nu dupa mult a sunat toaca la biserica pentru sll\iba de noapte.
Atunci Produ i-a spus curteanului sa se duca acasa $i sa vina in seara urmatoare;
acum nu-I mai putea anunta, cad patriarhul i~i incepea rugaciunea, care dura
pana dimineata. Curteanul a venit ~ia doua seara, dar n-a putut fi introdus pentru
aceea$i pricina ca .,i in seara trecuta. Mirarea lui Proclu era mare. Cine putea fi
strainul acela care intra neobservat? ~i s-a hotarat sa nu manfmce, sa nu bea, sa
nu doarma .,i sa nu se dezlipeasca de langa u$a, pana nu va atla cine este acel
barbat. ~i a facut a$a. Seara, cand a venit curteanul. incredlntat ca nimeni n-a in-
trat inauntru. i-a spus ca va vorbi negre$it cu patriarhul. Totu$i, ca de obicei, s-a
uitat inauntru ~i a vazut iara$i pe acel barbat. Proclu a spus atunci curteanului sa
se duca la casa sa $i sa se roage singur lui Dumnezeu pentru propria mantuire;
barbatul. care vine la patriarh, este trimis de Dumnezeu, caci intra in camera fara
sa fie vazut. A doua zi de dimineata Sf. loan $i-a ad us aminte de omul care trebuia
sa vina la el $1. chemfmdu-I pe Proclu. I-a intrebat de nu I-a cautat cineva. I s-a
raspuns ca da, $i i-a povestit totodata $i pricina pentru care nu I-a putut introduce.
cand a terminat de vorbit, Proclu $i-a aruncat ochii la icoana Sfantului Apostol
Pavel ~i. minunat peste masura, a spus ca barbatul pe care I-a vazut seamana cu
cel zugravit pe ieoana. Atunci Sf. loan Hrisostom a inteles ca Dumnezeu i-a
ascultat cererea, trimiti\nd pe insu$i autorul epistolelor sa-i dicteze taImacirea.
328. Sf. Eupraxia, fiica senatorului Antigon, s-a nascut pe la 380 in
Constantinopol. La moartea tataIui ei, mama sa, care se numea tot Eupraxia, a
pus-o sub ingrijirea imparatului Teodosie (379-395), cu care se inrudeau. Plecand
insa in Tebaida, au intrat intr-o manastire de calugarite. CopiJa a ravnit viata
ingereasca a ace\or femei $i n-a mal VTUt sa piece de acolo. Era in varsta de 12
ani. Averea, pe eare a primit-o la moartea mamei sale, a imp3.rtit-<> saracilor ~i
bisericilor, iar ea atat de mult a inaintat in asceza, incat $i-a invins toate nevoile
corpului; statea nemi~ta cu mainiJe intinse spre eer timp de 45 de zile. Pentru
virtutea ei peste masura a prtmit de la Domnul harul facerii de minuni, vindecand
multe boli $i dureri. Biserica Ortodoxa praznuie$te pomenirea sa la 25 iulie. H.
Delehaye, SynaxaIium, col. 840-841.
329. AASS, Martie, II, 1668, p. 729 CD.
530. Viata Sfintei Marta Egipteanca este pilda clasica de pocainta pe care 0
ofera aghiografia. Maria Egipteanca era de loc din Egipt $i de mica $i-a petrecut
viata in cele mai mari orgii. In urma s-a savaT$it in viata el 0 schimbare, care a
indreptat-<> spre cea mai inalta treapta a sfinteniei. Convertirea ei s-a facut in
urmatoarele imprejurari: Cu pril~ul sarbatorii inaItarii Sfintei Cruei, s-a dus la
Ierusalim intovara$ita de 0 multime de tineri desfranati. Voind sa intre in biserica,
o putere nev<1zuta a impiedicat-o. Atunci a pus cheza$uitoare pe Maica Domnului,
 Sfa.ntul lOAN DAMASCHIN
90
Din "Limonariul"332 Sffmtului panntelui nostru
Sofronie, patriarhuI Ierusalimului5 33
Spunea334 avva Teodor Eliotu}335 ca era in muntele Mas~
linilor un monah 336 care era foarte ispitit; dar mai ales il chi~
fagi'iduindu-i ca, daca i se va ingadui sa intre, pe viitor corpul sau nu va mai sll\ii
placerilor~i dorintelor. Astfel a putut intra in biserica. Potrivit fagaduintei facute,
a trecut Iordanul, aintrat in pustie ~i timp de 47 de ani a trait in cea mai aspra
asceza, fara sa vada mnta omeneasca dedi.t numai pe Dumnezeu. Cand a fost
aproape de moarte, Sf. ZOsima a impMii$it-o, iar trupul i I-a ingropat in groapa pe
care 0 sapase un leu. Bisefica ortodoxa praznui~te pomenirea sala I aprilie. H.
Delehaye, Synaxarlum,col. 577--580. Viata Sfintei Maria Egipteanca a fost scrisa
de catre Sofronie al lerusalimului (t 638) (P.G. LXXXVII, III. col. 3625-3725).
331. P.G. LXXXVII, Ill, col. 3713 B-3716 A.
332. Limonariul este opera lui loan Moshu, cunoscut ~i sub numele de loan
Evcratas. Moshu s-a nascut in Damasc pe la mijfocul secolufui VI. De mic aintrat
in manastirea Sfantului Teodosie de hinga lerusalim. Mai mrziu se retrage in IG~vra
faran din de$ertul lui luda. Pentru a cunoa$te viata caJugareasca, viziteaza
impreuna cu prietenul sau, Sofronie, de care nu se va desparti pana la moarte,
manastirile din Palestina $i Egipt. Cu aceasta ocazie a adunat material pentru
opera sa, Limonariul, care, dupa cum scrie ~i in prolog, este 0 livada smaltuita cu
flonle cele mai frumoase $i mai bine mirositoare ale virtutilor practicate de eraii
aseetismului cre$tin, monahii. Din pricina invaziei persane, eei doi prieteni pleaca
la Roma; aici desavaro~te opera sa, 0 ineredinteaza lui Sofronie ~i ii da ~i
instructiuni eu privire la sfar~itul sau. Moare in 619. Sofronie, potrivit dorintei lui
Moshu, duee corpul aeestuia in Palestina $i-I ingroapa la manastirea Sfantului
Teodosie, in care Moshu i~i ineepuse. viata sa monastica.
333. Sf. Sofronie,patriarhuUerusaJimului, ~a nascut in Damase pe la 575.
freda catva timp retoriea, apoi se retrage in manastirea Sfantului Teodosie; aid a
eunoseut pe loan Moshu, eu eare a legat 0 stransa prletenie. Sofronie a insoUt timp
de 30 de ani pe Moshu in ciiIatoriile lui in Egipt, .iar mai mrziu in Roma. Dupa
moartea lui Moshu, s..a reintors in · manastirea 5fantuJui Teodosie impreuna eu
rama$itele pamante~ti ale aeestuia. Erezia monotelita il seoate din Iini~tea manastirii
Lmde se retrasese$i calator~te la Alexandria ~i Constantinopol spre a convinge pe
Chir al A1exandriei (641-643) $i pe Serghie al ConstanlllOpolului (610-638) sa
paraseasca ideile lor. Dar in zadar. Din fericire este:lles in 634 patriarh al
lerusalimului $i, in aeeasta ealitate, eondatnna $i denunta illtregii lumi cr~tine noua
erezie. Episcopatul sau a durat putin, parta in 638, ineercat mnd $i de invazia
arabilor, earora a fost sHit. in 637, sa Ie predea Cetatea sfanta. Sofronie a fost un
senitor fecund. Activitatea sa Iiterara imbrati$eaza dogma, aghiografia $i poezia.
354. Ne-a povestit unul din baWni ca spunea, in eclitia publicata in P.G. (in
notele urmatoare citata LimPG).
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 91
nuia demonul curviei. Intr-o zL pecand il muncea diavolul mai
tare, a lnceput batnlnul sa se plOOlga337 ~i a spus diavolului:
- Pana cand n~ai sa~mi dai pace? Indeparteaza~te deci de
mine338 ! Ai 339 imbatninit impreuna cu mine!
Diavolul i se arata in fata ochilor spunOOld:
- Jura~mi ca nU: spui nimanui c~ti voi graL ~i nu te mai
chinui.
- Majur, i3 40 s:.ajurat batninuL pe eel care 10cuie1;>te intru
cele inalte M1 ! N~ sa spun nimanui c~mi graie1;>ti.
Atunci MO Ii spuse diavolul:
-Sa nu te mai inchini acestei icoane, 1;>i n~am sa te mai
chinui. lar icoana avea chipul Stapanei noastre, care tinea in
brate pe Domnul nostru Iisus Hristos.
- Lasa~ma, spuse monahul diavolului, rna voi gandiM3 .
Adoua zi avva Teodor EIiotulM4 , care locuia pe alunci in
lavra Faran M5 , a venit la el1;>i monahul i~a povestit totul. Ba~
tranul a zis catre monah:
- Intr~adevar, avva M6 , ai fost in1;>elat ca ai jurat diavo~
luluiM7; totu1;>i ai facut bine ca ai spus. IU este mai de folos sa
nu ramana in ora1;>ul M8 acesta desfranata la care sa nu te ducL
335. 1I0tuI, LimMG. A<;tfel $i in restul povestirii.
336. "EYKAEt<f'tO<; = monah eare traia inehis in chilie tot timpul vietii.
337. Sa se planga = sa se descur(\jeze, LimPG.
338. De mine> LimPG.
339. Ai = ca ai LimPG.
q40. I> LimPG.
341. intru eele inalte = in eerurl, LimPG.
342. Atunci > LimPG.
343. Ma voi gandi = sa ma gandesc, LimPG.
344. Eliotul + care ne-a povestit noua aceasta, LimPG.
345. faran, LimPG.
346. Pentru tradueerea aeestui loe am adoptat punetuatia din LimPG.
347. Diavolului > LimPG.
348. Ora$ul = tinutuJ, LimPG.
 92 Sfantul lOAN DAMASCHIN
decat sa tagaduie~ti sa te inchini Domnului ~i DumnezeuluF549
nostru Iisus Hristos cu Maica Lui.
Sprijinindu~l ~i intarindu~l cu multe alte cuvinte, a plecat
spre locul sau.
Diavolul s~a aratat iara~i monahuIui ~i i~a spus:
- Este cu putinta, batrane criminal? Nu mi~ai jurat ca nu
~pui nimanu.i? Pentru ce ai spus totul celui care a venit la tine?
Iti spun tie, batrane criminal, ca in ziua Judecatii vei fi osandit
ca ai crucatjuramantul.
Monahul i~a raspuns zicand350:
. - Ca am jurat, am jurat351 , ca mi~amcrucat juramantuI
~hu552, dar pe tine nu teascult353.
Comentariu.Vezi ca a spus ca inchinaciunea adusa icoa~
nei se indreapta catre cel zugravit pe icoana? Vezi cat de mare
rau este sa nu te inchini icoanei? Vezi ca diavoluI a preferat~
curviei?
Pentru ce, dar, n~a incercat sa irilature cultuI icoa~
nelor354 niei unul dintre multii preoti din trecut ~i imparati
daruiti cre~tinilor, care au stralucit in intelepciune, in
credincio~ie, in cuvant ~i in viata, ~i niciunul dintre mul~
tele sinoade, care s~au tinut de catre sfintii ~i de Dum~
nezeu insuflatii Parinti?
Nu vom ingadui sa se propovaduiasca 0 noua credintaf
"Din Sion va ie$i Legea, $i din IerusaJim, cuvantuI Dom-
nulut 355 , a profetit Duhul smnt. Nu vom ingadui ca altceva sa
se gandeasca intr~un timp ~i apoi sa se schimbe dupa im~
prejurari ~i sa ajunga credinta noastra de rasul ~i batjocura
549. $i Dumnezeului > LimPG.
550. Zicand > LimPG.
351. Am jurat .> LimPG.
552. $tiu + negre$it. .am jurat fals pe Sl:apanul $i Facatorul meu, LimPG.
553. Nu te voi asculta, LimPG. lstorisirea aceasta este luata din capitolul XLV
aI Umonarlului, P. G. LXXXVII, Ill, col. 2900 BD.
554. Textual: sa se intreprinda aces tea.
555. Is. 2, 5.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 93
celor necredincio~i!Nu vom ingadui sa ne supunem legiuirii
imparate~ti, care incearca sa distruga trailitia de la parinti.
Distrugerea legiuirii biserice~ti nu este fapta unor imparati
binecredinciol;>i. Acestea nu sunt fapte savarl;>ite de PanntL ci
talhare~ti, pentru ca sunt fa cute prin fona, ~i nu prin con~
vingere. Martor este sinodul tinut a doua oara la Efes 556 , care
I;>i pana acum poarta numele de tidharesc, deoarece a fost siIit
de mana imparateasca, cu care prilej au omorat pe fericitul
Flavian 357 . Nu este treaba imparatilor de a hotari in aceste
chestiuni, ci a sinoadelor, dupa cum a spus ~i DomnuI: 'Unde
sunt adunati doi sau trei in nume1e Meu, acolo sunt $i Bu in
mij10cu1 10I"558. Hristos n~a dat imparatilor puterea de a dez~
lega ~i a Iega, ci Apostolilor ~i urma~ilor acestora, pastorilor ~i
'didascalilor359 . "Chiar daca inger, spune Apostolul Pavel, va va
vesti a1tceva decat ceea ce ati primit. .. '360 ~i voi tacea restul
versetuIui361 deoarece voim sa crutam pe cei care nadajduim
ca se vor intoarce. Dar daca vom vedea ca se incapataneaza,
556 . Primul Sinod, care s-a \inut la Efes, a fost in 451. Acesta, de care este
yorba aid, este al doilea sinOd pnut in acest ora$, in anul 449. La acest sinod,
partizanii lui Eutihie au reu$it sa asigure triumful ereziei monofizite, sprijiniti fiind
de imparatul Teodosie II (408-450), care Ie-a pus in acest scop la dispozi\ie
trupele imperiale $i a permis sa ia parte Ja $edinte 0 banda de monahi fanatici
Inarmati, in frunte cu arhimandritul sirian Varsumas. Episcopii ortodOC$i au fost
terorizati $i constran$i Sa semneze actele sinodului in alb, sub amenintarea sabiei
$i a ciomegelor. Flavian, patriarhul Constantinopolului (446-449), a fost amt de
grell batut, incat dupa trei zile a murit. Sinodul acesta a fast numit, nu dupa mull
timp,'tlilharesc'. in istorie este cunoscut sub acest nume: . _
, 557. FJavian a fast patriarh al Constantinopolului (446-449). Intr.un sinod
local din Constantinopol din 448, judeca $i depune pe Eutihie. Eutihie insa, cu
i'\iutorul eunucului lirlsafie,reu~e~te sa determine pe imparatul Teodosie II
(408-450). sa convoace un sinod Ja Efes (449) . Acest sinod, tinut sub pre~edintia
lui Dioscur aI A1exandriei (444-451), declara pe Eutihie ortodox ~i il reintegreaza
in drepturile sale cu i'\iutorul terarii, iar pe Flavian il excomunica. Patriarhul n-a
mai supravietuit sinodulul decat trei zile, din pricina tratamentului barbar la care
a fost supus. Biserica Ortodoxa iI praznuieste ca martir la 18 februarie.
358 . Nt. 18. 20.
559 . Nt. 18, 18.
360. Gal. L 8.
361. 'Sa fie anatema'.
94 Sfantul lOAN DAMASClHN
lucru pe care ne rugam sa nu-I dea Dumnezeu, atunci yom
pronunta ~i restul versetului. Dar mai bine sa nu se intample
aceasta.
Daca ar intra cineva intr-o casa, in care un pictor a zugravit
pe pereti in culori istoria lui Moise ~i a lui Faraon, iar apoi
poate te va intreba despre cei care au trecut prin Marea Ro~ie
ca pe uscat cine sunt, ce vei raspunde la intrebare? Nu ca sunt
fiii lui Israel? Daca te va intreba cine este acela care a lovit
marea cu bastonul, nu vei raspunde ca este Moise? Tot astfel,
daca cineva va picta pe Hristos rastignit ~i ar intreba: Cine este
Acesta?, vei spune: Este Hristos,Dumnezeu, Care s-a rastignit
pentru noi.
Da, Stapime, ne inchinam tuturor celor ale Tale ~i imbra-
ti~am cu dor inflacarat Dumnezeirea, puterea, bunatatea mila
Ta fata de noi, cobonlrea, intruparea.~i dupa cum netemem
sa atingem fierul inro~it, nu din pricina naturii fieruluL ci din
pricina focului unit cu el, tot astfel rna inchin trupului Tau, nu
din pricina naturii trupului, ci din pricina Dumnezeirii unite cu
el in chip ipostatic. Ne inchinam. patimilor Tale. Cine a vazut
ca moartea sa fie venerata? Cine a vazut ca patimile sa fie
demne de cinste? Noi ins a ne inchinam cu adevarat mortii
trupe~ti a Dumnezeului nostru ~i patimilor Luimantuitoare. Ne
inchinam icoanei Tale. Ne inchinam tuturor celor ale Tale:
slujitorilor Tai, prietenilor Tai, iar inaintea tuturora Maicii Tale,
Nascatoarea de Dumnezeu.
Rugam deci pe poporulluiDumnezeu, neamul cel sfant362,
sa tina cu tane·predaniile biserice~ti, ·caci scoaterea putin cate
putin din cele predate, ca dintr-o constructie de piatra, distru-
ge foarte repede intreaga cladire. Sa dea Dumnezeu sa rama-
neti tari, neinduplecati, neclintiti~i intariti pe piatra tare, Care
este Hristos, CaI'uia se cuvine slava, cinstea ~i inchinaciuriea,
impreuna cu TataI ~i cu Duhul, acum ~i pururea ~i in vecii
nesfar~iti ai vecilor. Amin.
?;R? 1 ppfrrr? Q 1. Nt. 25, 14--30; Luca 19, 12--27.
TRATATUL AL DOILEA
CONTRA
CELOR CARE ATACA SFINTELE ICOANE
1. Stapanii mei, dati iertare celui care 0 cere ~i primiti de
la mine, nevrednicul ~i cel mai mic rob al Bisericii lui Dum-
nezeu,cuvantul deplinei incredintari. Dumnezeu mi-e martor
ca n-a,rn pornit sa scriu pentru slava sau din dorinta nestapa-
nita de a vorbi, ci din ravna pentru adevar. Am numai aceasta
ravna: speranta mantuiril, ~i nadajduiesc ~i rna rog sa rna
intalnesc cu Insu$iSmpanul Hristos, oferindu-i aceasta scriere
spre a fi 0 jertfa de impacare pentru pacatele savar~ite de
mine in chip nedemn. intr-adevar, cel care a luat cinci talanti
de la stapan a adus inca cincl, pe care i-a ca~tigat; cel care a
primit doi talanti a adus de asemeni" alti doi; dar cel care a
primituntalant, prin faptul ca ~i-a ingropat talantul ~i I-a adus
fara rod, a fost numit sluga vicleana $ia fost condamn at in
intunericul cel din afara 1. Temandu-ma sa nu patesc ~i eu una
ca aceasta, rna supun poruncii Stapanului, ~i va depun VOuel,
intelepti bancheri, talantul cuvantului pe care mi I-a dat,
pentru ca atuncicand va veni Domnul meu sa-l afle inmultit,
aducand folos sufletelor, iar pe mine sa rna gaseasca rob
credincios, spre a rna introduce in prea dulcea Lui bucurie,
dorita de mine.
Dati-mi dar urechile voastre spre ascultare ~i, deschizand
larg mesele inimi1()r, primiti scrierea mea ~i judecati cu inima
curata puterea celor spuse.
Am compus scrierea aceasta a doua despre icoane, pentru
motivul ca unii dintre fiii Bisericii m-au sfatuit sa 0 fac deoarece
prima sCriere n-a fost destul de dara multora. Dar ~i Cl,t acest
prilej, iertati-ma pe mine, care am indeplinit porunca ascultariL
96 Sfantul lOAN DAMASCHIN
2. IubitiIor, este obiceiul zavistnicului ~arpe, autor al
nlului, .adica diavolul, sa lupte in multe feluri impotriva omului
facut dupa chipullui Dumnezeu2 ~i sa pricinuiasca moartea lui
prin dorinte contrare3 . Chiar de la inceput i~a inspirat nadejdea
~i dorinta indumnezeirii4 ~i, prin aceasta, l~a cobonlt la moarte
ca pe cele necuvimtatoare. Dar nu numai aceasta, ci l~a ade~
menit de multe ori cu placeri ru~inoase ~i necugetate. Cat este
de mare insa distanta intre indumnezeire ~i dorinta necuge~
tata! Uneori l~a dus la tagaduirea lui Dumnezeu, dupa cum
spune David, din semintia caruia S~a nascut ' Dumnezeu: 'A
spus eel nebun in inima sa: nu este Dumnezeu'5; alteori, la
inchinarea la mai muIU dumnezei. Uneori l~a convins sa se
inchine celui carenu~i prin fire Dumnezeu; alteori, demoniIor.
Mai mult inca, a me~te~ugit sa se Inchine cerului, pamantuluL
soarelui, lunii, stelelor ~i celorlalte zidiri,pana chiar $i anima~
lelar srubatice ~itanltoarelor6. jntr~adevar, este tot atat de rau
~i de a nu da cinstea · cuvenita celor cinstltL ca si de a da 0
stava eX::lqeratace nu secuvine celor necinstiti. Diavolul iara~i
a invatat pe unit sa spuna ca raul este coetern cu Dumnezeu,
iar pe altii i~a in~eIat sa spunaca Dumnezeu, bun din fire,este
autorul raului. Pe unii i~a ratacit sa spuna, in chip nebunesc,
ca Dumnezeirea are 0 singura fire ~i un singur ipostas, iar pe
altii i~a corupt sa cinsteasca in chip fara de lege trei firi~i trei
ipastasuri. Pe unii i-a sfatuit sa slaveasca un singur ipostas ~i
o singura fire a Domnului nostru Iisus Hristo$, Cel unul In
Sfanta Treime, iar pe altii, doua firi ~i doua ipostasuri.
3. Dar adevarul, care merge pe calea din mijloc, taga-
duie~te to ate aceste absurdimti $i ne invata sa marturisim un
singur Dumnezeu, 0 singura fire in trei ipostasurL Tatal, Fiul ~i
2 . .Fac. L 26-27.
3. 'Dorinte contrare', adiai diavolul a inspirat omului in aceJa~i timp ~i
dorinta de a ajunge dumnezeu, dar ~i dorintejosnice, care I-au cobonit in randul
animalelor. • 7. Rom. l, 23.
4 . .Fac. 3, 5.
5. Ps. 13, 1.
6. Rom. 1, 23.
CELE TR.El TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 97
Sfantul Duh. Raul Ins a nu este ceva substantial, ci un accident,
o idee, un cuvant, 0 fapm contrara legii lui Dumnezeu, care i$f;
are existenta in ceea ce se gande$te, se vorbe~te ~i se face ~i
dispare in momentul cand inceteaza. AdevarulInca propov~
duie~te ca Hristos, unul din Sfanta Treime, are doua firi ~i un
singur ipostas.
4. Demonul insa, du~manul adevarului ~ i vrajma~ul man~
tuirii oamenilor, care a ratacit nu numai pe neamuri, dar ~i pe
fiii lui Israel de multe ori ca sa faca icoanele oamenilor pieri~
tori, ale pasarllor, ale animalelor srubatice ~i ale taratoarelor7 ,
sa se inchine acestora ca la dumnezei, se sile$te acum, cu
buze nedrepte ~i limb a vicleana8 , sa tulbure Biserica lini~tita
a lui Hristos, pregatind raul cu cuvinte dumnezeie$ti 9 , cautand
sa acopere chipul urat ~i intunecos al acestei actiuni ~i sa
zdruncine inimile celor nu destul de intariti de la adevarata
datina predata de parinti.
S~au ridical unii zicand ca nu trebuie sa se zugraveasca $i
sa se puna la vedere, spre a fi contemplate, slavite, admirate
~i ravnite, minunile mantuitoare ale lui Hristos ~i faptele vite-
je$ti ale sfintilor contra diavolului. Dar nu $tie oricine care are
a cunoa$tere dumnezeiasca ~i 0 intelegere duhovniceasca ca
aceasta este uneltirea diavolului? Diavolul nu voie$te sa fie
puse la prive1i~te infrangerea $i ru$inea lui $i nici sa fie zu-
gravita slava lui Dumnezeu ~i a sfintilor SaL
5. Daca am face koana Dumnezeului nevazuL intH'ldevar
ampacatut deoarece este cu neputinta sa fie jnfati~at in icoa~
mi ceea ce este fara de corp, nevclzut, necircumscris $i fara de
forma. ~i iara$i, da:rn am face icoanele oamenilor $i le~am
socoti dumnezei, $i Je~am . adara .ca pe ni~te dumnezei, ne~
gre$it am tI necredincio~i. Dar nu facem nimic din acestea. Nu
gre$lm insa atunci cand facem icoana Dumnezeului Care s~a
8. Ps. 119,2.
9. 'Pregiitirid raul cu. cuvinte dumnezeie~ti', adica ' iconocJa~tii se Serveau de
cuvintele Sfintei Scripturi pentm suspnerea ereziei lor.
7- CULUIL SRNTEI..OR lCOANE
98 Sfantul lOAN DAMASCHIN
intrupat, Care s~a an'itat pe pamant in corp 1° ~i a locuit printre
oameni 1"1, Care a luat, din pricina bunatatii Lui nespuse, firea,
grosimea, forma ~i culoarea corpului. Dorim sa vedem chipul
Lui, cacL dupa cum spune dumnezeiescul Apostol, "acum
vedem ca in ogIinda ~i in ghicitura"12, iar icoana este 0 oglinda
~i 0 ghicitura adecvata grosimii corpului nostru, caci min tea,
d~i se forteaza mult, nu poate sa iasa din cele corporale 13 .
6. Departe cu tine, diavol iiwidios! lnvidiezi ca noi sa
vedem chipuI Stapanului nostru, pentru a ne sfinti prin el, sa
vedem mantuitoarele Lui Patimi, saadmiram cobonlrea LuL
sa contemplam minunile Lui ~i sa slavim puterea Dumnezeirii
Lui. Invidiezi pe sfinti din pricina cinstei date lor de Dum~
nezeu. Nu vrei sa vedem zugravita slava lor ~i sa ajungem
nivnitorii barbatiei ~i credintei lor. Nu ascuItam de tine, demon
zavistnic ~i urator de oamenil AscuItatL popoare, triburi, limbi,
barbatL femei ~i copii, batrani, tineri ~i prund, poporul cel
stant 14 al cre~tinilor! Daca cineva va vest~te altceva decat
ceea ce a primit Biserica sobornica de la Sfintii ApostolL de la
Parinti ~i de la sinoade ~i altceva decat ceea cea pastrat pana
acum, sa nu~l ascultati ~i nici sa primiti ispita ~arpelui, cum a
primit~ Eva 15 ~i a cules moarte. Chiar daca inger, chiar daea
imparat va veste~te altceva decat ceea ce ati primitl6, astu~
[lati-va urechile! Ma tern sa rostesc inca 'anatema sa fie', cum
:1 spus dumnezeiescul Apostol, pentru ea a~tept indreptarea.
7, Cei care nu cerceteaza sensul Scripturii spun ca Dum-
1,e zeu a grait prin Moise legiuitorul: 'Nu vei facenici 0 ase-
nanare din cele cate sunt in cer/ ~i din cate sunt pe pa-
10~ loan L 14; 1 Tim. 3, 16.
1L Baruh 3, 38.
12. I Cor. 13, 12.
13. Sf. Grigorie Teologul, P.G. XXXVI, col. 44 A.
14. I Petru 2. 9.
15. rae. 3, 1-7.
16. Gal. 1, 8. sr. loan Damaschin introduce in textul citat "chiar daca imparat
va veste~te", pentru a adecva citatul imprejurarii. imparatul este Leon lsaurul
(717-741).
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA:;'TILOR 99
mant"17, iar prin profetul David: "Sa se ru~ineze top cei care se
inchina chipurilor cioplite, cei care se lauda cu idolii lot' 18, ~i
muItealtele asemenea, deoarece toate textele, pe care Ie
aduc atat din dumnezeiasca Scriptura cat ~i din Sfintii ParintL
au acel~i sens.
8.~adar, ce spunem fata de acestea? Nimic altceva decat
ceea ce l~a spus Domnul iudeilor: 'Cercetati SCripturile'19,
cacicercetareaScripturilor este buna. Dar ~i aici fiti atenti.
Este cu neputinta, iubitilor, ca Dumnezeu sa minta20 . Unul
este .Dumnezeu, unul este Legiuitorul Vechiului ~i Noului
Testament, Cel care a grait odinioara in muIte feluri ~i in multe
chip uri parintilor prin profeti, iar in vremurile din urma prin
fiulSau, Unul~Nascut21. Dati toata atentia acestor cuvinte.
Cuvintele nu sunt ale mele, ci Sfantul Duh a decIarat prin Stan-
tuI Apostol Pavel: 'Dumnezeu a grait odinioara parintilor in
millte feluri ~i in multe chipuri prin profeti"22. Vezi ca Dum-
nezeu a grait in multe feluri ~i in multe chipuri. Dupa cum un
doctor invatat nu da tuturor ~i nici totdeauna acela~i fel de
doctorie, ci fiecaruia ii da doctoria potrivita starii lui, avand in
vedere locul, boala, timpul ~i varsta: pruncului Ii da 0 doctorie,
iar celui matur alta doctorie; alta celui bolnav ~i alta celui in
convalescenta ~i nu da aceea~i doctorie, ci una potrivita starii
~i bolii fiecaruia dintre bolnavi; alta doctorie se da vara, alta
iarna, toamna ~i primavara, in fiecare loc, potrivit felului spe-
cific al'loculuL tot astfel ~i Cel mai bun doctor al sufietelor a
oprit sa faca acestea23 pe cei care erau inca prunci 24 , care
zaceaude boala idolatriei, care so coteau pe idoli dumnezei ~i
17.Ie$. 20,4; Deut. 5, 8.
18. Ps. 96,7.
19. loan 5, 31.
20. Bvr. 6, 18; TIt 1, 2.
21. Bvr. L 1-2.
22. Evr. L 1.
23. Adica icoane.
?A. n"" 1J. :'I. r rl'>r 1:'1 11 .
100 Sf<intul JOAN DAMASCHIN
se inchinau lor ca unor dumnezeL care inlaturaseni Gultul lui
Dumnezeu ~i aduceau zidirii slava ce se cuvine lui Dum-
nezeu25 .
Intr-adevar, estecu neputinta sa se faca icoana lui Dum-
nezeu, deoarece este necorporaL nevazut, imaterial, fara for-
ma, necircumscris ~i mai presus de intelegere. Cum poate sa
se zugraveascaceea ce este nevazut? 'Pe Dumnezeu nu L-a
vazutnimeni niciodata. flul Unul-Nascut, Care este in s{mul
Tatalut Acela a spus despre Er26 • ~i: '.Nimeni nu va vedea fata
Mea$i va trai'27, a spus Dumnezeu.
8a. Ca iudeii se inchinau ido1i1or ca unor dumnezei,
asculta ce spune Scriptura in Ie~ire, fiilorlui Israel, cand Moise
s-a suit in munteleSinai ~i a ramas mult timp, stand alaturi de
Dumnezeu, ca sa primeasca Legea ~i cand poporul nerecu-
noscator s-a revoltat contra lui Aaron, robul lui Dumnezeu,
zicand: "Fa-ne dumnezeL care sa mearga inaintea noastnl caci
nu $tim ce i s-a intamplat acestui om, Moise"28. Apoi cand au
luat podoabele nevestelor lor ~i Ie-au topit ~i aumancat ~i au
baut ~i s-au jmbatat de vin ~i de ratacire ~i au inceput sajoace,
zicand in nebunia lor: 'Ace$tia sunt dumnezeii tai, Israele"29.
Vezi ca so coteau dumnezei pe idolii care erau loc~urile de-
monilor ~i adorau zidirea in locul Ziditorului, dupa cum spune
I?i dumnezeiescul Apostol: 'Care au schimbat slava nestrica-
dosului Dumnezeu in asemanareaomului stricacios, a zbura-
toarelor, a patrupedelor $1 a taratoare}or<30 ~i: 'au adorat zid1-
rea in locul Zid1toruluj'31?Pentru acest mati v a oprit Dum-
nezeu sa se faca vreo asemanare, dupa cum spune Moise in
Deuteronom: ' $i a grait Domnul catre vol din mij/ocul focuJui;
ati auzlt glas de cuvinte, dar asemanare n-ati v8.zut, ci numai
25. Rom. 1, 25.
26. loan 1, ] 8.
27. le$. 35,20.
28. le$. 32, I .
29. le$. 52, 4.
30. Rom. 1, 23.
31. Rom. L 25.
CEm TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 101
voce"32. ~i putin mai jOs: 'Paziti-va cu tiirie sufletele voastre,
pentru ca n-ati V8.zut asemanare in ziua in care a grait DomnuJ
catre voi in muntele floreb din mijlocul focului; sa nu faceti
faradelege $i sa nu va faceti asemanare ciopUta, vreo icoana,
asemanare barbateasca sau femeiasca, asemanarea vreunui
animal din cele ce sunt pe pamant, asemanarea vreunei pasan
zbun!itoare'33 ~i celelalte. Iar maijos: "$i nu cumva, uitfi.ndu-te
la cer $i vazand soarele, luna $i stelele $i toata podoaba
cernlui, ratiicind, sa te inchini lor $i sa Ie adon'54. Vezi ca cele
spuse au un singur scop, anume de a nu adora creatura in
locu] Creatorului35 ~i de a nu aduce 0 lnchinare de adorare
altcuiva deceit Creatorului. Pentru aceea, totdeauna Scriptura
une~te adorarea cu inchinarea. SL dupa putine, zice: "Nu vei
avea aIti dumnezei afara de Mine; nu-ti vei face chip ciopllt
nid vreo asemanare"36. ~i iara~i: "Nu-ti vei face dumnezei
tumati' 37. Vezi dar ca din pricina ido]atriei Scriptum opre~te
pictarea icoanelor ~i ca este cu neputinta sa se faca icoana lui
Dumnezeu, Care este necorporru, nevazut ~i nescris imprejur.
"N-aU V8.zut chipul LuI"58, spune Scriptura, dupa cum ~i Pavel,
stand in mijlocul AreopaguluL spune: "A$adar, fiind neam aI lui
Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Dumnezeirea este aseme-
nea aurului sau argintu/ui sau pietrei ciopUte cu arta $i inch1-
puirea om ului" 39 . .
9. Ca toate acestea a~a sunt, asculta: "Nu-ti vel face chip
ciopUt, zice Scriptum, nid vreo asemanare"40. Dumnezeu a
poruncit acestea, ~i totu~i Scriptura spune: "Au facutcatape-
teasma cortului m{uJ.tuini din stofa aIbastra, din stofa pur·
32. Deut. 4, 12.
35. Deut. 4, 15-17.
34. Deut. 4, 19.
55. Rom. 1, 25.
36. le$. 20, 5-5.
37. Ie$. 34, 17; Lev. 19,4.
38. Deut. 4, 12.
39. Fapte 17, 29.
40. le$. 20, 4; Deut. 5, 8.
 102 Sfimtul lOAN DAMASCIiIN
purie, din fir rO$U rasucit, din fir de in rasucit, heruvimi facuti
din stofa tesuta"41. ~i: "Au facut acoperamantul impacarii de
deasupra chivotului din aur curat $i cei doi h eru vimj" 42. Ce
faci, Moise? Tu spui: "Nu-ti vei face chip cioplit, nici vreo ase-
manare"43, ~i tu construie~ti catapeteasma tesuta cu heruvimi
~i doi heruvimi dinaur curat? Dar asculta ce-ti nlspunde robul
lui Dumnezeu, Moise: Orbilor ~i nebunilor, intelegeti puterea
celorspuse ~i "paziti-va puternic sufletele voastre"44. Am spus
ca 'asemanare n-ati vazut in ziua in care a vorbit Domnul catre
voi in muntele Iforeb, din mijJocuJ focuJui; nu cum va sa faceti
faradeJege $i sa va faceti asemanare cioplim,nici vreo
icoana"45; ~i: "nu-ti vei face dumnezei tumati"46. N-nm SDUS:
Nu-ti vei fare i-c;oan'l heruvimilor, care stau ca niste robi in f::rla
aeoperamantului imoacariL ci "nu-ti vei farp.nllmnezej tllr-
nar1"47 1;>1 "nu vei face vreo asemanare"48, ca asemanare a lui
Dumnezeu, nici sa adori zidirea in locul Ziditorului49 . Prin
urmare, n-am facut asemanarea lui Dumnezeu, nici a altcuiva
ca asemanare a lui Dumnezeu, mCl n-am adorat zidirea in
locul Ziditorului.
10. Ai vazut cum s-a vadit seopul Scripturii eelor care 0
cereeteaza cu intelepciune? Trebuie sa cunoa~teti, iubitilor, ea
in orice lucru se vadesc adevarul I;>i minciuna ~i scopul celui
. care luereaza, de este bun sau rau. In Evanghelie sunt scrise:
Dumnezeu, inger, om, cer, pamant, apa, foc, aer, soare, luna,
stele, lumina, intuneric, satan, demoni, ~erpi, scorpioni, moar-
te, iad, virtuti, vicii ~i, intr-un euvant toate, atat cele bunecat
~i eele rele. Totu~i, pentru ca toate eele spuse despre acestea
41. Ie~. 37, 5.
42. Ie~. 38, 5-6.
43. Ie$. 20, 4; Deut. 5, 8.
44. Deut. 4, 15.
45. Deut. 4, 15-16.
46. Ie~. 34, 17; Lev. 19,4.
47. Ibidem.
48. !f?~. 20, 4; Deut. 5, 8.
49. Rom. L 25.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA:?TILOR 103
sunt adevarate, iar scopul este spre slava lui Dumnezeu I;>i a
sfintilor proslaviti de El I;>i. spre mantuirea no astra ~i distru-
gerea I;>i ru~inarea diavolului ~i demonilor lui, ne inchinam
Evangheliei, 0 imbrati~am, 0 sarutam ~i 0 salutam cu ochii, cu .
buzele ~i cu inima. La fel ~i cu intreg Vechiul ~i Noul Testa-
ment, ca ~i eu strierile Sfintilor ~i ale~ilor Parint l , Dar scrierile
ru~inoase, spul-cate ~i necurate ale blestematilor manihei ~i
ale paganilor, cat I;>i ale eelorlalte ereziL ca unele care euprind
invataturi false ~i zadarnice ~i au fost nascocite spre slava
diavolului ~i a demonilor lui ~i spre bucuria lor, Ie dispretuim
I;>i Ie aruneam,cu toate ea au in ele numele lui Dumnezeu.
Tot astfel ~i cand este yorba de icoane, trebuie sa cer-
cetam adevarul I;>i scopul aeelora care Ie fac. ~i daea scopul
este adevarat I;>i drept ~i sunt tacute spre slava lui Dumnezeu
~i a sfintilorLui, spre ravnirea virtutii ~i evitarea viciului ~i spre
mantuirea sufletelor, trebuie sa Ie primim I;>i sa Ie cinstim ea
icoane, chipuri,asemanari ~i carti pentru eei ne~tiutori de
carte, sa ne inchinam lor, sa Ie sarutam ~i sa Ie salutam cu
ochiL eu buzele ~i cu inima, ea fiind asemanarea Dumnezeului
intrupat sau a Maicii Lui sau a sfintilor, care s-au faeut parta~i
patimilor I;>i slavei lui liristos50 ~i au invins ~i au distrus pe
diavol ~i demoni ~i ratacirea lor.
11. Dar dacava indrazni cineva sa faca icoana Dum-
nezeirii imateriale,. necorporale, nevazute, fara de forma ~i
culoare, 0 aruncam ca falsa. lar daca va face eineva vreo icoa-
na spre slava, inchinarea ~i cinstirea diavolului sau a demo-
nilor, 0 dispretuim ~i 0 ardem in foc. De asemenL daca cineva
va indumnezei· icoana oamenilor sau a zburatoarelor sau a
taratoarelor sau a altei zidirL il anatematizam. caei dupa cum
Sfintii Parinti au darfunat eapi~ti1e ~i templele demonilor I;>i au
ridicat in loeul lor biserici in numele sfintilor ~i pe acestea Ie
cinstim, tot astfelau distrus~i ieoanele demonilor ~i au ridicat
in locul acelora ieoane lui liristos, Nascatoarei de Dumnezeu
50. Rom. 8, 17.
 104 Sfantul lOAN DAMASCHIN
;;i Sfintilor. Pe vremea Vechiului Testament, Israel n~a ridicat
temple in numele oamenilor ~i nici nu sarbatorea pomenirea
mortH omuluL deoarece firea omeneasca era inca sub bles~
tem ~i moartea era osandire, pentru care pricina se ~i jelea.
Corpul celui mort, ~i eel care se atingea de el erau socotiti ca
necurati51 . Acuminsa, dupa ce Dumnezeirea, ca 0 doctorie de
viata facatoare ~i mantuitoare, S~a unit cu firea noastra, firea
noastra a fost proslavita ~i a fost schimbata in nestricaciune.
Pentru aceasta pricina se ~i praznui~te moartea Sfintilor, Ii se
ridica biserici ~i Ii se zugravesc icoane.
Sa cunoasca a~adar orice om ca acela care incearca sa
distruga icoana, facuta din dor dumnezeiesc ~i ravna spre sla-
va ~i amintirea lui Hristos sau a Maicii Lui, Sfanta Nascatoare
de Dumnezeu, sau a unuia dintre Sfinti ~i spre ru~inarea dia-
volului ~i infnlngerea lui ~i a demonilor lui, ~i nu se inchina ei,
n-o cinste~te ~i n-o saruta cape 0 icoana cinstita, dar nu ca pe
Dumnezeu,acela este du~man ru lui Hristos~ ru Sfintei Nasea~
toare de Dumnezeu ~i al Sfintilor ~i aparator ru diavolului ~i al
demonilor lui, vadind prin fapta durerea ca Dumnezeu ~i
Sfintii Lui sunt cinstiti ~i slavitL iar diavolul, facut de ru§ine.
Icoana este triumf, vadire, inscriptie pe coloana, spre aduce-
rea 'lll1inte a victoriei eelor care au invins ~i s-au distins ~i a
ru~inarii demonilor, care au fost Invin~i ~i doborati.
12. Nu este lucrul imparatilor de a legiui In Biserica. Ce
. spune dumnezeiescul Apostol? "Pe unii i-a pus Dumnezeu in
Biserica in primul loc apostoli, in aJ doilea loc profeti, in al
treilea loc pas tori $i didascaJi spre desavar$irea Bisericii"52. N-a
spus: pe imparati. ~i iara~i: 'Ascultati de conducatorii vO$tri $i
supuneti~va lor, caci ei privegheaza pentru sufietele voastre,
ca unii ce au sa dea socoteala de ele'53. ~i iara~i: "Aduceti-va
aminte de conducatorii VO$tri, care v-au vorbit cuvantuJ, Ja al
51. ['{urn. 19. 11.
52. Bfes. l~. 11; I Cor. 12, 28.
53. Bvr. 13. 17.
CELE TIillJ TRATATE CONTRA JCONOCLA~TILOR 105
caror fel de vietuire privind, urmati-le credinta"54. Nu v-au
vorbit cuvantul imparatiL ci apostolii ~i profetii pastorii ~i
didascalii. Dumnezeu, poruncind lui David sa-I zideasca c~a,
i-a zis: 'Nu-Mi vei zidi tu casa, pentru ca e$ti barbat al san-
giuirilor'55. lar Apostolul Pavel a strigat: ".Dati t~t~ror ce!e cuv~­
nite: celui cu cinstea, cinste, ce1ui cu fnca, fnca, celUl cu daJ-
dia, dajdie, ceJui cu varna, vama"56. A imparatilor este .bun~
conducere a statuJui; conducerea Bisericii insa, a pastonlor ~l
a didascalilor. Navrua talhareasca57 este aceasta, fra~ilor! ~~ul
a sfa~iat haina lui Samue1 58 ~i ce a patit? Dumnezeu l~a sfa~Iat
imparatia ~i i-a dat-o lui David cel cu totul bland59 .. I~abela_a
a:Iungat pe Ilie6o , dar porcii ~i cainii auyns sangele el ~1_ desfr:~
natele s-au spruat in e1 61 . Irod a omorat pe loan Botezatorul
~i a pierit mancat de viermi53. lar acum fericit_ul G~er~an64,
care strruuc~te in viata ~i in cuvant, a fost palmUlt ~1 a fost
exilat ~i foarte multi episcopi ~i parinti ale caror nume nu Ie
cunoa~tem. Nu este aceasta 0 fapta talhareasca? DomnuL
mnd carturarii ~i fariseii s-au apropiat cu gand viclean EI~ ?e
spre a-L prinde in cuvant, ~i L-au intrebat "daca se cuvme sa
54. Bvr. 13,17.
55. 1 Par. 28, 3.
56. Rom. 13.7.
57. Comp. nota 356 din Primul tratat.
58. I Regi 15. 27 .
59. I Regi 15. 28; 28, 17.
60. III Regi 19, 1-4;
61. III Regi 20. 23; IV Regi 9.30-37.
52. Hat. 14.3-12; Harcu 6. 17-30. . .
63. f'apte 12. 2. Sf. loan Damasehin, pornind de la Identltat~a d~ nume, a
dedus ca Irod, care a tiiiat eapul Sfantului loan Botezatorul: est~ Ident~e e_u lro~
despre care faptele Apostolilor spun ell a murit miinea~ de Vlerml. ~unt msa doua
persoane deosebite: Irod., care a omonit pe loan Botezatorul. fi~IIUllro.d _eel r:~e
(t 4 i. Hr.). este eunoseut in istorie sub numele de lrod Antipa $1 a munt In eXll ~n
Galia; lrod din Faptele Apostolilor, nepotul lui Irod eel _M:rre, e~te _~unoseut. In
istorie sub numele de Irod Agripa $i a murit in anul 44, m ImpreJuranle descnse
de Faptele Apostolilor. .
64. Despre Gherman. patrl'arhul constantinopolului, vezi nota. dm
introdueere.
 106 Stantul lOAN DAMASCHIN
dea cezarului dajdie", le~a raspuns: "Aduceti-Mi 0 moneda"; iar
aducandu+s~, l~a zis: 'AI cui este chipul?'. $i la raspunsullor:
"AI cezamlui', Ie spune: "Dati cezarului cele ale cezarului, $i lui
Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu"65.
. ~e supunem tie, imparate, in lucrurile careprivesc viata,
daJdnle, varoile, incasarile $i cheltuielile, in eele ale noastre
incredintate tie; dar in ce prive~te condueerea Bisericii, avem
pe pastorl, pe cei care n~au grait noua euvfmtul $i care au
formulatlegiuirea bisericeasca. Nu dep~im hotarele ve~nice,
pe care le~au pus ParintU no~tri66, ci tinem predaniiIe a~a cum
le~am primit67 . Caci daca yom incepe sa daramaro cladirea
Biserieil, ehiar in lucrul cel mai mie, atunci incetul cu incetut
se va distruge toata.
13. Hule$ti materia $i 0 nume~ti netrebnica? $i mai1iheii
au aceea~i concepUe. Dumnezeiasca Scriptura insa 0 procIa~
mabuna, caci spune: "~i a vazut Dumnezeu toate ca.te a filcut
$i iata. emu bune foarre"68. Eu, a$adar, marturisesc ca materia
este faptura lui Dumnezeu, ~i ca este buna; tu ins,i, daca 0
nume$ti rea, marturise~ti prin aceasta sau ca nu este de la
Dumnezeu sau faci pe Dumnezeu autorul celor rele. Dar iata
ce spune dumnezeiasca Scriptura despre materia pe care tu 0
nume~ti netrebnica: 'A spus Moise catre toata adunarea fiilor
lui Israel, zicand: Acesta este cuvantul, pe care I-a poruncit
Domnul graind: Luati din ale voastre ofranda DomnuJui. Fie-
care sa aduca, ce-l lasa inima, parga Domnului: aur, argint,
arama, stofa albaastra, stofa purpurie, fir TO$U rasucit in doua,
fir de in rasucit, par de capra, piei de berbec vopsite in rO$U,
piei vopsite in albastru, lemne care nu putrezesc, untdelemn
penu.u ungere, aromate pentru tamaiere, pietre de sardiu, pie-
tre clzelate pentru umarar $i pentm haina care cade pana la
65. 11t. 22, 15-22; l1areu 12, 13-17; Luea 20,20-26.
66. Frov. 22, 28 .
67 . II Tes. 2, 15.
68. Fae. 1,31.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 107
plclOare. ~i tot cel intelept cu inima dintre voi sa vina $i sa
lucreze toate cate a pomncit Domnul, cortu1"69.
14. lata dar ca~imateria este cinstita, materia, care dupa'
voi este necinstita. Ce este oare mai de puUn pret decat parul
de capra ~i decatculorile? Sau nu sunt culori: ro~ul, purpuriul
~iaIbastrul? lata, ~i icoanele heruvimilor sunt opere1e mainilor
oamenilor. intreg cortul chiar a fost 0 icoana. 'Vezi, zice Dum-
nezeu lui Moise, vei face toate dupa chipuJ care ti-a fost aratat
in tnunte'70. Tot Israelul se inchina imprejurul cortu1ui. Heru~
vimii apoinu ·erau inaintea poporului? $i nu se aflau $i chivo~
tu1 71 , candelabru!, masa72, vasul de aur cu mana75 $i toia-
. gu174, la care popofu1 se inchina privindu~le? Nu rna inchin
materiel, ci rna inchin Creatorulul, Care pentru mine S-a facut
materie, a locuitin materie $i prin materie a savar$it man~
tuirea mea. ' Cuvantul trup S-a facut $i a locuit printre noi'75.
Este clar insa tuturor ca trupul este materie $i zidire. Cinstesc,
venerez $i rna inchin materiel, prin care s~a faeut marituirea
mea. 0 cinstesc nu ca pe Dumnezeu, ci ca fiind plina de
lucrare dumnezeiasca $i de har. Oare nu este materie lemnul
crucii celei de trei ori laudat $i fericit? Oare nu este materie
muntele cel respectat $i srant Locul Capatanii? Oare nu este
materie piatra purtatoare de viata, mormantul cel sfant77 ,
izvorul invierii noastre? Oare nu sunt materie cerneala $i filele
Evangheliei?78 Oare nu este materie Masa facatoare de viata,
care ne da Painea Vietii? Oare nu sunt materie aurul $i ar~
gintul, din care sunt facute crucile, sfintele discuri $i potirele?
69. let;. 35,4-11.
70. le$. 25, 40.
71. le$. 26,33.
72. let;. 26,35 .
73. let;. 16,33.
74. Num. 17,25.
75. loan L 14.
76. 11t. 27, 33.
77. 11t. 27, 60.
78. Textual:'pielle EvangheJiei', pentru ca pe timpul Sfantului loan
Damaschin cariile se scriau pe pergament.

108 Sfantul lOAN DAMASClflN
Dar, inainte de toate, nu este oare materie trupul ~i sangele
Domnului meu? Sau suprima cinstea ~i inchinarea tuturor
acestora, sau admite, potrivit traditiei biserice~ti, ~i inchinarea
icoanelor, care sunt sfintite prin numele lui Dumnezeu ~i a1
prietenilor lui Dumnezeu ~i umbrite din cauza aceasta cu harul
dumnezeiescului Duh. Daca din cauza Legii interzici icoanele,
atunci trebuie sa tii ~i sambata79 , ~i sa te tai imprejurso - caci
Legea in chip smruitor Ie porunc~te - ~i, intr~un cuvant, sa
paze$ti toam Legea $i sa nu sarbatore~ti Pa$tele Domnului in
afara de Ierusalim. Cunoa~teti ins a ca daca paziti Legea
'I1ristos 1a nimic nu va va fo10si'S1. Dacca paze$ti Legea, trebuie
sa te casatore$ti cu femeia fratelui tau, spre a ridica samanta
fratelui tauS2, $i sa nu canti cantare Domnului in pamant
strain83 . Dar aceasta, niciodata, caci 'cei caresunteti indrep~
tati prin Lege ati cazutdin har"84.
15. Zugravim pe liristos, Imparatul ~i Domnul, fara sa~L
Jipsim de oastea Sa; caci sfintii sunt oastea Dorimului. Sa se
lipseasca imparatul pamantesc85 de oastea sa, ~i atunci ~i
Imparatul ~i Domnul sau de a Sa. Lepede purpura ~i diadema
$i atunci sa in1ature cinstea ce se cuvine celor care au 1uptat
cu barbatie contra tiranului ~i au imparatit peste patimi. Daca
prietenii lui liristos sunt mo~tenitori ai lui Dumnezeu ~i im~
preuna~mo$tenitori cu liristos ~i daca vor fi parta~i slavei dum~
nezeie$ti ~i imparatiei86 ,pentru ce sa nu fie parta~i ~i slavei
celei de pe pamant?' 'Nu va spun n:ibi'87, zice Dumnezeu, "voi
sunteti prietenii Mei'8S. Ii yom lipsi dar de cinstea care le~a fost
79. Ie$. 20, 8.
SO. f'ae. 17, 11.
81. Gal. 5, 2.
82. Deut. 25, 5-10; f'ae.58, 8.
83. Ps. 136, 4.
84. Gal. 5, 4.
85. Cuvintele sunt adresate imparatului Leon Isaurul.
86. Rom . 8, 17.
87. loan 15,15.
88. loan 15, 14.
CELE TImI TRATATE CONTRA ICONOCLA;>TILOR 109
data de Biserica? Ce mana indrazneata! Ce minte cutezatoare,
care se ridica contra lui Dumnezeu $i lucreaza impotriva po~
runcilor Lui! Daca nu te inchini icoanei, nu te inchini nici Fiului
89
lui Dumnezeu, Care este icoana vie a nevazutului Dumnezeu
~i chip cu totul asemenea! TempluL pe care l~a zidit S~lomon9~,
a fost sfintit cu sangele necuvantatoarelor91 , a fost lmpodoblt
cu icoanele necuvantatoarelor, ale leilor92, ale boilor95 ~i cu
finici94 ~i rodii95 . Acum insa Biserica se sfinte$te prin sangele lui
Hristos ~i al sfintilor Lui96 ~i se impodobe$te cu icoana lui
Hristos ~i a sfintilor Lui. Sau suprima inchinaciunea oricfuei
icoane, sau nu introduce inovatiL "nici nu depa~i hotarele ve~~
nice pe care l&au pus parintii tru'97. Nu vorbesc de hotarele
puse inainte de venirea in trup a lui liristos, Dumnezeul ~ostr~,
ci des pre cele dupa venirea Lui, deoarece despre predanule dill.
Legea veche Dumnezeu spune, blamand: "Nu le~am dat po~nCl
bune"98, potrivit invarto~ani inimii .lor. Astfel, pentru ca s~a
.
schimbat preotia, s~a schlmbat 99
cu necesl'tat e $1. L e gea. ,
16. Martorii oculari ~i slujitorii cuvantuluPOO au predat
legiuirea bisericeasca nu numai in scris, ci ~i prir: unele ?r~~
danii nescrise 101 . De unde cunoa~tem Locul cel sfant al Capa~
tanii? De unde mormantul vietii? N~a primit~o copilul in chip
nescris de la tataI sau? Ca Domnul a fost rastignit in Locu1
cipatanii102 ~i a fost ingropat in mormantul pe care Iosif l~a
89. Col. LIS; II Cor. 4, 4.
90 . III Regi 6, 1-7, 37; II Par. 3, 1-5, 1.
91. III Reg! 8,63; II Par. 7, 5 . .
92. III Regl 7, 16, 22.
93. JI1 Regi 7, 13, 16, 30; II Par. 4, 3-4, 15.
94. III Reg! 6, 32, 35; 7, 22; II Par. 3, 6.
95. 111 Regi 7, 28: II Par. ;5, 16.
96 . Bvr. 9, 12-14; 10, 12-14..
97. Prov. 22, 28.
98. Jez. 20,25.
99. BYr. 7, 12.
100. Luca 1, 2.
101. II Tes. 2, 15; 3,6.
102. Mt. 27, 33.
 110 Sfantul lOAN DAMASCliIN
taiat in piatra105 este scris, dar ca acelea sunt acestea la care ne
inchinam noi acum, din predanie nescrisa 0 ~tim. Sunt foarte
multe de felul acestora. De unde intreitul Botez, adica prin trei
cufundari? De unde inchinarea la Cruce? Nu din · predanie
nescrisa? Pentru aceea ~i dumnezeiescul Pavel zice: "Drept
aceea fratHor, stati $i tineti predaniile pe care le-ati invatat, fie
prin cuvant, fie prin epistola noastra"104. ~adar, daca sunt in
Biserica, in chip nescris, multe practici, care &au predat ~i s~au
pastrat pana acum, .pentru ce cautati pricina cu privire la icoane?
Maniheii au scris evanghelia dupa Toma 105 , scrieti ~i voi
evanghelia dupa Leonl06. Nu primesc pe imparatul care ra~
p~te in chip tiranic preotia. Nu imparatiiauluat puterea de a
dezlega ~i a lega. Cunosc pe imparatul Val ens 107, care se
103. Mt. 27, 60.
104. lITes. 2,15.
105. Mara de Sf. loan Damaschin, numai Sf. Chiri! aJ Ierusalimului (t 386)
mai mentioneaza in CatehezeJe sale 0 evanghelie dupa Tonia. in uz la manihei
(P.G. XXXIII, col. 500, 593). Despre existenta unelevangheiii dupa Toma ne mai
vorbesc: Ipolit (t 235/236) in Filosofumena (P.G. XVI. col. 3131), care ne-a
pastrat ~i un citato Origen (t c. 254), in Omilia I Ja Luca (P.G. XIII, col. 1801 B),
Irineu (t c. 202), in lucrarea sa Contra ereziilor (P.Ci . VII, col. 653) ~i Eusebiu aI
Cezareii (t 339). in Istoria Bisericeasca (GrChrSchr, 9, L p. 252,15-16). 0 evan-
ghelie dupa Toma nl s-a transmis, in difeJite versiuni, cu acest titlu: 'Evanghelia
lui Toma, filosofuI israelit, despre copiliiria lui lisus". in care sunt adunate 0
multime de minuni cu scopul de a arata cuno~tintele suprafire~ti ~iputerea divina
ale copilului lisus. Nu se poate spune ce legatura esteintre aceasta evanghelie.
$i evanghelia mentionata de scriitorii biserice~t1 mai sus pomeniti. 5-aadmis
totu~i ca evanghelia dupa Toma. pe care 0 avem astazi. este 0 compilape de
istorioare scoase dintr-o evanghelie care luase na~tere in cercurile eretice.
Coloritul eretic a fost atenuat de un ortodox, care a vrut sa transmita posteritatii
aceste frumoase istorioare din timpul copilariei lui Iisus. Prelucrarea aceasta nu
urca mai sus de secolul Ill.
l06. 0 fina ironie a Sfantului loan Damaschin, .prin care Ie spune
iconocla~tiIor sa faca $i ei ca ~i maniheii: ac~tia au scris 0 evanghelie. in care ~i­
au pus doctrina lor n'itacita; tot astfel ~i iconocla~tii sa scrie una, in care sa
mentioneze toata legiuirea imparatului Leon impotriva icoanelor ~i sa 0 numeasca
"evanghelia dupa Leon".
107. Valens, imparatul lmperiului de rasarit, a fost arian. A domnit intre
364-378. in luptele trinitare ale secolului IV a persecutat pe ortodo~i. Pentru
aceasta Sf. loan Damaschin il pomene~te printre imparatii care au abuzat de
puterea data de sceptru.
CELE TImI TRATATE CONTRA lCONOCLA~T1LOR III
,
numea cre~tin, dar a persecutat credinta ortodoxa; pe Ze~
non 108 ~i pe Anastasie 109, pe IIeraclie ll 0 ~i pe Constan~
I
108. Politica reJigioasa a imparatului Zenon (474-491):in intaia sa domnie
s-a mentinut in granitele dogmei de la caIcedon (451), a~a ca la inlaturarea
uzurpatorului Vasilisc (476), care printr-o enciclica din 4~5 declarase mono-
fizitismul ca religie a imperiului, intoarcerea sa a fost saJutata ca 0 victorie a
Ortodoxiei. Puterea morioflzitilor insa iI duse pe imparat pe all drum. La sugestiile
patriarhului Acachie aI Constantinopolului (471-498) ~i ale! lui Petre Mongu aI
Alexandriei (t c. 490), publica 0 lege religioasa. l1enoticuJj care de~i nu avea
nimic eterodoxin ea, totu~i echivala cu respingerea Sinodului Ide Ja caIcedon. Prin
aceasta lege vola Zenon sa uneasca pe tou cr~t1nii. Dar l1eiloticuJ a avut soarta
tuturor formulelor de unire: in loc de a aduce pacea nadajdliita, a dat na~tere la
noi lupte. N-a fost primitnici de ortodo~i ~i nlci de monoflzlpl extremi~ti. incor-
darea cea maimare, pe care a produs-o, a fost cu Roma. Papa felix II (483-492)
a excomunicat ~i a depus pe Acachie (484). Acachie, la rar¥tul sau, a ~ters din
diptice numele papei. Cu aceasta a inceput schisma cuno$cuta in istorie sub
numele de schisma acachiana. A durat 55 de ani, de la 483 pana Ja 518, urcarea
pe tronul Imperiului bizantin a lui Iustin I (518-527). i
109. imparatul Anastasie (491-518), succesorullui Zellon, a gasit situapa
r
religioasa descrisa mai sus. Schisma dintre Orient ~i Roma continuat ~i dupa
moartea lui Acachie, tot timpul domniei sale. Preferintele rellfjioase ale lui Anas-
tasie, cu toata marturisirea de credinta ortodoxa, data patriarhului Eftimie
(490-496) la incoronarea sa. n-au intarziat a se arata.Nu dupa mult timp, judeca
~i a1unga pe patriarh, inlocuindu-J cu Macedonie (496-511). favorizeaza pro-
paganda monofizita in Orient ~i. printr-un sincid de la Sidon (511). nume~te pe
Sever (t 538), ~eful monofizit, patriarh al Antiohiei, iar in a1t sinod, la Tir (513),
condamna sinodul de la caIcedon (451). Cu aceasta triumful doctrinei monofizite
era asigurat ~i, de acum. politica religioasa a lui Anastasie incepe sa devina
persecutoare.Ordona sa se mnte la sll\iba adaosul monofizit aI lui Petru Piuarul
(t 488) la"SfinteDumnezeule': "Cel care S-a rastignit pentru noi"; exileaza pe
Macedonie aI Constantlnopolulul (51 I) ~i pune in locullui pe Timotei (511-518),
monofizit declarat care iricepe 0 adevarata teroare printre ortodo~i, inabu~ind in
sange toate adunanle de protest ale populaUei. Ce se petrecea in capitala
Imperiului se petrecea ~i in provincie.
110. Cu imparatul Heraclie (610-641). Sf. loan Damaschin enumera pe
imparatii care au persecutat Biserica in luptele monotelite. Imperiul bizantin, pe
t1mpul lui Heraclie, era amenintat de doi du~mani: per~ii si arabii. imparatul. pe
buna dreptate, se temea ca nu cumva monofizitii, din pricina urillor religioase, sa
favorizeze pedU$mani contra Imperiului. Pentru asta s"a gandit sa gaseasca 0
formula de impacare prin care atat ortodocsii cat ~i monofizitii sa cada de acord
~i sa se uneasca impotriva du~manuluj COmun. imparatul a crezut ca a gasit
aceasta formula in proc)amarea unei singure energii in lis us Hristos, formula la
care a aderat ~i patriarhul Constantinopolului. Serghie (610-638), in sensu) careia
 112 Sfantul lOAN DAMASCHIN
tin 111, care a fost omorat in Sicilia, pe Bardas numit ~i
filipic I12 • Nimeni nu rna va convinge ca Biserica sa fie con~
dusa prin Iegi fa.cute de imparatL ci prin predaniile scrise $i
nescrise ale parintilor. Intr~adevar, dupa cum in toata lumea
Evanghelia a fost propovaduita fara scriere 115, tot astfel s~a
predat in toata lumea, in chip nescris, sa se picteze Iiristos,
cugeta chiaro Acesta asigun'i pe imparat ca va putea uni pe toti dizideritii. in-
tr.adevar, in 631, devenind vacant scaunul patriarhal al Alexandriei, lieraclil6 numi
pe Chir patriarh, cu misiunea special a de a face unirea cu monofizitii. Chir
intrebuinta tot ze)ul ~i anunta, In 633, imparatului acordul incheiat. La primu)
succes s-a adaugat al ·do ilea, de scurta durata, unirea cu armenii dizidenti~i, in
sfar$it, ca$tigarea papei lionoriu (625-638) de partea lor. Contra tuturor acestora
s-a ridicat Sofronie al lerusaJimului (t 638), <;:are a caIificat noua formula ca 0
reinnoire a monofizitismului. fata de opozitia lui Sofronie, Serghie compune un
edict, EctesiS (638), $i-l da imparatului sa-l semneze, edict destinat sa fixeze
atitudinea ce trebuie urmata in aceasta discutie. Prin acest Ectesis este inlaturata
expresia '0 singura energie', ca 0 expresie ce ar rena~te monofizitismul, cat $i
termenii ' doua energii', care nu se intalnesc la ParInti~i ar presupune ca
Mantuitorul a avut doua energii contrare. Pentru aceasta trebuie sa se vorbeasca .
de 0 singura vointa a Mantuitorului. Astfel, monotelismul a fost oficial prodamat.
Edictul a fost primit de intreg Orientul.
11 I. De fapt imparatul se nume$te Constant, nu Constantin. Opozitia contra
edictuJui .de credinta al lui lieraclie n-a intarziat de a se arata atat din partea
Romei, cat $i din partca Sf. Maxim Marturisitorul (t 662), care se gasea in Africa.
Tot pentru a aduce pace in Biserica, noul imparat al BizantuJui, Constant II
(641-668), retrage &tesis-ul ~i da un nou edict de credinta, TipoS(648). Prin
acesta se interzice de a se mai vorbi de 0 vointa sau doua, de 0 energie sau doua
in persoana Mantuitorului. Se punea capat discutieL ~uprimand.(). Papa Martin I
(649-653), sfiituit de Sf. Maxim Marturisitorul, a tinut un sinod Ja Lateran (649),
in care noua erezie a fost condamnata. imparatul nu inw.rzie s~ ia masuri contra
papei $i contra Sf. Maxim. Primul fu adus cu forta Ja Constantino pol $1 surghiunit
in Cherson, unde $i muri (655/656); celui de al doilea, dupa Ce a fosfexilat de
rna! multe ori, i s-a smuls Iimba ~i i s-a taiat mana dreapta. A murit de asemeni
exllat, in 662. Sfaf$itul imparatului Constant n-a fost maibun: a fast asasinat in
Siracuza, noua sa re$edinta, de. un servitor.
112. Monotelismul a reinvlat pentru ultima data $1 pentru pupn timp prin
urcarea petron a uzurpatoruJui filipic Bardas (711-713), care a inlaturat hota.
rarile Sinodului VI ecumenic (681), printr-un sinod din 712. Opera sa a cazut 0
data eu prabu~irea sa.
113. Textual: 'in scris', Vezi $i nota q, P,G. XCIV, col. 1303.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 113
Dumnezeul intrupat, ~i sfintii, dupa cum s~a predat sa ne
inchinam Crucii ~i sa ne rugam stand cu fata Ia rasarit.
17. Unele citate, pe care Ie aduci, nu pangaresc cultul dat
de noi icoaneIor, ci al paganilor care au indumnezeit icoanele.
A$adar nu trebuie din pricina obiceiului absurd al paganilor sa
se inlature ~i obiceiul Bisericii, care se savar~~te in chip bine~
credincios. Exorcizeaza atat magii, cat ~i vn'ijitorii, dar exor~
cizeaza ~i BiseIica pe catehumeni: aceia, invocand pe demoni,
aceasta, pe Dumnezeu contra demonilor. Paganii aduceau
jertfe demonilor, iar Israel aducea ofrande lui Dumnezeu san~
giuiri $i grasime; jertfe~te ins a lui Dumnezeu 1;li Biserica jertfa
fara de sange. Paganii ridicau icoane demonilor, iar Israel a
indumnezeit icoanele, cad zicea: ' Ace.~tia sunt dumnezeii taL
IsraeJe, care te-au scos din pamantul BgiptuJui" 114. Noi insa
afierosim icoane adevaratului Dumnezeu intrupat, robilor $i
prietenilor lui Dumnezeu, care alunga cetele demonilor.
18. Daca spui ca fericitul Epifanie interzice in chip vadit
icoanele, pe <:;are noi Ie intrebuintam 115 afla ca scrierea este
I
apocrifa, deoarece altcineva s~ folosit de J1umele dumneze~
iescului Epifanie 1l6, lucru care se intampla de muUe ori1l7.
Parintele nu lupta contra Parintilor, caci toti au fost parta~ii
unui singur Duh Sfant. Martora este biserica fericitului Epifanie
lmpodobita cu icoane pana in ziua de azi, cand unii s-au
rasculat contra ei1;li au tuiburat turma lui Iiristos, incercand sa
adape pe poporullui Dumnezeu cu bautura necurata 1l8.
19. Daca rna inchin ~i respect ca pe ni~te cauze ale man~
tuirii crucea, lartcea, trestia ~i buretele, prin care omoratorii de
114. Ie$.32, 4.
115. Desprescrierile SfantuluiEpifanie contra lc6anelor vezi nota 177, p.61.
·116. K. lioll. Oes.a mmelte AufsEitze .z ur Kirchengeschichte, II. Der Osten,
TUblngen, 1916, p. 352,propune pentru textuI: "aflaca scrierea este apocrifa,
deoarece altul s-a 'fOlosit de numele dumnezeiesculul Epifanie', urmatoarea
. k;ctura: 'atla ca scrierea este apocrifa; nu este a Sfantului Epifanie. ci a altcuiva,
care s-afolosit de numeledumnezeiescului Epifanie",
117. veil nota 178, p. 61.
118. Avac. 2, 15.
8· CULTUL SFlNTELOR [COANE
 114 SfantuI lOAN DAMAsCIDN
Dttmnezeu iudei au batjocorit $i au omonit pe Domnul meu,
nu rna voi inchina icoanelor facute de credincio$i cu scop bun
spre slava $i amintirea patimilor lui tiristos? Daca rna inchin
icoanei cruciL ori din ce materie ar fi facuta, numa voi inchina
icoailei Celui rastignit, Care a vadit puterea mantuitoare a
crucii? Ce lipsa de omenie! Este lamurit ca numa inchin ma-
terieL deoarece atunci cand se distruge forma cruciL ori din ce
lemn ar fi facuta, arunc lemnuHn foc, tot astfel $i cu icoanele.
20. PrimC$tE~ roiul de citatedin Scriptura$i din Parinti $i
vezi ca nu este noua datina icoanelor $i cultul lor, ci este 0
veche predanie a BisericiL DomnuL in Sfanta Evanghelie dupa
MateL spune acestea, fericind pe ucenicii Sill $L impreuna cu
eL pe toti cei care se conformeaza felului lor de , viata $i
urmeaza carartlor lor: 'Ochli vO$tri sunt fericiti ca vad $i ure-
:chilevoastre ca aud. Amin, zic voua, Ca multi profeti $i dreptl
au dorit sa vada ceea ce vedeti $i n-au vazut $i sa auda Ceea
ce auziti $1 n-au auzit' 119.:;>i noi dorim sa vedem atat cateste
cu putinta sa vedem, cad 'acum vedem ca in ogIinda $i in
ghicitura'120 $i in icoana $i ne fericim. Cel dintai care a facut
'icoana afost fnsu$i Duriniezeu $i tot El a aratat icoane. Afacut
pecel dintruom dupa icoana. lui Dumnezeu 121 ,iar Avra.arrt 122,
Moise 125 , Isaia 124 $i toti profetii au vazut icoanele lui Dum-
nezeu, dar nu insa$i fiinta lui Dumnezeu. Rugul a fost icoana
. Ma1Cii lui Dumnezeu $i Dumnezeu a spus lui Moise, care voia
sa se apropie de rug: aDezleaga-ti incaltamintea picioarelor
taIe, ciici pamantul, pe care staL este pamant sfant' 125. Prin
urmare, daca pamantul in tare i s..a' aratat lui Moise icoana
Nascatoarei de Dumnezeu este pamant sfant, ell cit mai mult
insa$i icoana! Nu numai sfanta, dar indraznesc sa spun chiar
119., Nt. 15, 16~17; Luca 10,23-24.
120.ICor.,15,12.
121. Fac. L 2~27.
122. Fac. 18. 1-35.
123. le$. 5, 1-4, 17.
124. Is. 6, 1-13.
125. le$. 5,5.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR lIS
sfanta sfintelor. Domnul, fiind intrebat de farisei "Pentru ce
Moise a poruncit sa se dea carte de despartenie $i sa se lase
femeia?' 126, a raspuns: ' Pentru ca Moise, din pricina invar-
tO$arii inimii 'voastre, v-a ingaduit sa va lasati femeile voastre,
dar la inceput n-a fost a$a' 127. :;>i eu va spun ca Moise, din
pricina invarto$arii inimil fiilor lui Israel, vazand ca ei sunt
inclinati spre idolatrie, le-a poruncit sa nu faca icoane. Acum
insa, nu estea$a, deoarece ne-am a$ezat in chip sigur pe piatra
credintei, 'imbogatitifiind cu lumina cuno$tintei de Dumnezeu.
21. Aseultati ee spune Domnul: 'Nebuni $i orbL eel ce se
jura pe templu Se jura pe el $i pe eel ce 10cwC$te in el; cel ce
se jura pecer se jura pe tronuI lui Dumnezeu $i pe eel ce sta pe
el" 128, iar eel ee se jura pe icoana, se jura pe cel infati$at in ea.
22.S~a demonstrat, indeajuns ca au fost icoane, figuri $i
lucruri alemail1iloromene$ti:cortul.catapeteasma.ehivotul.
masa $itoate celedin eort, carora seinchina tot Israelul, ba
inca $iheruvimii sculptati, facuti dupa porunea lui Dumnezeu.
cad azis Dumnezeu lui Moise: "VezL vei face toate dupa
chipul care ti-a fost aratat in munte" 129. Asculta $i pe Apostolul
Pavel, care marturise$te, ea Israel se inchina la lucruri facute
de maini $i laicoane pentm ca Dumnezeu a porundt aeeasta:
'Daca Ifristos ar fi pe pamant, ziceApostolul Pavel, nici n-ar fi
preot, cad exista preoti care aducdaruri potrivit Legii; ace$tia
sll.{jesc inchipUirii $i umbreitelor cerC$ti, dupacum a primit
poruncaMoise, c{md avea sa faca cortul: ·Vezl, Zice Dum-
nezeu, vel facedupa chipul care tJ·;a fost aratat in munte;
Acum insaarhiereUl nostru adobaIidit '0 slujire cumriJt mai
deosebitacucaJ este$imijlociforuJ unui testament mai bun,
:are este intemeiat pe fagaduinte mm bune; ' Cad daca testa-
nentul ·cel dinmi ar fi fara prihana. nu se mai cauta loc pentru
.Jl doilea. Mustrandu-i, Ie zice: lata vin ziJe, zice Domnul:, _~i voi
126. Nt. 19,7.
127. Nt. 19,8.
128. Nt. 23, 21-22.
129. Ie$. 25, 40.
116 Sf<1ntul lOAN DAMASCHIN
face cu casa lui Israel Si cu casa lui Iuda testament nou, nu ca
testamentul pe care l~am facut cu parintii vostri in ziua d1.nd
i~am luat de mana ca s~i scot din pamantul Egiptului" 130. ~i
maijos: "Zicand un testament nou, a invechlt pe cel dintai; iar
eel care eSte vechi siimbatnmit este aproape de pieire'151. "A
fost facut intal cortul, care se numeste sfant, in care erau sfes~
nicuJ, masa, punerea inainte a painilor; dupa a doua cata~
peteasma era cortul numit sfanta sfintelor, in care se gaseau
cadelnita de aur, chivotul Legamantului, imbracat peste tot in
aur, in care se afJa vasul de aur, care avea mana, toiagu1 lui
Aaron, care a odraslit, si tab1ele Legamantului; deasupra lui,
heruvimii slavei,care umbreau acoperamantu1 impacarii"152.
~i iara~i: "/fristos n~a intrat in sfinte facute de maini omenesti,
inchipuiri ale celor adevarate, ci in insusi cerul"133 . lar mai jos
puUn adauga: ' Caci Legea este wnbra a bunurilor viitoare, $1
nu insasi koana lucrurilot'I54.
23. Vezi dar ca atat Legea ~i toate cele facute potrivit LegiL
cat ~i intreg cultul nostru;. lucruri facute de maini omene~ti,
sunt sfinte ~i ne due~ eu ajutorul materiei,catre imaterialuI
Dumnezeu. Legea, pe de 0 parte, ~i toate cele facute potrivit
Legii erau 0 sthita a ieoanei ee avea sa fie, adica a cultului
no~tru; cultulnostru, pe .de alta parte, este icoana bunurilor
viitoare; iar aceste bunuri sunt lerusalimul cel de sus, imate~
rial ~i nefacutde maini. Dupa cum zice acela~i dumnezeiesc
Apostol: 'Nu avem cetate care sa daInuiasca aieL cicautam Pe
aceea care va safle'135, adica lerusalimul cel de sus l36 , al
carui ·me~ter ~i ziditor ,este Dumnezeu 137. Caci to ate cele fa~
cute potrivit LegU~i eele ce se fac potrivit cultului nostru s~au
savaroit in vederea aceluia. Lui Dumnezeu slava in veci. Amin.
130.lSvr: 8,4-9.
131. ISvr.8, 13.
132. BYr. 9. 2--5.
153. lWr.9. 24.
134. BYr: 10.1.
135. Evr. 13, 14.
136. Oal. 4.26; /!,vr, 12,22.
1;>;7 . Evr. 11.10.
MARTURII nESPRE ICOANE ALE
SFINTILOR ~l CINSTITILOR pARINTI
DIN VECfUME138
Din Cuvantul lui Hrisostom 139, ca unul
este Legiuitoml Vechiului ~i rioului Testament
~i despre imbnlcammtea preotului 140
Eu am iubit ~i icoana din ceara topita 141 , pentru ca este plina
de evlavie. Am vazut pe ingerul din icoana alungfuld cetele barba~
rllor; am vazut caIcate in picioare semintiile barbarllor ~i pe David
zicind 142 : "Doamne, in cetatea Ta vei face de nimic icoana 10["143.
A acelui~i, din interpretarea la parabola semintei
Daca vei insulta imbracamintea imparateasca, nu insulti
oare pecel imbracat cu ea? Nu ~tii ca daca vei insulta icoana
138. Sf. loan Darnaschin, la sfar~ltul acestui tratat. aduee, pe langa miirturiile
din Sfintii Parinti, in sprijinul cultului sfintelor icoane, citate la sfar~itul Tratatului L
aJte miirturii noi. Pentru a nu repeta textele 0 data traduse, voi traduce aici numai
textele nou eitate. Aeela~i lucru if vol face ~i eu marturiile Sfintilor Parinti citate la
sfaJ'$itul Tratatului lll.
139. Oespre Sf. loan Hrisostom vezi nota 228, p. 76.
140. Omilia nu aparj:ine Sfantului loan Hrisostom. Primul care eontesta
autentieitatea ei este edltorul operei Sfantului loan Gura de Aur, H. Savile, op. cit.,
VIII, p. 811. Opinia lui a fost imparta~ita ~i de autorii de mai tarziu, astfel ea azi
o avem printre operele "incerta" ale Sfantului loan Hrisostom. J . zeilinger, pe baze
paraJelismului de stil ~i de idei dintre aceasta cuvantare ~i opera autentie~
recunoscuta a lui Severian al Gabalei (sec. IV-V), 0 atribuie aeestuia. Cf. Studier
zu Severian von Gabala, Munster L W., 1926, p. 60-64.
141. in vechime se obi~nuia icoana facuta din ceara; astazl nu s'
intrebuinteaza decat foarte rar. Tehniea acestui gen de pictura era urmatoarea
culoarea preparata cu ceara topita se punea pe 0 paleta calda. unde se invartO$;
mai mult sau mal putin. De aici era intrebuintata pentru pictura, in stare de past:
sau lichida. Umbrele picturii se obtineau estomp<1nd culoarea cu fier..,o old • .. . '
142. Fs. 72, 20.
] 43. P.G. LVI. col. 407.
118 Sfantul lOAN DAMASClflN
imparatului, insulti insu~i origimtlul icoanei? Nu ~tii ca daca va
da cineva jos icoana facutadin lemn sau din arama, este
condamnat nu ca a indraznit aceasta fata de 0 materie ne~
insufletita, ci ca a insultat pe imparat? intr~un cuvant, prin
faptul ca icoana reprezinta pe imparat, insulta adusa ei se
raporteaza la imparat144.
Aacelui~i loan Hrisostom, din Cuvantarea
Ia MucenicuI MeI~tie, episcopulAntiohieil45,
~i despre mvna celor care se aduna,
al direi inceput este: ·Purtand ochii pretutindeni
peste aceasta sfintita turma"
~i dupa putine:
Intamplarea a fost 0 invatatura pentru evlavie, cad fiind
siliti sa.,.~i aminteasca continuu de numele acela ~i sa aiba
144. Textul nu I-am gasit in opera Sfantului loan Iirlsostom. Exista 0 omilie
la parabola seminteLatrtbuita Sffmtului loan Gura de Aur (P.G. LXI, col. 771-776),
dar aceasta nu are textul citat de Sf. loan Damaschin.
145. Sf. loan Hrtsostom celebreaza pe Meletie al Antiohiei intr-o cuvantare,
nu numai pentru caJitatile vietH acestui ierarh, dar ~i din pricina legaturtlor
personale pe care le-a avut cu el. Sf. loan Hrisostom a fost Dotezal (367 sau 370)
~i facut diacon (381) de Meletie. Numele episcopului Antiohiei este legat in istorie
de schisma antiohiana sau meletiana, provocata nu amt de el, cat de situaUa
religioasa tulbure a secolului IV, din prlcina luptelor aliene. La alegerea lui Meletie
ca episcop al Antiohiei (360); Bisertca din Antiohia era impartita in doua grupe:
ortodo~ii, numiU ~i eustatieni, ~i arienii. Meletie n-a putut saramana pe scaunul
episcopal decat 0 luna, fiind depusca sabelian de catre imparatul ConstanUu
(353-361), din Cauza unei predici in care s~ declarat pentru Simbolul niceean.
Astfel, pe langa cele doua grlipe existente, &a adaugat 0 a treia, meletienii.
Situatia se inrautate~te mai mult mnd Lucifer al CaIabriei (t 37]) hirotone~te pe
preotul Paulin caepiscop al eustatienilor. Nu dupa mult timp se intoarce din exil
Meletie, a~a ca se pune problema: cine este episcopul legal al ortodo~i1or;
Meletie sau Paulin? Biserica din Alexandria, plin Sf. Atanasie eel Mare (t 373), ~i
Roma &au decJarat pentru Paulin; Orientul, pentru MeJetie. Meletie, prin ravna sa
pentru Simbolul niceean, a castigat tot mai multe simpatii; dar, a ~i fost exilat de
imparatul Valens (364-378), pentru acest motiv, in doua rand uri (365-367;
371-378). A murtt in timpul Sinodului II ecumenic, Unut la Constantinopol (581).
CELE TREI TRATATE CONTRA lCONOCLA$TILOR 119
pe 146 sfantin suflet, au avut numele lui ca un loc de refugiu
fata de orice patima ~i gandire necugetata. ~i astfel s~a intam~
plat ca nuniele acesta sa rasune pretutindeni in toate partile:
la raspantie 147 , inpiata ~i pe campip48. Voi insa n~ati simtit
atat de mare dor 149 numai pentru numele lui, ci ~i pentru in~
su~i chipul corpuluL ~i ceea ce ati facut cu numele, aceea aU
facut ~i cu · iC6ana ·aceluia. intr~adevar, · multi au gravat acea
icoana150 in casutele inelelor 151, pe cupe, pe sticle, pe peretii
camerel9r ~i pretutindeni, astfel ca nu numai sa auda numele
acela sfant, dar sa~i vada pretutindeni chipul corpului lui ~i sa
aiba 0 indoita mangaiere a plecani lui 152.
Aaceluiasi, "La tradarea lui luda", la Pasti,
desprepredania tainelor ~i despre ranchiuna
Dupa cum pictorii in acel~i tablou trag Uniile, umbresc ~i
adauga adevarul culorilor l53 , tot astfel a facut ~i Hristos l54 .
A Sfantului Ambrozie l55 , episcopul Milanului,
din epistola catre toata ltalia
in noaptea alreia, corpul meu fiind slabit din pricina pos~
tuluL mi s~a aratat, pe cand nu dormeam, dar eram in extaz,
146. Pe + acel, in ediUa din Migne (mai jos HMG).
147. RaspantiL HMG.
148. Campii + ~i pe drum uri, HMG.
149. Dor > HMG.
150. Icoana + sfanta, HMG.
151. Adicaacolounde se monteaza pietrele sau unde se grava in vechime
pecetea.
152. P.G. L, col. 516.
153. Adiai, prin culoJi fac ca pictura sa semene cu oJiginalul.
154. P.G. XLIX, col. 379.
155. Sfantul Ambrozie s-a nascut pe la 333 in Trier. inca de mnar a fost
numit guvernator al Liguriei ~i EmilIeL cu re~edinta la Milan. Nu dupa mult timp,
plin moartea episcopului arian Auxentiu, este ales, d~i era numal catehumen,
episcop al Milanului(574). Ca episcop, Ambrozie ~i-a lmpartitactlvitatea intre
gJija formarii sale teologice, sub conducerea preotului Simplicianus, studiind pe
scriitorii cre~tinide Rasarit.de la Clement A1exandrtnul (t 211/215), pana la Sf.
 120 Sffultul JOAN DAMASCHIN
un chip care semaria cu al fericitului Pavel Apostolul, deoarece
insa.si pictura din icoana exprimalamurit chipullui1 56 •
A lui Maxim filosoful ~i Marturisitorul 157 ,
din discutiile care ·au avut lac mtre el
~i Teodosie episcopul 158
Dupa aceasta s~au ·ridicat toti cu bucurie .sicu lacrimi, au
. facut metanie.si s~au inChinat; .si fiecare dintre ei a sarutat
Vasile cel Mare (t379), ~i intre grija conducerii eparhiei sale. Autoritatea ~i
personalitatea sa COvaTl$itoare s-au impus nu numai credincio~lIor, dar chiar
imparatului Valentinian (364-375), impan'i.tesei lustina (t 388) ~i imparatului
Teodosie ceIMare(379-395), care, la cererea lui Ambrozie, a trebuit sa faca
peniten\ii publica pentru cele petrecute la Tesalonic (390). Sfantului Ambrozie :;;i
exegezei sale i se datoreazaconvertirea celui mai mare ganditor aI ApusuluL
Augustin (t 430). Cu toate ca intreaga sa formatie intelectuaia ~i-o datoreaza
greciIor, totu:;;i Ambroziea ramas un occidental: scrisul sau.este catehetic, pozitiv,
practic. Majoritatea scrierilor sale sunt cuvantari pe care le-a revazut ~i din care a
facut tratate; ele imbrati~eaza exegeza, dogma, dar mai cu seama morala. A
com pus ~i imne ~i este considerat ca intemeietorul cantarii Iiturgice in Biserica de
Apus. A murit in 397.
156. Printre scrisorile pastrate ale Sfiintului Ambrozie nu se aflao epistola
adresata intregii ltalii.
157. Sf. Maxim Marturisitorul este unul dintre cei mai mari scriitori ai ultimei
perioade patristice. lmportanta sa consta nu numai in lucrarile sale teologice
contra monofizitismului ~i monotelismului ~i in lucrarile sale exegetice,ci mai
ales in operele sale mistice ~i ascetice, care au exerdtat 0 influenta covarsitoare
asupra gandirii cre~tine de maitarziu. 8-a nascut in Constantinopol, pe la 580,
intr-o familie distinsa. Pana la varsta de 30 de ani a fost demnitar Ia curtea lui
Heraclie (610-641), dar nu dupa mult timp se retrage in manastirea Iirisopole, de
cealalta parte a BosforuluL azi Scutari. Din motive necunoscute pleaca in Africa
si, de acum, incepe lupta sa contra ereziei monoteIite, care ii adauga supranu-
mele de Marturisito[, din pricina exilurilor :;;i chinurilor la care a fost supus pentru
credinta sa neclintita. Lui Maxim i se datore~te sinodul pe care I-a tinut Ia Roma
(649) papa Martin I (649-653) contra monotelismului. De Ia acest sinod incepe
tragedia viefii sale; este exilat in doua mnduri: la 654, in Vizia, Traci~ :;;i la 656, in
Plghion ~i in Pervera; in 662 este adus din nou in Constantino pol ~L dupa ce is-au
taiat limba ~i mana dreapta, a fost trimis in exil pe viata. A murit in acela~i an, din
pricina chinurilor. Biserica Ortodoxa praznuie:;;te pomenirea sa la 21 ianuarie.
158. Textul citat aid este luat dirt actele dezbaterii despre cele doua vointe in
Mantuitorul Hristos, dezbatere care a avut loc in Vizia, intre trimisul imparatului
C'.onstans II (642-668), Teodosie, episcopul Cezareii Bitiniei, :;;i Sf. Maxim Miirturisitorul.
CELE TREI TRATATE COrITRA ICONOCLASTILOR 121
Sfintele Evanghelii, cinstita Cruce, icoana Dumnezeului .si Mim~
tuitorului nostru lisus Hristos .si a Stapimei noastre, care ira
nascut, Prea Sfimta Nascatoare de Dumnezeu, punand.si mai~
nile lor spre intarirea celor discutate 159 •
A preasfantului ~i preafericitului arhiepiscop
al Teopolei, patriarhul Anastasie160 •
"Despre sambam", ~i catre Simion,
episcopul Bostrei161
Dupa cum atunci cand lipse.ste imparatul se da inchinare
icoanei sale in locul lui, cand este de fata, este de prisos sa se
paraseasca originalul .si sa se dea inchinare icoanei. Cu toate
acestea nu trebuie sa fie dispretuita, prin faptul ca nu i se aduce
inchinare, fiind de fata acela pentru care i se da inchinare.
$i putin mai jos:
Dupa cum cel care insulta icoana imparatului sufera 162
pedeapsa, ca unul care a necinstit de fapt pe imparat, de.si
icoana nu este altceva decat lemn $i culori amestecate $i unite
cu ceara, in acela.si chip, cel care necinste.ste icoana cuiva,
insulta pe acela a caruia este icoana l65 •
159. P.G. XC, col. 156 AB.
160. Sf. Anastasie a fost patriarh aI Antiohlei de la 559. A luptat contra
edictului lui Justinian (527-565), plin care acesta voia sa introduca aftarto-
dochetismul. A fost exilatde nepotul lui Justinian, Justin II (565-578); exilul a
durat pana in 593, cand a fost rechemat de imparatul Mauriciu (582-602). A murit
in 599'. De la el ni s-au pastrat cinci tratate dogmatice, mai multe cuvantari :;;i un
catehism cu intrebari ~i raspunsuri.
161. Simion, episcopul Bostrei, a trait pe la mijlocul secolului VI. Este cu-
noscut prin aceasta scriere pe care i-o adreseaza Anastasie, patriarhul Antiohiei.
162. Sufera + dreapta, in ediUa din Migne a operelor Sfantului Anastasie aI
Antiohiei.
163. Din aceasta scriere a Sfantului Anastasie aI Antiohiei -' Despre sambatil
- ni s-au pastrat numai cateva fragmente, in actele Sinodului VII ecumenic (787)
~i la Sf. loan Damaschin. Fragmentele sunt retipante in P.G. LXXXIX, col. 1405.

TRATATUL AL TREILEA ·
CONTRA
CELOR CARE ATACA SFINTELE ICOANE
1. Este obiceiul ~arpelui rau, autor al rauluL adica diavo~
lUI, sa luptein multe feluri impotriva omuluL faeut dupa ehipul
lui DumnezeuI,~i·sa pricinuiasca moartea luiprin dorinte 2
contrare.Chiar de la inceput i~a inspirat nadejdea~idorinta
indumnezeirii3 , ~i prin aceasta l~a coborat Ja moartea eelor
neeuvantatoare. Dar nu numai aeeasta, ci I-a ademenit, de
multe ori, eu placeri ru~inoase ~i neeugetate! Cat estede mare
ins a distanta intre indumnezeire ~idorinta necugetata! UneoJi,
l~a dus Ia tagaduirealui Dumnezeu, dupa cum spune David,
din semintia caruia S~a nascut Dumnezeu: 'A spus celnebun
in inima sa: nu este Dumnezeu'4; alteorL la inehinarea la mai
multi dumnezeL Uneori I-a, convins sa se inchine celui care nu~i
prin fire Dumnezeu; alteori, demonilor. Mai mult inca, a m~te~
~ugit sa se inehine eerului, pamantuluL soare]ui, luni~, stelelor
~i celeilalte zidirL pana ehiar ~i animalelor srubatiee ~i taratoa~
relor5 . jntr~adevar, este tot atat de rau~i de anu da cinstea
euvenita eelor einstitL ca ~i de a da 0 slava ce nu se euvine
eelor necinstiti.
Dar adevfuuL care mergepe ealea de mijloe, respinge pe
toate eele absurde ~i ne invata sa marturis.im un singur Dum~
nezeu, 0 singura fire in trei ipostasuri, TataI, Fiul ~i Sfantul
DUh; raul insa nu este eeva substantial, ei un accident, 0 idee,
un euvant, 0 fapta eontrara legii lui Dumnezeu, care~i are
existenta in eeea ee se gand~te, se vorbe:;te, se face ~i dis~
1. Fae. L 26-27.
2. Dorinte > in text: adaugat dupa tratatuI II, paragrafuI 2.
3. Fae. 3, 5 .
4. Ps. 13, 1.
5. Rom. 1, 23 .
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 123
pare in acela~i timp mnd inceteaza. Adevarul inca propova~
dui~teca Hnstos, unul din Sfdnta Heime, are doua firi ~i un
singur ipostas.
Du~manuladevarului insa, vrajm~u1 mantuirii oamenilor,
care a ratacit altadata nu numai pe neamurL dar ~i pe fiii lui
Israel de multe ori, ca sa faca icoanele demonilor, ale oame~
nilor necredi11cio~L ale pasarilor, ale animalelor saIbatice ~i ale
taratoarelor6 ; sa se inchine acestora ca ladumnezei, se sile~te
acum,cu buzenedrepte ~i Iimba vicleana7 , sa tulbure Biserica
lirii$tita a lui Hristos, pregatind raul cu cuvinte dumnezeie~tL
cautfmd sa ·acoperechipul ·urat ~i intunecos al acestei actiuni·
$i sa zdruncine inimile celor nu destul de intaritL de la ade~
varata datina, predata de parinti.
2. S~auridicat unii zicand ca nu trebuie sa se zugraveasca
~i sa se puna la Vedere, spre a fi contemplate, slavite, admi~
rate ~i ravnite, minunile ~i patimile mantuitoare ale lui Hristos
~i faptele vitej~tiale sfintilor contra diavolului. Dar nu ~tie ori~
cine are ocunoa~tere dumnezeiasca ~i 0 intelegere duhovni~
ceasca, ca aceastaeste uneltirea diavolului? Diavolul nu vo~
ie~te sa fie ·pusa lapriveIi~te infrangerea ~i ru$inea lui ~i nici
sa fie zugravita slava8 lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sai.
Daca am face icoana Dumnezeului nevazut, intr~adevar
am pacatuL deoarece este eu neputinta sa fie infati~at in
icoana ceeaCe este fara de corp, fara de forma, nevazut ~i
necircumscris. :?i iara~i: daca am socoti dumnezei cele ce am
face ~i Ie-am adora ca pe ni~te dumnezeL negr~it am fi necre-
dincio~i. Dar nu facem nimic din acestea. Nu gre~im atunci
cand facem icoana DumnezeuluL Care s~a intrupat, Care s~a
aratat pe pfunant in trup ~i a locuit printre oameni9 , Care a
luat, din pricina bunatatii Lui nespuse, firea, grosimea, forma
~i culoarea corpului. Dorim sa vedem chipul LuL caei, dupa
6. Rom. 1, 23.
7. Ps. 119,2.
8 . loan L 14; 171m. 3, 16.
9 . Baruh 3, 38.
124 Sfantul lOAN DAMAS CHIN
cum spune dumnezeiescul Apostol: 'Acum vedem in oglinda $i
ghicitun'i"lO, iar icoana este 0 oglinda ~i 0 ghicitura, adecvata
grosimii corpului nostru, .caci mintea, de~i se foyteaza mult, nu
poate sa iasa din cele corporale, zice dumnezeiescul Grigorie 11 .
3. Departe cutine, diavol invidios! Invidiezi ca noi sa
vedem chipul Stapanului nostru, pentru a ne sfinti prin el, sa
vedem mantuitoarele Lui PatimL saadmiram coborarea Lui,
sa contemplam minunile Lui, sa cunoa~tem ~i sa slavim pute~
rea Dumnezeirii Lui. Invidiezi pe sfinU,din pricina cinstei data
lor de Dumnezeu. Nu vrei sa vedem zugravita slava lor ~i sa
ajungem ravnitoriibarbatiei ~i credintei lor.Nu suferi folosul
trupesc ~i sufletesc; care se na~te din credinta pe care 0 avem
In ei. Nu ascultam de tine, demon zavistnic ~i urator de
oameniJ Ascultati,popoare, triburi, limbi, barbatL femei ~i
copii, batrani, tineri ~i prunci, poporul cel sfantI2 al cre~tinilor!
Daca cineva va veste~tealtceva decat ceea ce a primit Sfanta
Biserica soborniceasca de la ·Apostoli, de la Parinti ~i de la
Sinoade ~i altceva decat ceea ce a pastrat pana acum, sa nu-I
ascuItati ~i sa nu primiU ispita ~arpeluL cum ~ primit-o Eva 13
~i a cules moarte. Chiar daca inger, chiar daca Imparat va
veste~te altceva decat ceea ce ati primit14, astupati-va ure-
chile! Ma tem sa rostesc Inca "anatema sa fie!", cum a spus
dumnezeiescul Apostol, pentru ca a~tept Indreptarea.
4. Cei carenu cerceteaza sensu} Scripturii spun ca Dum~
nezeu a grait prin Moise legiuitorul: "Nu vei face nic;i 0 asema-
nare dinceie rete sunt in cer $i din ce1e cite sunt pe
pamanf'lS, iar prin profetul David: "Sa se ru$lneze toU cel care
se inchina chipurilor ciopJite, cei care se 1auda cu idolii 10],,16
~i multe altele asemenea, deoarece toate textele, pe .care le~ar
10. I Cor. 13. 12.
I1.P.G. XXXVI, col. 44 A.
12. I Petru 2.9.
13. Fae. 3.17.
14. Gal. L 8.
15. Ie~. 20. 4; Deut. 5,8.
16. Ps. 96. 7 .
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 125
aduce atat din dumnezeiasca Scriptura, cat ~i din Sfintii Pa~
rinti, au acel~i sens.
Madar, ce spunem fata. de acestea? Nimic altceva decat
ceea ce a spus Domnul: 'Cercetati Scripturi1e'17, caci cerce~
tarea Scripturilor este buna. Dar I;li aici fiti atenti.
Este cu neputinta, iubitilor, ca Dumnezeu sa minta 18 . Unul
este Dumnezeu, unul este Legiuitorul Vechiului ~i Noului Testa~
ment, Cel care a grait odinioara, in multe feluri ~i in multe
chip uri, panntilor prin profeti, iar in vremurile din urma prin
flul Sau, Unul~NascutlO. Dati toata atentia cuvintelor acestora.
Cuvintele nu sunt ale mele, ci Duhul Sfant a decIarat prin
Sfantul Apostol Pavel: 'Dumnezeu a grait odinioara pannti]or in
mu1te fe1uri $i in mu]te chipuri prin profeti'20. Vezi ca Dum~
nezeu a grait in multe feluri ~i in multe chip uri? Dupa cum un
doctor invatat nu da tuturor totdeauna acela~i fel de doctorie,
ci fiecaruia ii da 0 doctorie speciala I;li potrivita, avand in
vedere locu!, boala, timput adica vremea, stare a bolnavului ~i
varsta: pruncului Ii da 0 doctorie, iar celui matur, alta doctorie;
alta celui bolnav ~i alta celui in convalescenta ~i nu da aceea~i
doctorie, ci una potrivita starii ~i bolii fiecaruia dintre bolnavi;
alta doctorie se da vara, alta iarna, toamna ~i primavara~i in
fiecare loc, potrivit felului specific al lotului. tot astfel ~i Cel
mai bun doctor aI sufletelor a oprit sa faca icoane pe cei care
.erau inca prunci 21 , care zaceau de boala idolatriei, care soco-
teau pe idoli dumnezei ~1 se inchinau lOor ca unor ~u.n:.nezei,
care indepartasera cultullui Dumnezeu I;ll aduceau zldml slava
ce se cuvine lui Dumnezeu 22 .
Intr~adevar, este cu neputinta sa se faca icoana lui Dum-
nezeu, deoareceeste necorporal, nevazut, imaterial, fara de
forma, necircumscris ~i mai presus de intelegere. Cumpoate
17. loan 5.39,
18. Bvr. 6, 18; Tit L 2.
19. J!Nr. 1. 1-2.
20. J!Nr. 1, 1.
21. Oal. 4. 3; I Cor. 13, 11.
22, Hom. L 25.
 126 Sfaritul lOAN DAMASCHIN
sa se zugraveasca ceea ce este nevazut? "Pe Dumnezeu nu L-a
vazut nimeni niciodata; f'iul,Unul-l'fascut, Care este in sanu)
Tatalui, Acela a spus despre Ef 23 .$i: "Nimeni nu va vedea fata
Mea$i va tn'it24, a spus Dumnezeu.
5. ca iudeii se inchinau idolilor ca unor dumnezei, asculta
ce spune Scriptura, in Ie.sire, flilor lui Israel, mnd Moise s-a
suit in muntele Sinai .si a ramas mull timp, stand alaturi de
Dumnezeu, ca sa primeasca Legea, .si mnd poporul nerecu-
noscator s-a revoltat contra .lui Aaron, robul lui Dumnezeu
zicand: "Fa-ne dumnezei, care vor merge inaintea noastra, caC]
nU$tim ce i s-a intamplat omului acesta, Moise'25. Apoi, eand
au luat podoabele nevestelor lor .si Ie-au topit .si au mancat .si
~u baut ~i _s-au _imbatat <;Ie yin .si de nltacire .si au jnceput sa
Joace, zicand m nebuma lor: 'Ace$tia sunt dumnezeii tai,
Israele' 26 r Vezi ca ei socoteau dumnezei pe idoli; ei n-au facut
chipullu Zeus sau al unuizeu anum it, el, la intamplare; au dat
a~rul ~a sa faca un idol, ori~re ar fl el, .si a ie.sit chipul unui
vIte!. In felul acesta, .au socotit aceste chip uri tumate dum-
nezei ~i s-au inchinat lor ca unor dumnezei, acestora, . care
erau loca.surile demonilor. Ca adorau zidirea in locul Zidito-
rului, 0 spune ctuml1ezeiescul Apostol: 'Care au schimbatsla-
va nestricaciosului Dumnezeu in asemanarea omului str1ca-
cios, a zburatoarelor, a patrupedelor $i a taratoarelot'27 ~i ' au
adorat zidirea in locuIZiditorului"28. Penttu a.cest motiv a oprit
Dumnezeu sa se faca vreo asemanare . d unite.Nu adut trei inchinaciuni, ci una; nu aduc inchi-
. . . , . ,
$tiu pe Acela care nu minte 29 , ca a spus":
'Domnul Dumnezeul tau este un singur Domn'50.
23. ioan 1. lB.
24.le$. 33, 20.
25. le$. 32, 1.
26. Ie$. 32, 4.
27. Rom.!' 23.
28. Rom. I , 25.
29. Tit 1. 2; Evr. 6 , B.
30. Deut. 6, 4 .
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA:;>TILOR 127
'Domnului Dumnezeului tau te vei inchina $i numai pe EI
il vei adora"31.
"Nu vei avea,alti dumnezei'32.
'l'fu-ti vel face chip ciopJit, nici asemanarea vreunui Jucru
din ceJecate sunt in cer $i din ceJe cate sunt pe pamant'33.
'Sa se ru$ineze toti care se inchina ceJor ciopUte"34.
'Sa piara dumnezeii care n-au facut ceruJ $i pamantu1"35,
~i toate celelalte, cate in chip asemanator 'le-a grait Dumnezeu
altadataparintilor prin profeti, iar in vremurile din urma ni
Je-a grrut prin fluJ Sau, Unul-Nascut, prin Care a facut $i veacu-
rile'36 . $tiu peAcela care a spus: "Aceasta este viata ve$nica,
ca sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat $i viu,
$i pe Iisus liristos, pe Care Tu L-ai trimis"37.
,C redintr-un singur Dumnezeu, principiul unic al tuturor '
lucrurilor, fara de inceput, nezidit, nepieritor .si nemuritor, ve.s-
riic .si continuu dainuitor, neinteles cu min tea, necorporal,
nevazut, necircumscris, fara de forma. Cred intr~o mnta, supe-
rioara oricarei fiinte, intr-o Dumnezeire, mai pres us de Dum-
rtezeire, In trei ipostasuri: Tatro, Fiul.si Sfantul Duh. Numai pe
Aceasta 0 ador .si numai Acesteia Ii aduc inchinaciune de
adorare. Ma inchin unui singur Dumnezeu,unei singure Dum-
nezeiri, dar ador .si Treimea ipostasurilor, pe Dumnezeu-Tatat,
peDumnezeu fiul intrupat .sipe Dumnezeu Sfantul DUh, nu
trel Dumnezei, ci unulsingur. Nu ador ipostasurile despart:ite,
nacitine in chip separat, fiecaruia dintre ipostasurj, ci aduc 0
singura inchinaciune la un loccelor trei ipostasuri, ca unui
singur Dumnezeu. Nu rna inchin creaturii in loctil Creato·
rului 38 , ci rna inchin CreatoruIui, Care a fost nascut la feI cu
31. Deut. 6, 13.
32. Ie$. 20, 3.
33. Ie$. 20, 4; Deut: 5, 8.
34. Ps. 96,7.
35. le$. 10, 11.
36. Evr. L 1-2: prin profet:l > in text.
37. loan 17,3.
3B. Rom. I, 25.
128 Sfantul lOAN DAMASCHIN
mine, Care s~a coborat spre creatura, fani sa Se injoseasca ~i
fara sa piarda ceva din fiinta Sa, ca sa slaveasca firea mea ~i
sa 0 faca parta~a firii dumnezeie$tF59 . Inchinandu-ma impa~
ratului- Dumnezeu, rna inchin ~i purpureicorpului, nu ca unei
haine, nici ca uneia patra persoane a Treimii - departe de
mine gandul acesta -, ci ca uneia, care a ajuns asemenea lui
Dumnezeu ~i a ramas neschimbata prin ungerea consacrarii.
Firea corpului n~adevenit Dumnezire, ci, dupa cum Cuvantul,
fara sa se schimbe, a devenit trup, ramanand ceea ce era mai
inainte, tot astfel ~i trupul a devenit Cuvant nepierzand ·nimic
din ceea ce este, ci, mai degraba, identificindu-se cu Cuvantul
dupa ipostas. Pentrn aceasta pricina, pUn de incredere, zugra~
vesc pe Dumnezeul nevazut, nu ca nevazut40 , ci ca Unul care
pentni hoi s~afacut vazut prin participarea la carne $i sange41 .
Nu zugravesc Duronezeirea nevazuta, ci zugravesc corpul
vazut al lui Dumnezeu. Daca este cu neputinta sa se zugra~
veasca sufletul, cu cat mai mutt Dumnezeu, Care a dat suf1e~
tului imaterialitateaJ
7. Iconocl~tiispun: Dumnezeu a spus prin Moise legiui~
torul: "Domnului Dumnezeului tau te vei inchina $i numal pe ,
El II vei adora"42~i: 'Nu~ti vei face vreo asemanare din cele
cate sunt in cer $i din cele cate sunt pe pamimr 43 .
Cu adevarat [ratHor, ratacesc cei care nu ~tiu ca "litera
omoara, iar duhul face viu' 44 , cei care nu cerceteaza duhuI
care sta ascuns · sub litera. Acestora, pe buna dreptate, a~
putea sa Ie spun: eel care v~a invatat aceste citate din Scrip-
tura45 sa va invete $1 celelalte. Asculta cum taImace$te legiui-
tornl aceste citate, spunand astfel in Deuteronom: '$i a grait
39. If petru 1.4.
40. Am corectat aceasta lectura prin Jecturaparalela din Tratatul l.
paragrafuJ 1.
41. £Vr. 2. 14.
42. Deut. 6. 13.
43. le$:: 20.4; Deut. 5.8.
44. II Cor. 3. 6.
45. Leon lsaurul.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TlLOR 129
Domnul catre voL din mijJocul focului; ati auzit gIas de cu-
vinte, dar asemanare n-ati vazut, ci llumai voce"46. :;;i putin
mai jos: "Paziti-va cu tarie sufletele voastre, pentru ca n-ati
vazut asemanare in ziua in care a vorbit Domnul catre voi, in
muntele Horeb, din mijlocul focului; sa nu faceti faradelege $i
sa nu va faceti asemanare ciopJita, vreo icoana, asemanare
barbateasca sau femeiasca, asemanarea vre unui animal, din
cele care sunt pe pamant, asemanarea vreunei pasari
zbu.ratoare'47$i cele ce urmeaza. lar maijos: "Nu cumva uirnn-
du-te pe cer $i vazimd soarele, luna, stelele $i toata podoaba
ceruluL ratacind, sa te inchini lor$i sa Ie adori"48.
Vezi ca cele spuse au un singur scop, anume de a nu '
adora creatura in Iocul Creatorului 49 ~i de a nu aduce 0 inchi~
nare de adorare altcuiva, decat numai Creatorului. Pentru
aceea, totdeauna Scriptura une~te adorarea cu inchinarea.
caci zice iara~i: .Nu Yei avea alti dumnezei afara de Mine. Nu-
ti vei face vreo asemanare ciopJita; nu te vei inchina lor, nici
nu~ivei adora, caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru"50. :;;i
iara$i: .Daramati capj,~tiIe lor, zdrobiti stalpii lor, ardeti cu foc
chipurile ciopJite ale zeilor lor ca sa nu va inchinati unui alt
Dumnezeu· 51 . :;;i putin mai jos: "Nu-ti vei face dumnezei
tumatt 52 .
Vezi ca din cauza idolatriei opr~te Scriptura facerea
icoanelor $i ca este cu neputinta sa se faca icoana lui Dum-
nezeu, Care este ffua greutate, necircumscris ~i nevclzut? Caci
spune Scriptura: .N-ati vazut chipul Lui'53; la fel graie~te ~j
Pavel, stand in mijIocul Areopagului: 'A$adar, fiind neam allu
Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Dumnezeirea este ase
46. Deut. 4. 12.
47. Deut. 4. 15. 17.
48. Deut. 4. 19.
49. Rom. 1. 25.
50. 1<;$. 20. 3-5.
51. let;. 34. 13-14.
52, let;. 34. 17.
53. Deut. 4. 12.
. .9- CULTUL SFlNTELOR ICOANE
 Sfantul lOAN DAMASCHIN
130
menea aurului sau argintului sau pietrei, cioplite cuajutorul
artel $i inchipuirii omului'54.
, 8. Aceste porunci au fost date iudeilor din pricina lesnei
lor inclinan spre idolatrie. Noi insa, ca sa intrebuintez cuvin-
,tele Sfantului Grigorie Teologut carora ni s-a dat sa fim in chip
curat impreuna cu Dumnezeu, evitfmd ratacirea superstitioasa
-~L cunoscfuld adevarul, sa adoram numaipe Dumnezeu55 ;
carora ni s-a dat sa ne imbogatim cudesavar~irea cunol;ltintei
lui Dumnezeu ~i sa devenim barbati desavarl;liti56, deoarece
am trecut de varsta prunciei57 , noi nu mai suntem sub pe-
dagog58,caci am primit de la Durrinezeu puterea de discer-
nfumlnt~i ~tim ceea ce poate fi infatil;lat~i ceea ce nu poate fi
, ~ infati~at in icoana. 'caci Legea a fost pentrunoi pedagog spre
-. IIristos, ca sa tim indreptati prin credinta'59 ."Cfmd eram
prunct eram robiti stihiilor lumij6o, dar canda venit credinta
nu mai suntem sub pedagog. Scriptura spune: 'N-aU vazut
chipul Lui"61. Vai de intelepciunea legiuitoruluH Cum va fi
infati~at in icoana ceea ce este nevazut? Cum va fi zugravit
ceea ce este fara de greutate, fara de marime, ceea ce este
nedefinit ~i fara de forma? Cum va fi colorat Cel fara de corp?
Cum i se va da forma Celui fara de forma? Dar ce se arata in
chip tainic in aceste locuri din Scriptura? Negrel;lit sa nu faci
icoMa lui Dumnezeu cel nevazut. Dar cand vezi ca Cel fara de
corp s-a facut pentru tine om, atunci vei face icoana chipului
Luiomenesc. GandCel nevazut s-a aratatvazut in trup, atunc;:i
vei infatil;la in icoana asemanarea Celui care s-a facut vazut.
Cfuld Cel fara de greutate, fara de calitate I;li fara de marime,
din pricina superioritatiifirii Lui, ' eel care exista in chipullUJ
54. f'apte 17,29.
55. P.G. XXXVI, col. 341 D.
56. Efes. 4, 13.
57. Bfes. 4, 14.
58. Gal. 3, 25.
59. Gal. 3, 24.
60. Gal. 4, 3.
6!' Deut. 4, 12.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 131
Dumnezeu'62 'a luat chip de rob'63, prin aceasta apropiere de
calitate ~icantitate, I;li a imbracat chipul corpului, atunci zugra-
ve~te-L in icoane I;li al;laza-L, spre contemplare, pe Acela care
a primit sa fievclzut. Zugravel;lte coborarea Lui fara de nume,
nal;lterea din Fecioara, botezul in Jordan, schimbarea la fata de
pe Tabor, patimile, mijlocitoarele nepatimirii, minunile, simbo-
lurile firii ~i lucrani Lui dumnezeie~ti, minuni savar~ite prin
activitatea corpuluL mormantul cel mantuitor al Mantuitorului,
inaItarea la cer. Zugravel;lte-Ie pe toate, ~i cu cuvantul I;li cu
culorile, in carti ~i jn icoane.
9; 'Nu-ti vei face chip cioplit, zice Scriptura, nici vreo
asemanare'64. Dumnezeu a poruncit acestea, I;li totu~i Scrip-
tura spune: "Au facut catapeteasma cortuJui marturiei din stofa
albastra, din stofapurpurie, din tir ro$U rasucit din fir de in
rasucit heruvimii facuti din stofa tesuta'65. $i: ' Au facut
acoperamantul impacariL de deasupra chivotuluL din aur
curat $i pe cei doi heruvimi"66. Ce faci, Moise? Tu spui: "nu-ti
vei face chiP cioplit nid vreo asemanare"67 I;li tu construi~ti
catapeteasma tesuta cu heruvimi ~i doi heruvimi din aur
curat? Dar asculta ce-ti raspunde robul lui Dumnezeu Moise:
Orbilor I;li nebunilor, intelegeti puterea celor spuse'~i 'pilziti-va
putemic sufleteJevoastre'68. Am spus ca "asemanare n-ati
vazut in ziua in care a vorbit Domnul catre vol. in muntele
IIoreb,dinmijlocuJfocului, sa nu cumva sa faceti faradelege
$i sa nu va faceti aSemanare doplita, nici vreo icoana'69; ~i:
"Nu-ti vei facedumnezei tumat1' 70. N-am spus nu-ti vei face
icoana heruvimilor, care stau ca nil;lte robi jn ·fata acopera-
62. filip. 2,6.
63. f1lip. 2; 7.
64. l~. 20, 4; Deut. 5, 8.
65. l~. 37,5.
66. le$. 38, 5-6.
67. le$. 20, 4; Deut. 5, 8.
68; Deut. 4, 15.
69. Deut. 4, 15-16.
70. le$. 34, 17; Lev. 19, 4.
132 Sfcintul lOAN DAMASCHIN
mimtului impacarii, ci "nu~ti vei face dumnezei turnatt 71 ~i "nu~
ti vei face vreo asemanare'72 ca dumnezei, nici sa adori
zidirea in locul Ziditorului 73 . Prin urmare, n-am facut asema~
narea lui Dumnezeu ~i nici a altcuiva ca asemanare a lui
Dumnezeu, nici a unui om - caci firea omeneasca era roaba
pacatului -, nicin-am adorat zidirea in 10culZiditorului, ci am
construit templul, asemanarea intregii zidiri "dupa modelul
care mi~a fost anltat in munte"74 ~i heruvimii care umbresc
acoperamimtul impacarii75, ca unii ce stau in fata lui Dum-
nezeu.
Ai vazut cum s-a vadit scopul Scripturiicelor care 0
cerceteaza cu intelepdune? Trebuie sa cunoa~teti, iubitiloT, ca
in arice lucru se cauta adevarul ~i minciuna ~i scopul celui
care Iucreaza, de este bun sau rau. In Evanghelie sunt scrise:
Dumnezeu, inger, om, pamimt, apa, foe, aer, soare, luna, lu~
mina, intuneric, satan, demont ~erpi, scorpioni, viata, moarte,
iad, virtutL vicii ~i, intr~un cuvant, toate, atat cele bune cat ~i
cele rele. Totu~L pentru ca toate cele spuse despre aeestea
sunt adevarate, iar seopul este spre slava lui Dumnezeu ~i
mimtuirea no astra, spre slava sfintilor proslaviti de El, dar spre
ru~inea diavolului ~i a demonilor lui, ne inchinam EvanghelieL
o imbrati~am ~i 0 saiutam cu ochiL cu buzelc ~i eu inima. La
fel ~i cu intreg Vechiul ~i Noul Testament, ca ~i cu scrierile
Sfintilor ~ial~ilor Parinti. Dar scrierile ru1;>inoase, spurcate o$i
necurate ale blestematilor maniheL de$i contin aceleao$i
nume, Ie dispretuim 1;>i Ie aruncam, pentru ca au fost nascocite
spre slava diavolului ~i a demonilor lui ~i spre pierderea
sufletelor.
Tot astfel ~i cind este yorba de icoane, trebuie sa cer~
cetam adevfuul ~i scopul acelora care Ie fac. ~i daca scopul
71. Ie$. 34. 17; Lev. 19.4.
72. res. 20. 4; Deut. 5. 8.
73. Rom. 1. 25.
74. le$. 25. 40.
75 . le$. 25. 20.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 133
este adevarat ~i drept ~i sunt facute spre slava lui Dumnezeu
1;>i a sfintilor LuL spre nivnirea virtutii ~i spre evitarea viciului ~i
spre mantuirea sufleteIor, trebuie sa Ie primim $i sa Ie cinstim
ca icoane, chipurL asemanari $i carti pentru cei ne~tiutori de
carte $i amintiri, sa ne inchinam lor, sa Ie sarutam $i sa Ie
salutam cu ochii, cu buzele $i cu inima, ca fiind asemanarea
Dumnezeului intrupat sau a Maicii Lui sau a sfintilor, care s~u
facut parta.$i patimilor Lui $i slavei lui Hristos 76 ~i au invins $i
au distrus pe diavol $i demoni $i ratacirea lor.
Dar daca va indrazni cineva sa faca icoana Dumnezeirii
imateriale $i necorporaIe, 0 aruncam ca falsa. lar daca va face
cineva vreo icoana spre slava, cinstea $i inchinarea diavolului
sau a demonilor, 0 dispretuim $i 0 ardem in foe. De asemeni,
daca cineva va indumnezei icoana oamenilor sau a dobi~
toacelor sau a zburatoarelor sau a taratoarelor sau a oricarei
aIte zidiri, il anatematizam. Caci dupa cum Sfintii Parinti au
daramat capi$ti1e $i templele demonilor ~i au ridicat in locul
lor biserici in numele lui Dumnezeu ~i al sfintilor, $i pe acestea
Ie cinstim~ tot astfel au distrus ~i icoanele demonilor $i au
ridicat in locul acelora icoane lui Hristos, Maicii Lui $i sfintilor,
~i pe acestea Ie cinstim. Pe vremea Vechiului Testament, Israel
n-a ridicat temple in numele oamenilor, nici nu sarbatorea
pomenirea mortii, deoarece firea omeneasca era sub blestem,
iarmoartea era osandire; pentru aceasta pricina se ~ijelea, iar
cel care se atingea de corpul celui mort era socotit necurat7 7.
Acum insa, dupa ce Dumnezeirea, ca 0 doctorie de viata
facatoare $i mantuitoare, S-a unit, fara am este care, cu firea
noastra, acum firea no astra cu adevarat a fost proslavita $i a
fost schimbata in nestricaciune. Pentru aceasta pricina Ii se $i
ridica sfintilor biserici $i Ii se picteaza icoane.
10. Sa cunoasca a$adar orice om ca acela care incearca
sa distruga icoana facuta din dor dumnezeiesc $i ravna spre
slava $i amintirea lui Hristos $i a Maicii Lui, SfimtaNascatoare
76. Rom. 8. 17.
77. Num. 19. 11.
134 SfantuI lOAN DAMASCHIN
de Dumnezeu sau a unuia dintre sfintL dar inca spre ru~inarea
diavolului ~i infrangerea lui ~i a demonilor lui ~i ,nu se inehina
eL n-o cinst~te ~i n-o salurn eu dorinta de 'eel infati~at in
ieoana, ca pe 0 ieoana cinstita, dar nu ea pe Dumnezeu, aeela
este du~man allui Hristos, al Sfintei Nascatoare de Dumnezeu
~i al sfintilor ~i apanltor al diavolului ~i al demonilor lui,
vadind, prin fapta, durerea ca Dumnezeu ~i sfintii , Lui sunt
cinstiti ~i slavitL iar diavolul faeut de ru~ille. leoana este
triumf, vadire, inseriptie pe colo ana, spre adueerea amintea
victoriei eelor care au invins ~i s~au distins, ~i a ru~inarii
demonilor78 , care au fost invin~i ~i doborati.
Am vazut de multe ori pe eei earora Ie e dOT de cineva, ca
privese haina eelui dorit ~i saruta haina eu oehii ~i eu buzele,
ca pe insu~i eel dorit. Trebuie sa se dea tuturor eele euvenite,
dupa cum ziee Sfimtul Apostol Pavel: ' Celui cu cinstea,
cinste'79, 'imparatului, ca unuia ce ' este 'mai mare peste toti,
iar conducatorilor, ca unom ce sunt trimi$i de e1'80, fiecaruia
dupa masura vredniciei lui.
11. Unde ai gasit, in chip precis ~i cuvant cu cuvant, in
Vechiul Testament sau in Evanghelii, numele Treimii sau cu~
vintele: de aceea~i fiinta sau 0 singunl fire a Dumnezeirii sau
trei ipostasuri sau un singur ipostas allui Hristos sau doua firi?
Dar pentru ca Sfintii Pannti le~au hotarat pe acestea din
cuvintele echivalente, care se gasesc in Scriptura, Ie primim;
iar pe cei care nu Ie primesc Ii anatematizam. Eu iti pot
demonstra din Vechiul Testament, Ca Durnnezeu a poruncit sa
se faca icoane: in primul rand, jnsu~i cortul ~i toate cate sunt
inel81 . lar in Evanghelii, jnsu~i Domnul, celor care L-au intre~
bat spre a~L ispiti: 'Daca se cuvine sa dea Cezarului dzydie', a
spus: 'Aduceti~Mi 0 moneda'. ~i I~au aratat un dinar. Domnul
i~a intrebat: 'A cui este icoana?', 'A CezaruJui"~ au raspuns. ~i
78, Demonilor, adaugat dupa textu) corespunzator din Tratatu) II, paragraful 11.
79. Rom. 13, 7.
80. I Petru 2, 13-14.
81. Ie$. 25-27; 35,4-39.
CELE TREI TRATATE COITI'RA ICONOCLA~TlLOR 135
a spus Domnul: .Dati CezaruIui cele ale CezaruluL $i lui
Dumnezeu, ceJe ale lui Dumnezeu·82 . Pentru ea are icoana
CezaruiuL este a Cezarului ~i dati-o Cezarului; iar ieoana lui
Hristos, dati-o lui Hristos, pentrU ca este a lui Hristos.
12. DomnuL fericind pe ucenici, a spus: .Multi imparati $i
profeti au dorit sa vada ceea ce vedeti, $i n~au vazut $i sa auda
ceea ce auziti,$i wau auzit. Ochii VO$tri insa sunt ferieiti ea vad
$i urechile voastreca aud"83. Apostolii au vazut, in chip tru~
pesc, peHrtstos, patimile~i minunile Lui ~i au auzit cuvintele
Lui. ~i noi dorim sa vedem ~i sa auzim ~i sa ne fericim. Aceia
au vazut 'fatacatre fata'84, pentru ea erau prezenti eu trupul.
Noi insa, peiltruca n~am fost prezenti eu trupul, auzim cuvin~
teleLui din ' eML ne sfintim auzul, iar prin el, sufletul ~i ne:
fericim; ne inehinam, cinstind sfintele crutL prin care auzim
euvintele Lui. Tot astfel ~i prin pietura icoanelor eontemplam.
icoana figurii Lui trup~ti, a minunilor ~i a patimilor Lui ~i ne
sfintim, capatam deplina ineredintare, ne bucuram, ne feri-
cim,einstim,veneram ~i · ne inchinam figurii Lui trupe-5ti.
Atunci cand contemplam chipul Lui trupesc, intelegem, atat
cateste eu putinta, ~i slava Dumnezeirii Lui. Pentru ca suntem'
faeuti din doua pfutL alcatuiti din suflet ~i trup, ~i pentru ca
sufletulnostru nu este simplu, ci este aeoperit ca de un voal,
ne este cu .neputinta sa ajungem la cele intelectuaIe fara
ajutorul ceiorcorporale. ~adar, dupa cum prin cuvintele pe
care lerostim, auzim cu urechile corpului ~i intelegem cele:
duhovnice-5tL tot astfel ~i prin contemplarea cu oehii trupulu~
ajungem la contemplarea duhovniceasca. Pentru aceasta
Hristos a luat trup ~i suflet, pentru ca omul are trup ~i suflet.
Pentru aceasta I;'i 60tezul este aIcatuit din doua pfutL din apa
~idin duh,~i tot astfel ~i Sfanta jmpart~anie ~i rugaeiunea I;'i
psalmodia, lumanarile I;'i tamrua; toatesunt duble: eorporale I;'i
duhovnice~ti.
82.Hat. 22, 15-22; Marcu 12, 13-17; Lues 20,20-26.
83. Hat. 13, 16-17; Lues 10, 23-:24.
84. I Cor. 15, 12.

136 Sfantul lOAN DAMASCHIN
13. Diavolul insa, ingaduind totul, s~a pornit numai contra
ieoanelor. ~i atat de mare este invidia lui contra ieoanelor,
incat si in Limonariu]85 Sfantului Sofronie, patriarhul Ierusa-
limului 86 , este scris astfel:
Spunea ava Teodor Bliotul ca era in muntele Maslinilor un
monah care era foarte ispitit, dar mai ales il ehinuiademonul
eurviei. intr-o zi, pe eand n muneea diavolul mai tare, a inee-
put batranul sa se planga si sa spuna diavolului.
- Pana cand n-ai sa-mi dai pace? indeparteaza-te deei de
mine! Ai imbatn~.nit impreuna eu mine!
Diavolul i s-a aratat in fata oehilor, spunand:
- Jura-mi ca nu spui nimanui ce-ti voi grai si nu te mai
chinui.
Ma jur, i s-a jurat batranul, pe Celee Ioeuieste inttu eele
inalte, ca n~ sa spunnimanui ee ai sa-mi grruesti.
Atunei Ii spuse diavolul:
- Sa nu te inehini aeestei ieoane si n-am sa te mai Chinui.
Ieoana avea ehipul Stapanei noastre, aI Sfintei Maria,
Naseatoarea de Dumnezeu, care tinea in brate pe DomnuI
nostru lisus Hristos87.
Vezi deci pe cine imita eei care oprese sa se dea inehinare
ieoanelor si ale cui unelte sunt? Demonul eurviei a dorit mai
bim~ ea batranul sa nu se inchine ieoanei StapaneL deeat sa
eada in neeuratenia curviei, deoareee stia ea aeel pacat este
mal mare deeat al eurviei.
14. Darpentru ea este yorba despre icoana si inehinare,
sa eereemm mal pelarg despre aeestea. In primul rand sa
spunem: ee este ieoana; in al doilea rand: pentru care motiv
s-a faeutieoana; in al treilea rand: cite feluri de ieoane sunt;
in al patrulea rand: ce se poate infatisa si ee nu se poate
infatisa in ieoana; in ·al eineilea rand: cine a fost eel dintili care
a faeut ieoane?
85. Despre Limonariu ~i autorul lui- vezi p. 90.
86. Oespre Sfantul Sofronie. patriarhullerusalimuluL vezi nota 333. p. 90.
8 7 . P.G. LXXXVII. Ill. col. 2900 BD.
CELE mEl TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 137
15. Apoi sa vorbim despre inehinare. In primul rand: ee
este inehinarea; in al doilea rand: eate moduri de inehinaciune
exista; in al treilea rand: eate obieete gasim In Seriptura carora
Ii s~a dat inehinaciune; in al patruJea rand: oriee inehinare se
aduee din pricina lui Dumnezeu, Care prin natura este demn
de inehinare; in al eineilea rand: cinstea data icoanei se in~
dreapta ec:1tre original.
in prlmul rand: Ce este ieoana'?
16. leoana este 0 asemanare, un model, 0 intiparitura a
cuiva, care arata in ea pe eel ee este infatisat. In general insa
icoana nu seamana intru totul eu originalul, adiea eu eel repre~
zentat. Alteeva este ieoana, si alteeva este originalul, Si in
general se observa 0 deosebire intre ele, pentru ca aeesta nu
este eealalta, si eealalta nu este acesta. Spre exemplu: ieoana
omuluL eu toateea intipareste figura eorpuluL totusi nu are
faeultatile sufletestL caei niei nu trrueste, nid nu eugeta, niei
nu vorbeste, nici nu simte, niei nu se misea. Tot astfel fiul, CD
toate ca este ieoana naturala a tataIuL totw;;i are eeva deose
bitor fata de el, cad este fiu, si nu tata.
in al doilea rand: Pentru care motiv exista icoana'?
17. Oriee ieoana seoate la iveala si arata eeea ee este'
ascuns. Spre exemplu: pentru ea omul nu are 0 eunostinta
eompleta despre eeea ee este nevazut, deoareee sufletul este
aeoperit eu eorpuL niei despre eele ee vor fi dupa el, Si niei
despre eele distantate Si departate in spatiu, ea unul ee este
cireumseris in spatiu Si timp, a fost naseoeita ieoana pentru
eondueerea eunostintei si pentru aratarea s1 punerea la iveala
a eelor aseunse. In general ieoana a fost faeuta spre folos,
binefaeere Si mantuire, pentru ea, prin faptuJ ea sunt seoase
la iveala si vadite luerurile, sa eunoastem eeleaseunse si
astfel pe eele bune sa Ie dorim si sa Ie ravnim, iar pe eelE
eontrare, adlca pe eele reIe, sa Ie evitam si sa Ie uram.
138 Sffultul lOAN DAMASCHIN
In al treilea rand: cate feluri de icoane sunt?
18. FeIuriIe icoanelor sunt acestea: Prima icoana este cea
naturaIa. In fiecare lucru, trebuie sa fiemai intru ceea ce este
prin natura ~i apoi ceea ce este prin poziUe ~i imitare. Spre
exemplu: omuI trebuie sa fie mai intru prin natura om ~i apoi
prin pozitie ~i imitare. Prima icoana naturaIa ~i cu totul aseme-
nea nevclzutului Dumnezeu este fiul Tatalui88 , Care arata in EI
pe TataI89 . 'Pe Dumnezeu nu L-a vazut nimeni niciodata'90. ~i
iar~i: 'Nu doar ca pe TataJ L-a vii.zut cineva'91. ca Fiul este
icoana Tatalui, 0 spune ApostoluI: 'Care esteicoana nevazu-
tului Dumnezeu'92. tar catre Evrei zice: 'Careeste straJucirea
slavei $i chipului ipostasului Sau' 93 . ~i ca in EI insu$i arata pe
TamI 0 spune chiar Mantuitorul, cand, in Evanghelia dupa
[oan, fiJip spune: 'Arata.-ne pe TataJ $i ne ajunge", Domnul ras-
punde: 'De atata timp sunt cu voi $i nu M-ai cunoscut, fllipe?
eel care M-a vazut pe Mine a vazut pe TataJ"94. fiul este leoana
naturaIa a TataIui, fara deosebire ~i intru totul · asemenea cu
TamI; deosebirea intre ei este numai in aceea ca Tatal este
nenascut I$i are caIitatea de Tata: TataJ este Cel care a nascut
fara sa fie nascut iar fiul nascut, ~i nu Tata. Duhul Sfant insa
este icoana Fiului. 'Nimeni nu poate sa spuna DomnuJ Usus,
decat in Sfantul Duh'95. Prin Sfantul Duh cunoCl$tem pe
Hristos, Fiul lui Dumnezeu I$i Dumnezeu, iar in Fiul vedem pe
TataI, deoarece cuvantul, prin fire, · este vestitorul mintii96, iar
duhul este acela care faut cunoscut cuvantul. Duhul Sfant
este icoana asemenea ~i fara deosebire a Fiului, deosebindu-
88. Col. L 15; II Cor. 4, 4; C;vr. L 3.
89. Io.an14, 20; 17,21.
90. loan 1, 18.
9!. loan 6,46.
92. Col. L 15.
93. ]:;vr. 1, 3.
94. loan 14,8-9.
95. 1 Cor. 12, 3.
96. Pentru traducere am adoptat lectura propusa de BlIlius, cf. P.G. XCIV, col.
1339, nota h .
CELE THEI TRATATE CONTRA JCONOCLA~TILOR 139
Se deEI numai prin aceea ca este purces: fiul este mlscut dar .
nu purces. In general, fiul fiecami tata este icoana naturala.
Acesta este primul fel al icoanei: cel natural.
19. Al doilea fel al icoanei este gandirea, care exista in
Dumnezeu, despre Iucrurile ce vor fi facute de EI, adica sfatul
Lui mai inainte de veci, care este totdeauna acelal$i. Dum-
nezeirea este nescl1imbata, iar sfatul Lui, fara de inceput. Prin
acesta celehotfuate se intampla iIt timpul pus mai inainte de
El, Cl$a cum· a voitmai inainte de veci. Cugetanle despre fie-
care dintreele sunt leoane ~i exemple ale celor ce au sa fie
facute deEI; acestea sunt numite de catre Sfantul Dionisie
hotarari mai dinainte97 . caci in sfatul Lui, cele howate mai
dinainte deEI $i cele ce aveau sa existe, in chip neschimbat
au luat forma ~i s-au infati~at in icoana inainte de devenirea lor.
20.Al treilea fel de icoana este cel facut de Dumnezeu
prin imitare, adica omul. caci cum va fi cel zidit de aceea~i fire
cu ZiditoruL altfel decat prin imitare? caci dupa cum TataI,
Care este minte,fiuI, Care este CuvantuL ~i Sfantul Duh sunt
un singur Dumnezeu, tot astfel ~i mintea, cuvantul I$i duhul
formeaza un singur om. Omul mai este icoana lui Dumnezeu
I$i potrivitliberului arbitru ~i puterii de conducere, cad Dum-
nezeu a zis: .Sa facem omuJ dupa chipuJ $i asemanarea
Noastra',~i imediat a adaugat: ' $i sa stapaneasca peste pe$tii
marii $i peste zburatoareJe ceruJui"98. ~i iara~i: . Stiipanifi peste
pe$tii mani $i zbufatoareJe cerului $i peste tot pamantul $i
domniti peste el"99.
21. Al patnllea fel de leoana este cel intrebuintat de Scrip-
tura, care atribuie forme, figuri ~i chipuri celor nevclzute ~i
necorporale; acestea sunt reprezentate corporal pentru ca sa
ne f~cem 0 slaba idee despre Dumnezeu ~i ingeri, deoarece
noi nu putem sa contemplam pe cele necorporale fara de
formele care sunt corespunzatoare naturii noastre, dupa cum
97. TIEpi IlEi.OlV 6volleX"r(l)V, P.G. Ill, col. 824 C.
98. rac. L 26.
99. rac. 1, 28.
140 Sfantul lOAN DAMASCHIN
liee Dionisie Areopagitul, eel foarte invatat in eele dum~
nezeiel;lti 1 00. Este natural sa se atribuie figuri eelor fara de
figura I;li forme eelor fara de forme, din eauza eapacitatii
noastre de intelegere, eare nu poate sa se inaltenemijloeit la
considetatii inteleetuale, fara coneepte cunoscute ~i de
aceea~i natura; A~adar, daca Cuvantul dumnezeiese, avand in
vedere puterea no astra de intelegere, n~a procurat din toate
panile eeea ce ne ridica la inaltime~i a atribuit oareeare forme
luerurilor subtile ~i fara de forma, pentru ce sa nu se zugr~
veasea chipurile eelor care, potrivit naturii lor, sunt inzestrate
cu forme, pe care Ie dorim, dar prin faptul ca nu sunt prezente
nu pot fi vazute? jntr~adevar $i Grigorie, Cuvantatorul de Dum-
nezeu, spune eamintea se forteaza mult sa jasa din lucrurile
sensibile, dar este eorrtpletneputincioasa 101 • ' Dar ~j ceJe
nevazute ale lui Dumnezeu de Ja zidirea lumii se vad, prin
cugetare, in fapturj"102. intr~adevar, vedem . in luerurile
create ieoane care ne indica, in chip obscur, revelatiile
dumnezeiel;lti. Astfel, spunem ea Sfanta Treime, eea mai
presus de oriee principiu, este infati~ata prin soare, lumina
~i raza, sau prin fantana care izvora~te, prin izvorul due
iese din fantana $i prin eurentul de apa ee porne~te la vale,
sau prinmintea, cuvantul $i duhul nostru 1 0 3 sau prin plan~
ta trandafirului, floarea $i mirosul lui.
22. Al cincilea fel de icoana se nume$te acelacare infa~
til;leaza I;li schiteaza mai dinainte cele viitoare. Spte exemplu:
rugul 104, ploaia de pe lana 105 , toiagul 106 I;li vasul cu mana 107
preinchipuie pe Fecioara $i Nascatoareade Dumnezeu. ~ar~
100. IIEpt 'tf\<; oupavia<; tEpdPXia<;, P.G. Ill, col. 1Z1 CD.
101. P.G. XXXVI, col. 44 A.
lOZ. Rom. L ZOo
105. Adic;a, respiratia nostril.
104. Ie$. 5, Z.
105. Jud. 6, 40.
106. Num . 17, Z3.
107. le$. 16, 35.
CELE TREl TRATATE CONTRA ICONOCLA$'J'JLOR 141
pele 108 , pe Cel care a distrus 109 prin cruce mU$catura $arpe~
lui, autorul raului llO ; marea, apa I;li norul, Duhul BotezuluPll.
23. AI ~aselea fel de icoana este acela spre aducerea~
aminte a faptelor trecute sau a minunii sau a virtutii, spre sla~
va, cinstea $i cunoal;lterea celor care au invins $i s~au distins
in virtute sauspre aducerea-aminte a viciuluL spre dispretul ~i
ru$inea bfubatilor till ~i spre folosul eelor care vor privi mai
rnrziu, in a~a fel ca sa evitam cele rele $i sa ravnim virtutile.
Aceasta ieoana este de doua feluri: prima, prin cuvantul seris
in cant caci litera infati$eaza cuvantuI; spre exemplu: Dum~
nezeu a sapat Legeape placiI 12 ~i a poruncit sa se scrie vietile
oameniIor iubitori de Dumnezeu 113; a doua, prin contempla-
rea eu ~utorulsimturilor; spre exetnplu: Dumnezeu a porurtcit
sa se a~eze inehivot spre ve$niea aducere-aminte 1l4 , vasul
cu marta 1l5 $i toiagul 1l6 $i a poruncit Sa fie gravate numele
semintiilor pepietrele umararului 117. Nu numai atat dar a po-
runcit sa se ia 12 pietfe din lordan 1l8 spre preinchipuirea
preotilor - ce taina mare, cat de ma.{(~ eelor eu adevarat cre-
dincio$iJ - care au purtat chivotul $i spre preinchipuirea secarii
apei l19 • Tot astfell;li acum zugravim cu dor ieoanele bfubatilor
virtuo~i din trecut spre zelul, amintirea ~i ravna noastra. A$a-
dar, sau sup rima oriee icoana $i da legi potrivnice Celui care a
poruncit sa se faca acestea, sau prime~te pe fiecare,potrivit
ratiunii $i modului ee se cuvin fiecareia.
108. Num. Zl, 9.
109. cr. P.G. XCIV, col. 1341.
11 O. Evr. 2, 14.
111. I Cor. 10, 1-2.
1 12 .. le~. 31, 18.
113. Ie~. 17, 14.
114.le~. 25,16,21.
li5.le$. 16,33.
116. I1rim.17,25.
117.le$. 28,11-12.
118. losua 4, 5-:8.
119. losua 5, 13; 4,9-10.
142 Sffultul lOAN DAMASCHIN
In aI patrulea nmd: Ce se poate infati~a ~i ce nu se poate
infa~ in icoana ~i cum se infat~eaza in icoana fiecare?
24. Este firesc ca se pot jnfati~a in icoana corpurile, ca
unele ce au forme, limite corporale ~i culoare. Ingerul insa,
sufletul ~i demonu}, chiar daca nu sunt corporali ~i grO~i,
totu~i, potrivit firii lor, au forme ~i sunt circumscrt~i. fiindfiin~
te spirituale, credem ca suntprezente ~i lucreaza in chip spirt~
tUal, in locuri spirituale. Cu toateacestea sunt infati~ati cor~
poral, dupa cum Moise a infati~at heruvimii 120 ~i dupa cum au
fost vazuti de cei vrednicL in a~a fel caicoana corporala arata
o vedenie necorporala ~i spirituala. Numai firea dumnezeiasca ,
insa este necircumscrisa ~i cu totul fara de chip, farade forma
~i mai presus de intelegere. ~i daca dumnezeiasca Scriptura
atribuie lui Dumnezeu forme, in aparenta corp orale, aceasta
este pentru ca sa se vada, sub forma de figuri, chiar ~i cele
necorporale. Acestea au fost vazute de profeti ~i de cei carora
Ii s~au descoperit nu cu ochii trupului, ci cu ·ochii sufletului,
cad n~au fost vazute de toti. Ca sa spunintr~un cuvant, putem
sa facem icoanele tuturor formelor pe care le~am vazut. Le
intelegem insa a~a cum au fost vazute. Caci de~i uneori prin
intermediu} ratiunii intelegem figurile, totu~i ajungem la inte~
legerea acestora pe temeiul celor ce am vazut. Tot astfel ~i cu
fiecare din simturi: ajungem la intelegerea lor prin intermediul
ratiunii, pe ·temeiul celor ce am mirosit sau am gustat sau am
pipait.
25. ~tim ca este cu neputinta sa se vada firea lui Dum~
nezeu, a sufletului sau a demonului; acestea se contempla
intr~ forma oarecare, pentru ca providenta dumnezeiasca a
atribuit chipuri ~i forme celor necorporale, celor fara de chip
~i celor care nu au 0 forma corporaIa, ca sa fim caIauziti ~i sa
avem despre ele 0 cuno~tinta superfidala ~i partiala, pentru a
nu fi incompleta ne~tiinta cu privire Ia Dumnezeu ~i lafapturile
necorporale. Dunmezeu prin natura este complet n~corporal;
120. Ie$. 25, 18-22; 26, L 31; 37, 5; 38, ~.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~T]LOR 143
ingerul insa, sufletul ~i demonu}, in comparatie cu Dumnezeu,
singurul fara comparatie, sunt corp uri; in comparatie cu corpu~
rile materiale insa, sunt neeorporale. A$adar, Dumnezeu, voind
ca sa nu fim in eompleta n~tiinta cu privire la cele neeorporale,
a atribuit aeestora, in chip corespunzator firii noastre, chipuri,
forme ~i icoane, forme corp orale, care se vad cu vederea ima~
teriala a mintii. Aeestora Ie dam forme ~i Ie infati~am in
icoane. jntr~adevar, cum a fost cu putinta sa se dea forma ~i
sase infati~eze in icoane heruvimii? Mal mult inca, Sfanta
Seriptura are forme ~i icoane ale lui Dumnezeu.
In mndul aI dndlea: Cine a fost eel dintai care a faeut icoana?
26. jnsu~i Dumnezeu, eel dintai, a naseut pe fiul Sau,
U~ul~Naseut ~i Cuvantul Lui, icoana Lui cea vie, naturala ~i
chIP cu totul asemenea al v~niciei Lui 121. Dumnezeu a faeut
a?Oi pe om, d~pa chipul ~i dupa asemanarea Sa I22 . . in para>
diS, Adam a vazut pe Dumnezeu ~i a auzit sunetul p~ilor Sai, .
umbland dupa~amiaza ~i s~a ascuns l23 ; laeov a vazut pe
Dumnezeu ~i s~a luptat cu EJl24. Este clar insa ea Dumnezeu .
~ aratat Iuica om. Moise a vazut ceva ca spatele omuluP25,
Isaia ~a vazut ca pe un om ~ezand pe tron 126; Danill a ·vazut '
asemanare de om ~i ca fiu al omului, venind spre Cel Veehi de
. zile 127 . Nimeni insa n~a vazut firea lui Dumnezeu 128, cichipul
~i ieoanaCelui care avea sa fie, deoarece flul ~iCuvantul eel
nevazut al lui Dumnezeu avea sa se faea om eu adevarat,
p~nt~u ca S? s~uneasca veu firea noastra ~i sa se arate pe
pamant. Tob eel care au vazut chipul sl ieoanq Celui care avea
sa vina, I s~au inchinat, dupacum spune Apostolul' Pavel in
121. Col. 1, 15; 11 Cor. 4, 4; Evr. 1,3.
122. rae. L 26-27.
123. rae. 3, 8.
124. rae. 32, 25-32.
125. Ie$. 33, 23.
126. Is. 6, 1.
127. Dan. 7, 13.
128. loan 1, 18; 1 Tim. 6, 16.

144 Sfantul lOAN DAMASCHIN
Epistola catre Evrei: 'm credinta au murit top aCe$tia ne~
primind fagaduintele, ci privindu~le de departe ~i saJutandu~le' 129.
Nu voi face deci icoana Celui care pentru mine S-a aratat in
firea trupului? Nu ma voi inchina Lui ~i nu~L voi cinsti prin
cinstea ~i inchinarea pe care Ie. aduc icoanei Lui? Avraam a
vazut pe Dumnezeu 130 , dar nu flrea lui Dumnezeu - /caci "pe
Dumnezeu nu Ira vazut nimeni niciodata' 131 -, ci icoana lui
Dumnezeu ~i cazand la pamant I s~a inchinat. losua all",i Navi
a vazut pe inger132, dar nu firea ingeruluL ci icoana lui - did
firea ingerului nu se vedecu ochii trupului - ~i cazand la pa~
mant i s~a inchinat. La fel ~i Daniil 133 . ingerul insa nu este
Dumnezeu, ci zidire, rob ~i slujitor allui Dumnezeu. Daniil nu
s~a inchinat ingerului ca lui Dumnezeu, ci ca unui slujitor ~i
seIV al lui Dumnezeu. Sa nu fac $i eu icoana prietenilor lui
Hristos? Nu ma inchin lor ca dumnezei, ci ca Ullor icoane ale
pIietenilor lui Dumnezeu. Nici Isus allui Navi, nici Daniil nu s-au
inchinat ingerilor, care Ii s~au aratat, ca unor dumnezei; nici eu
nu ma inchin icoanei ca lui Dumnezeu, ci pIin icoana ~i prin
sfinti aduc inchinare ~i cinste lui Dumnezeu, din pIicina Caruia
cinstesc ~i respect $i pe prietenii Lui.
Dumnezeu nu S~a unit eu firea ingerilor, ci S~a unit cu firea
oamenilor. Dumnezeu nu ~a facutinger, ci Dumnezeu S~a
facut,prin fire ~i cuadevarat, om. ']'fu a luat lirea ingerilor, ci
samanta lui Avraam a luat'l34. fiullui Dumnezeu dupa ipostas
n~a luat firea ingerilor, ci Mullui Dumnezeudupa ipostas a luat
firea omului. Ingerii n~au participat ~i niei n~u devenit part~ii
fiIii dumnezeie~tL ci lucrarii ~i harului. Dar oarnenii, care se
imparta~esc cu Trupul cel Sfant allui HIistos ~i beau Sangele
Lui, participa ~i devin p~ii firii dumnezeie~tj155, cad se
129. Bvr. I L 13.
130. f'ac. 17, 11.
131. loan L 18.
132. Iosua 5, 13-15.
135. Dan. 8, 15 Sq.; 10,5 sq.
134. Evr. 2, 16.
135. II petru L 4.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 145
unesc cu Dumnezeirea dupa ipostas, iar cele doua firi sunt
unite dupa ipostas, in chip nedespartit, in Trupul lui Hristos,
cu Care noi ne imparta~im. Participarea celor doua fiIi: tru~
pului in chip trupesc, iar Dumnezeirii, in chip duhovnicesc, dar
mai degrabafiecareia din ele in amandoua felurile. Noi nu
suntem identici, in chip ipostatic, cu Mantuitorul - caciintai
existam ~i apoi ne unim -, d potrivit uniIii eu Trupu] ~i San-
gele. Cum sa nu fie oare mai mari decat ingerii cei care pas~
treaza, prin pazirea poruncilor, unirea cea curata? Firea
noastra, mi~orataputin fata de ingeri 136, din pricina mortii ~i
grosimii corpului, a ajuns mai mare decat a ingerilor 137 , prin
bunavointa ~i unirea cu Dumnezeti. ingerii stau cu frica ~i cu
cutremur in fata fuii omene~ti, care sta pe tronul slavei intru
HIistosI58;~i vor sta cu frica lajudecata. Sfdnta ScIiptura a zis
ca ingerii nu stau impreuna la judecata ~i nici nu participa
slavei dumnezeie~ti, 'caci sunt . duhuri slujitoare, trimise sa
slujeasca celqr care au sa mo~teneasca mantuirea'139, ~i
nici nu vor imparati impreuna cu EI ~i nici nu vor fi slaviti
impreuna cu El ~i nici nu vor sta la masa Tatalui. SfintH insa
sunt fii ai lui Dumnezeu 140 , f11 ai imparatIei, mo~tenitori ai
lui Dumnezeu ~i impreuna~mo~tenitori ai lui Hristos l41 .
Cinstesc a~adar pe sfinti ~i proslavesc pe robii, pIietenii ~i
impreuna~mo~tenitorii lui HristQs; pe robi, din pricina firii lor;
pe prieteni, din pricina liberului lor arbUru; pe fii ~i mo~te~
nitori, din pricina harului dumnezeiesc, dupa cum spune
Domnul cate TataP42.
Dupa ce am vorbit despre icoane, sa vorbim ~i despre
inchinare ~i, mal intai, ce este inchinarea.
136 ..Evr. 2, 7, 9; Ps. 8, 6.
137. I Cor. 6, 5.
138. Bfes. 2. 6.
159. Bvr. L 14.
140. Rom. 8, 14; I loan 3, I.
141. Rom. 8,17; Gal. 4, 7.
142. loan 17. 22.
10·CULTULS~LORICOANE
146 Sfa.ntul lOAN DAMASCHIN
Despre inchinare. Ce este inchinarea
27. Inchinarea este semnul supunerii, adica al umilirii ~i al
smereniei.
felurile inchinarii suntmulte.
Q1te feluride inchinareexistii
28. Primul fel de inchinare este inchinarea de adorare, pe
care 0 aducem lui Dumnezeu, singunil prin flrea Sa demn de
irtchinare.
inchinarea de adorare este de mai multe feluri.
PrimuI fel de Inchinare de adorare este acela de rob: lui
Dumnezeu I se jnchina toate zidirile, ca roabe ale Stapanului
"Toate sunt roabe l1e"143, spune Scriptura. Unii se inchina de
bUna voie, altii fara de voie. Unii, care cunosc pe Dumneieu,
se inchina Lui de bunavoie, precum ceP44 binecredincio~i.
Altii, de~i cunosc 'pe Dumnezeu, dar ·nu vor sa-L recunoasca,
se inchina Lui fara de voie, ca demoniLAItiL care nu cunosc
peCeI prin fire Dumnezeu, se inchina fara de voie Aceluia pe
care nu-L cunosc l45 .
29. Al doilea fel de Inchinare de adorare este acela al
admiratiei ~i al dorului. Potrivit acestuia, ne inchinam lui Dum-
nezeu din pricina 'slavei Sale fir~tL ead EI singur este slaV-it ~i
nu are slava de la altul, ci EI este cauzaoricarei slave ~ia
oricarui bun, lumina neinteleasa, dulceata rara seaman, fru-
musete neobi~nuita' abis al bunatatii, intelepciune a carei
urma nu se poate descoperLputere nesfar$irn, singurvrednic
de a fi admiral, de a fi inchinal, de a fi slavit ~i de a fi dorit
pentru EI insu~L
30. Al treilea fel de inchinare de adorare este acela al
multumirii pentru bunatatile pe care Ie-a facut cu .noi Dum-
143. Ps. 118,91.
144. Am inlocuit lectura acral prin iDe; at.
145. Fapte 17. 23.
CELE TREI TRATATE COrITRA ICONOCLA~TILOR 147
nezeu. Toate fiintele sunt datoare sa multumeasca lui Dum-
nezeu ~i sa-I aduea 0 ve~nica inchinare, deoarece toate i~i au
existenta de laEI ~i se mentin prin Ep46; EI da tuturor din
bel~ug din darurile Sale, fara sa ceara; vrea ca toti sa se man-
tuiasea 147 ~i sa participe bunatatii Lui; este indelung-rabdator
fata de noi,care paeatuim 148, rasare soarele peste cei drepti
~i peste cei pacato~i,ploua ~i peste cei rill ~i peste cei bunP49.
In sfar~it, pentru noi fiul lui Dumnezeu s-a facut asemenea
noua ~i ne;.a facut parta~i firii dumnezeie~ti 150, pentru ea 'vom
Ii asemenea Lutl5i, dupa cum spune Sfimtulloan Teologul in
epistola sa soborniceasca.
31. AI patrulea fel de inchinare de ado rare este cel al
nevoii ~i ' nadejdii dobandirii facerilor de bine. Prin faptul ca
~tim ea nu putem face nimic sau sa avem vreun bun fara El,
ne inchinam cerand fiecare de la EI ceea ce simte ca are ne-
voie~i ceea ce dore~te, spre a fi mantuit de cele rele~i a avea
parte de cele bune.
32. AI cincilea fel de inchinare de adorare este acela al
poeaintei ~i marturisirii pacatelor. aind pacatuim, ne inchi-
nam ~i eadem in fata lui Dumnezeu, rugandu-ne, ca ni~te recu-
noscatori robi, sa ni se ierte pacatele. Acest mod de inchinare
este de trei feluri. Cineva se indurereaza de pacatele savar~ite
sau din pricina dragostei de Dumnezeu, sau ca sanu fie Jipsit
de binefacertle lui Dumnezeu, sau ea se teme de chinurile
iadului. Primul fel este pornit din recuno~tinta, din dorul de
Insu~i Dumnezeu ~i dintr-o dispozitie de fiu; al dbilea este de
naimit ~i al treilea, de rob 152.
146. Col. 1. 17.
147. 111m. 2. 4.
148.11 Petru 3. 9.
149. Mt. 5. 45.
15,(>': 11 Petru 1. 4.
151. Iloan 3. 2.
152. Cf. Sf. Grigorie de Nazianz. P. G. XXXVI. col. 373 C.
148 SfantuI lOAN DAMASCHIN
cate obiecte gasim in Scriptunl carora
Ii s-a acordat·inchinare ~i in rete feluri aducem
inchinare zidirilor
33. in primul rand se da inchinare obiecte:or in c?T~ Se
odihne$te Dumnezeu,'singl1rul Sfant'153, care mtru sfmtl Se
odihnel;jte, de exernplu, ca in Sfanta Nascatoare de Dumnezeu
$i in toU sfintiL Ace$tia sunt aceia care s~au asemarmt lui Dum~
nezeu, atat cat este cu putinta, prin vointa lor, prin sala$luirea
lui Dumnezeu in ei $i prin conlucrarea lui Dumnezeu. Ei se
numesc cu adevarat $i dumnezei, nu prin fire, ci prin pozitie,
in acela$i fel in tare fierul inro$it se nume$te foc, nu prin fire,
d prin pozitie $i prin participare la foc. sfanta~crip~ura ~ice:
'Fi.ti sfintL caci~i Bu sunt sfant' 154. Aceasta depmde m pn~ul
rand de vointa, apoi de cUutorul lui Dumnezeu: fiecaruia, care
alege binele, Dumnezeu ii ajuta spre bine. Apoi Dumnezeu
zice: ' Voi locui in ei ~i voi umbla intru ej"I55, $i: ' Suntem
temple ale lui Dumnezeu ~i Duhul lui Dumnezeu 10cuje~te
intru nol I56 . Apoi: 'Le-a dat lor putere peste duhurile ne~
curate ca sa Je scoata ~j sa vindece orice boma ~j orice
neputinta' I57 $i: ' Toate cate fac Ell ~i voi veti face ~i mai mari
decat acestea 'Veti face' I58. Apoi: ' Bu traiescl 59 ,zice DomnuL
~i voi slaW numai pe cei care Ma slavesc' I60, $i: ' Daca patimim
impreuna cu Bl este ca sa ~i fim slaviti im?reu~ac~. Bi
I6I , ~i:
' Dumnezeu a stat in adunarea dumnezel1or, In mu loc va JU~
deca pe dumrtezet • 162
155. ApoC. 15,4.
154. Lev. 1 L 44; 19,2;20,7; 1 I'etru L 16.
155.II Cor. 6, 16; Lev. 26, 12.
156. I Cor. 5,16.
157 . Mt.- IO,1.
158 . loan 14, 12.
159. lez. .17, 16, 19.
160. I Regi 2, 50.
161. Rom. 8 , 17.
162. I's. 81 , 1.
CELE THEI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 149
A$adar, dupa cum .sunt Cu adevarat dumnezei, dar nu prin
fire, ci prin participare la firea lui Dumnezeu l63 , tot astfel sunt
$i demni de inchinare, nu din pricina firii lor, ci din cauza ca
au in ei pe Cel prin fire demn de inchinare, in acela$i chip in
care fierul inro$it nu este, prin fire, cu neputinta de atins $i
arzator, ci pentru ca participa la cel arzator prin fire. Ne inchi~
nam deci sfintilor, ca unora ce sunt slaviti de Dumnezeu, ca
unora ce sunt facuti de Dumnezeu tematori potrivnicilor $i
binefacatori celor care se apropie de EI cu credinta; nu ne
inchinam lor ca unora care ar fi prin fire dumnezei $i bine~
facatori, ci ca unor servi $i slujitori ai lui Dumnezeu, care au
dobfmdit, din dragoste catre Dumnezeu, deplina incredere
fata de EJ164. Ne inchinam sfintilor,caci este onorat imparatul,
mnd vede ca servullui iubit este inchinat, nu ca l u l irnparat,
ci ca un slujitor supus $i prieten binevoitor. Cei care se apro~
pie cu credinta primesc ceea ce au cerut, fie ca robul cere
aceasta de la Imparat, fie ca imparatul prime$te cinstea $i
credinta celui care cere de la servul lui, deoarece a cerut in nu~
mele Lui. Astfel, cei care s~au apropiat, prin ApostolL de Iisus,'
au capatat vindecare. in chipul acesta umbra, nMramele $i
$orturile Apostolilor au fost izvoare de tamaduire l65 . Dar toti
cei care vor, prin razvratire $i prin revolta, sa fie venerati ca
dumnezeL sunt nedemni de inchinare $i vrednici de focul cel,
ve$nic. $i toU cei care, in chip dispretuitor $i cu ingamfata
gandire, nu se inchina servilor lui Dumnezeu, sunt condamnati
ca ni$te mandri $iorgolio$i $i ca ni$te necredincio$i fata de
Dumnezeu. Martori de adevaruI acesta sunt copiii care aufost
mancati de ur$L pentru ca au strigat cu dispret catre Elisei 166.
34. AI doilea fel de inchinare este acela potrivit caruia ne ·
inchinam zidirilor, prin care $i in care a savar$it Dumnezeu
mantuirea no astra, fie inainte de venirea DomnuluL fie dupa
165. II I'etru L 14.
164 . I loan 3, 21.
165. fll.pte 5, 15; 19, 12.
166. IV Regi 2,23-24.
 Sffultul JOAN DAMASCHIN
150
venirea Lui in trup, ca: muntele Sinai, Nazaret, ieslea din Bet~
leem, pe~tera, Golgota cea sranm, lemnul crucii, cuiele, bure~
tele, trestia, sfintita $i mantuitoarea lance, ve$mfmtul, haina,
giulgiurile, fa~iile, mormantul cel sfant, izvor al invierii noastre,
piatra mormantului, muntele Sion cel sfant, aU munte, al Mas~
linUor, scaIdatoarea oilor, gradina Ghetsimani ceafericita. Pe
acestea $i pe altele asemenea Ie respect ~i rna inchin lor $i
oIicarei biseIici sfinte a lui Dumnezeu ~i oIicarui loc in care se
pomene$te numele lui Dumnezeu.Nu din pricina fiIii lor, ci
pentru ca sunt vase ale lucraIii dumnezeie~ti ~ipentru ca
Dumnezeu, prin ele ~i in ele, a binevoit sa savar$easca man.,
tuirea noastra. Din cauza lucnlIii dumnezei~ti, respect $i rna
inch in ingeIilor, oamenilor ~i oIiearei materii care participa la
lucrarea divina $i serv~te mantuiIii · mele. Nu rna inehin iu~
deilor, deoareee nu sunt partru?i lueraIii divine ~i nicin~au
rastignit pe Domnul slavei, Dumnezeul meu~ cu scopul man~
tuirii mele, ciimpinl;>i mai degraba de invidie $i de ura fata de
Dumnezeu $i binefacatorul. 'Doamne, amiublt buna~cuviinta
casei True, zice David, $1 locul loca$ului slavei True'167; I;>i:
-'lnchlnati~va in locul in care au stat pidoarele Lui"J68; $i:
'Inchinati.,va in muntele eel sfant al Luj'169. Muntele eel sfant,
insufletit, al lui Dumnezeu, este Nascatoarea de Dumnezeu;
muntii cuvanmtoIi ai lui Dumnezeu, Aposto1ii: 'Muntii au sa1tat
ca berbedi, iar coline1e, ca mieii oi10]" 170.
35. Al treilea fel de inchinare este acela potrivit caruia ne
inchinam celor afierosite lui Dumnezeu, adica Sfintelor Evan~
ghelii $i celorlalte cani sfinte - 'cad au fost scrise pentru a
noastra invatatura, 1a care a venit sfar$itul veacurilo!"171 -,
discuIilor, potirelor, cadelnitelor, lumanarilor, meselor, pentru
ca este elar ca toate acestea sunt vrednice de inchinare. Ca
167. F's. 25,8.
168. F's. 131, 7.
169. F's. 98,9.
170. F's. 113, 4.
171. I Cor. 10, II.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 151
lucruIile stau a$a, vezi cum a distrus Dumnezeu imparatia lui
Baltazar, cand acesta a poruncit ca poporul sa se serveasca de
vasele sfinte 172.
36. AI patrulea fel de inchinare este acela potrivit caruia
se aduce inchinare icoanelor care s~au aratat profetilor - cad
ei au vazut pe Dumnezeu in vedenie, sub forma de icoana -,
$iicoanelor ce aveau sa fie, ca toiagului lui Aaron l73 , vasului
cu mana 174 $i meseP75 care reprezinta taina fecioarei. lacov
&a inchinat pe vfuftil toiagului 176, care era tipul Mantuitorului.
Icoanelefaptelor trecute sunt spre aducere aminte; cortul
insu~i era 0 icoana obl;>teasca a intregii lumi - 'Vezi, zice
Dumnezeu lui Moise, chipul care ti~a fost Matat in munte'177 -
$i heruvimii de aur, care erau fauIiti, I;>i heruvimii de pe Cata~
peteasma, care erau tesuti 178. Astfel, ne ·inchinam chipului
cinstit al crucii, icoanei chipului trupesc al Dumnezeului meu
$i aIaceleia, care ~a nascut dupa trup, $i icoanei tuturor celor
ai Lui.
37. AI cincilea fel de inchinare este acela potIivit caruia ne
inchinam unii altora, ca unii ce avem partea lui Dumnezeu $i
suntem facuti dupa ·chipul lui Dumnezeu 179, smertndu~ne unii
fata de -altii $i implinind legea dragostei.
38. Al $aselea fel de inchinare este inchinarea data celor
care conduc $i stapanesc - ' Dati, zice Apostolul, tuturor ce1e
cuvenite: ce1ui cu cinstea, cinste'180 -, dupa cum Iacov s~a in-
chinat lui Isav 181 , ca unui frate mai in varsta, $i lui faraon l82 ,
ca unui conducator pus de Dumnezeu.
172. Dan. 5, 2.
173. Num. 18,23.
174. l~. 16,33.
175. le$. 25, 23, 30.
176. Fae. 47, 31.
177 . I~. 25, 40.
178. 1~. 25,18-22; 26, 1, 31; 37, 5; 38,6-8.
179. .Fae. 1, 26:"'27.
180. Rom. 13, 7.
181. Fae. 33, 3.
182. Fae. 47, 10.
152 Sfantul JOAN DAMASCHIN
39. Al ~aptelea fel de inchinare este acela potrivit caruia
se inchina robii stapanului, ~i cei care au nevoie de ajutorul ,
altora, binefacatorilor lor, dupa cum Avraam s-a inchinat fiBor
lui Emor, dmd a cumparat pe~tera dubla pentru mormant 183 .
40. Ca sa spun pe scurt, inchinarea este simbolul frieii, al
dorului, al cinsteL al supunerli ~i al smereniei. Nimanui insa nu
trebuie sa ne inchinam ca lui Dumnezeu, decat numai singu-
rului prin fire Dumnezeu. Tuturor celorlalti Insa Ie dam "pentru
Domnur 184 inchinarea cuvenita. . pamantul - .ii. vei pune pe ei, zice David, eonducatori peste tot
41. Vedeti,dar,cat de mare tarie ~i ce putere dumneze'-
iasca sa da acelora care se apropie cu credinta ~i cu con~tiinta
curata de icoanele sfintilorJ Pentru aceea, fraplor, sa stam pe
piatra credintei~i pe traditia Bisericii, nedep~ind hotarele pe
care Ie-au pus Sfintii no~tri ParintP85. Sa nu dam loc ac~lora
care vor sa introduca noutatt ~i sa distruga cladirea sfintei,
sobornice~tii ~i apostole~tii Biserici a lui Dumnezeu. Caci daca
s-ar Ingadui fiecaruia sa faca ce vrea, atunci, incetul cu incetul,
se va distruge tot corpul Bisericii. Nu, fratnor, nu, copii iubitori
de Hristos ai Bisericii, nu faceti de ru~ine pe Maicavoastra, nu
distrugeti podoaba ei. Primiti-o pe aceasta care vorbe~te prin
mine. Ascultatice zice Dumnezeu despre ea: "Toata e$ti fru-
moasa, iuNta mea, $i intinaciune nu este in tine"186.
Sa ne inchinam ~i sa adoram numai pe Ziditorul ~i Crea-
toru!, ca pe Dumnezeu, vrednic, prin fire, de a fi inchinat. Sa
ne inchinam ~i Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, TIU ca lui
Dumnezeu, cica Maicii Dumnezeului intrupat. Sa ne inchinam
inca ~i Sfintilor, ca prietenilor ale~i ai lui Dumnezeu ~i ca unora
ce au dobandit deplina incredere pe langa E1187. Daca oamenii
se inchina imparatilor pieritori ~i de multe ori necredincio~i ~i
pacato~i, conducatorilor pu~i de ei ~i icoanelor acestora, po·
185. rae. 25, 7.
184. I Petru 2, 15.
185.Prov. 22, 28.
186. cant. cant. 4, 7.
187. I loan 5, 21.
CELE TREI TRATATE CONTRA JCONOCLA~TILOR 153
tlivit cuvantului dumnezeiesc al Apostolului: "Supuneti-va
domniilor $i stap{mirilo!,'188 ~i: 'Dati tuturor cele cuvenite:
celui eu einstea, cinste, celui eu frica, frica"189, ~i, dupa cum
spune Domnul: .Dati Cezarului cele ale Cezarului $i lui Dum-
nezeu cele ale lui Dumnezeu' 190, cu cat mai mult trebuie sa
ne inchinam imparatului imparatilor 191, ca singurului Care
prin fire stapan~te, ~i robilor ~i prietenilor Lui, care au im-
paratit asupra patimilor ~i au fost pu~i conducatori peste tot
pamantuI"192 -, care au primit putere peste demoni ~i bOli193,
care vor imparati impreuna cu Hristos 194 peste 0 imparatie
nestricacioasa ~i de nedistrus, a caror umbra numai a alungat
bolile ~i demonii 195 . Sa nu socotim icoana mai neputincioasa
~i mai de putin pret decat umbra; icoana, intr-adevar, descrie
umbra originalului.
Fratilor, cre~tinul inseamna credinta. Cel care se apropie
cu credinta va ca~tiga mult. "Cel care se indoie$te insa, se
aseamana eu valul marii, care este aruncat $i InvaIuit de van-
turi" 196. Unul ca acesta nu va primi nimic. Toti sfintii prin cre-
dinta au bineplacut lui Dumnezeul97.
Sa primim ~adar traditia Bisericii, in dreptatea inimiL ~i
nu cu multe iscodiri ale mintii. 'caci Dumnezeu a faeut pe om
drept, dar ei au cautat multe iscodiri ale mintij"198. Sa nu pri-
mim sa se propovaduiasca 0 noua credinta care sa stea im-
potriva traditiei Sfintilor parinti. Dumnezeiescul Apostol spu-
188. TIt 3, 1.
189. Rom. 13, 7.
190. f1t. 22, 21.
191. ITIm. 6, 15.
192. Ps. 44, 17.
195.Mt.l0, 1; Mareu6,7;Luca9, 1.
194. Rom . 5, 17; Apoc. 20, 4, 6.
195. F'apte5, 15.
196. lac. L 6.
197. Evr. 11. 4-13.
198. Ecles. 7,29.
154 Sfantul lOAN DAMASCHIN

ne: 'Daca cineva va bineveste~te altceva deca.t ceea ce ati MMTURII DESPRE ICOANE
primit anatema sa fle".l99. _ . ALE SFINTILOR $1 CINSTITILOR PARINTI
Ne inchinam deci icoanelor, dar nu aducem mchmare ma-
teriei ci prin acestea, acelora care sunt infati~ati in ele, deoa- DIN VECHIME
rece, dupa cum spune dumnezeiescuI Vasile: 'Cinstea adusa
icoanei se indreapta catre cel infati~at in icoana'200.
42. lar pe voL preasfintita turma a lui Hristos, popor
insemnat eu numele lui Hristos, neam sflfmt20 1, corp al Bise-
ricii, sa va umpleHristos de bucuria invierii Lui, sa va invred- Din epistola Sfantului Dionisie, episcopuI Atenei,
nieeasca sa caIcati pe urmele sfintilor, pastorilor ~i didascalilor
Bisericii ~i sa inaintati, ca sa aveti parte de slava Lui, intru catre loan, Apostolul ~i Teologul
strlliucirea sfintilor. Sa dea Duillnezeu sa dobanditi slava Sa,
marindu-L ve~nic, impreuna cu TataI fara de inceput, a Caruia Cele vazute sunt cu adevarat icoane vizibile ale celor ne-
vazute 202.
este slava in vecii vecilor. Amin.
Dupa ce am vorbit despre deosebirea dintre idoli ~i icoane
~i dupa ce am aratat definitia icoanelor, este timpul sa aducem Din. cele treizeci de capitole despre SfantuI Dub,
~i locurile din Sfintii ParintL dupa cUill am fagaduit.
catre AmfiIohie203 , ale Sfantului VasiIe204•
RaspunsuI 18205

. Comentariu.~adar, dupa cum 'eel care nu cinste~te pe

flul; cum spune Domnul, nu cinste~te pe Tatru, Care L-a tri-
mlS
. "206 , t 0 t as tfe,
1 cel care nu cinste~te icoana nu cinste~te
nici pe celinfati~at in icoana. Poate insa va spune cineva:
Est~ n~cesar sa ·se cinsteasca icoana lui Hristos, dar nu ~i
a sfmtIlor. Ce nebunieJ AscuIta ce spune Domnul ucenici-
lor: ' Cel care va prime$te pe voL pe Mine Ma prime~te"207.
Astfel, cine nu cinste~te pe sfinti, nici pe Domnul jnsu~i
nu-L cinste~te .

202. P.G. III, col. 1117 A.

203. Despre Sf~ntul Am:i1ohie, episcopul Iconiei, vezi nota 170, p. 59.
204. De~pre Sfantul .Vaslle eel Mare, vezi nota 139,p. 56.
199. Gal. 1,9. 205. Vezl textul citat tradus la p. 68.
200. P. G. XXXII, col. 149 C. 206. loan 5,23.
201. I Petru 2. 9. 207. Mt. 10, 40.
156 Sfantul rOAN DAMASCHIN
CELE TREI TRATATE CONTRA rCONOCLA$TILOR
157
Din "Istoria monahilor", a lui Teodoret,
Din interpretarea la Prooroeul Isaia
episcopul Cirului208 •
a Sfantului Vasile
Din viata Sfantului Simeon Stillpnieul209
Este de prisos .sa mai vorbesc ~i despre Italia. Astfel, se . Pentru ca diavolul a Vc1zut ca nu poate sa indrepte contra
spune ca in cetatea cea mare a Romei barbatul a ajuns abU de lUI Dumnezeu p~ 0n:uI facut dupa chipul ~i asemanarea lui
celebru, incat la toate intranle atelierelor s--au pus iconite de Dumne~eu211, ~l-a varsat rautatea lui fata de icoana lui Dum-
ale lui, care Ie ofereau un fel de paza ~i siguranta210 . ~ezeu, ~n a:ela~i c!llP in care un om mfmios ar da cu pietre in
lC?ana Imp~ratulUl - pentru ca nu poate sa loveasca pe im-
parat -, 10Vln~ lemnul care are icoana imparatului 212 .
208. Teodoret episcopul Cirului, este flgura cea mai reprezentativa a $colii
din Antiohia care sintetizeaza cel mai bine in opera sa principiile ~i tendinteJe Co:n~ntanu. AstfeL tot cel care cinst~te icoana este evi-
acestei ~coli, in ceea ce a avut mai bun, dar ~i in ceea ce a avut mai exagerat. dent ca cmste~te pe cel jnfati~at in icoana.
Sa nascut pe la 595 in Antiohia. StudiiJe ~i Ie-a facut in acest ora~, iar cfuld a fost
aJes episcop aJ Cirului (425) se gasea intr-o manastire de langa Antiohia. Eparhia
sa era smca, cu vreo opt sute de sate, risipite intr-o regiune muntoasa cu 0
populatie putin cultivata, in m~oritate formata din eretici, de toate felurile, ~i din Din aeeea.si interpretare, a aeelui~i
iudei. Aceasta, departe de a-I descu~a, ii da curaj~i imbold misionar, lucrand,
cu ra.vna ~i cu succes, la convertirea ereticilor ~i iudeilor. Pana la moartea sa Dupa _cum _C~l :are insulta icoana imparatului este con~
damnat ca a SaVar$lt 0 gre~eala fata de insu~i imparatuJ tot
(c. 460) s-a consacrat acestei opere misionare ~i activitatii Iiterare, care cuprinde
toate domeniile teologice: exegeza, in care exceleaza, dogma, istoria, omiletica.
Disputa nestoriana insa, ~i mai ales legaturile saJe personaJe cu Nestorie (t c. 450) astfel e.:.te evide~~ ca este acuzat de pacat acela care i~ulta
a~tern 0 umbra peste personalitatea ~i figura acestui mare ierarh ~i profund pe cel facut dupa lcoana lui Dumnezeu215.
scriitor. Trebuind sa se hotarasca in favoarea lui Nestorie sau a Sf. Chiril, pamar-
hul Alexandriei (t 444), sustinatorul uniti'itii in persoana Ma.ntuitorului Iiristos,
sufera nu numai anatematizarea sinodului hilharesc de la Efes (449) ~i depunerea
din scaunul episcopal, dar chiar reabilitat ~i declarat ortodox de plenul Sinodului A Sfant~lui ~tanasiez14, din eele 0 sum de capitole
IV ecumenic de la CaJcedon (451), din nou devine suspect in ochii ortodo~i1or, . sense catre Antioh, prefectul, in intrebart
prin c.o ndamnarea ~crierilor saJe contra lui Chiril al Alexandriei de catre Sinodul V
eCilmenic, de la Constantinopol (555). ~i raspunsuri - capitoluI 38
209. Sf. Simeon StiiJpniculs-a nascut in apropierea Antiohiei pe la 590.
Numele de Swlpnicul ~i I-a capatat de la noul gen de ascetism pe care I-ajntrodus, Raspuns. Not cei credincio$i, nu ne inchinam icoanelor ca
anume de a-~i petrece viata in asceza ~i rugaciune, pe varful unui swlp. Sf. unor dumnezei
. ' ca. paganll
- ... - sa- nu fief -, ci scoatem la iveala
Simeon ta inceput a stat intr-o manastire, mai mult de zece ani, excela.nd in
severitatea ascezei la care se supunea. Restul vietii ~i I-a petrecut pe varful unui numru caracterul ~l doruI dragostei noastre215 fata de figura
stalp. Faima i s-a raspandit awt de mult ineat imprejurul stalpului sau veneau
oameni de to ate categoriile sociale, pentru nevoile lor trupe~ti ~i suflete~ti. Sf.
Simeon Stalpnicul a convertit 0 multime de pagani la crestinism, iar in disputele 21 L rae. 1. 26-27.
hristologice a luat partea Sinodului de ta Calcedon (451). De la el ni s-au pastrat
212. N-am g~.it acest text in interpretarea la Isaia a Sf. Vasile (P.G. XXX, col
doua scrisori: una in siriaca, adresata lui loan al Antiohiei (429-441) des pre 117-(68). Autenticltatea acestei lucran este discutata. .
Nestorie (t c. 450), iar alta in greceste, catre Vasile at Antiohiei (t 458). Avem de 215. P.G. XXX, col. 589 AB.
asemeni ~i 0 scrisoare a imparatului Teodosie II (408-450) catre Sf. Simeon. A
murit la 1 septembrie, zi in care este pomenit in Biserica Ortodoxa.
214. Despre Sf. Atanasie eel Mare vezi nota 179, p. 6l.
210. <l>lM geo<; tcr"topta 11 Ct.crKT]"tlKT] 7tOA.l "teta, P.G. LXXXII, col. 1475 A.
. 215. Doml dragostei noastre - dragostea sutletului nostru in edilia din
Migne (mai jos citat AMG). '
 CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 159
158 Sfantul lOAN DAMASCtIIN

A Sffultului Chiril al Alexandriei228 , din Cuvfultarea

persoanei216 din icoana. Pentru aceasta, de _mult~ ori caud
chipul icoanei se ~terge, ardem icoana de alta da.!a ~a pe un
catre impm-atul Teodosie229
lemn fara nici 0 valoare. A~adar, dupa cum l~cov, mam~e d~ a lcoanele se aseamana cu originalele, caci ele trebuie sa fie
muri, s-a inchinat pe varful toiagului lui IOSlP17, n~ cm~tm~ la fel ~i sa nu se deosebeasca 230 .
toiagul, ci pe cel care il tinea in mana, tot astfe~ ~l ~Ol, ce!
credincio~i, nu salutam icoanele in vreun alt ChIp,. Cl_ ca _sa
228. Biserica une~te praznuirea Sfantului Chiril al Alexandriei cu praznuirea
aratam dorul sufletului nostru, dupa cum de multe on sarutam Sfimtului Atanasie cel Mare. in ziua de 18 ianuarie. ~i nu fara motiv: Sf. Chiril este
219
pe copiii no~tri ~i pe parintiZ l8 , ~i dup~ c,um Iudeul s~ al doilea mare teolog care. pentru formularea ~i mentinerea dogmei cre~tine. are
- china220 tablelor Legii ~i celor dOl heruvlml de aur sculptatl, acel~i rol ~i acela~i merit ca ~i celalalt teolog alexandrin. Daca Atanasie a aparat

~u cinstind natura pietrei sau a aunlll.lL ci pe Domnu!, Care a .cu pretul ~i jertfa viej:ii sale deofiinpmea riului cu TataI contra arianismului. Chiri!
apara. contra nestorianismului. nu cu mai puj:ina ardoare ~i nici cu mai putina
poruncit acestea221 . tinete de gandire $i temeinicie teologica. dogma intruparii riului ~i unitatea
persoanei Mantuitorului. Sf. Chiri! s-a nascut pe la 570 in Alexandria ~i a succedat.
in 412. unchiuluisau. Teofil. pe scaunul patriarhal al Alexandriei, nu fara opozitie
A Sfantului loan Hrisostom222 la Psalmul trei din partea acelora care vedeau. la nepot .. continuarea aceluia~i caracter forte.
dominator ~i intreprinzator al unchiului. Daca activitatea ~i conduita Sfantului
despre David ~i Abesalom Chiril. inainte de izbucnirea ereziei nestoriene ~i chiar procedeele sumare intre-
buintate la Sinodul III ecumenic (431) nu sunt fara repro~. tot~i nu se poate
Imparatii inalta statui triumfale general~or !nvingatori, iru: contesta curatenia credintei ~i a gandirii sale; Din 428 incepe marea lupta a vietii
principii ridica223 stalpi de triumf conduca~onlor de care ~l sale: ivirea nestorianismului. Era de ~teptat ca prima reaqie contra doctrinei
atletilor, ~i prin inscriptie, ca prin!r-~ stE~m~2~~, fac .ma~ena
patriarhului constantinopoIitan. alimentat cu hristologia ~coIii antiohiene. care
sacrifica destul de u~or unitatea persoanei Mantuitorului. sa vina de la Alexandria.
crainic al victoriei. Altii iara~i lauda, m cartl ~l m scnson, ~e ca ~i in trecut. ~ide data aceasta prin Chiril. Patriarhul Alexandriei informeaza
invingatori, voind sa arate talentullor in a lauda..m~ put~~~C Roma. intervine la Constantino pol ~L ci'ind vede ca totul este zadarnic. intr-un
decat bravura acelora pe care Ii lauda. Oratom,. ~lctO~ll . ' sinod din Alexandria publica cele 12 anatematisme. pe care trebuia sa Ie sem-
neze Nestorie. Un antiohian. negre$it. nu Ie putea semna. mai ales ci'ind acesta
sculptorii popoarelor, principii, ora~ele, tari1e. admna pe mvm- era patriarh al ConstantinopoluluL cetate rivala Alexandriei. Chirileste sufletul
gatori. Dar nimeni n-a facut icoanele226 acelUIa care a dezertat Sinodului de la Efes (431) ~i prin el triumfa Ortodoxia. Triumful sau ~i mai ales
~i care nu a luptat227 . terminologia ·sa au provocat schisll1a in Orient. Pace a se restabile~te prin formula
de unire din 435. prezentata de loan al Antiohiei (429-441). dupa ce Chiri!
explicase echivocul formulelor sale. Prin aceasta formula ~i prin explicatiile date.
216. Persoanei > ANG. anatematismele au fost acceptate. iar nestorianismul. condamnat in intreaga Bise-
2 I 7. Fac. 47. 31. . - . .. d 1·' .. ca·rei! rica. Daca pana acull1. Chiri! a trebuit sa lupte contra dU$manilor sal. de la 454
218. Ci ca sa atatam ... ~i pe piirinj:i = ~e:atdm p~cm~ . oru Ul_~.. . este silit sa tina piept prietenilor lui. care vedeau in actul incheiat tocmai triumful
aratarn acelora; facem aceasta in acela~i chip m care sarutam pe panntl ~I pe tendintelor antiohiene. Ultimii ani ai vietii sale$i-i consacra acestei sarcini. Cu
prieteni. AMG. toate acestea. dupa moartea sa (444) aparenoua erezie. monofizitismul. care se
219. ludeii altadata. AMG. adapostC$te sub autoritatea Sfantului Chiril.
220. Se inchinau. ANG. 229. Teodosie II. imparatul Bizantului (408-450) a fost un imparat evlavios.
221. P.G. XXVIII. col. 621 B. . dar fiirii hotarare. rata de Sinodul III ecumenic (431). la care s-a discutat
222. Despre Sf. loan Hrisostom vezi nota 228.p: 76. problemanestorianismului. a avut 0 atitudine ~oviiielnica. in sfi'ir~it. ~unge sub
225. Ridica + icoane ~L in editia din Migne (mal JOs HMG). influenta monofizij:ilor; cu ~utorul sau s-a j:ihut sinodul talharesc de la Efes din
224. Stema = voce (lit. gura). HMG. 449. Marele lui merit consta in codificarea dreptuluiToll1an: Codex Theodosiallum
225. Pictorii + turnatorii. HMG; (editat de Th.Moll1msen i?i Meyer. Berlin. 2 vot. 1905).
226; lcoana. HMG. 230. P.G LXXVI. col. 1155 D.
227. P.G. LV. col. 55.
 Sfantul lOAN DAMASCl1IN
160
A acel~i, din "Tezaur"
lcoanele au totdeauna asemanare cu originalele231 .
A acelui~i, din Iucrarea "ca in toate cartile lui Moise
se aratii taina lui Hristos"~
Despre Avraam ~i Melchisedec. Capitolul 6
Icoanele232 trebuie sa se picteze dupa originale233 .
A Sfantului Grigorie de Nazianz,
din Cuvantul al doilea despre fiul
Aceasta este natura icoanei: sa fie 0 imitare a originalului
a carui icoana se zice ca este234 .
A lui Hrisostom, din Omilia a treia
la Epistola altre Coloseni
Icoana celui nevazut este $i ea nevazuta235 , pentru ca
altfel n-ar fi icoana. C<lci icoana, intrucat este icoana, trebuie
sa fie, dupa conceptia no astra, .intru totul asemenea, ca sa
reprezinte caracteru1236 asemanarii237 .
251. P.G. LXXV, col. 52 A.
252. Socotescca icoanele, in editia dinP:G;
253. P.G. LXIX, col. 104 C.
234. P.O. XXXVI. col. 129 B.
235. lcoana celui nevazut este si ea nevazuta = Daca acela (Dumnezeu) de:
este nevazut. de asemehi.si aceasta (icoana lui Dumnezeu = flul)
in editia din Migne{mai jos citat HMG).
236. Ca sa reprezinte caracterul = asemenea caracterelor(figurii) ~i HMO.
237. P.G. LXIl, col. 318.
CELE THEl TRATATE CONTRA ICONOCLA$TlLOR 161
A acelui~i, din interpretarea Epistolei
catre Evrei. Capitolul 17
Ca ~i Ia icoane: icoan~eprezinta chipul omuluL dar nu $i
puterea lui; in modul acesta, originalul 238 $i imaginea au 0
part<l$ie unuI cu altul, deoarece imaginea este asemenea ori-
ginalului 239 .
A lui Eusebiu allui Pamfil240, din a cincea carte
a "Demonstratiei Evanghelice",
la cuvintele "Dumnezeu 5-a aratat lui Avraam
Ianga stEiiarul Mamvri"241
Pentru aceasta este venerat inca $i acum stejarul acesta
de catre cei de primprejur, ca un loc dumnezeiesc, in cinstea
Celor care S-au aratat acolo lui Avraam. Stejarul, care a ramas
238 . Literal: adevarul.
239. N-am gasit acest citato
240. Eusebiu; episcopul Cezareii Palestinei. s-a nascut pe la 265 in Palestina.
Instructia Si-o datoreaza celui mai inva(:at om din acel timp, preotul Dorotei (t c .
300). Facut preot in Cezareea, leaga 0 stransa prietenie cu preotul Pamfil- de aici
~i numele pe care iI poartii Eusebiu: Eusebiu allui Pamfil - ~i impreuna lucreaza
nu numai la imboga\:irea bibliotecii intemeiate de Origen (t c. 254), dar admira\:ia
com una pentru teologul exilat aI A1exandriei Ie da imbold sa revada opera maes-
trului. iar, aruncati in inchisoare, in timpul persecuUei lui Maximin (307-313). sa
Com puna apologia celui mai erudit ~i celui mai nedrepta\:it barbat pe care I-a avut
Biserica. Eusebiu scapa din persecu\:ie ~1. in 315/514, (\junge episcop al Cezareii.
in aceastii calitate, n-a putut ramane in afara disputelor trinitare ale timpului sau.
Chiar' dupa Niceea, in operele cu privire la Fiul lui Dumnezeu, evita termenul
omoousios. Cu toate aceste compromisuri. Euseblu ramane una dintre figurile
carela Biserica trebuie sa-i fie recunoscatoare, nu ca episcop, ci ca scriitor. Tot ce
~tim despre primele secole cre~tine se datoreaza lui Eusebiu, grijii lui de a aduna,
este nevazuta selec\:iona ~i inregistra in opera sa capitaJa, Istoria bisericeascii toate monu-
mentele Iiterare ale acestor secole, care, fara el, Soar fi pierdut fara utma. Dar nu
numai acesta este marele merit aI lui Eusebiu: el este Si apologet Si exeget. Ca
apologet. apara crestinismul de atacurile filosofilor pagani $1 demonstreaza
'11 - CULTUL SFlNTELOR ICOANE
162 Sfiintul lOAN DAMASCHlN
aici, se vede; iar Cei care au fost gazduiti de A~aam s~nt
reprezentati in pictunl: Unul de 0 parte, Altul de alta parte, lar
in mijloc Cel mai mare, ca unul ce~i depa~ea in cins~e. Aces?-
este insu~i Domnul, Mantuitorul nostru, Care s~a aratat noua,
pe Care I;)i cei care nu~L cunosc II cinstesc, crezand cuvintele
dumnezei~ti. Al;)adar, Acesta este Acela care, din acea vreme
chiar, a aruncat semintele credintei in Dumnezeu prin:re oa~
meni; Acesta, luand chip I;)i forma omeneasca, S~a aratat. IU!
Avraam, parintele iubitor de Dumnezeu, I;)i i~adat cunol;)tmta
despre TataI242 .
Din Cronografia lui loan al Antiohiei,
numit ~i Malalas243 , despre femeia eu seurgere
de sange, care a faeut statuie Mantuitorului Hristos
Din acea vreme, a ajuns cunoscutoamenilor I;)i loan
Botezatorul; lrod244, guvernatorul, i~a truat capul 245 in palatul
in cele doua opere ale sale, Pregatirea si Demonstratia evangheJiea, divini~te~ lui
Hristos $i a do ctrinei cre$tine; iar ca exeget, lamurC$te unel~ ChestlU~l. de
lexicografie si topografie biblica. A murit pe la 339, dupa ce a termmat panegmcuI
primului imparat crestin. . ." . ,
241. Fae. 18, 1. Despre teofania de la Mamvn vezi Sl A. d Ales, La
Theophanie de Hamvre devant Ja tradition des Peres, RSR. 20,1930, p. 150~1~9.
242. EuaYYEA.tlci) 'A1t61kt~tc;, editata de E. Schwartz, GChrSchr, 23, 6, LeipZig,
1913, p. 232. . . _ te
243. loan Malalas a trait in secoluI VI. Din numel~ sau: M~lalas, se poa_
conch ide ca era sirian si de profesie retor. 0 parte din vlata sa .$I-a petrecut-o In
Antiohia, apoi in Constantinopoi. J. Hawy sustine identitatea lUi loan Malalas cu
loan Scolasticul patriarhul ConstantinopoluIui.
244 co nf~zia pe care am observat-o in textul din tratatul II (p. 1OS, no~
.
63) intre diferiti , 0 gasim.si aicL MalaJas atrlbUJe,pe
lrozi, . . t till. ~re~ capuIUJ
nedrep. . 257. Cerere si rugaciune = cerere de rugaminte, MMG.
Sfimtului loan Botezatorul lui lrod . Filip (t 34), tetrarhul GaUIomtidel.T~ahO­
nitidei, Bitiniei si Paneadei,cand de fapt Sf. loan Botezatorul a fost omorat de
lrod Antipa (t 39).
245. Ht. 14,10; Harcu 6,27.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR
163
imparatesc din tinutul Trahonitidei, in cetatea Sebastia246 , cu
opt zile inainie de calendele lui iunie, in timpul consuIatuIui lui
flacon I;)i Rufln 247 . Pentru aceastJ., intristandu~se imparatul
frod, fiullui Filip, s~a intors din fudeea 248 . $i a venit la el 0
femeie bogata249 , care locuia ill aceea~i cetate, Paneada, cu
numele Vernica250 ; aceasta voia sa ridice lui Iisus 0 statuie,
pentru ca fusese vindecata de EI; I;)i fiindca nu voia sa 0 faca
fara porunca linparateasca, a dat cerere imparatului251 frod,
cenlndu-i sa-i ingaduie sa a~eze252 in cetatea ei253 0 statuie
254
de aur Mantuitorului Hristos. CuprinsuI cererii era255 urma-
torul: ~Augustului Irod, guvernatorul, legiuitorul ludeilor ~i al
Grecilor, imparatuI 256 Trahonitidei, cerere ~i rugaciune 257 din
partea Vernicai, locuitoare vrednica a cetatii Paneada.
Dreptatea I;)iiubirea de oameni ~i celelalte virtuti258 incu~
nuneaza InaItimea Voastra259 . De aceea, ~tiind ~i eu aceasta260 ,
iti scriu 261 , cu bune sperante ca voi dobandi toate262. Care este
temeiul introducerii de fata, ti-o vor arata cuvintele ce urmeaza.
246. Irod ... in cetatea Sebastia = i-a miat capul Irod, imparatul, fiul lui l''iIip,
careguverneaza, adica . imparate~te, peste tinutul Trahonitidei, in cetatea
Sebastia, in textul editat in Migne (maijos citat MMG).
247. Rutin + din pricina Irodiadei, nevasta lui, pentru ca loan i-a spus: 'Nu ti
se cade Sa ai pe nevasta fratelui tau', dupa cum se gasesc acestea in dum-
nezeie~tile Scripturi, MMG.
248. Pentru aceasta intristandu-se... din Iudeea = Pentru aceasta intristandu-
se. din pricina lui loan, acelasi imparat, lrod aI doiIea, fiuI lui Filip, s-a intors din
cetatea Sebastia in Paneada, cetatea ludeii, MMG.
249. Bogata = foarte bogata, MMG.
250. Vernica = Veronica, MMG. Astfel in tot restul fragmentului.
251. imparatului = acelui~i imparat, MMG.
252. Sa a$eze = Sa ridice, MMG.
253. in cetatea ei = in aceeasi cetate, MMG.
254. De aur> MMG.
255. Era = este, MMG.
256. imparatului + tinutulul, MMG.
258. Virtuti = toate virtu tile, MMG.
259. Voastra + divina, MMG.
260. Acestea. MMG.
261. iti scriu '" am venit, MMG.
262. Toate = negresit cele ,cerute,MMG.
164 Sffmtul lOAN DAMASCHIN
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR
165
Din varsta eopilariei am fost euprinsa de 0 boala de seur~
gere violenta de sange ~i mi~am eheltuit viata ~i bogatia la m~e s_m.tuie , A~adar, ducandu-te, ridica~I statuia pe care 0
vrel, sJavmd 273 pe Cel care t&a vindecat',
doetorL dar vindeeare n~am gasit. Auzind insa de vindeearile \.-
lui I1ristos eel minunat, ea263 inviaza mont atragandu~i264
Imedi~t aceasta274 Vernica, care avea mai inainte seur~
gere de. s~nge, a ridi~t in mijloeul eetatii ei, Paneada, Dum~
iara~i Ia lumina, ea alunga demonii din oameni ~i~i vindeca, eu
nezeulw ~l Domnulw 275 , 0 statuie de arama topita amest~
cuvantul, pe toti eei ve~tejiti de boala265 , am alergat ~i eu la :ata275 eu aur ~i eu argint. Aeeasta statuie se afla p~na aeum
EL ea la Dumnezeu, Apropiindu~ma de multimea care~L incon~ m eet~'ltea Paneada ~i nu 277 de multavreme a fost mutata, din
jura ~i temandu~ma266 ca nu cum va, intorcindu-Se cu dezgust loeul m care statea, in mijloeul cetatii, intr~un loe sfant278J'n~
din prieina ,spurcaeiunii boUt sa se manie pe mine ~i sa mi se tr 1- 279 - ' . '
, -un ae~ 28 de rugaelUne 280 . $tIrea aceasta a fost gasita281
faca mai grea boala, am socotit in mine ca, daca a~ putea sa ~n e~tatea 2 Paneada, la un oarecare Vasu, treeut de la
rna ating de poala hainei Lui, rna voi mantui267 , Atingandu~ma JUdaIsm ]a er~tinism; in aceasta carte era scrisa viata tuturor
de ea268 ~i oprindu~mi~se scurgerea sangelui, m~ faeut de~ 283
ce]or care au imparatit284 peste Iudeea285.
odata sanatoasa, Dar El, mai ales ca unul care ~tia mai
dinainte intentiile269 inimii meIe, a strigat: 'Cine M~a atins?
Putere a i~it din Mine', Eu jnsa, ingaIbenind ~i gemand ~i Din cartea a ~aptea a "Istoriei bisericesti"
soeotind ea are sa se into area mai puternic boala asupra mea, a lui Eusebiu aI lui Pamfil.
am eazut inaintea Lui, am umplut pamantul cu laerimi ~i I~am Despre femeia cu scuryere de sange
spus indrazneala, El, ea un bun, S~a mIlos1:tvit-mi~a peeetluit
vindecarea, zicind: 'indrazne$te/ fiica credinta ta t&a man~ Pentru ea am facut mentiune de aceasta eetate, socot ca
tuit; mergi in pace"270, Tot astfel ~i tu, Auguste, ingaduie eelei nu este cu cale sa trec eu vederea 0 povestire vrednica de a fi
care te roaga, cererea ei dreapta271 ,
Imparatul Irod, auzind acestea din cerere, s~ ingrozit de 273. Slavind + dupa vointa, MMG.
minune ~i temandu~se de taina vindecarti a spus: 'Vindeea~ 274. Aceasta = aceea~i, MMG.
rea272 ce s~ faeut cu tine, femeie, este vrednica de 0 mai . 275.
Hnstos, Dumnezeului ~i Domnului = Domnului nostru ~i Dumnezeului lisus
MMG.
276. Amestecata + in mica parte, MMG.
277. Nu > MMG.
263. ca = care, MMG. 278. Sfant > MMG.
264. Atragandu-i = ~i pc orbi atragfmdu-L MMG. 279. Casa = sfanta casa. MMG.
265. Boli, MMG. 280. -:ceasta statuie a Mantuitorului, ridicata de catre femeia vindecata de
266. Temandu-ma + sa-i spun boala mea incurabila (lit.: neinvinsa), MMG. Domnul Hnstos ~e scurgerea sangelui, este cea mai veche marturie des pre un
267. Ma voi mantui = negr~it ma voi vindeca, MMG. monument cr~.stm, deoarece, dupa marturia lui Eusebiu a fost ridicat in Pane ada
268. Atingandu-ma de ea = ~i pe ascuns, .strecim'indu-ma prin multimea din -. o~?~ ~e p~ tImpullui Irod Filip (t 34) $i in eezareea lui Pilip - chiar in timpul
jurul Lui, am rapit vindecarea, atingandu-ma de poala Lui, MMG. Vletu MantUltorului.
281. Am gasit-o, MMG.
269. lntentia. MMG.
282. Cetatea = acee~i cetate, MMG.
270. Mt. 19,20-22; Marcu 5,25-34: Luca 8,43-48.
283. Celor = imparat:ilor, MMG.
271. Dreapta. = fierbinte, MMG. 284. imparatit + altadata, MMG.
272. Vindecarea = Aceasta vindecare, MMG; 285. P.G. XCVII, col. 364 B-368 B.
 Sfantul lOAN DAMASCHIN
166
transmisa ~i celor de dupa noi. Se spunea ca era de loc de aici
femeia cu scurgere de sange, care, dupa cum ~tim din Evan~
ghelit ~i~a gasit eliberare deboala la Mfmtuitorul nostru. _cas~
ei se arata Inca in cetate, iar marturiile minunate ale Mantw~
torului fata de ea se afla acolo. intr~adevar, pe 0 piatra inalt~,
Hinga poarta casei sale, sta chipul unei femei facut d!n. aram~,
a~ezata ingenunchi ~i cu mflinile int~nse ca. la rugac~un~. In
fata acesteia 0 alta figura, din aceea~1 matene, ~ unw ~ar~at
in picioare, imbracat cuviincios Cll 0 manta, ~vand ~ana m~
tinsa spre femeie. La picioarele lui, pe aceasta, statwe cre~t~
un fel de planta strruna, ridicandu~se pana la pulp~a mantalel
de arama ~i este un leac contra oricarui fel de boala. Se spune
ca aceasta statuie este icoana lui Iisus. Ea a ramas pana in
vremea no astra ~i am vazut~o cand am trecut prin cetate. Nu
este lucru de mirare ca cei de altadata dintre pagani, care au
286
primit binefaceri de la Mantuitorul, sa faca asemenea
287
lucruri, deoarece am v<1zut ~i icoanele pictate ale aposto-
lilor jn~i~i288, Petru ~i Pavel, ~i chiarale Mantuitorului, caci,
dupa cum este u~or de inteles, cei vecbi obi~nuiau, .r~ra ba:
gare de seama, sa cinsteasci289 in acest ChIP, potnvit unel
obi~nuinte pagane290 .
A aceluiasi., din cartea a noua a aceleiasi istorii.
Despre imparatul Constantin291
Imparatul Constantin, avand con~tiin!~ ajut?rului lui.~um­
nezeu292 , porunc~te imediat sa se puna III mana statull sale
286. Asemenea = aceste, in edi~ia Ed. Schwartz, GChSchr (mai jOs citata
ESch). . - . tat' lori pe
287. lcoanele pictate = icoanele care se gasesc mca pIC e m cu
tablourL ESch.
288. in~i~i = lui, ESch.
289. Sa cinsteasca + pe cei care i-au mantuit, ESch.
290. 'ElClCt..11O'UJ,O'nlCi) IO''topirx, GChSchr, 9, 2, Leipzig, 1908, p. 6~ 5:-2~.
291. insemnatatea imparatului Constantin cel Mare pentru B~senca ~~ se
poate arab in cateva cuvinte. Biserica, recunoscatoare .pentru marlle servlcn p~
care i l~a adus, il praznuie~te ca sfant. impreuna cu maica sa Elena, la 21 mal,
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 167
semnul patimii mantuitoare. ~i a~ez€md~ in cel mai animat
loc a1 RomeL avand in dreapta semnuI mantuitor a1 crucii, a
poruncit sa se puna aceasta inscriptie in limb a latina: 'Prin
acest semn mantuitor, dovada adevarata a vitejieL am eliberat
cetatea voastra, fiind mantuita de jugul tiranului ~i, eliberand
inca senatul ~i poporul roman, i-am dat iara~i faima ~i stra-
lucirea de altadata"295.
Din "Istoriabisericeasca" a lui Socrate294 , cartea I,
capitolul 18. Despre acelasi imparat
Dupa aceasta, imparatul Constantin295 , preocupandu~se
mai muIt de cre~tinism, s-a intors cu scarba de Ia religia pa-
dandu-i inca supranumele de "intocmai cu Apostolii"; cad el, ca ~i ceilalU 12
ApostoJi,a contribuit. prin legiuirile sale, la raspandirea ~i mai ales la consoJidarea
cre~tinismuluj. Secolul de aur al literaturii cre~tine i se datoreaza in mare masura.
s-a~as~~t la 28;in.. 306 ia titiul de august. iar in 524 ajunge singur stapanitor.
Dupa vlZlunea crucn - care n-a avut loc in faj:a Romei ~i nemijlocit inainte de
inceperea luptei,ci in timpul pregatirii campaniei. ingrijorat de rezultatul ei, in
Galia sau in ltalia de nord "", pal,?e~te hotariitor in favoarea cre~tinismuluL favoare
pe care 0 ratifica prin edictul de la Milan (513). Acest edict face epoca in istorie.
Oricare ar fi interpretarea care soar da edictuluL ~i oricare ar fi motivele care s-ar
spune ca I-au determinatsa-l pubIice, un lucru este sigur, ca imparatul Constantin
a avut simpatie pentru cr~tinism, iar aceastl simpatie s-a manifestat in legiuirile
sale, prin care hotara~te: scutirea clerului de serviciile pubIlce, acordarea drep-
tului de proprietate . Bisericii, recunoa~terea dreptului de judecata episcopala,
jnaI~ea Duminicii ca zi de repaus; a poruncit apoi ca posturile inalte sa fie ocu-
pate de preferin~ de cre~tinL a sprijinit familia ~i casatoria prin legi in spirit
cre~tin, ~ in~j:at m:rrete biserici in Roma, lerusaIim, Betleem, Constantinopol etc.;
a porunClt sa fie dlstruse templele paganilor, a convocat sinoade in disputa dona-
tista (Aries, 314) ~i ariana (Niceea, 525). El jnsu~i s-a intitulat episcop al afacerilor
din afara ale BiseridLA murit in 337. rutin inainte de moartea sa, a fost botezat de
episcopul Eusebiu al Nicomidiei (t 341).
29~. ~uS~biu faqe aici aluzie la viziunea crucii, pe care a avut-o imparatul
Constantin Illamte de mceperea luptei cu Maxentiu:
293. 'ElC1C~11Olrx~'ttlC~ IO''topiu, editia Ed. Schwartz, GChSchr, 9, 2, Leipzig.
294. Isto.Tlc.ul ?Isencesc Socrate s-a nascut in Constantino pol pe la 580 ~i a
fost de profesle Junst. EI continua Istoria bisericeasca a lui Eusebiu pana la 459.
295. Constantin> in textul editat in Migne.
168 Sfantul lOAN DAMASCHIN
gana ~i a suprimat luptele de gIadiatori; iar icoanele Sale le-a
pus in temple296 .
A lui ~tefan Bostrinu297 , ·Contra iudeilor",
capitolul4
Noi am facut icoanele sfintilor spre pomenirea sfintilor;
spre exemplu: a lui Avraam, a lui Isaac, a lui lacov, alui Moise,
a lui Ilie, a lui Zaharia ~i ale celorlalti profeti ~i sfinti martiri,
care au suferit moartea pentru B1298, pentru ca tot cel care
vede icoanele lor sa-i pomeneasca ~i sa siaveasca pe Cel care .
i-a sIavit.
Aacelui~i
in ce prive~te icoanele ins a, suntem deplin incredintati ca
orice lucru facut in numele lui Dumnezeu este bun ~i sfant.
Dar in ce priv~te idolii I;>i statuile, departe de mine gandul
acesta, caci sunt rele I;>i oribile, .$i ele ~i cei care Ie fac. Altceva
este icoana sfantului profet ~i altceva statuia sau idolul de
lemn allui Cronos ~i al Afroditei, al soarelui ~i allunii. Dar este
venerabil .$i omul, pentru ca este facut dupa icoana lui Dum-
296. P.G. LXVII, col. 121 B.
297 .~tefan Bostrinu este un scriitor puUn cunoscut istoriei Iiteraturii
cre~tine. Se ~tie atat: ca a scris patrucarti contra iudeilor, din care se pastreaza
numai fragmente. O. Bardenhewer (Oeschichte, V, 1932, p. 47) spune ca a tnut
la inceputul secoJului VII ~i Ca a fost episcop aI Bostrei, cu to ate ca redactarea
numeJui sau, a~a cum ni-l transmite textul lui Damaschin - :E~EcjlClVO<; Bo(j~PllV6<; -
se opune unei asemenea interpretari (Vezi cele scrise in RL, 5, 1933, p. 102-104;
"De', 'din" si "at' la numele scriitorilor crestim). in privinta timpului in care a trait,
trebuie sa fie anterior secolului VIII, pentru a putea fi invocat de Damaschin ca
marturie pentru icoane din "sfln/ii $i cinsti/ii pm-inti din vechime', mai aJes ca
Bostra nu este departe de manastirea Sfantului Sava.
298. Adica: pentru Dumnezeu.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 169
nezeu 299 . ~arpele insa, pentru ca este icoana diavolului, este
necurat ~i de dispretuit. Daca respingi lucrurile facute de
mana, spune-mi, iudeule, ce este pe pamant nefacut de mana,
care este venerat? Oare chivotullui Dumnezeu 300 nu era facut
de mana? Nu erau la fel jertfelnicu}501, acoperamantul impa-
cariP02, heruvimii 303 , vasul de aur, care avea mana304 , ma-
sa305 , cortul dinauntru ~i toate cele care au fost numite de
Dumnezeu sfintele sfintelor? Iieruvimii, icoanele ingerilor, nu
erau facutide mana? Ce spui? Daca num~ti pe acestea idoli,
cum nume~ti pe Moise ~i pe Israel, care s-au inchinat lor?
inchinarea este semnul cinstei. ~i dupa cum noi, pacato~i
fiind, ne inchinam ~i slavim pe Dumnezeu, potrivit unei ado-
ratii dumnezei~ti ~i unei inchinari vrednice, II cinstim ca pe
Facatorul ~i conducatorul nostru; pe ingeri insa ~i pe servii lui
Dumnezeu, pentru cinstea ce se cuvine lui Dumnezeu, ca
fapturi ale lui Dumnezeu ~i servi ai Lui. Icoana este numele ~i
asemanarea celui pictat pe ea; pentru aceea totdeauna, atat
prin scris cat ~i prin pictura, pomenim patimiIe Domnului ~i
ale sfintilor ProfetL scrise in Lege ~i in EvangheIii306.
299. Fae. L 26-27.
300. Ies. 25, 10-16; 38, 1-4.
301. Ie$. 27, 1-8; 38, 22.
302. Ie$. 25, 17; 38, 5-8.
303. Ies. 26, 18-22; 26, 1, 31; 37, 5; 38, 6-8.
304. Ies. 16, 33.
305. Ie$. 25, 23, 30; 38, 9-12.
306. J. M. Mercati, Stephani Bostreni nova de sacris imaginibus fragmenta e
libra deperdito KCl~a. 'Io\)oCll(Ov, TQ, 77, 1895, p. 666-668, publica un fragment
pastrat .in cod. Ainbros. A 84, sec. XII care, intr-o ordine invers<'l, reproduce cu
mali deosebiri fragmentul transmis de Sf. loan Damaschin. in cele de mai jOs,
partea fragmentului care reproduce textul citat de Sf. loan Damaschin: "in privinta
icoanelor ins~ suntem deplin incredintatL ca orice lucru facut in numele lui
Dumnezeu este bun ~i stant. Caci a1tceva este icoana, ~i aJtceva statuia, adica
idolul. Ciind a plasmuit pe Adam, adic<'l atunci cand a voit sa-I zideasca a zis; •Sa
fa.eem pe om dupa ehipuI $i asemanarea. .Noastra. $i a facut Dumnezeu pe om
dupa icoana lui Dumnezeu" (Fac. 1, 26). Ce, oare? Pentru ca omul este icoana lui
170 Sfantul lOAN DAMASCHIN
A lui Grigorie de Nazianz, din CuvfuItul
contra lui lulian Apostatul
Semnele ranH acestei persecutii 307 Ie poarta inca ~i acum
icoanele ~ezate in locuri publice308 . '
Dumnezeu inseamna aceasta oare idolatrle :;;i Jipsa de credin\:<'i? Sa nu fie! Caci
daCa Adam ar fi fost icoana demonilor, ar ti fost de dispretuit :;;i de neprimit; dar
pentru ca este icoana lui Dumnezeu, este cinstit :;;i vrednic de a fi primit. Prin
urmare, orice icoana facuta in numele Domnului sau al ingerilor, sau al profetilor
sau aI mucenicilor Ili aldreptilor este sfanta. Nu este venerat Iemnul. ci este po-
menit <ceea ce este infat!:;;at> (emend. tr.) pe lemn. Noi toti cinstim pe con-
dUcatOli, ne inchinam ... celor pacato:;;i. Ce, oare? Nu trebuie sane inchinam mai
degraba stintilor, robilor lui Dumnezeu, sa ridicam icoane intru pomenirea lor, ca
sa nu fie dati uitarii? Dar vei spune ca insu:;;i Dumnezeu a .poruncit sa nu ne
inchinam celor facute de mana. Dar spune-mi, iudeule, care lucru este pe pamant.
dupa. ce Dumnezeu a facut lumea, care nu este Eacut de mana? Ce oare? Chivotul
lui Dumnezeu, facut din lemne care nu putrezesc, nu era faeut de maini ome-
nel;iti? Jertfelnicul, acoperamantul impacarii, vasul cu mana, cortul dinauntru :;;i
cel din afara, pe care Solomon le-a facut, nu erau .operele mainilor oamenilor?
Pentru ce se numesc sfintele sfintelor daca sunt Eacute de mana? Apoi l;ii heru-
vimii eei eu l;iase aripi, care stateau in jurul jertfelnicului, nu emu icoanele inge-
rilor, operele mainilor oamenilor? $i pentru ce nu sunt aruneate? Dar pentru ca au
devenit. potrivit poruncii lui Dumnezeu, icoanele ingerilor, sunt sfinte, del;ii au fost
chipuri de animale. Idolii pagiinilor insa <sunt de dispretuit> (emend. tr.), pentru
ca sunt icoanele demonilor; pe acestea Dumnezeu le-a interzis l;ii le-a condamnat.
Madar, noi facem icoanele spre pomenirea sfintilor, a lui Avraam, Moise, lIie,
Isaia, zaharia l;ii a celorlalti profeti, apostoll Ili sfinti martiri, care au suferit moartea
pentru Dumnezeu, pentru ca tot cel ce-i vede in icoane sa pomeneasca :;;i sa
slaveasca pe Dumnezeu, Care i-a slavit. Lor Ii se cuvine cinste, inchinare III pome-
nire, potrivit dreptatii lor, pentru ca toti cel care se uita ';i ei sa se sileasca Ili sa.
devina urmatori ai felului lor de vietuire. Caci ce este altceva cinstea data icoanei
decM numai cinste? Dupa cum l;ii noL cei pacatol;iL ne inchinam unii altora,
potrivit cinstei III dragostei ce 0 avem unii catre a1tii. Dlmnezeului nostru insa ne
inchinam, il slavlm l;ii il cinstim in alt chip. Prin urmare, icoana este asemanarea
celui zugravit pe ea'.
307. Este yorba de persecutia lui Maxlmian (286-305).
308. P.G, XXXV, col. 629 B.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 171
A lui Hrisostom, din interpretarea
fa cartea dreptului lov
'In toate cate is-au intamplat"309, n-a savar$it nici 0 ne-
bunie fata de Dumnezeu310 . Dupa cum la icoane, cand de-
semnam pe cineva intr-un tablou scriem311 : "cutare adedicat-o",
tot astfel ~i aid cel care a scris cartea, descriind icoana su-
fletului lui3 12, zice, scriind dedesupt ca in rama tabloului: "In
to ate cele cate is-au intamplat"313, lov314 n-a pacatuit315 .
Din ·Viata SffultuIui Constantin·, cartea a patra
Dar cu cat de mare putere a credintei dumnezeie$ti era
intarit sufletullui3 16 , poate sa afle cineva ~i din acestea, gan-
dindu~se ca el a pus sa se graveze icoana sa pe monezile de
aur, parand ca prive~te in sus, indreptat spre Dumnezeu, ca un
om care se roaga. Monezile cu aceasta efigie <s-au raspandib
in tot imperiul roman. In inse~i palatele imperiale din unele
ora~e, a pus sa fie pictat in icoanele a~ezate in partea de sus
a propileelor, s~and in picioare, privind in sus catre cer, cu
amandoua mainile intinse, ca un om care se roaga. Astfel,
insu~i s-a pictat in icoane 317 , in poziUa unuia care se roaga.
A acelu~i, din cartea a treia
Madar, in acest chip s-a savar~it maica imparatuluL
vrednica.de foarte muIta cinste 318 , arot din pricina faptelor ei
509. 5-au intamplat + n-a pacatuit Iov cu buzele contra lui Dumnezeu (HMG) .
510. Iov 1,22.
511. intr-un tablou scriem = scriem dedesubt in rame. HMG.
312. Sufletului lui = sufletului dreptului prin cuvinte, fiMG.
313. Cele cate is-au intamplat > HMG.
314. loy + cu buzele contra Domnului, HMG.
315. Fragmenta in beatum JOb. P.G. LXIV, col. 544 CD.
316. Dar cu cat de mare .. , sufletullui = Dar cat de mare era puterea credintei
dumnezeiel;itL care era int<'irita in sufletuI lui. in ed. HeikeJ (EH).
517. in icoane = chiar in icoane, Eft.
318. De foarte multa anste = de neuitata pomenire. EH.
172 Sfantul lOAN DAMASCHlN
iubitoare de Dumnezeu, cat ~i din pricina odraslei minunate ~i
extraordinare care s-a nascut din ea, odrasIa vrednica de a fi
fencita, pe langa toate celelalte, ~i din pricina respectului fata
de aceea care I-a nascut. Astfel a facut-o cinstitoare de Dum-
nezeu, d~i n-a fost maiinainte, in asa fel ca se parea ca a fost
invatata din pruncie de jnsu~i MantuitoruI ob~tesc. Astfel a
cinstit-o cu vrednicia imparateasca, in asa feI ca a poruncit sa fie
proclamata imparateasa augusta de toate neamuriIe ~i chiar de
trupele militare ~i sane imprimat chipul ei pe monezi de aur319 •
A acelu~i~ din cartea a patra, capitoluI 69
Locuitorii capitalei imperiuluL senatul ~i poporul roman,
eand au aflat de moartea imparatuluL copl~iti de vestea
groaznica, care depa~ea orice nenorocire, au hotarat doliu
public. Baile ~i pietele au fost inchise ~i tot ceea ce forma
obi~nuinta oamenilor cu stare de a Ie face spre desfatarea
vietii. Toti cei care altadata erau dornici de viata se aratau, in
locurile publice, tri~ti; toti impreuna laudau pe fericit, pe cel
iubit de Dumnezeu, pe cel vrednic cu adevarat de demnitatea
imparateasca. Dar acestea nu Ie spuneau numai cu vocile, ci
au trecut ~i la fapte, caci prin asezarea la inaItime a icoanelor
sale il cinsteausi mort ca ~i cum era viu. Au facut in culori
chip til ceruIuL iar deasupra boItii cerurilor I-au pictat pe el ea
odihnindu-se lntr-o regiune eteriea320 •
A acelui~i, capitolul 73 321
~adar, asemanator acestuia322 , eel de trei ori fericit s-a
inmultit din unul, prin succesiunea copiilor sai, ca sa fie
319 . Ibidem, p. 97, 14-23.
320. Ibidem, p. 146, 11-22.
321. De fapt capitolul 72.
322. Adica asemanator grauntelui. care, aruncat in pamant. da mult rod. Cf,
loan 12,24; 1 Cor. 15,36 .
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 173
onorat impreuna cu copiii lui de toate neamurile prin inaItarea
icoanelor323 . .
A lui Teodoret~ episcopul Cirului,
~i a lui Polihronie324 ~
din interpretarea la Iezechiel
~i dupa cum romaniL cand picteaza icoaneIe imparatilor,
Ii arata inconjurati de garda lor personala ~i inscriu in icoane
~ipopoarele supuse lor, intr-un chip asemanator ~i aici; pentru
ca in vedenie imparatul reprezinta pe Dumnezeu, ca odihnin-
du-se pe tron; arata tuturor celor de pe pamant icoanele ~i da
ceea ce se cuvine figuriL invatandu-ne ca stapanirea lui Dum-
nezeu este peste toate 325 .
A acelui~i
"$i tu, fiu aI omului, ia-ti caramida ~i 0 vei pune inaintea
fetei tale ~i vei desena pe ea IerusaIimuI $i ii vei face im-
prejmuire ~J vei zidi in ea inmritun ~i vei inconjura-o cu ~anturi
de aparare ~i vei pune in ea trupe, in ordine de bataie, ~i de
jur-imprejur vei pune ma~inile de razboi de aruncat"326.
Interpretare. Dar daca 327 tu ai socotit328 ca este Iucru
infricosator sa vorbe~ti in fata poporului ~i sa prezici ruina
cetatiL distrugerea templului ~i toate nenorocirile ce vor veni
323. Ibidem, p. 147,24-27.
324. Polihronie, fratele lui Teodorde Mopsuestia (t 428), a fost episcop al
Apameii. in Siria. A comentat mai multe carp ale Vechiului Testament.
325. Fragmentul acesta citat de Sf. loan Damaschin nu se gase~te in
comentariul I;a lezechiel (P.G. LXXXI. col. 816-1256) al lui Teodoret de Cir
(t c.460) ~i nici in fragmentele lui Polihronie, publicate de A. Mai. '~va Patr.um
Bibliotheca, vn, 2, Roma 1854, p. 92-127).
326 : IeZ. 4, 1-2.
327; Dar daca > A. Mat op. cit (maijos citat PM).
328. Socotit + zice, PM.
174 Sfantul lOAN DAMASClfIN
din acestea329 , atunci fa-Ie cunoscute in alt chip, ca ~i aceia
sa capete intelepciune, iar tu sa te arati bun. Scriptura zice:
'Luand caramida, deseneaza cetatea'330, Sa fie scris numeIe
cetatii, ca sa se ~tie ca acesta este IerusalimuI. Dupa ce vei
face cetatea, inconjura forma desenului cu ~anturi, in care
este multimea trupei331 , TrupeIe ,Sa inainteze, potrivit ordi-
nei de lupta - caci aceasta spune cuvantul "trupe in ordine
de bataie', in locuI altuia 'cohorte de soldatL care se apropie'
- cOhorte 332, care nu numai 333 ca sunt inzestrate 334 cu ar-
me, dar aduc ~i ma~ini de asediu, cu care vor darama aceste
ziduri; caci aceste ziduri 335 indica ma~inile de razboi de
aruncat. In chip cu totul vrednic de admiratie arata numai
situatia mulUmii imprejurul cetaUi, pentru ca, izbitade frica,
sa curme de la ea336 , inainte de a veninenorocirile, fanl-
delegea337 .
Din martiriul Sffultului Eustatie,
numit ~i P1achida338
Plachida, i~ind dupa obicei339 , intr-una din zile, in munti
ca sa vaneze impreuna cu oastea sa ~i cu toata suita, i s-a
529. Acestea = aceasta, PM.
530. Scnpturazice: 'Luand caramida deseneaza cetatea'> PM.
531. Dupa ce vei face ... multimea trupei = ca Sa spui multimea trupeL PM.
532. Care se apropie, cohorte > PM.
533. inainte de: 'nu numai', care s-au apropiat de ceilaIt!, si PM.
534. inzestrati PM.
535. Ciici aceste ziduri = deci acestea, PM.
536. De la ei, PM .
537. A. MaL op. cit., p. 95.
538. Sf. Eustatie a trait pe timpul imparatului Traian (98-117) si s-a facut
cre{)tin impreUna cu familia sa, in urma apaJitiei minunate a lui Iisus Hnstos. Din
pricina uneltirilor diavolului a suferit 0 mulpme de nenorocin: Iipsirea de toate
cele necesare vieUi si despartirea de familia sa. Eustatie se duce in pustie Si dupa
15 ani de asceza este chemat de imparat savi ia dregatoria de altiidata..Tot acum
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 175
anltat 0 turma de cerbi care p~tea, ~i impartind, dupa obiceL
o~tirea, a ordonat sa Ie goneasca, Dar pe cimd toata o~tirea
era ocupata cuprinderea cerbiIor340 , cel mai mare din toata
turma ~i cel mai frumos la vedere, despartindu-se de turma,
s-a pornit catre 0 padure de stejari 341, spre locurile cele mai
dese ale padurii ~i spre tinuturile ceI mai greu de strabatut.
Plachida, vazandu-l ~i voind sa-I prinda, parasind pe toti
ceiIaltL I-a urmarit cu putini osta~i. Pentru ca cei care erau cu
eJ342 au obosil, s-a indaratnicit343 singur sa-l urmareasca ~i,
potrivit purtarii de grija a lui Dumnezeu, nici calul sau344 n-a
obosit nici elnu s~a dat indarat in fata greutati!or locului345,
astfeI incal, urmarindu-J multa vreme, a ajuns departe de
oastea sa346 . CerbuI fugea; iar el, a~ezandu-se pe varfuI unei
- '347 f" d ' .
~tan~l _ ' ?enn ~lmem cu el, s-a opril, privind in toate par-
tile ~l gandmdu-se In ce chip sa prinda cerbul. Dar Dumnezeu
atotinteleptuI ~i miIostivuL Care a nascocit nenumarate cal
pentrumantuirea oamenilor, n vaneaza pe eI in locul vana-
~i ~iise{)te ~i ~~i1ia. Silit insii de Ciitre imparatul Adrian (117-138) sa jertfeasCii
Idolilor, refuza .Sl, pentru aceasta, este inchis, impreunii cu intreaga sa familie, in-
tr-un .taur ~e ,~ramii, de.desubtul. ciiruia s-a pus foc. Astfel au murit el. sotia sa,
TeOPISta, ~l fiu lor, Agaple Si Teopist. Biserica Ortodoxii praznuieste pomenirea sa
la 20 septembne - H. Delehaye, Synaxarium, col. 59-61.
339. Dupii obicei > in textul vietH editat in Migne (mai jos citat EMG).
340. CerbiIor > EMG.
341. Cel mai mare din toam turma ... de stejan = se aram lui unul din cerbi
cel mai mare din toam turma, indreptandu-se spre 0 priipastie, EI'1G. '
342. Cei care erau cu el = toti, EMG.
343. 5-a indiiriitnicit = a riimas, EMG.
344. Siiu > EMG.
345. Nici el nu s-a dat indarat in fata greutatilor locului = nici el nestiind cum
sa-I prinda, EMG. .
346. Sa> EMG.
. ~4 7. Cerb~1 fugea; iar el asezandu-se pe varful unei stand = iar cerbul acela,
G\)ungand pe varful unei stanci inalte, a stat deasupraei. Ajungand generalul
aproape, EMG.
176 Sfimtul lOAN DAMASCHIN
twuL nu ca pe Comeliu prin Petru348 , d ca pe Pavel, persecu-
toru!' prin propria Sa anitare349 . ~i, stand mult timp Plachida,
pe de 0 parte uitimdu-se cu atente Ia cerb, iar pe de alta parte,
rninunandu-se de manmea lui, ne.$tiind cum sa-l prinda, Dom-
nul arata 0 asemenea minune, care nu este nepotrivita ade-
vfuuluL dar nici nu depa$e$te marimea puterii Lui. Dupa cum
pe vremea luiValaam 350 , punand daruI cuvantului in magar, a
mustrat cugetul 551 lui, tot astfel $i aid arata acestuia352 . Pe
coarnele cerbului era chipul Sfintei353 CrucL straIucind mai
mult decit lumina soarelui; iar in mijlocul coarnelor icoana
corpului purtator de Dumnezeu, pe care abinevoit sa-l pri-
measca pentru mantuirea noastra. ~i punand in cerb grai ome-
nesc, l~a chemat pe Plachida, zicand354 : Plachida, pentru ce
rna prigone$ti? lata, pentru tine am venit $i M-am aratat tie in
acest animal 355 . Eu sunt Iisus Iiristos, pe care tu, necunos-
candu-L, II cinste$ti. Binefacerile pe care Ie faci celor Upsiti au
stat inaintea Mea, .$i am venit sa Ma arat tie556 , prin acest
cerb, $i sa te yanez pe tine in locullui $i sa te tin in 357 lanturile
iubirii Mele de oarneni. Pentru ca nu este drept ca cel iubit de
Mine pentru faptele bune sa slujeasca demonilor necurati $i
idoliIor morti $i surzj558. caci pentru aceasta am venit pe pa·
mant, in chipul acesta in care rna vezi acum359 , voind sa man
tuiesc neamul omenesc560 .
348. f'apte ·10. 1-48.
349. Ibidem, 9, 1~ .
550. l'ium. 22, 28-30.
551 . Cugetul = prostia, EMG.
352. Acestuia > EMG.
355. Stintei = cinstitei. EMG.
554. Zi dmd + lui, EMG.
355. Am venit .. . In acest animal = vin sa ma an'it in acest animal. EMG.
356 . Tie + ~i sa ma infa.ti~ez. EMG.
357 . Sa te tin in = sa corespunzL EMG.
358. ~i Idolilor morti ~i surzi > EMG.
359. in care mavezi acum > EMG.
360. P.G. cv. col. 377 D - 381 C.
CELE TREJ TRATATE COl'ITRA ICONOCLA$TILOR
177
Din cartea a cincea catre iudei
a Sfantului Leontie, episcopul Neapolei,
din insula Cipru
A$adar, .haide, haide cu ravna361 sa facem $i362 apologia
zugravirii dnstitelor icoane, ca sa fie astupata gura celor fara
de lege 363 , care graiesc nedreptati364 . Aceasta365 predanie
este a Legii vechL .$i nu a noastra366 . Asculta pe Insu$i367
Dumnezeu, Care spune catre Moise sa faca icoanele a doi
heruvimi sculptati ' $i fauriti368, care sa umbreasca acopera-
mantul impacarii 369 . ~i iara$i Dumnezeu a aratat lui Iezechiel
templul, care avea, spune Scriptura, chipuri sculptate570 de
lei, de finici, de oarneni $i de heruvimL de la pardoseala lui
pana la podeaua acoperi.$ului371. Intr-adevar, grozav este cu-
vantul. Dumnezeu, Care a poruncit lui IsraeJ372 sa nu faca
chip Cioplit,nici icoana, nici asemanare din cele cite sunt in
cer $1 din celecite sunt pe pamant573, insu.$i porunce$te lui
Moise sa faca animale 374 sculptate, heruvimj375, iar lui Ieze-
chiet Dumnezeu 376 ii arata templul pHn de icoane .$i de ase-
manari 377 sculptate de lei, finici $i de oamenj378; .$1379 Solo-
361. Haide cu nivna > in fragmentele din MG (mai jOs citat LMG) .
362. $i > LMG.
363. Celor fara de lege > LMG.
364. Nedreptate. LMG.
365 . $i aceasta. LMG.
366. $1 nu a noastn'i > LMG.
367 . insu~i > LMG.
368. Sculptatl ~i fauriti = sculptati in aUf. LMG.
369. Ie$. 24. 17-21.
370. Sculptate > LMG.
371. Iez. 41. 18-20.
372. Cuvantul... lui Israel = cuvantul. care a fost poruncit lui Israel. LMG.
373 . Ie$. 20.41; Deut. 5. 8 .
374 . Animale = chipuri de animale. LMG.
375. IC$. 25. 18-22; 26. 1.31; 37.5; 38. 6-8.
376. Dumnezeu > LMG.
377. in text este lectura 6vol1a:trov. pe care am inlocuit-o cu 6110tro~a1(ov. dupa LMG.
378. Iez. 41. 18-20.
379 . ~i = pentru aceasta ~i. LMG.
12 - CULTUL SFINTELOR ICOANE
178 Sfflntul lOAN DAMASCHIN
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~ILOR 179
mon, luand din Lege modeluL a umpluf templul cu chip un de
nului icoanei ca la Dumnezeu, negre~it ar trebui sa ne Inch i-
arama sculptate380 de bot finici ~i oamenP81 ~i n~a fost mus~
trat de Dumnezeu pentru ·aceasta. ~adar, daca voie~ti sa rna nam387 ~i celorIaIte lemne ~i n-am distruge prin foc, cum se
mustri din pricina icoanelor, mustra mai intai382 pe Dum~ intampla adesea, icoana, cand cbipul s~a ~ters388. ~i iara~t
nezeu, Care a poruncit sa se fa,ca acestea, pentru ca not pnn atat timp cat lemnele 389 Crucii SUllt unite Intre ele, ma inchin
ele, ne aducem aminte de E1383. chipulut din cauza lui Hristos, Care a fost rastignit pe cle. Dar
cand sunt desPartite unul de aItuL Ie arunc ~i Ie ard. Dupa cum ·
cel care prime~te porunca pecetluita::590 a imparatulul saruta
A acelui~i, . din cartea a cincea pecetea, totu~i nu a cinstit nici 391 lutul nici392 hartia sau cre-
ionut .ci a datimparatului cinstea ~i Inchinarea, tot astfel ~i noL
Iara~i i~ibat joc de noi oameni care nu cred . deloc In cr~tiniL inchinandu-ne chipului CruciL nu ne inchinam393 firii
Dumnezeu din pncina cinstitei Crud ~i din pricina pictarii ~i lenmuluL cL vazand pecetea, inelul ~i chipul lui Hristos
inchinarii la dumnezeie~tile icoane, numindu-ne idolatri ~i insu~i394, prinCruce ne Inchinam ~i sarutam pe Hristos, Care
inthinatori la dumnezei de lemn. Dar daca sunt Inchinator la a fost rastignit pe ea 395 .
un dumnezeu de lemn, dupa cum spui tu, ateule, negre~it
sunt ~i inchinator la moo multi dumnezei. lar daca su:nt jnchi~
nator la moo mu:lti dumnezeL negr~it trebuia ca, atunci cand A acelui~i
rna jur, sa spun: "Ma jur pe dumnezei", dupa cum 00 zis~i tu
atunci cand 00 vazut un vitel: "Ac~tia sunt dumnezeii tai, Pentruaceasta396 , imprim 397 ~i p1ctez398 pe Hristos ~i
Israele"384. Dar n-OO sa te jnvrednic~ti sa auzi vreodata patilnile lui Hnstos In biserici, in case, In piete, pe icoane399 ,
ateasta din gura cr~tinilor. Sinagoga adultera ~i necredin- pegiulgiu 400 , in locuinte, pe hOOne ~i in orice loc, pentru ca
cioasa obi~nuie~te insa totdeauna sa nurheasca pacatoasa Vazandu-le continuu sa~mi amintesc401 ~i sa nu uit402, dupa
Biserica cu totul neprihanita a lui Hristos385 .
387. Sa se inchine, LMG.
Aacelu~i 388. $i n-am distruge... s-a ~ters = ~i negre~it n-ar arde icoana, ciind s-a ~ters
chipul, LMG.
389. Lemnele = cele dow'ilemne, LMG.
Noi nu ne Inchinam figurilor sfintilor, icoanelor ~i chi~ 390. Pecetluita > LMG.
purilor ca unor dumnezei;caci daca ne-am inchina386 lem~ 391 . Nici > LMG.
392. Nici = sau, LMG.
393. Ne inchinam = cinstim, LMG.
380. De arama sculptate = sculptate ~i faurite, de lei. LMG. 394. Chipullui Hristos insu~i = chipul insu~i allui HIistos, LMG.
381. 11IRegi 6,32,35; 7, 13,16,22,30; II Par. 3,6; 4 , 3-4, 15. 395. P.G. XCIU, col. 1597 C - 1600 A.
382. Mai intai > LMG. 396. Pentru aceasta > LMG.
383. P.G. XCIII, col. 1597 BC. 397. ImpIimam, 111G.
384. Ie$. 32, 4. . . 398. Pictez > LMG.
385. l"ragmentul acesta nu se gase~te printre celelaIte citate, aduse de 399. Pe icoane > LMG.
Sinodul VII ecumenic in sprijinul sfinteJor icoane, slngurele editate din intreaga 400. Pe giulgiuri, LMG.
opera a lui Leontie. .
386. 8-ar inchina, LMG. 401. Sa ne amintim, LMG.
402. Sa nu uitam, 111G.

180 Sfantul lOAN DAMASCHIN
cum tu ai uitat totdeauna403 pe Domnul Dumnezeul tau. :?i
dupa cum tu, .inchimmdu-te eartii Legit nu te inchini firii
pieilor404 ~i a cerneleL ci cuvintelor lui Dumnezeu, care se
gasesc in ea, tot ~tfel I>i eu rna inchin icoanei lui .tI:isto~4~5,
~i nu firii lemnului406 I;)i culorilor - sa nu fiel. - C1, mc~ma~­
du-ma chipului407 neinsufletitallui tIristos, ml se pare ca pnn
el tin I>i rna inchin la insul;)i408 tIristos. :?i dU~~ cum lacov:
primind de la fratii lui losif409 haina cea pestnt? am~stecata
cu sfmge41 0, cand I-au vartdut pe Iosif411 , negre~lt a saru~at. cu
lacrimi haina412 ,I>i a pus-o inaintea ochilor lUl 413 , nu Jelmd
haina414, ci socotind ea prin ea saruta pe losif 1>1 il tine in
maini tot astfel 1>1 noLcrel>tinii415 , cand sarutam cu trupul
icoan~ luitIristos sau a apostolului sau a muceniculuL
socotim ca sarutam416 cu sufletul pe lnsul>i tIristos sau pe
mucenicul Lui417 .
Prin urmare, dupa cum am spus de multe orL in oric~
sarutare I>i in orice inchinare se cerceteaza scopul. Dar daca
rna acuzL zicand418 ea rna inchin lemnului Crucii 419 , de ce nu
.
acuzi pe lacov, care. s-a inchinat la varful . l'
tOlagu 1 . I 'f420?
U1 U1 os~ ..
Este insa evident ea nu s-a incllinat cinstind421 lemnuL C1, pnn
403. Totdeauna> LMG.
404. Pieilor + din ea, LMG.
405. Hristos = Dumnezeu, LMG.
406. :;>i nu firii lemnului:= I$i nu rna inchin firii lemnelor, LMG.
407. inchimlndu-ma chipului = tinand chlpul, LMG.
408. insusi > LMG.
409. De la fratii lui losif = de la fiii lui, LMG.
410. Amestecata cu sange + a lui losif. LMG.
411. cand I-au vandut pe losif > LMG.
412. Haina > LMG.
413. Fae. 37, 31-35. . .
414. NujeIind haina = nu a facut aceasta iubind sau cinstindhama. LMG.
415. Ciestinii = toti crestinii, LMG.
416. Ca sarutam = ca pnem, LMG.
417. P.G. xcm, col. 1600 BC.
418. Zicand > LMG.
419. Crucii + ca lui Dumnezeu, LMG.
420. Fae. 47,31.
421. Cinstind = vazand, LMG.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TlLOR 181
lemn s-a inchinat422 lui losit dupa cum 1;)1 noi prin Cruce, lui
tIristos. De asemeni I>i Avraam s-a inchinat barbatilor ne-
credinciol;)L care i-au vandut mormantuL $i I>i-a plecatgenun-
chiul la pamant423 , dar nu s-a inchinat lor ca unor dumnezei.
:?i iara$L lacov a binecuvantat pe Faraon424 , care era ne-
credincios $i idolatru 425 , $i pe Isaac de $apte ori 426 , dar nu ca
pe Dumnezeu. Vezi 427 cite feluri de sarutari $i cate feluri 428
de inchinari ti-am aratat, atat din Scriptura cat $i din natura 429 ,
care nu atrag dupa sine condamnarea430 . Pe mine insa, cand
rna vezl ca rna inchin icoanei 431 lui Hristos sau a Preacuratei
Maicii Sale sau a unui Sfant452 , imediat te indignezL hule$tL iti
i~i din fire $i rna num~ti idolatru. Nu ti-e ru$ine? Nu te in-
fiori? Nu rO$~ti433 cand rna vezi ca in fiecare zi distrug tem-
plele idolilor din intreaga lume $i ridic 434 biserici mucerTicilor?
Daca m-a$ inchina la idolL pentru ce 435 cinstesc pe mucenicii
care au distrus idolii? Daca proslavesc, dupa cum zicL lem-
nele 436 , pentru ce cinstesc pe sfinti 437 , care au ars statuile de
422. 5-a inchinat > LMG.
423 . :Fae. 23, 7.
424. Fae. 57, 10.
425. IdoJatru + dar nu I-a binecuvantat ca pe Dumnezeu, LMG.
426. :;>i pe Isaac de I$apte oli = :;>i iaral$i s-a inchinat lui Isaac, cazand la
pamant. LMG . .Fae. 33, 3.
427. Vezi = ai vazut. LMG.
428. cate feluri > LMG.
429. Cat I$i din natura> LMG.
430. Urmeaza astfel dupa "condamnarea' : Tu smut! in fiecare zi pe nevasta
ta, cu toate ea probabiJ este putin demna I$i prefacuta I$i nu Cl$ti condamnat, desi
Dumnezeu nicrueri nu ti-a poruncit sa dai sarutare trupeasca femeii, LMG.
431. ca rna inchin icoanei = ca sarut icoana, LMG.
432. A unui srant = a altui drept. LMG.
433. Imediat te indignezi... roSCl$ti = te indignezi I$i imediat ip iCl$i din fire,
hulind I$i ne numCl$ti idolatli. Apoi, spune-mi. nu ti-e rUl$ine? Nu te infiori? Nu
tremuli? Nu rol$el$ti?, LMG.
434. Ridlc = zidesc, LMG.
435 . Pentru ce + deci, LMG.
436. Daca proslavesc, dupa cum zici, lemnele = Daca cinstesc ~i proslavesc
lemnele ca pe dumnezei, LMG.
437 . Pe sfintii = ~i proslavesc pe mucenicii, LMG.
 182 SfantuilOAN DAMASCHIN
lemn ale demonilor 438 ? Daca proslavesc pietrele439 , de ce
proslavesc pe apostoli, care au sfaramat idolii de piatra 440 ?
Daca cinstesc icoanele zeilor fal~L pentru ce proslavesc, laud
~i praznuiesc pe tinerii mucenici,care au luptat in Babilon 441
~i nu s~au inchinat icoanei idol~ti de aur 442? Dar443 cu ade~
varat mare este invarto~area inirnii celor faradelege, mare este
orbireal ludeule, mare este neru~inarea ta ~i mare este ne~
credinta tal Cuadevarat nedreptatit este de tine adevarul 444 .
ScoaI~te, DumnezeuIe, ~i judeca cauza Ta445 ~i fa dreptate
cauzei noastre, intr~un popor f<lrade sfintenie, neeviavios ~i
strain, care Te supara mereu 446 .
Aacelui~i
Daca, dupa cum am spus adesea, m-~ inchina lemnului ~i
pietrei ca lUI Dumnezeu, ~ spune ~i eu lemnului ~i pietrei: "Tu
m-ai nascut'447. Daca rna inchin icoanelor sfintilor, dar, mai
bine spus, sfintilor ~i rna inchin~i cinstesc luptele sfintilor
mucenici, pentru ce, nesocotitule, Ie num~ti pe aces tea idoIi?
Idolii sunt asemanarile zeilor fal~i, ale curvarilor, ale ucig~ilor,
ale celor care aduc jertfa pe copii, ale afemeiatilor, ~i nu ale
profetilor, nici ale ·apostolilor. ~i ca sa-ti dau, in chip potrivit,
438. Ale demonilor > LNG.
439. Pietrele + ca pe dumnezei, LNG.
440. De ce proslavesc... de piatra = de ce cinstesc ~i rna inchin mucenidlor
~i apostolilor, care au sfiiramat ~i au distrus chipurile animalelor de piatra?, LNG.
441. Dan. 3.
442. Pentru ce proslavesc... idol~ti de aur = pentru ce cinstesc ~i laud, ridic
biserid ~i praznuiesc pe eei trei tineri, care nu s-au inchinat idolului de aur din
Babilon? LNG.
443. Dar > LNG.
444. Nare este orbirea... de tine adev<1rul = Cu adevarat mare este orbirea
iudeilor, mare este necredint;a! Adevarul este nedreptatit de ei, LNG.
445. Ps. 73, 22.
446. P.G. XCIIl, col. 1601 AC. U1timele randuri de la "Scoalii-Te, Dumnezeule"
nu se gasesc in LNG.
447. ler. 2, 27.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR
un exemplu mic ~i cu totul vrednic de crezare despre icoanele
cr~tine ~i pagane, asculta: caldeii au avut in Babilon tot felul
de organe muzicale pentru cultul idolilor demqnilor. Dar au
avut ~i fiii lui Israel din Ierusalim organe, pe care Ie agatau in
srucii448 . ~i unele ~i altele erau organe muzicale, harfe, chitare
~i flaute, pe care fiii lui Israel Ie atarnau in saIcii. Dar unele
erau spre slava lui Dumnezeu, iar celeialte, imitatii ale celor
dintai, pentru cultul idolilor. Tot astfel cugeta, deci, cu privire
la icoane ~i idolL ale paganilor ~i ale cr~tinilor, anume ca
acelea· au fost facute spre slava ~i pomenirea diavoluluL iar
acestea spreslava lui Hristos, a apostoIilor, a mucenicilor ~i a
sfintilor Lui449 .
A acelui~i
Ac;;adar, cand vei vedea ca un cre~tin450 se inchina Crucii,
cunoa~te ca se inchina ei din pricina lui Hristos cel rastignit pe
ea, ~i nu din pricina firii lemnului. Pentru ca, daca ar fi ~a, ar
trebui sa ne inchinarn tuturor lemnelor campuluL dupa cum
Israel se inChina padurilor ~i copacilor, zicand 451 : "Tu e$ti
.dumnezeuI meu $i tu m-ai nascut'452. Noi nu facem astfel, ci
avem in biserici ~i in case amintirea ~i chipul patimilor Dom-
nului~i ale acelora care au luptat pentru El. Toate Ie facem
pentru Domnul nostru. ~i iara~i spun~mi, iudeule, care text
dinScriptura a ingaduit lui Moise sa se inchine lui letro, socrul
lui 453 , care era idolatru, ~i Iacov, lui f'araon 454 , iar Avraarn, fiilor
448. Ps. 136,2.
449. fragmentul acesta nu se gase~te printre citatele reproduse in Nigne.
dupa actele Sinodului VII ecumenic.
450. Un cr~tin = cr~tjnii, LNG.
451. Cli se inchina ei..: copacilor, zicand =ca aduc inchinaciunelui Hristos
eel rastignit, $i nu Iemnului. Pentru ea daca ar dnstl tirealemnului, . negre$it s-ar
inchina ~i copaCilor ~i padurilor, dupa cum $itu, lsraele, te inchinai acestora
aJtiidata, zicand copacului $i lemnului, LNG.
452. ler.2, 27.
453. le$. 18,7.
454 . .rae. 47,10.
184 Sffmtul lOAN DAMASCHIN
lui Emor455 - ~i aceia erau drepti ~i profeti - ~i Daniil, lui Nabu~
codonosor, care era necredincios. Daca aceia au facut acestea
pentru viata lumeasca ~i trecatoare, pentru ce ma acuzi cand
ma inchin amintirilor sfinte ale sfintilor, scrise ~i zugravite,
patimilor ~i luptelor prin care capat, in fiecare zi, binefaceri ~i
al?teptviata ve~nica ~i fara de srar~it456?
Din "IstoIia biseIiceasca" a lui Teodoret457 ,
tomul patru
Sub consulatul acesta, in a 25~a zi a lunii decembrie, s~a
intampJat 0 minune infrico~atoare ~i extraordinara, care a izbit
auzul oamenilor.Un oarecare, Olimp cu numele, partizan allui
455. Fac. 23. 7.
456. No! nu facem astfeJ... ~i fani de sfar~it = Dar noi nu spunem astfel
crucii. nici chipuIilor sfintilor: 'Voi sunteti dumnezeii no~tri". caci nu sunt dum-
nezeii nO$tri. ci asemami.ri $i icoane ale lui Hristos $i ale sfintilor Lui. a~ezate in
biserici. la vedere. $i venerate spre amintire. cinste . ~i podoaba. Cel care cinste$te
pe mucenic cinste~te pe Dumnezeu; ~i cel care se inchina Maidi Lui. aduce Lui
inchinaciunea.Cel care cinste~te pe apostol. cinste$te ~i pe Cel care I-a trimis. O.
daca faceai $i tu icoane potrivit celor legiuite de Moise ~i de profe!i $i te inchinai
prin ele Dumnezeului $i stapanului acestora. ~i nu icoanei de aur a lui Nabu-
codonosor! Cum nu ti-e ru~ine sa te porne$ti contra mea. revoltandu-te contra
icoanelor ~i hulind Crucea. daca Avraam s-a inchinat idolatrilor (Fac. 23. 7); daca
Moise s-a inchinat lui letro (le$. 18. 7). care era idolatru. lacov. lui I'araon (Fae.
47. 10) ~i Daniel. lui NabucodonosoI? Ei. profeU ~i drepti flind. se inchinauacestor
idolatri. care eraupe pamant. din pricina unei faceri de bine. tu insa te revolti
contra mea. care rna inch in Crudi ~i chipuIilor sfinUior. din care. prin ei. pIimesc
mii de bunatati de la Dumnezeu. P.G. XCIII. col. 1608 BD.
457. I'ragmentul acesta nu face parte din Istoria bisericeasea a lui Teodoret
de Cir (t c. 460).ci din Istoria bisericeasca, pierduta. a lui Teodor Anagnostul.
Acesta a trait la inceputul secoJului VI. Date mal amanunUte asupra vietii lui nu se
cunosc. A com pus doua [storii blseIice~ti: una. un extras din operele lui Socrate
(sec. V). Sozomen (sec. V) ~I Teodoret de Cir. numita ~i Istoria tripartitii; alta.
continuarea celei dintai. incepand cu moartea lui Teodosie 11 (408-450) ~i intin-
zandu-se pana itt timpul lui lustin (518-527). Din aceasta din urma lucrare. mai
importanta ca prima. nu ni se pastreaza decat fragmente. publicate in P.G.
LXXXVI. col. 165-228.
CELE TREI TRATATE CONTRA lCONOCLA$TILOR 185
Eftimie, ~eful ereziei ariene, fiind in baia din palatul Elinian, in
camera calda a baii, ~i vazand pe unii din cei care faceau baie
ca Jauda dogma consubstantialitatii, a zis astfel, cu aceste
cuvinte: Ce este Treimea? Pe care zid nu este desenata? :;>i
punand mana pe organele sale genitale, a zis: lata ~i eu am
treimel Astfel, cei care erau acolo, revoltandu~se, au vrut sa~l
omoare, dar au fost opriti de un oarecare Magnu, preot al
bisericii Sfintilor Apostoli din interiorul cetatii, om minunat ~i
slujitor allui Dumnezeu, spunandu~le ca fapta lui nu poate sa
rarnaml ascunsa ochiului Dreptatii, care vede peste tot ~i scrie
cu cuvant exact. Cand ei, din respect fata de acest barbat, au
incetat tulburarea, Olimp s~a sculat ~i, dupa ce, ca de obicei,
a facut baie calda, s~a dus la bazinul cu apa rece, care pri~
me~teapa din fantana ce izvora~te din mijlocul cinstitului altar
al Sfintei Biserici a primului mucenic :;>tefan, pe care a zidi~o
in vechime Aurelian, care a straIucit in demnimtile prefecturii.
Socotesc ca de aici apa a fost invrednicita cu purtarea de grija
a lui Dumnezeu. Nu mult dupa ce s~a coborat in bazin, revine
strigand: Miluiti~ma, miluiti~mal :;>i scarpinandu~~i Carnea, a
desfacut~ de oase. Toti care erau imprejurul lui, punand
mana pe el, J~au invelit in cear~af ~i l~au culcatjos, caci era in
agonie. Intreband ce s~a intamplat, Olimp a zis: Am vazut un
barbat, imbracat in alb, care a venit catre mine in bazin ~i a
varsat peste mine trei ciubere cu apa calda, zicandu~mi: Nu
huli! Slugile lui, luandu~J pe targa, l~au transportat la alta baie,
care se gasea alaturi de biserica arienilor. Cand au voit sa--i
desfaca cear~aful de pe el, s~a luat 0 data cu el toata carnea
lui ~i astfel murind, ~i~a dat duhul.
Intamplarea aceasta a ajuns cunoscuta aproape in
intreaga imparatie. Unii spuneau despre cel care a patimit
aceasta ca mai de mult, botezandu~se din nou, a trecut de la
credinta care prosJavea dogma consubstantialitatii, Ja erezia
lui Arie. Cand intampJarea a ajuns Ja urechile imparatului - era
Anastasie -, a poruncit sa se zugraveasca minunea intr~o
icoana ~i sa fie fixata sus, deasupra bazinului. Un oarecare
186 Sfantul lOAN DAMASCHIN
diacon loan, pazitor al sfintei biserici mai sus~pomenite a lui
$tefan, primul dintre mucenid, barbatcare in orice impreju~
rare i~i arata mai mult decat oricine nlvna pentru dogma
consubstantialitatii, a desenat icoana, dar nu intr~unchip sim~
plu, penfru ca el a scris pe ea numele acelora care au facut
baie acolo ~i au vazut minunea ~i unde locuia fiecare, ba inca
~i numele acelora care slujeau la baie. Icoana este martora
pana in vremea no astra, deoarece este fixata inpartea de sus
a zidului celui de al patruleaportic al casei de rugaciune, de
multe ori pomenita.
Dar pentru ca minunii i~a urmat alta minune, nu este drept
sa 0 trecem cu vederea,caci este yorba de acela:>i lucru. Nu
voi tn'indavi a 0 povestL cu toate ca s~a petrecut in timpul de
fata458 .
Partizanii lui Arie, vazfmd ca triumful dogmei consubstan-
tialitatii se intar~te, au rugat pe acela caruia ii era incredintata
grija palatului EJinian, ca unul ce era ~i administratorul baiL sa
dea jos icoana ~i sa 0 ascunda. Acesta, gasind un pretext
m~te~ugit, anume umezeala care vine de la ape, a spus ca a
luaticoana, fiind stricata, pentru a 0 repara. S~a intamplat ca
imparatul, facind vizite periodice in fiecare loc imparatesc, a
venit ~i acolo ~i a intrebat de icoana. in chipulacesta a fost
fixata iara~i pe zid. Imediat insa a venit peste Eutihian - cad
acesta era numele administratorului - mania lui Dumnezeu,
care a facut sa i se topeasca ochiul drept, iar celelalte membre
sa se agite in chip foarte unlt. Pentru a se vindeca de ne~
putinta sa, a pregatit sa se dUca in sfanta casa de rugadune,
unde se credea ca se odihne~te o parte din sfintele moa:>te ale
minunatilor barbati Pantelimon459 ~i MarinL~60, locul numin~
458. in text:
cu toate ca a depil$it timpul de fata.
459. Sf. Mucenic Pantelimon a fost martirizat in persecupa lui Diocletian
(284-305) pe la 305 in Nicomidia Asiei Miei. El a fost medic - de aiei Biserica
Ortodoxa iI numara intre "doctorii fara de arginti" - ~i a fost ca~tigat pentru
cr~tinism de catre preotul Ermolau. l"elul mucenich,FSale este acesta:Un orb,
CELE TREI TRATATE CONTRA lCONOCLA~TILOR 187
du-se Omonia din faptulca acolo adunandu~se 150 epis~
copi461, pe timpuI lui Teodosie cel Mare 462 , ca sa ajunga la 0
invatatura comuna ~i de acord asupra consubstantialitatii
dumnezeie~tii Treimi ~i sa lamureasca conceperea din
Fecioara a intruparii DomnuluL a dobandit aceasta numire. $i
stand acolo ·~aptezile ~i nefolosind nimic, ba mancandu~i-se
de boala ~i organele genitale, pe la miezul uneia din nopti,
ipodiaconul, care era de rand sa doarma acolo toata noaptea,
a vazutin vis unimparat stand ~i aratand cu degetul pe bolnav
~i .zicand:Cum il "oi primi pe acesta? Cine l~a ad us aid?
Acesta.este acela care a fost unit cu cei care M~au hulit. Acesta
este acela care a ascuns icoana minunii. Cand s-a sculat
clericu!, a pbvestit ce a vazut, zicind ca este cu neputinta sa
tiind vindecat de catre Sf. Pantelimon, a fost intrebat de catre imparat cui dato-
reaza vindecarea sa. La raspunsul sau ca lui Pantelimon, in numele lui Hristos, in
care ~i el crede, imparatul a poruncit sa i setaie capul ~i a chemat pe Pantelimon.
Dar nici fagaduintele, niei amenintarile n-au putut sa-i zdruncine credinta sa. in
sfa~it. vazand imparatul ca nu poate izbuti nimic, a poruncit sa i se taie caput
dupa ce a fost supus la omultime de chinuri. cand a vrut insa gadele sa loveasca
gatulmucenicului cu secutea, aceasta s-a topit ca ceara la fata focului. Cu prilejul
acestei minuni, au crezut multi soldati in Hristos. Sfantul a intins apoi gatul de
bunavoie ~i astfel a putut fi decapitat. Se spune ca in loc de sange a curs lapte
din capul sau;iar maslinuL de care era legal. a dat indata fructe. Biserica Orto-
doxa praznuie~te pomenirea sa la 27 iulie.
460. Sf. Mucenic Marin a fost martirizat tot in persecutia lui Dioclepan
(284-305). fiind adus inaintea guvernatorului din Tars, a fost silit sa jertfeasca
idolilor; dar pentru caa refuzat a fost intins la pamant ~i lovit cu bice. Dupa 0 a
doua cercetare, care a dus la acela~i rezultat. este atarnat de picioare ~i, dupa ce
I se spintecacorpul cu sabiile ~i se da foc madularelor taiate, i se taie capul.
Biserica Ortodoxa praznuie~te pomenirea sa la 8 august.
46L Sinodul II ecumenic, pnut la Constantino pol in 38L
462. Temeinicia statului cr~tin inceputa de Constantincel Mare (306-337)
a fost dusa la desavar~ire de catre imparatul Teodosie cel Mare (379-395).
Teodosie a fost unul din rarii imparati botezati chiar de Ja inceputul domniei;
astfel se poate explica in parte politica sa fata de Biserica, legile pc care Ie publica
atat contra paganilor, .cat ~i contra ereticilor ~i. in special, contra arienilor.
Teodosie a fost un ·ci'e~tin convins: Jua parte regulat la serviciile divine ~i la
Sflntele Taine ~i nu a ezitat sa faca penitenta publica Jacererea Sfantului
Ambrozie (t 397), pentrujnabu~irea in sange a revoltei din Tesalonic.

188 Sfantul lOAN DAMASCHIN
se vindece de boala sa. In aceea~i noapte, Eutihian, cople~it
de dureri, vede ca in vis pe un tanar eunuc, imbracat intr-o
haina straIucita zicandu~i: Ce ai? Cand el i~a spus: MOI, rna
topesc ~i vindecare nu dobandesc, a auzit spunandu~i~se:
Nimeni nu poate sa te ajute, deoarece imparatul este suparat
foarte tare pe tine. Eutihian s~a rugat ~i i~a zis: Pe cine sa in~
duplec sau ce sa fac? CelaIalt spuse: Daca vrei sa doband~ti
u~urare, pleaca degraba la baia Elinianon ~i odihne~te~te
aproape de icoana arianului care a ars. Indata dupa ce s-a
de~teptat, a chematpe unul dintre servitori. Ei s~au minunat,
caci trecusera trei zile de cind nu vorbea deloc. Eutihian l~a
poruncit sa~l duca acolo unde i s~a ordonat. Ajungand la locul
acela ~i a~ezandu~se langa icoana, ~i~a dat duhul. Cel care a
vazut a adeverit despartirea sufletului de corp ~i eliberarea de
chinuri465.
A Sfantului Anastasie din Muntele Sinai464
La patru miledeparte de Damasc este un sat numit Car~
satas; in acest sat este biserica Sfantului465 Teodor466 . Sar~
anii, intrand in acea biserica, au locuit in ea, spurcand ~i mur~
datind totul cu femeile, copiii ~i dobitoacele. Intr~una din zile,
463. UnuJ dih fmgmentele care se mai pastreaza din Istoria bisericeascii a
lui Teodor Anagnostul este t>i acesta reprodus dupa Sf. loan Damaschin in P.G.
LXXXVI, 1. col. 221-225.
464. Sf. Anastasie Sinaitul. calugar in munteJe Sinai. a tniit in secoJuJ VII; a
fost un scriitor fecund t>i un neinfricat aparator aJ dogmei ortodoxe contra nesto-
rienilor, monofizitilor, monoteJitilor t>i iudeilor. Opera sa, in mare parte nepubJi-
cam, este indreptata contra ereziiIor mai-sus numite. A murit in preG\ima anului
700. Biserica Ortodoxa praznuieste pomenirea sa la 21 aprilie.
465. Sfantului = victoriosului mucenic, in edipa lui F. Nau (mai jos citata
ASN).
466. Biserica Ortodoxa are in sinaxaruJ sau doi sfinp cu numele Teodor:
Teodor Tiron, martirizat sub Maximin. (307-313), cu praznuirea la 17 februarie,
Si Teodor StratiJat, martirizat sub Liciniu (308-323), cu praznuirea la 8 februarie.
CELE TREJ TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 189
pe cand stateau mai multi dintre ei ~i vorbeau, unul dintre
saracini a aruncat cu 0 sageata in icoana Sfantului Teodor
~i a lovit in umarul drept al lui467 ~i imediat a ie~it sange
~i s~a prelins pana in partea de jos a icoanei 468 ; toti 469 au
vazut semnul care s~a intamplat ~i sageata infipta in
umarul Sfantului 470 ~i sangele care se prelingea injos. ~i,
privind asemenea semn minunat care s~a intamplat 471 , n~au
inteles. Nu s~a pocait cel care a aruncat sageata. Nici unul
dintre ei nu s~a tulburat. N~au plecat din biserica, n~au
incetat de a 0 spurca. Dar au primit pedeapsa cea mai
mare. Caci cele douazeci ~i patru de familii dintre ei, care
locuiau in biserica, au pierit toate in puUne zile de 0
moarte napraznica. Nici unul dintre cei care locuiau in
acela~i sat n~a pierit afara de cei472 care locuiau in biseri~
ca in acelea~i zile 473 . lcoana, care a fost sagetata, se afla
~i acum, avand pe ea lovitura sagetii ~i urma sangeluL
Traiesc muIti 474 dintre cei care au vazut ~i dintre cei care
se gaseau atunci 475 cand s-a intamplat minunea aceasta.
Iar eu, ca unul care am vazut icoana Sfantului ~i am pri~
vit-0476, am scris ce am vazut477 .
467. Al Jui = aJ icoanel. ASN.
468. ·in partea de jos a icoanei = la picioarele icoanei. ASN.
469. Tot! = top samcinii, ASN.
470. SfantuJui = icoanei, ASN.
471. Care s-aintamplab ASN.
472. Acei = aceia numai. ASN.
475. in biserica in aceleasi zile = in biserica Sfantului Teodor, ASN.
474. Multi + barbap, ASN.
475. Atunci > ASN.
476. Icoana sfantului t>i am privit-o = asemenea icoana si am sarutat-o, ASN.
477. Editam de 'F. Nau in OrChristianus, 3, 1903, p. 64--65, relatarea este
numerotata de editor cu numarul 44. Pe langa argumentele aduse de Nau pentru
autenticitatea acestor istoiisili (I. c., p. 56-60), mai poate fi adusa Si marturia
Sfantului loan Damaschin, care spune ca relatarea este a Sfa.n tului Anastasie
Sinaitul.
190 Sfantul lOAN DAMASCHIN
Din viata Sffultului Simeon, fdcatorul de minuni478,
povestirea lui Arcadie, arbiepiscopul Ciprului479 .
Minunea 132
S-.a, intamplat in zilele acelea ca un negustor din cetatea
Antiohiei era stapanit de catreun demon rau printr-o groaznica
suferinta, >5i era chinuit de ani de zile, incat era inabu>5it de el,
oprindu':'i-se respiratia. Acesta, suindu-se la Sfant, a dobandit
vindecare prin rugaciunile lui; >5L facandu-seatat de sanatos ca
$i cum n-ar fi suferit de nici un rau, s-a intors la casa sa >5i drept
.multumire a inaItat Sfantului 0 icoana intr-un locpublic >5i in-
semnat al cetatii, deasupra u>5ilor pravaIiei lui. Unii dintre ne-
credincio>5L vazand ca este slavita cu atata cinste, cu lumini >5i
perdele, >5i plini fiind de zel, au atatat pe oameni turbulentL
asemenea lor, pentru ca sa se stranga norod >5i sa strige tul-
burator: Sase ridice viata celui care a facut aceasta, iar icoana
sa fie doborata. Dar, potrivit iconomiei lui Dumnezeu, s-a
intamplat ca omul sa nu se gaseasca atunci in casa lui, caci ei
doreau sa-l omoare; >5i strigau unii una, altii, alta. Mutatea lor
era multa >5i mare tare in fata lui Dumnezeu, iar invidia, sub
478. Sf. Simeon Noul Stalpnic a trait in secolul VI, capatanduvl numele, ca
~i omonimul sau din sec. V, din faptul ea ~i-a petrecut viata pevarful unul stalp,
de la varsta de ~ase ani pana la moartea sa (592). Potrivit biogratiei. sale, sclisa
de unul din disdpolii sill, Sf. Simeon a fost unul dintre cei mal inzestrap oameni
cu darurile supranaturaIe.cele mal felurite. raima sa s-a riispandit in intreaga
Silie, care aIerga la picioarele stalpuJui pentru a capata vindecarea de neputinte
~i dezlegiiri nevoilor lor sut1ete~ti ~i trupe~ti. Pentru aceea muntele, pe care era
iniiltat stalpul sau, a capatat numele de Muntele Minunat.Simeon a avut ~iactivi­
tate Iiterara. Ne-au ramas de la el tratate ascetice, sclisoli dogmatice ~i imne.
479. Areadie, episcopul Ciprului(626-642), unul dintre diseipolii Sfantului
Simeon Noul Stalpnic, a scris, potrivit miirturiei Sfantului loan Damaschin, viata
dascaIului sau. Aceasta n-a fosteditatkl inintregime pana acum, cie~i se giisesc
manuscrise: Cod. Sab. 108, sec. XI; cod. Paris. gr. 1459, sec~ Xl; cod. Bod!.
Barocc. 240, sec. XlI; cod. Monac. gr. 366, sec. X; cOd. din Lesbos, Biblloteca
maniistiJii ~o\) AElflrovoC;, sec. XlI-XlII. Au fost editate numa! diferite capitole, din
care lips~te capitoluJ citat de Damaschin.
CELE mEl TRATATE COrITRA ICONOCLA~TILOR 191
stapanirea careia >5i lucrau, era nemasurata. Pentru aceasta s-au
strans Iaolalta socotind ca au gasit prilej sa se revolte >5i sa
insulte pe Sfant, deoarece de multe ori Ie mustrase credinta
cea rea >5i ratacirea paganilor dintre ei. Cum nu puteau sa puna
frau unei asemenea furii, au poruncit unuia dintre soldati sa
se urce pe 0 scara >5i sa dea jos icoana. Cand s-a urcat acela
>5i a intins mana sa faca ce i s-a poruncit, a fost smuls indata,
cazand de susla pamant; zgomot mare s-a facut in norod.
Fiind inflacarati demanie, au poruncit sa se urce altul >5L intin-
zandu~i >5i acelamainile ca sa 0 smulga, a fost doborat, in
aceIa>5i chip, la,;pamant. Dupa ce s-a inta,mplat >5i aceasta >5i
s-au infrico>5at, totiau inceput sa->5i faca semnul Crucii. Dar
infuriindu-se inca$i mai mult acei necredincio>5L au poruncit
unui al treilea sa se urce in acest scop, >5L cum a intins >5i aces-
ta mainile spre a arunca icoana, a fost doborat de asemeni $i
ella pamant. Atunci frica mare a cuprins pe toti credincio$ii
care stateau imprejur. EL ingroziti >5i de invarto$area inimii $i
de indrazneala barbatilor acelora necredincio>5i >5i nelegiuitL
inchinandu-se cu rugaciuni icoanei, au plecat.
A SffuItului loan Hrisostom, din cuvfuItarea
·~a ca treci prin mijlocul Iaturilor"480
Madar, sa nu ne intristam, iubitilor, ·nici sa nu fim abatuti
din pricina nenorocirii de fata, ci sa ne minunam de destoini-
cia intelepciunii lui Dumnezeu, deoarece, prin mijloacele prin
care diavolul a nadc'ijduit sa doboare cetatea noastra, prin ace-
lea Dumnezeu a ridicat-o $i a indreptat-o. Cad diavolul, spre a
distruge 481 insa>5i temelia cetatii, a inspiratpe unii oameni
fara de lege ca sa insulte statuile imparatilor482.
480. intel. Sir. 9, 13.
481. Spre a distruge = spre a fi distrusa, .in editia din Migne.
482. P.G. XLIX, col. 154.
192 Sfantul lOAN DAMASCHIN
Aacelui~i
Dar pentru ca ~u intamplat cele ce cu indrazneala se
pusesera la cale $i unii oameni nelegiuiti $i scelerati, dispre--
tuind legile, au distrus statuile $i au atamat primejdie deasupra
tuturor, $i, acum, din pricina ca ei au suparat pe imparat, ne
temem pentru insa$i viata noastra. Pierderea averii deci nu ne
mai mU$ca, ci, in locul aceleia, altele, caci aud pe toti vorbind:
Poate sa ne ia aver~a imparatul; ne yom desparti bucuro$i48 3
de piete $i de case484 , numai sa ne .fagaduiasca cineva ca ne
mantuie trupul gol. Al)adar, dupa cum atunci 485 , inainte de a
ne ameninta frica de moarte, pierderea averii ne-a mU$cat, tot
astfel $i acum, cand s-au indraznit cele fara de lege486 , dvin-
du-se frica de moarte>487 a incetat durerea pierderii averii 488 .
Aacelui~i
riu $tii, oare, ca, chiar daca n-ar jefui cine va, dar daca se
arata in pCl>tera hotHor, i se da aceea$i pedeapsa ca $i celor-
lalti? Dar ce spun despre cele ale hotHor? ~titi, fara indoiala,
cu totH $i va amintiti de timpul cand ni$te oameni nelegiuiti $i
~arlatani au daramat statuile din cetatea noastra; atunci nu
numai ei, dar toti cei care numai au fost de fata la cele intam-
plate au fost luati cu fona $i du~i la tribunal impreuna cu aceia
~i au fost pedepsiti cu cea mai grea pedeapsa489 .
483. Bucurol>i + I>L in editia din Migne (maijos citata HMG).
484. case = averL HMG.
485. Atunci > HMG.
486. Cele rara de lege = aceste fapte indriiznete fara de lege, HMG.
487. Dupa HMG.
488. P.G.XLlX, col. 73.
489. Textul acesta, care vorbel>te despre distrugerea statuilor imperiale din
Antiohia. nu I-am gasit in cele 21 de omilii despre statui ale Sfantului loan
Hrisostom (P.G. XLIX, col. 15-222). Din euvintele din aeest text: "Va amintij:i de
timpul cand .. .", reiese ea textul face parte dintr-o cuvantare a Sfantului loan
Hrisostom, posterioara anuJui 387.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 193
A lui Teodoret, episcopul Cirului,
din "Jstona Monahilor".
Despre Machedonie Asianitul490
Alta data cetatea491 , fiind cuprinsa de nebunia unui de-
mon rau, al)a zicand ca sa alunge 0 boala492, s-a infuriat in
chip nebunesc493 contra statuilor imparate$ti494.
Din "Istolia biseliceasca" a lui Teodor Anagnostul
din Constantinopol.
Despre un oarecare eretic PaIadie495
Jar Paladie, episcopul Antiohiei, lucrand spre placerea im-
paratului496 , a simtit oroare fata de cei care au urmat dogrnelor
sfinte de la Calcedon $i a distrus icoanele Sfintilor Pannti 497 .
Din "Viata Sfantului Constantin",
cartea III, capitolul IV
Unele is-au indeplinit dupa placul inimii lui; altele insa,
prin rautatea invidiei, au tulburat cumplit bisericile din Alexan-
490. Maehedonie, numit si Critofaghitul pentru ca orzul ii era singura hrana,
a trait in secoluJ V. De mic copi!, a pJecat In munj:i pentru a se consaera sfinteniei
I>i timp de 40 de ani n-a folosit aeoperis, ci a trait sub eeruJ Iiber. cand a
imbatranit insa, s-a adapostit. Ja rugamintea muJtora, intr-o coliba, pana la moar-
tea sa. Aavut si darulfaeerii de minuni. Biserica Ortodoxa priiznuieste pomenlrea
sa Ja 11 februarie.
49.1. Antiohia.
49i.~a zicand casa aJunge obOala > in ecUtia din Migne.
493. in chip nebunese > in editia din Migne . ..
494. P.G. LXXXII. col. 1404 B.
495. PaJadie, arhlepiscopui Antiohiei (488?-498); a fost monofizit.
C. KaraJevskij, Antioche, DHGE,. IlL col. 576 s1699,
496. Este yorba de imparatulZenon(474-491).
497. V. supra, p. 188-189.
13 -CULTUL SFINTELOR ICOANE
194 Sfantul lOAN DAMASCHIN
dlia; iar schismele tivenilor ~iegiptenilor au facut ~i alte mari
rele, lovindu~se unii cu aItH infiecare cetate, sculimdu~se epis~
copii contra episcopilor ~i noroadele contra noroadelor ~i
aproape ca se distrugeau unii pe altii in ciocniri, incat s~au
putut vedea, in furia nebunieL savar~indu~se lucruIi nelegiuite
~i insultandu-se nebun~te icoanele Imparatilor498 .
Din "Istoria bisericeasca"499,
despre ceicare gfuldesc Ia.fel. eu Dioseu:r5oo
A ajuns la a~ade mare ind.razneala, incat ,a ~ters din dip~
tice1e sfinUte ~rnumele fericitilor pastori care au fost acolo ~i
a sfmamat icoanele lor, arzandu~le II} chipdespoticsOI .
Dinaeee~i "Istorie", .despre ereticul5 0 2
care a succedat lui Maehedonie50:S pe tronul
Constantin"opoluIui
Acest nelegiuit, venind Iaadlmare, ' a poruncit sa se cer~
cete~e dumnezei~tiIe biserici ~i, daca s~ar gasi undeva pictat
498. Editia lui Ivar A. Heike), GChSchr, 7, 1, Leipzig, 1902, p. 78,27-79,5.
Citatul acesta are urmatoarea lectura in editia de la Berlin: Acestea is-au indepli-
nit dupa placuJ inimii lui; altele in~a, care., din pri~ina rauta\:ii invidiei, autulburat
rau bisericile lui Dumnezeu din Alexandria, ca ;;ischisma tiveniloui egiptenilor,
nu pu\:inasupararei-aupricinuit. in fiecare or~episcopii se certaucuepiscopii,
noroadele se rasculau contra noroadelor~i aprmipe ca se distrugeau unii pe aItii
ili docnin, ineat, In fulia nebunieL oarneni fiira socotea\a a'u savaroit lucruri
nelegiuite ~i au indriiznit Sii insulte icoanele impiiratului. ' fizit al Alexandliei (457-460), ci de Timotei 1. pabiarhlil monofizit al Constantino-
499. A lui Teodor Anagnostul.
500. Dioscur, urma~ul Sfantului Chiril al Alexandriei (t 444) la scaunul epis-
copal (444-451), a fost utili! dintre cel mai inverounati apanitoli arlui Eutihie
(t 451) ~i principalul person<\i in sinodul talhiireSc dela Efes, din 449.
501. P.G. LXXXVI; 1. col. 220 AB.
502. Pentru ttiumful monofizitismului, impiiratul Anastasie (491-518) nu-
me~te in locul patriarhului Machedonie II (496-511) pe Timotei.'(511-518).
503. Machedonie II, pabiarhlil COnstantinopolului (496-511), calcedonian
dedarat, s-a impobivit politicii monoflzite a impiiratului Ariastasie (491-518). Pentru
CELE TREI TRATATE COl'ITRA ICONOCLAi?TILOR 195
in icoana Machedonie, sa nu se faca slujba acolo de nu· se va
distruge icoanaS04 .
Din aeee~i "Istorie".
Despre·IuIian505 ~i Timotei, 'numit ~i Eluruls06
Unii dintre cei care se bucura de tulburan cunosc pe acest
Julian ca a avut ·,acelea$i ideicu Timotei, episcopul de dupa
maisus amintitul Machedonie; ~i plicina pentru care a avut
acdea~i idei a' aratat~. Aducandu~lfoarte repede pe Mache~
donie ' in paIatul episcopal cu ajutorul slugilor, de fata fiind ~i
conducatorii civil1, l~au silit sa arunce anatema asupra celor
hotarate lasinodul de la Calcedon.BatranuL rugandu~se icoa~
nelor zugravite la Constantinopolale preotilor adormitL arhi~
episcopii Flaviai1507~i Anatolie 508 , princare ,Sinodul de la
Calcedon afost sanctionat a strigat: Daca nu vreti sa primiti
aceastii pncina a fostdepus ~i exilat. Dupa un zvon ar fl fost omorat (516) din indem-
nul imparatului. Biselica Ortodoxii priiznui~te pomenirea sa la 25 apliIie.
504. P.G. Lxxxvl;l, col. 220 B. '
50S. Julian, episcopul monofizit al l;Ialicarfi<lSului, este intemeietorul sectei
aftartodochetilor sau a iuliani~tilor, care .aflrmau Incoruptibilitatea corpului Man-
tuitorului, in sensulcii acesta a fost ridicat deasupra legilor care,stapanesc cor-
pul nostru, ~i ciia primit proprietiiti difelite dealecorpului omenesc. Pe la5I8,
depus din scaunul siiude ciitre imparatullustinl (518-527), afugit iIi Alexandlia,
unde airitratir'l disputacu sever al Antiohiei (t S38) ~ A munt dupiiS27 iIi Egipt.
506. in fragmentul acesta nu este vorba de Timotei Elurul, patriarhul mono-
polului (511-518). , ,
' 507~ DeSp!e Sf.I"lavian aI Constantiriopolului v. supra.
508. Analo)ie,succesorul !ui flavian, a fostmai intai apoci'isiar alpatn.
arhului Dioscur al Alexandriei (444-451), laCOnstantinopol, iar in ,449 este ales
patlia.rh al capitalei imperiului. Pastore~te pana in 458. Juptfuld li\tat peritru
dogma proclamatii la SinoduJ dela CaIcedon (451), a celor dou(). na.tuli in
Mantuitorul ,Hlistos, cat ~i .pentruapararea canonului 28 al .acestui sinod, care
acorda scaunului episcopal a1COnstantinopolului locul imediat urmator dupa ceJ
de la Roma; Biserica Ortodoxiipraznuie~te pomenirea sa la 3 iulie.
196 Sfantul lOAN DAMASCHIN
CELE TREJ TRATATE CONTRA JCONOCLA~TILOR
197
hotanirile sffultului sinod mai sus~numit, anatematizati icoa~
nele Sfintilor episcopi .si .stergeti~i din dipticele sflntite509 •
Din poemele Sfantului Gngone de Nazianz
Sau sa nu inveti, sau sa inveti prin viatcL
A lui Hrisostom, din Cuvantarea Ca sa nu atragi c~ mana, iar cu alta sa alungi.
la Sfantul flavian al Mtiohiei510 Sa vorbe.sti mai putin va trebui, facand tot ce se cade.
PictoruL cel mai mulL prin tablouri instruie.ste512 •
~i poporul a aratat ceea ce este: tact urmand pornirii fara Interpretarea acestei sentinte. Daca nu inveti CJ,l. felul vietH
judecam :'a unui general, ~u aruncat contra icoanelor .si statu~ tale, spune Grigorie Teologul, nu invata nici cu cuvantuL pen~
ilor iniparate~ti, l~au dobonlt Ia pamant ~i Ie-au tarat prin piata. tru ca nucurnvape cei pe care Ii atragi cu cuvantuL s~i alungi
furia a turbat mintile, iar mania a orbitcugetanle cele intelepte. pentru ca nu ai un fel cinstit de viata. Caci daca faci ceea ce
trebuie, at unci insa.si aceasta activitate inteleapta va tine Iocul
, Din ace~i Cuvantare, din euvintele patriarhului invataturii,dupa cum pictorul, in cea mai mare parte, instru~
ie$te prin tablouri.
flavian catre imparatul Teodosie eel Mare
Am pacatuit, imparate. Nu ascundem pacatul de care ne A aceluiasi
invinui~te .si creatia. Nu mgaduim nebunia, prin care ne~am inf~
riat contra icoanelor tale, dar, mm degraba contra noastra in.sine. Dar nici Polemon5 13 sub tacere nu va fi trecut.
Acum insa, ca ni.ste condamnatL a~teptam iubirea ta de oameni. Minunea~i din acelea care vorbesc prea tare.
Mai inainte, eI n~a trait intelepte.ste
~i~a fost 0 sluga preajosnica a placerilor.
~i iar~i, din acel~i
Cuvant. Dar, cuprins fiind de~a binelui dragoste,
Din euvintele Sfantului flavian Un mentor gasind - pe cine, n~a~ putea sa spun,
fie pe~un inteIepL fie pe el insu.si _,
Sa nu distrugi atatea icoane pentru 0 singura icoana de
:'tat de mult deasupra patimilor s'aratat,
arama. Sa nu sfarami atatea fapturi dumnezeie.sti pentru 0 Incat voi spune una din ale lui minuni:
faptura de arama, carepoate sa se faureasca cu u.surintaS11 • Un tanar neinfranat chema 0 desfninata;
Dar cand a G\iuns, se spune, in fata intrarii,
509. P.G. Lxxxvi, l, col. 220 BC, Care deasupra avea icoana lui Polemon,
510. I'1avian a fost succesorullui Meletie (360-381) pe scaunul epsicopal a} ~i cand a vazut~o - cad era cucernica _
Antiohiei (381-404).in timpul sfaramarii statuilor imperial~ din Antiohia in 3.87,
F1avian a mers la Constantino pol pentru a cere de .la Imparatul Teodosle I
(379-395) iertare pentru . ora$. Despre audii:!nta sa ne informeaza Sf. loan ar urma ca aceste texte sa se gaseasca in OmlJia a XXI-a despre statui (P.G. XLIX,
Hrisostom (t 407) in Omilia a XX1~a despre statui {p.G. XLIX, col. 21l-22~). Tot col. 211-222},caci aceasta reproduce cuvantarea pe care Sf. FJavian aJ Antiohiei
sub F1avian s-a sfar$it $i schisma meletiana, prin mijlocirea Srant~IUl loan a rostit-<J inaintea imparatului Teodosie 1.
Hrisostom. Biserica Ortodoxa praznuie$te pomenirea sa la 27 septembne. 512. P.G. XXXVII, col. 929 A.
511. Textul acesta,. ca $i celelalte doua precedente, n-am putut Sa il gasesc
513. Despre acest Polemon, vezi Horatiu, Satire, II. 3, $i Diogenes
in opera Sffmtului loan Hrisostom. Din felul redactarii titlurilor $i acuprinsului lor, Laertios, IV.
 CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 199
Sfantul JOAN DAMASCHIN
198

"I"ndaUi a plecat, d~~ icoaneichip invinsa fiind, 514 Stapanului, l~au doborat pe acela care L-a impartit. Acestea
" " . . f fost sunt Efesul ~i icoanele celor ce s~au facut acolo, care, de~i tac,
RUl?inandu~se de cel pictal, ca I?l cum VlU ar 1 •
totu~i printr~ voce nescrisa vorbesc despre cele ce s~~u
savar~it acol0 522 .
A lui Hrisostom, din.·Omilia la Epistola
catre Timoter, cap. 8
Din cartea a treia a ·Stromatelor" lui Clement
'fli exemplu pentru eei eredineio$i'515 ; in to ate ~da~te. j:>i!d~ Alexandrinul523 , catre Alexandru524
de fapte bune, adica, prin exemplul vietti, astfel ca msutl sa fn
Prinurmare, acesta525 nu numai ca lauda cele bune, dar
ca 0 icoana pusa la vedere516 . se sile~te sa fie bun, schimbandu~se prin dragoste dintr~un
."
serv bun .~i credincios526 in prieten, din pricina perfectiunii
Din Cuvfultarea de aclamape a Sffultului felului de afi, perfectiune pe care a dobandit~o, in chip cural,
a1 ~aselea sinod517 din invataturacea buna, unita cu mult exercitiu. EI va C\iunge
·la inaltimea cuno~tintei, silindu~se in moralitate, ordonat ~i
_. Nestorie 518 , iar~i Celestin.519 I?i Chiril. 520
Iaral?l d ~. Primul a
. t rul lini$tit in felul 9-e a fi, avand toate cele care facsuperioritatea
521
impartit ~i a despartit pe Hristos; ceilalti , vemn m aJu 0 gnosticului ade"varat, privind de departe la icoanele cele bune,
lamulti patriarhi care au C\iuns la perfectiune inaintea sa, la
514. P.G. XXXVII, col. 737-738.
515. I Tim. 4,12. 522. Mansi, XI, col 661 CD.
516. P.G. LXII, col. 565. 523. Clement Alexandrinul, pagan din n~tere, s-a nascut in Atena pe la
517. Tinutla Constantinopol in 6 8 0 . . - mijlocul secolului n. Dupa ce face cruatorii in ltaJia, Siria $i Palestina, se stabile$te
518. Nestorie, patriarh al ConstantinopolulUl de la 428 la 431: s-a nascut, in Alexandria; aiei este ucenicul renumitului didascal Panten, despre care vor-
dupa izvoare ~iriene, din pannti per$i. lnstructia $i-a fac~t~ p:o~at;>11 cu :eodo: be$te in scnerile sale cu dragoste inflacarata. Dupa rpoartea lui Panten, pe la 190,
al Mopsuestiei (t 428), iar mai tarziu, ca preot $i monah In manastirea SfantulUl Oement ii succede la conducerea $colii catehetice din Alexandria. in fruntea
Evpreple . dea I'nga- Antiohl'a
· , v"i-a ca"'tigat
v
un mare
""
renume "pentru elocventa
• al .
sa. $colii ramane piina .Ia izbucnirea persecutiei (202-203) lui Septimiu Sever
Teodosie II (408-450), in dorintade a av.ea pe scau~ul ~piscop~al_caPlt el. un (195-211), cii.nd opanlse$te $i se refuglaza in capadocia Ia fostu] sau discipol,
nou Hrisostom", I-a facut patriarh in 428. Inlocul unul Hnsosto.~ Insa, Nesto~~e~ ep!scopul Alexandru. Clement Alexandrinul a fost un scriitor de prim rang, cu pro-
devenit reprezentantul ereziei care ii poarta numele. Sf. c~ml al ~exan . nuntate"tendinte etice;poate fi socotit primul teoretician al eticit cre$tine. Ten-
(t 444) denunta cre$tinatatii ratacirea doctrinala a patriarh~UI Con.s~~nopolul~1 dinta aceasta se vede nunumai in primele sale scrieri: Protrepticul $1 Pedagogul,
$i la Sinodul de.ia Efes(431), Nestorie este depus $i trimls la _man~tirea~a. In in care indeamna pe pagani sa paraseascii. religia pagana $i sa se a$eze sub con-
4;5 este exilat in Egipt. Noare dupa 451. Din ac~vitate~ lite.r.:ra ~ lUI Nestone nu ducerea divinuJui pedagog Hristos, ·dar $i in Stromatele sale, adevarate NcovoareN
s-au pastrat decat fragmente. in intregime s-a ~ast.rat, In sm~ca, 0 lucrare a sa de cuno$tinta, in care arata armonia dintre intelepclunea ganditorilor Eladei $i
intelepciunea cre$tina $i superioritatea acesteia din urma. Tot aiei face tabloul
ublicata sub un pseudonim: .. cartea lui HeraclJd dln_D~asC. .
p 519. Alaturi de Sf. Chiril al Alexandriei (t 444) In dlS~Uta nest?nana ~ fost gnosticuJui cre$tin, in opozitle cu falsul gnostic al ereticilor. Clement Alexandrinul
implicat $i papa Celestin al Romei (422-452), ~e, imedlat. ~e pnme$te l?-for" moare intre 211-215.
matiile $i explicanle dogmatice ale patrtarhulUl Alexandnel, condamna p( 524. in loc de 'catre AJexandru', trebuie citit: 'prezbiteruJ Alexandnei". Cf.
0, Stahlin, GChrSchr, 17, p. 45.
Nestorie $i invatatura sa intr-un sinod din Roma (450).
520. Despre Sfantul Chiril al Alexandriei, vezi not.a228, ~. 159. 525. Adica gnosticul cre$tin.
526. Mat. 25, 23, loan 15, 15.
521. CeilalU + impreuna cu imparatul, in textul din ManSI.
200 Sfantul lOAN DAMASCHIN
foarte multi profeti ~i la nenumarati ingeri, dar, mai presus de
toti, la Domnul, Care ne~a invatat ~i n~a dat exemplu ca este
eu putinta sa se dobandeasca viata acelor inaltimi527.
A Sfantului Teodor, episcopul Pentapolei
A fost iara~i un barbat din cei cuvaza in tinutul acela, cu
nume]e Dion, care a impodobit cu multe daruri biserica Sfan~
tului mucenic ~i a imbracat cu argint altarul lui. Unul dintre
servitorii sai, funlndu~i multi bani, a fugit. Dion insa n~a pornit
intru urmarirea sa, ci, ducandu~se la icoana mucenicului, a
facut din ceara chipul icoanei lui ~i, cu credinta Sfantului mu~
eenic, a fixat~ la poarta easei sale. Indata528 servitorul s~a
'intors singur, ca ~i cum ar fi fost alungat de eineva~ ~i a venit la
stapanul sau, fara sa fi eheltuit eeva din ceea ce a furat. Toti au
afiat de aceasta intamplare, a~aca locuitorii tinutului aceluia
pana in ziua de azi, fac la fel contra servitorilor care fug529 .
A Sfantului Atanasie at Alexandriei530,
din cartea a treia contra arlenilor
Fiul, fiind odrasla proprie a fiintei Tatalui, negr~it spune
ca cele ale TataIui sunt ale Lui551. Pentru aceea, in chip drept
527. Viaj:a acelor inaltimi = viata aceea inalta. in editia lui Stahlin. TextuJ
citat de Sf. loan Damaschin se afla in GChrSchr. 17. 1909. p. 45. 11-21.
528. Pentru traducere am propus lectura e\)eu ~. atat in locu! lecturei e£i<;,
cum era in textul!ui Damaschin. cat $i in locullecturii aM t~, propusa de Lequien,
cf. nota L col. 1405.
529. Din felulredactarii tltlului, pus inaintea acestui fragment: 'A Sf{mtulu
TeodO{,episcopul Pentapolej', ar urma ca fragmentul face parte dintr-o luc~a~e c
episcopului Pentapolei. Teodor. Dar istoria literaturii cre$tine nu. cuno~$t~ n~cl ur
scriitor cu acest nume. Daca se are in vedere textul fragmentuJUl. ar rele$l ca est(
yorba mai degraba dec viata a acestui srant - caracterizat ca mnd 'mucenic' -
din care Sf. loan Damaschin a facut imprumutul. Dar nici aghiografia - $i aici m
am condus dupa Sinaxarul ConstantillopoJitan editat de Delehaye - nu men
(joneaza vreun sfant eu acest nume.
550. Despre Sf. Atanasie eel Mare. vezi nota 179. p. 61.
551. Joan 16. 15; 17. 10.
CELE TREI TRATATE COl'ITRA ICONOCLA$I'ILOR
201
~i potrivit eu: 'Eu $i TatiiJ una suntem"552, a adaugat: "Pentru
ca sa cunoa$teti ca Eu sunt in Tatiil $i Tatal intru Mine'555. Mru
inai~te a -:isiar~i ~i aeestea: 'Cine M-a vazut pe Mine a vazut pe
Thtiil"554. In aceste trei citate este unul ~i aeeIa5i sens. Pentm ca
eel care a eunoscut in ehipul aeesta ca unul sunt Fiul ~i Tata!, ~lie
ca El este in Tata! ~i Tata! in Fiul, deoareee Dumnezeirea Fiului este
Dumnezeirea TataIui, iar aceasta este in · Fiul. eel care intelege
aeeasta ~lie ca aeela care a vawt pe Fiul a vazut pe TataI, pentm
motivul ca in flu! se eontempla Dumnezeirea TataIui. Aeeasta 0
poa,!:e555 intelege mai bine cineva din exemplul icoanei imparatu~
lui. In icoana imparatului536 este ehipul ~i forma557, iar in imparat
este chipuI de pe icoana. Asemanarea de pe icoana imparatuIui
este cu totul asemenea imparatului, a5a ca cel care vede icoana
vede in ea pe imparat ~i, la feI, eel care vede pe imparat cuno~te
ca acesta este acela din icoana. Prin faptul ca nu se deoseb~te
asemanarea, icoana ar spune aeeluia care ar vrea sa vada pe
imparat, dupa ce a vazut icoana: "Eu ~i imparatul una suntem, caei
eu sunt in acela, ~i acela in mine; ~i ceea ce vezi in mine, vezi ~i
in acela, ~i ceea ce ai vazut in acela, acel~i Iucru vezi ~i in mine";
cel care se inchina icoanei. se inehina in ea imparatuIui, cad
icoana este forma aeeluia :;;i chipuIlui558.
A acelui~i, catre prefectul Antioh
Ce zic despre aceasta cei care intorc spatele cu dezgust ~i
nu permit sa ne inehinam chipurilor sfintilor care se zugravesc
de noi spre aducer~minte559?
552. Joan 10. 30.
533 . loan 10. 58.
534. loan 14. 9.
535. Poate = va putea. in textul editat in Migne.
556. imparatului > in textul editat in Migne.
537 . .Forma + imparatului, in textul edltat in Migne.
558. Ka'ta APEtCXVIDV A6yO<; 'tpl'to<;, P.G. XXVI, col. 329 C - 352 B.
539. Textul acesta nu se gase$te in luerarea apocrifa a Sf. Atanasie catre
Antioh (P.G. XXVIII, col. 556-708).
 202 Sfantul lOAN DAMASCHIN
A lui Ambrozie, episcopul Mediolanului540,
a1tre Gratian imparatul541 • Despre intruparea
CuvcintuIui lui Dumnezeu 542
Dumnezeu inainte de trup :;>i Dumnezeu in trup. Dar trebuie
sa ne temem~ zice, pentru ca sa nu parem ca impanim pe Hristos,
atribuind lui Hristos doua puteri coilducatoare :;>i 0 intelepciune .
dubla. Oare nu cumva impanim pe Hristos cfu1d ne inchinam :;>i
Dumnezeirii Lui:;>i trupului? Sau il impfutim cfu1d in acela:;>i timp
ne inchinam ~i icoanei lui Dumnezeu :;>i Crucii? Sa nu fie!
A lui Chiril, patriarhul IerusaIiInului543,
din a 12-a cateheza
Daca pricina venirii lui liristos 0 cautL alearga la prima
. carte a Scripturii. Dumnezeu a facut lumea in :;>ase zile; iar
lumea a facut-o pentru om. Soarele prea straIudtor, care lumi~
neaza cu razele sale544, am spus M5 ca a fost facut pentru
540. Despre Sf. Ambrozie. vezi nota 155, p. 119;
541. Gmtian a fost imparatul Imperiului de Apus de la 375-383. 'Fiind in
frecvente legatUri cu sr. Ambrozie (t 397), Grapan a avut 0 politica religioasa
favorabila cr~tinismului. Sub influenta acestuia. ia masuri contra arienilor Si
donatistilor. iar prin iegi speciale scuteste clerul de dari. declara religia crestina
ca singura justificata In stat. ridica privilegiiIe preotilor pagani si ale vestalelor.
indeparteaza altarul zeitei Victoria din sala de sedinte a senatului roman . GmUan
moare. prin tradare. intr-o campanie contra uzurpatorului Maxim. in 383.
542. De incamaUonis Dominicae Sacramento, P.L. XVI. col. 873 B. .
543. Sf. Chid!. patriarhul IerusaIimuIui, s-a nascut in Palestina probabiJ in
lerusaJim. pe la 312. in 348 a fost ales episcop al Ierusalimului. Pastorirea sa a
fast foarte incercata din pricina disputelor ariene si mai ales din cauza lui Acachie
aI Cezareii Palestinei(t 366). Condamnat de diferite sinoade ariene, a fost exilat
in trei rand uri. Dupa al treilea exi!. care a durat 11 ani. revine pe .scaunul epis-
copal. pe care ramane netulburat panli la sfiirSltuI vietH sale (386). Opera sa prin-
cipala. cele 24 de cateheze, ii asigura un loc deosebit in istoria cateheticii
crestine. Biserica Ortodoxa praznui~te pomenirea sa la 18 martie.
544. Soarele ... razele sale = Soarele care lumlneaza cu razele sale prea-
straludtoare. in editia din Migne (mai jos citat CMG).
545. Am spus > CMG.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 203
om 546 . Toate vietuitoarele au fost facute ca sa ne sltUeasca
noua; ierburile :;>i pomii,pentru desfatarea no astra. Au fost
zidite multecreaturi bune547 , dar nici una dintre acestea nu
este icoana lui Dumnezeu, ci numai omul. Soarele,prin porunca
numai; omul insa a fost plasmuit de mainile dumnezeie:;>ti~ 'Sa
facem pc om dupa icoana l'foastra ~i dupa asemanare"548. Daca
icoana de lemn a imparatului pamantesc este cinstita, cu cat
mai mult icoana cuvantatoare a lui Dumnezeu549?
A Sfcintului Vasile550 , a1tre Sf. flavian,
despre Samarineanca
Potrivit unUi'obicei local, inchinarea se facea intr~un Singur
loco Domnu! insa,mvatand in alt chip, zice: 'Trebuie sa ne
inchinam.in duh . ~1 adevar"551, numindu-Se adica pe Sine in~
su:;>i 'adevar. Dupa cum spunem ca in Fiul ne inchinam TataIui,
caicoanei lui Dumnezeu~TataI552, tot astfel :;>i in Duhul, ca
Celui care arata in EI insu:;>i Dumnezeirea Domnului553.
A Sfantului Grigorie de Nazianz. La Botez
Dar daca dupa Botez persecutorullumii te va ataca - :;>i te
vaataca, cad a atacat:;>i pe Cuvantul:;>i Dumnezeul meu, lumi~
na cea ascuns<'i- dinpridna corpului in care S~a aratat554 -, ai
546. Pentru om = pentru a lumina omuluL CMG.
547. Pentru desfatarea... bune= pentru desfatarea no astra au fost zidite.
Toate creaturile sunt bune. CMG.
548. Fae. L 26.
549. P.G.XXXIII • .col. 729 C - 732 A.
550. Despre Sf. Vasile cel Mare. vezi nota 139. p. 56.
551. loan 4. 24.
552. Col. 1. 15; II Cor. 4. 4; Bvr. 1. 3.
553. !n opera Sfantului Vasile eel Mare nu se afIa 0 cuvantare cu acest titlu.
554. In edi(:ia din Migne (mai jos citat CMG) textul are urmatoarea Jectura:
Dar daca dupa Botez persecutorulluminii si ispititorul te va ataca - Sl te va ataca
cad a atacat si pe Cuvantul si Dumnezeul meu. din pricina acoperamantului cor~
pului. a atacat lumina cea ascunsa. din pricina corpului in care Soa aratat.
 Sfantul lOAN DAMASCtIIN
204
prin ce sa invingi; nu te teme de lupta! Pune inainte Duhut
pune inainte apa555 1
~i mai jos putin: PIin de incredere, spune pecetii: Sunt556
icoana lui Dumnezeu, a slavei de sus, din care n~am fost inca
aruncat ca tine, din pricina Ingamfarii557 . M~am imbracat in
I1ristos; prin Botez m-am transformat In I1ristos. Tu, inchina~te
mie558 .
A Sffultului loan Hrisostom, la Macabei
Va gasi cineva ca intipariturile chipurilor imparatel>ti stra-
lucesc nu numai In aur, argint I>i in materiile cele mai pretio~
se, dar chiar I>i in arama se poate vedea gravata aceeal>i figura.
Deosebirea materialelor nu vatama vrednicia chipului I>i nici
faptul ca este facut dintr-un material de mai putina valoare nu
miCl>oreaza cinstea chipului facut din materiale de mai mare
valoare, ci chipul imparatesc Ie onoreaza la fel pe toate. Chi-
pul nu este injosit de calitatea materialului, cL din contra, da
o valoare mai mare materiei care a primit forma chipului lui.
A acelui~i, contra lui Julian ateu1559 ,
din Cuvfultul I
Cine este noul Nabucodonosor? Acesta din mijlocul nos-
tru cu nimic nu s-a aratat mai iubitor de oameni decat cel de
altadata; carbunii acestuia ne rup inca in bucatL dar am evitat
flacara. Oare darurile afierosite sfintilor, care se gasesc in bise-
555. P.G. XXXVI. col. 369 BC.
556. Sunt = $i eu sunt, eMG.
557. Pentru traducerea acestei fraze am adoptat lectura din GMG.
558. Ibidem, col. 572 A.
559. Despre luJian Apostatul. vezi nota 518, p.86.
CELE TREl TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 205
rici spre a fi venerate de cei credinciol>L nu arata mutilarea
corpului 560 ?
A acelui~i, la vasul pentru spruat
DU?a. cu~ atunci c:.and chipurile I>i icoanele imparatilor
sunt tnmlse 1>1 purtate In cetate, capeteniile I>i noroadele Ie
intampina cu strigate de bucurie I>i frica - nu cinstesc scan-
dura, nici icoana facuta din ceara, ci chipul imparatului -, tot
astfel I>i zidirea561 .
A lui Severian, episcopul Gabalelor, la Cruce.
Din Cuvantul IV562
"Moise a lovit piatra 0 data ~i de doua on'563. Pentru ce 0
data I>i de doua ori564? Daca asculta de puterea lui Dumnezeu,
de ce este nevoie de a doua lovitunW Daca insa lov~te fara
puterea lui Dumnezeu, atunci nici a doua, nici a zecea, nici a
o suta lovitura nu va putea565 sa prefaca 0 natura neroditoare
560. Acest citat nu se gase$te in cuvantarea Sfantului loan Iirisostom con-
tra lui Iulian. Nara de aceasta, pana acum se cunoa$te numai 0 singura cuvantare
a Sfantului loan Iirisostom, cu acest subiect (P.G. col. 535-572): iar din
redactar~a titlului pus in fruntea acestui fragment de catre Sf. loan Damaschin,
reieseca au fost mal multe cuvantfui sau cel putin doua .
.56~. Citatul acesta din OmiIia lavasul pentru sproat nu se gase$te in opera
pubhcata a Sf. loan Iirisostom. Dar omilia. din care Sf. loan Damaschin a impru-
mutat fragmentuJ, se gase$te in 4 mss. ale Bibliotecii Na\:ioanale de la Parts: 582,
sec. Xl, 771. sec. XlV, 1170, sec. XIV, 1554 a, sec. XIV. Montfaucon, socotind-o
n.eau.t~~~ca. a e~cI~~ din edi\:ia operelor lui Iirisostom $i tot astfel au procedat
$1 cnticll postenon. Daca este autentica sau nu, critica nu ~a pronuntat. in
favo.area autenticitii\:ii avem marturia Sfiintului loan Damaschin $i a Panntilor de
la s~nodLiI VII ecumenic (787), (ManSi, Xlll, col. 68 E}, care 0 atrtbuie Sf. loan
Gum de Aur. .
562. Despre titlullucrarii, vezi nota 505, p. 84.
565. Num. 20, 11.
564. Pentru ce 0 data $i de doua ori > in editia lui Savile (maijos citat SS).
565. va putea = poate, SS.
206 Sfantul lOAN DAMASCHIN
intr--o naturaroditoare. Dar daca, In chip simplu, era lipsita de
opera lui Dumnezeu ~i taina Crucii, atunci era de ~uns 0 singura
data era de ~uns chiar un semn, era de ajuns chiar un cuvant. Dar
s-a facut aceasta ca sa se preinchipuie icoana Crucii. "A lovit Moise,
zice Scriptura 0 data ~i de doua ori", nu in acel~i mod, ci descri~
ind semnul Crucii566, pentru ca ~i natura neinsufletita sa simta
respect fata de simbolul Crucii. caci daca atunci cand lmpamtul
lipse.$te, icoana567 tine locul imparatului ~i capeteniile i se Inchina,
se savar~esc serban lunare, conducatorii iesjntruintampinarea ei,
iar popoarele i se inchina, nu ' uitandu-se la scandura, ci .la chipul
imparatului, contemplat nu In natura, ci'aratat568 in icoana, cu cat
mai mult icoana Imparatului nemuritor poate sa sfamme nu numai
piatra, dar ~i ceru1569 ~i toata lumeaJ
Din "Cronografia" lui Isidor Diaconul57o
Teofil~71 a pacatuit calomniind fata de imparateasa Eu~
doxia572 pe loan Hrisostom ca este partizan al ereziei lui Ori~
566. Dar s-a faeut aceasta ... semnuI Crucii = Dar ca sa faca cunoscut cum
searata harul Crucii ~i ca Hristos nu izvor~te in alt chip binefacerea, decat fiind
contemplat prin Cruce, Moise a lovit 0 data ~i de doua ori, nu in aceea~i forma
ci, descriindcrucea,a lovit o.data ~i de doua orL De ce 0 data ~i de doua ori? S3.
567 . lcoana + imparatuluL S3.
568; Aratat= transmis, SS. , scolu, scurteexplI~anl~xlc~le, omilii, predict pentru popor, ~i tOmi, comentarii
569. Cu cat mai mult... cerui =aw,t de mare putere areicoana imparatului .
muntor; icoana 'Ymparatului nemuritor, Cmcea, putea, numai .prin faptul ca a apa-
rut, sa sfarame ~i piatra ~i eerul, SS. . .
570. lstoria Iiteraturiicre~tine nu ~tie nimic des pre ace$t Isidor ~i opera sa.
o simp~a notitaih 'FabriciUs-Harles, BibIiotheca graeca, Hamhurg,Vll, 180}' p.
446; X, 1807, p. 495.. . AntJohla, Palestina; Mru mrzlU, pe la 250, face iar~l caJatoriilaAten
571. Teotil, pai:rtamul Alexandriei (585-412),unc:hiulSfarituIUiChiril (t 444), a
fost unul dintre advetsarii Sffihfului loan HrisostOin <t 407). Erab tire aspra, ambip~
~i fanatica. Aversiunea sacontrapaganilor a condus la daramarea SerapeUInului
aJeXandrin.La inceput a fost origenist; cutimpul irlsa ~i schimM parerile ~ipersecuta
pedilugiirii <irigen~ nitrieni. Pentru ca Sf. loan Hrisostomplimise peunii din ei, i$i
indreapta ura contra lui, ca~tigand pentru cauza sa, pentru pu\:in timp, peEpifanie, epi-
SCOpul SaJaminei, din Insula Cipru (t 403). Teefil a avut .u nrol hotruator in con-
damnarea patriarhului Constantinopolului ]a sinodul de la Stejar (405).
572. Eudoxia, sotia imparatului Imperiului roman de Rasarit, Arcadie
(595-408), poarta principala vina pentru exilarea Sf. loan Hrisostom .in doua
CELE THEI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR
207
g~n573. Augusta du~manea pe loan, cel mai sus pomenit
dm cauza c~vantarii lui despre via vaduvei. Pentru pacatul
acesta, Teofll n~a putut sa~~i dea sufletul pana cand nu i s~a
adus icoana lui Hrisostom, ~i dupa ce i s~a inchinat ei ~i-a
dat duhul.
rand~ri.Motivulacestei atitudini du~manoase aimparatesei fata de patriarh e t
~rm~t~rul: ~aduva ~atri:iului !eognost s-a rugat de patIiarh sa intervina pe Ia:g:
Jmpar~te~a sp~e a-I d~ mapOl bunurile, pe care aceasta i Ie luase dupa moartea
sotulUl el m eXIl; patriarhul trimite imparatesei 0 scrisoare pe care Eudo .
n' - . , xma
soco I -0 ~ns~ltatoar~. ~u~~ania imparatesei insa a crescut $i mai mUIt, cand a
fost ~~.o.nv:nsa d~ cel dm Juml ei ca Hrisostom, combatand in predicile lui pe
fem<;;.~" cwe sc ,mpodobeau, face al:.lzie la ea.
_ , 575. 0 a~ar~tie prematura in istoria gandirii cre~tine a fost Origen. De aici
r~.c~al~ d~ patiml pe care 0 inregistreaza istoria Bisericii injuml numelui sau, de
ruCI I~~a ~I .respec;tul de.care~a!>ucurat in ochii eelor mm ortodo~i ganditori
C~~tJ~l. on~~~afost ~I va ramane un punet de eontroversa. S-a nascut din
parm\.i er~~m.m _Alexan~ria, pe.la 185-186. Instrucpa ~i-a facut-o intai sub eon-
ducereatatalUi sauL~omda, UQS (201/202), in persecutia pornita de Septimiu
S~ver (l95-211!, .apolsub CI~mentAlexandrinul (t 215). in 202. cand didascaluJ
sau se refuglaza..m Ca~adocla, e~isc?pUI Alexandriei, Dumitru, ii incredinteaza
condu~:rea ~COI~I, de~1 era numru de 18 ani. Profunzimea gandirii ~i multimea
cuno~til?telor lUi fac sa creasca neincetat numarul auditorilor. Cursurile sale
ave~.u totdeauna~a_t~ma~fanta Seriptura,pe care 0 interpreteaza sub forma de
sav~nte ..Acestetrel felun de mterpretari corespundeau eelor trei sensuri, pe care,
d~pa O:lgen, Ie. ave~ SCriptura: sensurile trupesc, psihic ~i duhovnicesc. Primul
pnv~a.lJt~~ Scnptum,sensul ei literal; aJdoilea seadresa cre~tinilor riu destul de
desa~ar~lti I.n g~oza c:e~tina; al. treilea, celor perfecti. Origen Intrerupe cursurile
Sal~ m. dlfente ~ndun (~1~~16), pentru a intrepnnde cruatorii in Roma, Arabia,
..
Pal '. t' Ai' ' . . a ~I 10
es lOa. Q estehlrotomt preot decatre episcopii A1exandru al lerusalimulul .
Teoctist al. CezareilPalestinei. Hirotonia sa insa a facut ineeputul condamna~;
~e. Laremto~cerea sa in Alexandria; episeopul Dimitrie,in 'dbua sinoade (251
~I t252).
din
declara necanonica
. .
.- hirotoniasa, iar invaMtura lui gr"'''':I'''' . o·
. . . . . , "'V <a. ngen, un-
. al
ga ' . Ale~ndna, se refugiaza in Cezareea Palestinei, unde continua cursurile
~e~mfilntand_ acolo 0 ~coala asemenea celei din Alexandria. in· Cezareea ter-
m~na c~le douaopere ale ~aJe;.ffe~aPla ~i Contra lui CeIs.intimpul persecuUei
lUi DeclU ,<249-251) a fost mchls ~I a murit pe la254, in urma torturilor pe care
le-a sufentpentru credinta sa.
208 SfantuI lOAN DAMAS CHIN
A lui Ieronim, presbiterul Ierusalimului574
Daca Scriptura voastra nu ne permite sa ne inchinam Cru~
cii, pentru care motiv deci va in~hinati ei? Spuneti~ne noua,
iudeilor ~i elinilor, ~i tuturor neamurilor care va intreaba!
Raspuns. Poate pentru aceasta pro~tilor ~i nen.t~inatilor
cu inima,Dumnezeu a ingaduit oricarui neam, care cinst~te
pe Dumnezeu, .c a negr~it sa se inchine la ceva de pe pamant,
care este opera omului, pentru ca nu cumva sa poam acuza
pe cre~tini ca se inchina Crucii ~i icoanelor. A~adar, dupa cum
iudeul se inchina chivotului legamantului, celor doi heruvimi
fauriti din aur ~i celor doua table, pe care Moise l~a truat in
piatra, cu to ate ca nu era permis de Dumnezeu sa fie venerate
~i sarutate acestea, tot astfel~i noi, cre~tinii, nu sarutam
Crucea ca pc Dumnezeu, ci aratam prin aceasta dispozitia sin~
cera a sutletului nostru pentru Cel rastignit575 . .
A marelui Simeon din Muntele Minunat,
despre icoane
ProbabU caunul dincei necredincio~i, om doritor de
cearta, va pretinde576 ca ~i noi, inchinandu~ne icoanelor din
574. P. Batiffol (Jerome de Jerusalem d'apres Il1ldocument in edit- RQH. 39,
1886, p. 248-255), pe baza unui fragment inedit din mss. gr. 854 al Bibliotecii
Nationale din Paris ~i pe baza inrudirii de gandire ~i de expresie dintre acest frag-
ment ~i fragmentele lui leronim din lerusalim, publicate de Morel (sec. XVII)
(reproduse in P.G, XL, col. 845-866). conchide ca leronim.din lerusalim a trait pe
Ja 740, adica aT tLfost· contemporan cu Sf. loan Damaschin.1"atii deaceasta
ipoteza se puneproblema: daca acest leronim a fost contemporan cu Damaschin
~i a trait in Ierusallm.putea ti deci chiar 0 cun~tintii personala a sa ~i. prin
urmare, cum se face ca teologul icoanelor citeaza textul sau ca 0 marturie "a
Sfintilor ~i cinstitilor Pannti din vechime"?
575 . .Singurul fragment pastrat din luerarea lui leronim contra iudeilor. Nu
este reprodus in P.G. XL, col. 845-866.
576. Va pretinde = ar pretinde, in editia din A. Mai (maijos citat SM).
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 209
biserici, yom fi socotiti ca inchinandu~ne577 la ni~te idoli
neinsufletiti. Dar sa nu fie ca noi sa facem una ca aceasta.
Ceea ce fac cr~tinii este credinta, iar Dumnezeul nostru, Care
nu minte, lucreaza puteri. Noi <nu ne apropiem> de culori578 ,
ci de amintirea originalului picturii ~i, privind pe Cel nevazut
cu ~utorul picturii care se vede, II slavim ca prezent, credem
in EI nu cain unul Care nu este Dumnezeu, ci ca in unul Care
exista cu adevarat; nici sfintilor, ca unora care nu sunt sfintL
ci ca unora ce sunt ~i trruesc pe langa Dumnezeu; de aseme~
nea ~i duhurilor lor, pentru ca sunt sfinte ~i, prin puterea lui
Dumnezeu, ajuta celor vrednici, ca unii ce se roaga lor579 .
A lui Anastasie, arbiepiscopul Antiobiei,
catre Simeon, episcopul Bostrei, despre Sabat
Dupa cum, atunci cand lipse~te imparatul se da inchinare
icoanei sale in locullui, dar cand e de fata este de prisos sa
se paraseasca originalul ~i sa se dea inchinare icoanei, tot ast~
fel nu trebuie sa fie dispretuita prin faptul ca nu i se aduce
inchinare, pentru ca este de fata acela pentru care i se da
inchinare. Acela~i lucru socot ca se intampla ~i cu privire la
umbra Legii, adica la litera, caci Apostolul 0 num~te um~
bra580 . Atat timp cat harul adevarului se depozita, Sfintii, con~
templand adevarul ca in oglinda581 , au prezis tipuri. Cand insa
a venit AdevaruI, au socotit ca nu este bine sa traiasca potri~
vit tipurilor ~i sa Ie mai urmeze inca. Fiind de fata lucrurile,
tipullucrurilor este deci de prisos. De~i este astfel, totu~i ei nu
le~au dispretuit ~i nu le~u socotit de prisos, ci au cinstit tipul
577. inchinandu-ne = apropiindu-ne, SM.
578. Am adoptat leetura SM.
579. eelor vrednici, ca unii ce se roaga lor = eelor care se roaga cu vredni-
de, SM. Citatul aeestase gase~te in cuvantarea VIII, editata de Cozza-Lu?;i,.jrj.
A. Mai, Nova Patrum BLbJiotheca, Romae, VIII, Ill, 1871, p.55-56.
580. Bvr. 10. 1.
581. I Cor. 15, 12.
14· O'I.TUL Sf-1Ni"EI.OR leOANE
 Sfantul lOAN DAMASCtIIN
210
~i au socotit necredincio~i pe cei care incearca sa Ie dispre~
582
tuiasca I?i vrednici de moarte printr~un arnarnic chin .
A acelu~i, din Cuvantul al treUea
lntocmai ca ~i cum cineva s--ar inchina icoaneiimparatuluL
din pricina obligatiei de cinste pentru imparat, del?i nu este
nimicaltceva decat ceara ~i culori583 .
Anatema a douasprezecea a sfantului Sinod
ecumenic al cincilea584
Daca cineva apara pe Teodor al Mopsuestiei 585 , eel necre~
dincios, care spune ca altul este Dumnezeu~Cuvantull;)i altul
Hristos, tulburat de patimi sufletel?ti586 ~i dorinte ale trupului
~i ~a despartit treptat de cele rele ~i 'in chipul acesta a devenit
mai bun, gratie progresului in fapte ~i a ajuns fara de pacat din
pricina felului Sau de viata, ca a fost botezat ca simplu om in
numele Tatruui ~i al fiului ~i al Sfantului DUh, ca luand prin
botez harul Sfantului Duh a fost invrednicit sa fie infiat ~i sa fie
venerat potrivit egalitatii icoanei imparate~ti, in persoana Cu~
vantului lui Dumnezeu, sa fie anatema587 .
582. Reprodus dupa Damaschin I?i in P.O. LXXXIX, col. 1405 AB.
583. Reprodus dupa Damaschin, ibidem, col. 1405 C.
584. Tinut la Constantino pol in 553.
585. Adevaratul urzitor al ereziei nestoriene a fost Teodor de Mopsuestia.
S-a naseut pe la 350, in Antiohia. lnstruepa I?i-a facut-o eu retorul Libaniu (!
I?i eu Diodor al Tarsului (t e. 591). Prieten eu Sf. loan Hrisostom (t 407), a n~~r~­
(:il?at impreuna cu acesta viaj:a ascetica; mai tarziu, racindu-i-s~ zel~, a. parasl~
pustiul I?i a voit sa se easatoreasea. loan Hrisostom _i?S~ i~~ervl~e _I?I,. pn? doua
scrisori (P.G. XLVII. col. 277-516), reul?el?te sa-I aduca laral?l In manastire ..In 585,
Flavian al Antiohiei (581-404) il hirotonel?te preot. iar in 392 este ales eplscop a
Mopsuestiei. Moare in 428, ehiar in momentul ciind furia nestorianlsmului SE
dezlantuie in ConstantinopoJ.
586 . Sufletel?ti = ale sutletuluL in Mansi.
587. Mansi. lX, col. 384 BC.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLAi:>TILOR 211
A lui Teodor, istoriograful Constantinopolului,
din "IstoOO bisericeasca", despre Ghenadie,
arhiepiscopul Constantinopolului588
Voi adauga ~i altele despre el, pline de mirare. Unui pictor,
care a zugnlvit icoana Stapanului Hristos, i s--au uscat aman~
douamainile. Se spunea ca executia icoanei i~a fost poruncita
de un pagan; el apictat numai cu numele pe Mantuitorul, caci
a impartit parul capului intr~ parte ~i in alta ca sa nu~i fie
acoperita privirea.,..- cad sub aceasta forma pictau paganii pe
Zeus - pentru ca cei care vad icoana sa socoteasca ca aduc
inchinaciune Mantuitorului589.
A Sfantului Sofronie590 , din minunile sfintilor
mucenid Chir ~i Ioan591 • Despre ipodiaconul
Teodosie care suferea de podagra
Sa spunemdeci putine cuvinte I;)i despre intarirea corpu~
lui. Dupaaceste592 putine zile a adormit593 I;)i a vazut ia~
588. Ghenadie, patriarhul Constantinopolului (458-471), a fost mai intai
egumen intr-o miinastire din Constantinopol I?i dUl?man al Sfiintului Chiril al
A1~xandriel (~ 444) . .capatriarh intra in legatura cu papa Leon (440-461) pentru
apararea patrlarhulUl monofizit al lerusaJimului. Timotei Elurul (457-460). Cf. KH,
I. col. 1638.
589. Reprodus dupa Damaschin, in P.G. LXXXVI, I, col. 220 CD - 221 A.
590. Despre Sf. Sofronie al IerusalimuluL vezi nota 555, p. 90.
. 591. Sfintii Chir I?i loan fae parte dintre "doctorii rara de arginU" ai Biserieii
59~) Ortodoxe. Ei au suferit mucenicia pe timpullui Diocie(:ian (284-505), Chir era din
Alexandria, iar loan, din Edesa. Din prieina persecut\ei, Chir s--a dus in Arabia I?i
aici a imbr~cat haina monahala. loan, auzind de faima lui. s-a dus la ell?i au locuit
impreuna. Intampliindu-se ca 0 femeie eu trei £iice ale ei sa tie inchise, Chir I?i loan
s-au dus sa Ie imbarbateze spre a smrui in credinj:a lor. Cu acest prilej au fost insa
inchil?i I?i ei I?i decapitati. Biserica Ortodoxa praznuiel?te pomenirea lor la 51 ianua-
rie. Viaj:a acestor stint\ a ·fost serisa de eatre Sf. Sofronie, patriarhul lerusalimului
ca un prinos de reeunol?tinta pentru vindecarea unei boli de ochi de care suferea:
592. Aeeste > in edit\a din Migne, (mai jos citat SMG).
593. A adormit + iar<'i$i. SMG.

212 Sfantul lOAN DAMASClfIN
ra~i594 stfuldin fata sa muceniciL care i--auporuncit sa..i inso~
teas ca. EII~595 urmat cu foarte mare bucurie, deoarece ~tia
ca nu~i ffua de folos sa urmeze sfintilor. Ajungand laun tem~
plu desavar~it596, la vedere infrico~ator ~i prea strillucitor, iar
in inaItime atingand inse~i cerurtle; ~L intrand inauntru, am
vazut 0 icoana foarte mare ~i minunata, care avea in mijloc
pictat in culori pe Stapanul tIristos, la stanga597 pe Sta~
pana598 Nascatoare de Dumnezeu599 , iar la dreapta pe loan
Botezatorul600, care lra aratat, prin saItfuile in pantece, ~i a
vorbit, dar n~ fostauzit, pentru ca era inauntru. Pe langa
ace~tia am vazut pe unii din corul slavit al apostolilor ~i
profetilor ~i din ceata mucenicilor, printre care se aflau l;li60 1
mucenicii Chir I;li loan care, stand inaintea icoanei, au cazut in
fata Stapanului plecandu-I;li genunchii, lovindu-l;li602 capetele
de pamant I;li rugandu-se pentru vindecarea tanarului. Cuvin-
tele rugaciunii erau acestea: Stapane, iubitorule de oamenL
poruncel;lte ca s<1 dam I;li acestuia vindecare~ Ei inchinan-
du-se de multe ori la pamant I;li inaltand multe cuvinte de
rugaciune, deoarece Stapanul nu a incuviintat605 , sfarl;lind
rugaciunea s-au indreptat, spune tanarul, posomorati I;liingri-
joratL catre mine, care stateam nu departe de icoana. I?L
venind alaturi, mi-au spus 604 : Vezi ca Stapanul nu vrea sa-ti
dea605 vindecare? Dar nu te descuraja, caci negr~it este mi-
lostiv I;li cu tine, ca I;li cu toti. ~L dupa 0 jumatate de ora,
594. Iara~i > SMG.
595. Le - spune. SMG.
596. Am adoptat pentru traducere lectura SMG 1tVa 'tEA£tOV, in locullecturii
din Damaschin EJ.)..nvrov, ca proprie textului.
597. La stanga + lui Hrlstos. SMG.
598. stapana + no astra. SMG.
599. Dumnezeu + $i pururea Fecioara Maria. SMG.
600. Botezatorul + Mantuitorului ~i inainte Mergatorul. SMG.
601 . $i + ace~ti. SMG.
602. Lovindu-~I = ducfmdu-~i. SMG.
603. incuviinta, SMG.
604. Am adoptat pentru traducere lectura SMG. care are pentru <P110t,<pacJt.
605. SMi dea = sa-ti fie data. SMG.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA$TILOR 213
ridi~~u-se I;li plecand, iara~i s-au rugat. ~i, din nou, fara sa fi
?Obandlt ceva, povest~te el, s-au intors posomorati I;li ingri-
Jorati60.6 ca I;li prima data, pentru ca Stapanul tIristos nu a
p~runclt. ~i venind iaral;li catre mine, mi-au spus acestea607 .
Cfuld au plecat a treia oara mi-au spus: Ai incredere cad
ac~n: negrel;lit_primim har. Dar ~i tu, venind cu noL roa'ga pe
Stap~nul, ~up~ cun: ne ~ezi pe noi ca ne rugam. Ducfu1du-se
?- tr.em 0a:a la ~coana, au mtrebuintat felul de a se purta de mai
mamte ~l ~uvl~teIe: Dupa ce s~u rugat mult timp, stand cu
fe.tele Ia p~ant ~l numai cand au strigat: Poruncel;lte, sta~
~an~, atuncl tIristos, milostivindu-Se, ca un indurat608 a ros~
tit dm icoana: Dati-iJ ~i sculandu-se de la pamant, muce~icii au
multumit mai intai lui tIristos, Dumnezeul nostru, Care le-a as-
cultat rugadunea lor609 .
A Sfantului Anastasie din muntele Sinai,
la Duminica noml ~i la apostolul Toma
Cei. ~an~ lrau vazut pe Hristos in trup Irau luat drept pro~
fet .. ~Ol l~sa,. c~e nu lram vazut chiar din frageda copilarie,
C?P!l I;li tmen, II marturisim Dumnezeu, Stapan atotputernic,
facatorul veacurilor, straIucirea Tatalui 610 . Caci cu al;la de
marecr~dinta ascultam Evanghelia Lui, incat socotim ca ve-
dem pe Insu~i tIristos vorbind; ~L primind mfugantarul prea-
c~rat al trupului Lui, socotim ca tin em pe insu~i tIristos. Iar
a:nd ve~em numai chipul Lui dum:nezeiesc zugravit, socotim
ca ne pnve~te din-cer ~i ne inchinam ~i eadem in fata Lui. Mare
este acum credinta lui tIristos 611 . .
606. ~i ingrijorati > SMG.
607 . Acestea = acela~i lucru > SMG.
608. indurat + a incuviintat $i. SMG.
609. P.G. LXXXVII. Ill. col. 3557 C - 3560 C.
610. Evr. 1.5.
611. N-am gasit acest fragment in opera Sfantulul Anastasie Sinaitul.
 sfantul lOAN DAMASCHIN
214
Din viata lui ava Danii1612 • Despre Evloghie,
taietorul de piatnl
Atunci nelini~tindu~se a plecat ~i aruncandu~se inaintea
icoanei .Nascatoarei de Dumnezeu cu plansete a spus: Doam~
ne, dezleaga--ma de fagaduinta pe care am facut~ acestui
om613 .
Din viata Mariei ~pteanca614
A$adar plangand, vad, deasupra locului in care state.~,
ca se gasea icoana sfintei615 Nascatoarei de Dumnezeu ~l ZlC
catre ea616: Fecioara Stapana, Nascatoare de Dumnezeu617 ,
care ai nascut dupa trup pe Dumnezeu-Cuvantul, ~tiu, ~tiu ca
nu este cuviincios, nici binecuvantat ca eu, amt .de necurata,
atat de pierduta, sa vad icoana ta, a purure~ Fe.ci0a.rei~I~, c~
este drept sa fiu urata de tine, care e~ti curatema, ~l sa slmtl
dezgust fata de mine619 . Dar pentru ca620 Dumnezeu, Care
612. Sf. Daniil stalpnieul, caci din viata aeestuia trebuie sa fi~ luat aeest fr~­
ment, a trait pe timpul imparatului Leon (457-474) .~i :m. de loc dm Meso~tamla
SiJiei. La varsta de dnci ani s-a Jacut caJugar. Mru tarzIU s-a d.US la Sf. SIr~eo~
Stalpnicul (t 459) si a fost binecuvantat de el. Printr-o descopenre.dUm?eZ~las~a
a venit in Anaplos liinga Constantino pol ~i s-a inchis intr-~n t~mplu. aI l~ohIO~. m
care a suferit multe ispite de la ace~tia. Dupa aeeea. s-a s~t pe u_n ~talPsl s-a f~cut
stalpnie. Nici frigul. nici arsita ~i niei vantul nu au z~r~nc~n~t stru:u!nta _sa. A faeut
multe minuni ~i profetii. Era iubit ~i admirat de toti. Incat_msu~1 Im~aratul Leon
venea 1a eI pentru binecuvantare. Astfel triiind. s-a dus In pace. catre Domnul
(493). Biserica Ortodoxa pramuieste pomenireasa I~ 11 .dec~mbne. _.
613. in Vietile publicate pana acum ale lui Danlll Stalpntcul n-am gaslt acest
fragment.
614. Despre Sfiinta Maria Egipteanca. vezi nota 3~? p..89.
615. Sfintei = preasfintei. in editia din Migne (~<l! JOs Cltat SMG).
616. catre ea = uitandu-ma catre ea cu statorrncle. SMG.
617. Nascatoare de Dumnezeu > SMG.. . am intrat. fara nici 0 greutate. astfel am <\iuns intru cele sflnte. am fost invred-
618 a Pururea f'ecioarei + a celei sfinte. a eelel care are trupul ~I sufletul
neintinate. SMG.
619. Mine + cea pierduta. SMG.
620. Pentru ca + dupa cum am auzit. SMG.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 215
'.
&a nascut din tine621 , pentru aceasta S~a facut om, ca sa che~
me pe pacato~l la pocainta, ajuta--mi mie, singura care n~am
vreun ajutor. Porunce~te sa mi se ingaduie ~i mie sa intru622 .
Nu rna lipsi sa vad lemnul pe care a fost rastignit, dupa trup,
Dumnezeu~CuvantuI623, pe Care tu lrai nascut, care ~i~a dat
propriul Sau sange pret de rascumparare pentru mine. Porun-
ce~te, Stapana, ca sa-mi fie deschisa ~i mie u~a pentru inchi~
narea dumnezeie~tii CrucL Dumnezeului nascut din tine te
dau garantie indestulatoare, ca niciodata nu voi pangan acest
corp prin vreo impreunare oarecare ru~inoasa. Indata ce voi
vedea lemnul Crucii Fiului tau, renunt la lume ~i la toate cele
din lume ~i numaidecat plec acolo unde tu, ca 0 chez<l$ui-
toare624, imi vei spune ~i ma vei conduce.
Dupa ce am spus acestea, ~i luand un fel de incredintare
prin adorarea credintei, avand deplina incredere in milostenia
Nascatoarei de Dumnezeu, m-am mi~cat din acelloc unde am
stat ~i mi-am facut rugaciunea, m-am reintors ~i m-am ameste-
cat cu cei care intrau. ~i nu mai era acela care m~a oprit ~i
m-a respins, ~i nimeni care sa ma impiedice sa rna apropii de
u~a prin care am intrat in biserica. M~a cuprins frica ~i mirare
~i eram cu totul zdruncinata ~i tremuram 625 . ~adar, aruncan-
du-ma la pamant626 ~i inchinandu-ma acelui loc sfant, ie~ind,
am alergat silindu~ma sa ma duc627 catre aceea care a che~uit
pentru mine. J\jungand ~adar in acelloc, in care &a scris zapisul
fagaduintei ~i ingenunchind inaintea Pururea Fecioarei ~i
621. Care s-a nascut din tine = pe care I-ai nascut, SMG.
622. Sa intru + in biserica. SHG.
623. Cuviintul > SMG.
624. Cheza~uitoare + de miintuire. SMG.
625. ~I tremuram + Apoi <\iungand la usa care. alta data, im! era sigilata.
toata puterea care mai inainte m-a impiedicat, acum imi deschide intrarea; astfel
nicita de contemp1area facatoarei-de-viata Cruci. am vazut tainele lui Dumnezeu
fiind gata sa primese pocainta. SMG.
626. Pamiint + eu. nenorocita. SHG.
627. sa rna duc > SHG.
216 Sfantul lOAN DAMASCHIN
Nascatoarei de Dumnezeu, am spus aeeste euvinte: Tu, Stapfma
prea buna, ti-ai aratat fata de mine iubirea ta de oameni; nu t~ai
dezgustat de rugaciunea unei nevredniee. Am vazut slava pe care
nu este drept sa 0 vedem noL cei pierduti, slava lui Dumnezeu,
Care prin tine prim~te pocainta. pacatO'>ilor628. ~i eelelalte.
Din "Viata SfinteiEupraxia"629
Diaeonita a spus fetei:
_ Mergi, doamna mea, la casa ta630 , caei aici nu poti ramane.
Aici nu poate ramane nimeni daca nu se va alatura de Hristos.
- Unde este Hristos? iizise fata.
Diaeonita ~a aratat631 ieoana Stapanului, iar fata, intor-
candu-se, a grait eatre diaconita:
_ Cu adevarat si eu maalaturde Hristos si nu mai plee eu
doamna632 mea633 .
Ridicandu-se635 Eupraxia si luandu-si fiiea, a du~o Ia
icoana Stapanului sL intinzand mainile ei636 spre cer, a strigat
eu plangere637 :
_ Doamne, Iisuse Hristoase, ai grija Tu de 638 copil, cad pe
Tine T~a dorit si Tie Ii s~a afierosit639 .
628. P.G., LXXXVII, Ill, col. 3713 B - 3716 A.
629. Despre Sfanta Eupraxia, vezi nota 328, p. 89.
630. La casa ta > in editia din AASS (mai jos dtat EAASS).
631. I-a aratat + cu buculie, EAASS.
632. Adica: mama.
633. AASS, martie, II, 1668, p. 729 C.
634. "$i iara$i sunt cuvintele Sfantului loan Damaschin, prin care introduce
N
un nou citat din viata Sfintei Eupraxia. in textul transmis de Damaschin, cuvintele
sunt editate ca $i cum ar face parte din corpul citatului.
635. Ridicandu-se + asadar, EAASS.
636. Ei > EAASS.
637. Plangere + zicand, EAASS.
638. De + acest, EAASS.
639. AASS, Martie, II, 1668, p. 729 D.
CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~TILOR 217
A celui de al ~aselea sfant Sinod640
de pe timpullui Iustinian641 ;
despre al cincilea sfant Sinod642
in unele picturi ale cinstitelor icoane este zugravit mielul
aratat cu degetul de jnaint~Mergatorul, care a fostprimit in chip
de dar, inloeul adevaratuluiMiel- Hristos, Dumnezeul nostru,
Cel aratat mai inainte noua de Lege. ~adar, imbratisand tipurile
veehi Si umbrele ca simboluri Si schite ale adevarului, predate
Bisericii, preferam harul Si adevarul, pe car~l primim ca im~
plinire a Legii. Deci prin faptul ca schitam, chiar prin culori, ceea
ce este desavarsit spre a fi vazut de top, hotaram ca de acum
inainte in locul vechiului miel sa fie pictat in ieoane Mielul care
ridica pacatullumii, Hristos, Dumnezeul nostru, dupa chipul Lui
omenesc. Prin aceasta intelegem inaItimea smereniei Cuvan~
tului lui Dumnezeu, fiind condusi spre adueerea-aminte a petre-
eerii Lui in trup, a patimii Lui, a monii Lui mantuitoare Si a man~
tuirii care ~a facut de aici in lume643 .
A Sfantului Metodie, episcopul Patarelof644.
Despre inviere. .Din cuvantul II
~adar, spre exempIu, ieoanele imparatilor de aici sunt·
cinstitede totL chiar daea nu sunt facute <dintr-o materie>645
640. Sinodul al $aselea s-a trnut la Constantino pol in 680-681. canonul
dtat aici de Sr loan Damaschin nu este dat in $edintele acestui Sinod, ci in
Sinodul Trulan, numit $i al cinci-saselea, tinut la Constantino pol in 692, care a
intreglt, plin canoanele sale, sinodul al Cincilea $i al $aselea.
641. lustinian II a domnit in doua randuri, 685-695 $i 705-711. in timpul
domniei lui s-a \lnut Sinodul al dnci~selea din Constantino pol.
642. Tinut la Constantino pol in 553.
643. Mansi, Xl, col. 977 E - 980 B.
644. Metodie al Ollmpului, inverl$unat dU$man allui Origen, a trait la sfarl$itul
secolului III $1 inceputul secolului IV. Despre viata sa se cunosc {oarte putine
lucruri, caci istoricul bisericesc Eusebiu nu-I mentioneaza deloc in lstoria bise-
riceasca tocmai din pricina antiongenismului sau. Metodie a fost episcop al
218 Sfantul JOAN DAMASCHIN CUPRINS
mai de pret de cat aurul .si argintul 646 . Oameniiintr~adevar,
venerand pe cele <facute>647 dintr~o materie de mai mare va~
loare, nu dispretuiesc pe acelea facute dintr~o materie fara va~
loare 648 , ci Ie cinstesc pe toate la feI, fie ca sunt facute din
INTRODUCERE
ghips sau din arama. eel care hule.ste pe una din doua, nu
este achitat pentru ca <a necinstib 649 lutul.si nici nu este con~
damnat pentru ca a dispretuit aurul, ci pentru ca &a purtat cu Scrierile antiiconoclaste ale Sfantului loan
necuviinta fata de Imparatul .si Domnul. Icoanele facute din Damaschin
aur, care reprezinta pe ingerii Lui, incepatoriile .si puterile, Ie TeoJogia iCOaneJo;'~'~~~~~'~;';~~~'~'~~~~~~'i'~"::::::: 15
3
facem 650 spre slava .si cinstea lui <Dumnezeu>651. Abrellieri ................................................................
32

.CELE TREI TRATATE CONTRA ICONOCLA~T/LOR

Primul tratat apologetic contra celor care ataca

sfintele icoane
Tratatul al doilea con·~~~·~~J~·;·~~;~·~~~~~·~·~i·~·~~·I·~.. ·· 37

icoane ................................... .
95
Tratatul a/ treilea contra celor care a·t·~·~~·~;;~~~;~....
Olimpului, in Uchia, apoi al Tirului, in l"enicia. Fr. Diekamp (Ueber den icoane .......................................... . ................
Bischofssitz des hI. Martyrer.s und KirchenYaters Methodius, TQ, 109, 1928, p. 122
285-308) a demonstrat ca Metodie a fost episcop al Filipelor, in Macedonia.
Titulatura de "episcop al Patarelo(', pe care 0 avem ~i in textul de mai sus, apare
incepa.nd cu secolul VI dintr-o neintelegere, anume ca actiunea uneia din scrier-
ile sale - DiaJogul despre inviere - are loc in Patara. Din scrierile sale - toate com-
puse in forma de dialog - ni s-au pastrat 0 parte in grece~te, iar alta parte, intr-o
veche traducere slava. A murit martirizat pe la 311 sau 312.
645. 0 materie, introdus in textul transmis de Damaschin, dupa editia lui G.
N. Bonwetsch (mai jos citat MB).
646. Argintul + chihlimbar sau filde~, MB.
647. l"acute, introdus in text, dupa MB.
648. Pe acelea facute dintr-o materie fara valoare = pe celelalte, MB.
649. A necinstit. introdus in text dupa MB.
650. l"acem = socotim ca sunt facute, propune Bonwetsch.
651. AYA<XO!pCOV 1\ 1tEpt avaO'''Ia.o£co<;, editia G. N. Bonwetsch, 27, Leipzig, 1917,
p.379.
 NOTA ASUPRA BDITIEI

TextuI de fata jJ reproduce, cu unele mid indreptari,

imp use de normele ortografice actuaJe, pe cel pubJicat, sub
acela$i titJu, in anul 1937. .De asemenea, pentru facilitarea
Jecturii s-a renuntat, cu acord autorizat, la unele date
bibJiografice - de importanta secundara sau chiar depa$ite -,
care incarcau aparatul critir

Redactor: ANI~OAf{A BER13ECE

Tehnoredactor: r>rolos. VARTOLOMEU BOGDAN

format 16/6 1x86. Coli de tipar 13.75

CQmanda nr. 87

TlPOGRAt'lA INSTITUTU\.UI B15UC SI DE I'1ISIUNE

AI. BISEH.ICII ORTODOXE f{OMANE

Intrarea Patriarhiei nr. 6, sec to r IV, Bucuresti

Tel.: 3372279; fax: 336005D '