Tema nr.7 Transporturile aeriene Cuprins Sectiunea 1. Notiunea de transport aerian, p. 199; Sectiunea a 2-2. Cadrul legal gi institutional, p. 200; Secjiunea a 3-a, Infrastruetura de transport aerian, p. 201; §1. Spatiul acrian national, p. 201; §2. Aerodromurile, p. 202; §3. Aeronavele, p. 203; §4. Inchirierea acronavelor, p. 204; §5. Personalul aeronautic civil, p. 206. Sectiunea a 4-a, Nofiunea de accident in conceptia Codului aerian, p. 207; Scctiunea a 5-a. TAROM, principalul operator aerian roman, p. 207; Sectiunea a 6-a, Transportul aerian in trafic international, p. 208; §1, Domeniul de aplicare a Conventiei de la Montreal, p. 208; §2. Contractul de transport aerian de marfuri in trafic international, p. 209; 2.1, Documentul de transport, p. 209; 2.2, Executarea contractului de transport aerian de marfuri in trafic inter~ national, p. 209; 2.3. Raspunderea transportatorului, p. 21 2.4, Actiunile impotriva transportatorului, p. 212; §3. Contractul de transport aerian de persoane gi bagaje in trafic international, p. 213. Rezumat Transportul aerian presupune deplasarea de miirfuri sau persoane pe calea aerului cu ajutorul unei aeronave $i utilizand infrastructura de transport aerian. Operafiunile de transport aerian public (pe langd cele de aviafie generald si opera- fiunite de lucru aerian) au ca obiect deplasarea de pasageri, bagaje, marfuri si posta executate pe baze comerciale de cétre operatori de transport care poseda atat certificat de transport aerian, cdt si licenté de transport, executarea acestor operafiuni reali- zandu-se fie prin curse cu periodicitate regulata, fie prin curse cu periodicitate neregula- 14, Transporturile aeriene publice se realizeazd pe bazi de contract de transport incheiat intre operatorul aerian $i pasager sau expeditorul de marfa sau/si posta. In privinta titularilor operatiunilor de transport aerian public, Codul aerian distinge intre operatorit aerieni romédni si straini. Reglementarea activitaii de transport aerian public este data de Codul aerian, care se aplica tuturor activitayilor aeronautice civile (mu si aviafiei militare), precum si tutu- ror persoanelor fizice sau juridice care desfiigoard activitafi aeronautice civile in spatiul aerian nazional si pe teritoriul Romédniei. In completarea regimului juridic aplicabit198 Dreptul transporturilor raporturilor ce reculté din executarea unui transport pe calea aerului sunt aplicabile dispozitiile din Codul civil cu privire la contractul de transport. Aeronavele civile sunt obligate sd aterizeze $i sci decoleze numai pe aerodromurile autorizate. in cazul zborurilor internationale, aeronavele sunt obligate sd aterizeze $i $3 decoleze pe sau de pe un aeroport deschis traficului aerian internajional. Nofiunile de aeroport, aerodram deschis pentru operajiuni comerciale de transport aerian si aeroport internagional (definit ca fiind acel aeroport nominalizat ca aeroport de intrare si plecare, destinat traficului international al aeronavelor, si in care sunt asigurate facilitajile de control pentru trecerea frontierei de stat) sunt distincte. Codul aerian clasificd aero- dromurile civile din punct de vedere al formei de proprietate si din punct de vedere ope- rajional, iar aeronavele sunt clasificate in doud categorii: civile si de stal, regimul Juridical aeronavelor civile find reglementat mai detaliat. Ministerul Transporturilor fine un Registru unic de inmatriculare a navelor civile. Prin inmatricularea unei aero- nave in Regisirul unic de inmatriculare a aeronavelor civile (respectindu-se anumite conditii), aeronava respectivd capata nafionalitate romana. Inchirierea aeronavelor este socotitd ca 0 activitate complementaré a operatorilor aerieni autorizati, avand ca obiect principal satisfacerea unor nevoi temporare ale acestora, Un operator aerian roman poate folosi 0 aeronavaé inchiriaté numai dupé obtinerea aprobérii prealabile a Auto- riteyii Aeronautice Civile Romane cu privire la injelegerile contractuale de inchiriere. Inchirierea aeronavelor se poate realiza in sistem dry-lease sau wet-lease. Personalul aeronautic civil esie format din personalul aeronautic civil navigant si ne- navigant, Echipajul aeronavei este constituit din personalul cu calificare corespun- zatoare ce se afla in subordinea comandantului de aeronava civild desemnat de cdtre operatorul aerian pentru fiecare zbor. In timpul zborului, comandantul aeronavei nu Poate sa isi delege responsabilitdtile si are jurisdictie asupra intregului personal aero- nautic civil aflat la bord. Legea reglementeaza distinct obligayiile si raspunderea coman- dantului aeronavei civile $i a pilotului comandant. Activitatea de transport aerian nu este lipsita si de riscuri, materializate in produce- rea de accidente, Codul aerian infelege prin ,,accident” un eveniment legat de operarea unei aeronave, care se produce intr-un moment in care 0 persoand se imbarcd la bordul acesteia cu intenjia de a efectua un zbor $i momentul in care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate. Transportul aerian in trafic international este reglementat in prezent prin Conventia de la Montreal din 28 mai 1999 pentru unificarea unor regull referitoare la transportul aerian international. In cazul transportului de marfuri, documentul de transport folosit poarté denumirea de scrisoare de transport aerian, nefiind obligatorie eliberarea lui, dacét exista cel pufin chitanja de primire a marfii. Dreptul de dispozitie asupra mérfii apartine expeditorului péna la momentul ajun- gerli mérfurilor la destinatie gi solicitérii destinatarului de a i se elibera marfa. Expe- ditorul este cel care irebuie sa se ocupe de indeplinirea formalitatilor cerute de autori- ‘azile vamale, de politie sau de alte autoritati publice, inainte ca matfa sa fie livrata des- tinatarului. Transportatorul va putea fi tras la raspundere in caz de distrugere, pierdere sau deteriorare a marfii, precum si in caz de intdrziere, find reglementate limitele maxime ale despagubirilor ce pot fi solicitate transportatorului, precum $i cauze specifice ce inldturd réspunderea acestuia, Conventia face diferena intre transportatorul contractual $i transportatorul de fapt, reglementand raspunderea speciald a fiecdruia; de asemenea, este reglementata si raspunderea prepusilor si mandatarilor acestora. Solutionarea diferendelor referitoare la raspunderea transportatorului aerian este posibila, potrivitTema nr. 7 199 Conventiei, atét pe cale judiciard, cat si prin arbitraj. In actiunea in justitie este obligatorie reclamatia prealabilé (la fel ca si in transportul feroviar). Cai priveste transportul aerian de persoane si bagaje, raspunderea transportatorului conform Convenjiei este nelimitaté atdt in cazul decesului sau vatdmérii pasagerilor, cat $i in cazu! daunelor produse bagajului. Sectiunea 1. Nofiunca de transport aerian 1, Transportul aerian presupune deplasarea de marfuri sau de persoane pe calea aerului cu ajutorul unei aeronave si utilizand infrastructura de transport acrian Infrastructura de transport aerian se compune, in principal, din acronave, aeroporturi si sisteme de control si siguranfa a traficului aerian, Anumite aspecte ale regimului juridic al spatiului aerian national se integreaza si ele infrastructurii de transport acrian. 2. Potrivit Codului aerian, operatiunile aeriene civile se clasific& in operafiuni de transport aerian public, operatiuni de aviajie general si operajiuni de lucru aerian. Operatiunile de transport aerian public au ca obiect deplasarea de pasageri, bagaje, marfuri si posta executate pe baze comerciale de cAtre operatori de transport care posed att certificat de transport aerian, cat si licenfi de transport aerian, Executarea acestor operatiuni se realizeazd fie prin curse cu periodicitate regulate, fie prin curse cu periodicitate neregulatz. Transporturile acriene realizate prin curse eu periodicitate regulatd sunt acele trans- porturi executate dupa orare publicate si rute prestabilite destinate si asigure legitura ntre dowd sau mai multe aeroporturi si in care capacitatea comerciala disponibila este pus’ la dispozitia publicului contra cost (art, 48). Transporturile aeriene neregulate sunt acele transporturi care nu indeplinese conditiile transporturilor aeriene regulate (art, 49). Este vorba de transporturile in sistem charter-party, executate pe itinerarii si in condifit negociate intre operatorul de transport si client. Regimul juridic al transporturilor aeriene publice este reglementat de art. 45-50 C.aerian. Dispozitiile legale citate sunt laconice, deoarece se fac numeroase referiri la dispozitiile internationale, care se aplicé in completare in orice zboruri cu element de extrancitate. Potrivit art, 46 C.aerian, transporturile aeriene publice se realizeazd pe bazi de contract de transport incheiat intre operatorul aerian $i pasager sau cxpeditorul de marfi saw/si post. Prin intermediul acestui contract de transport, operatorul aerian (trans- portatorul) se obliga si duc’ pe calea aerului, la destinatie, pasagerii, bagajele, marfa sau posta. Operatorul aerian va rispunde pentru orice prejudiciu care a produs decesul sau va- tamarea sAnatitii pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a marfii sau a postei. Potrivit art. 47 alin, (2) teza a Il-a C.aerian, regimul raspunderii operatorului aerian este dat, in cazul transporturilor aeriene interne, de dispozitiile din Codul civil referitoare Ja contractul de transport, in masura in care nu s-a stabilit réspunderea printr-o norma speciala. Principiul rispunderii operatorului aerian pentru orice prejudiciu cauzat pasagerului sau expeditorului vine in contradicfie cu principiul raspunderii limitate a transportatorului din dreptul comun. Fiind vorba de o norma special, dispozitia din200 Dreptul transporturilor Codul aerian este aplicabilé cu prioritate. Conchidem, deci, c& in dreptul transporturilor aerione, rispunderea transportorului este nelimizatd in ceea ce priveste rispunderea operatorului de transport in cazul transporturilor aerie~ ne internationale, sunt incidente conventiile si acordurile la care Rominia este parte 3. in privinta titularilor operatiunilor de transport aerian public, Codul aerian distinge intre operatorii aerieni romani si operatorii aerieni strani Operatorii acrieni romani trebuie s& defind un certificat de operator aerian in termen de valabilitate, De asemenea, acestia trebuie si detina, pentru a putea efectua transporturi acriene publice interne sau internationale, realizate prin curse regulate sau neregulate, 0 licenga de transport aerian eliberat& de citre Ministerul Transporturilor, in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.008-2008, al Parlamentului European si al Consiliului. Excepiiile de la aceasta regula sunt stabilite de minister prin reglement&ri specifice, Potrivit art. 50 alin. (3), operatorii aerieni straini pot efectua transporturi aeriene publice prin curse regulate sau neregulate, spre sau dinspre Roménia, pe baza drepturilor de trafic acordate de Ministerul Transporturilor, in conformitate cu prevederile si conventiile internationale la care Romania este parte. Sectiunea a 2-a. Cadrul legal si institutional Reglementarea-cadru in domeniul transporturilor aeriene este reprezentati de O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicata (M.Of. nr. 45 din 26 ianuarie 2001) si modificata prin prin Ordinul nr. 808/2011 pentru aprobarea Procedurii privind acordarea, suspendarea sau revocarea licenfei de operare (M.Of. nr. 748 din 25 octombrie 2011). Codul aerian se aplicd tuturor activitatilor aeronautice civile, precum si tuturor persoanelor fizice sau juridice care desfisoara activitatile aeronautice civile respective in spatiu! aerian national si pe teritoriul Romdniei, precum si celor care, prin activitatile desfisurate, pot pune in pericol siguranfa zborurilor si securitatea aeronautica (art. 1). Art. 2 alin. (2) C.aerian dispune cA aplicarea prezentului Cod aerian se face far a aduce atingere suveranitatii depline si exclusive asupra spafiului acrian national, precum si reglementarilor specifice referitoare la apirare, ordine si siguranf& nafionala, Codul este structurat pe 15 capitole ce cuprind reglementiri referitoare la spatiul aerian nafional, aerodromuri, aeronave, personalul aviatiei civile, operatiunile aeriene civile, definirea unor termeni folositi de lege, protectia mediului, siguranta zborului, securitatea aeronauticd, facilititi aeronautice, cAutarea si salvarea navelor civile, investigafia tehnicd a incidentelor si accidentelor de aviafie, sanctiuni. Codul aerian nu se aplic& aviatiei militare. in completarea regimului juridic aplicabil raporturilor ce rezulta din executarea unui transport pe calea acrului sunt aplicabile dispozifiile din Codul civil eu privire Ia contractul de transport. in sfera dreptului transporturilor este inclus numai transportul aerian cu caracter civil, nu si cel cu caracter militar, care face obiectul reglementdrilor din dreptul international public, De altfel, Codul aerian dispune c& reglementirile sale au in vedere transporturile aeriene civile, definite drept ,activititi aeronautice civile”. Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile i are ca principale atributi:Tema nr. 7 201 ~ elaborarea strategiei de dezvoltare a aviatiei civile; - emiterea de reglementari obligatorii de autorizare si/sau de licentiere a agentilor aeronautici si a operatorilor civili pentru ofectuaren activitatilor aeronautice civile, eliberarea, prelungirea valabilitétii, validarea, echivalarea, suspendarea si retragerea documentelor de autorizare si/sau de licentiere a agentilor aeronautici si a operatorilor civili; > organizarea si exercitarea activitatii de registru, de inspectie si de control in aviatia civila; + asigurarea certificarii tehnicii de aviatie civila; - asigurarea organizitii gi functionarii serviciilor civile de navigatie aeriand in spatiul acrian al Roméniei, aprobarea survolatii teritoriului national al Romaniei, precum si decolarii si aterizarii acronavelor civile de pe si pe actoporturile situate pe teritoriul Romaniei; ~ asigurarea, impreund cu organele specializate ale ministerelor abilitate prin lege, asistentei operatiunilor de cutare si de salvare a aeronavelor civile implicate in acci- dente; ~ autorizarea functionarii aerodromutilor civile; - aprobarea tarifelor de utilizare a infrastructurilor de transport aerian de interes public national; ~ asigurarea cadrului legislativ si reglementitilor necesare pentru dezvoltarea unui mediu concurential normal in domeniu! transporturilor aeriene Ministerul Transporturilor isi exercit competentele fie direct, fie prin delegare unor organisme tehnice specializate, institufii publice sau societiti comerciale specializate. Delegarea de competente se poate realiza in domenii de strict specialitate, pentru care Ministerul Transporturilor trebuie s& aib& compartimente de specialitate . Infrastructura de transport aerian Sectiunea a 3-; §1. Spatiul aerian national Spatiul acrian national este definit, in conformitate cu art, 6 alin, (1) C.aerian gi cu art. 2 din Legea nr. 257/2001, ca find constituit din coloana de aer situata deasupra teritoriului de suveranitate al Romaniei, pnd la limita inferioara a spajiului extraatmosferic, Art. 8 C.aerian prevede totusi ca sunt asimilate din punet de vedere al navigatiei aeriene, cu spafiul aerian national si spatiul aerian de deasupra zonei internationale a Mari Negre, alocat de Organizafia Aviatiei Civile Internationale (.A.C.1.), in baza acordurilor regionale de navigatie aeriana, precum gi spatiul aerian al altor {ari stabilit prin acorduri si conventii internationale, cu delegarea permanent sau pe termen limitat, in scopul asigurérii serviciilor de trafic aerian, si numai pe durata delegtrii, Potrivit Codutui aerian, in spatiul nafional aerian se desftsoara atit trafic aerian general, eat si trafic aerian operational. in spagiul aerian national se pot stabili, in conformitate cu reglementirile specifice aplicabil 2) spatii acriene rezervate, destinate unor activitéji aeronautice militare, de scoala, de sport aeronautic, de incercare si omologare a aeronavelor, precum si altor activitati stabilite prin reglementari specifice;202 Dreptul transporturilor b) spati zone interzise. Clasificarea spatiului aerian din punct de vedere al asiguratii serviciilor de trafic aerian se stabileste in conformitate cu standardele elaborate de cdtre organizafiile internationale de aviatie civilé la care Romania este parte contractanta. Competenta de a determina prineipiile si regulile de folosire a spatiului national « Acrian pentru activitigile aeronautice civile apartine Ministerului Transporturilor. Reglementarile din domeniul traficului aerian in spatiul acrian national se aplica zborurilor tuturor aeronavelor, indiferent de categoria si nafionalitatea acestora, Aero- navele de stat, atunci cAnd zboari in spatiul aerian rezervat aviatiei civile, respect prevederile din acest domeniu. Traficul in spatiul aerian rezervat aviatiei civile este permis acronavelor civile in baza unei aprobari corespunzitoare acordate in condifiile legale. Aeronavelor militare straine le-este permis zborul prin spatiul aerian rezervat aviajiei civile daca exista aprobare de survol acordati de Ministeral Transporturilor, cu avizul Ministerului Apirdrii Nationale. Aeronavele civile care survoleazé teritoriul Romanici au obligatia achitirii unor tarife pentru utilizarea instalafiilor gi serviciilor de navigatie aeriana. Tarifele sunt nediscrimi- hatorii pentru aceleasi categorii de zboruri, indiferent de nationalitatea operatorilor acrieni sia statului de inmatriculare. iene restrictionate, constituite din zone periculoase, zone restrictionate sau §2. Aerodromurile Potrivit art. 11 alin. (2) C.aerian, aeronavele civile sunt obligate s& aterizeze gi si deco- Ieze numai pe acrodromurile certificate in acest scop potrivit reglementiirilor specifice, Precum si pe alte terenuri sau suprafefe de ap, in condifiile stabilite prin hotdrare a Guvernului. fn cazul zborurilor internationale, aeronavele sunt obligate si aterizeze si si decoleze pe sau de pe un aeroport deschis traficului zerian international (art. 27). Potrivit art. 3 pet. 3.6 C.aerian, prin aerodrom se infelege suprafafa determinati. pe pamant sau ap’, care cuprinde eventual cladiri, instalafii sau materiale, destinati si fie utilizata, in totalitate sau in parte, pentru sosirca, plecarea si manevrarea la sol a aeronavelor. Daca acest spatiu este utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeste helioport. Din perspectiva definitiei acrodromului se observa ci nu toate acrodromurile sunt aeroporturi Aeroportul este considerat acel aerodrom aerodromul certificat pentru operatiuni: de transport aerian publi Aeroportul international este definit ca fiind acel aeroport nominalizat ca aeroport de intrare si de plecare, destinat traficului international al aeronavelor gi in care sunt asigurate facilitajile de control pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de sangtate public, pentru control veterinar gi fitosanitar, precum si alte facilitafi similate. {in ceea ce priveste acrodromurile civile, Codul aerian le clasifict, in art. 23, in functie de forma de proprictate, dispunand c& acestea pot fi proprietate publicd sau proprictate privat, Clasificate din punct de vedere operational, acrodromurile pot fi aerodromuri deschise circulatiei aeriene publice sau inchise circulafiei aeriene publiceTema nr. 7 203 Operatiunile pe aerodromurile civile deschise trebuie si fie certificate de citre Ministerul Transporturilor, care va tine un registru de evident a tuturor aerodromutilor civile certificate din Romania, §3. Aeronavele Potrivit art, 3 pet. 3.7 C.aetian, prin aeronava se injelege acel aparat care se poate menfine in atmosfera cu ajutorul altor reactii ale acrului decét cele asupra suprafetei paméntului, Codul aerian clasificd aeronavele in doua categorii: aeronave civile gi aeronave de stat. Aeronavele de stat sunt aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau de politic. Celelalte acronave sunt aeronave civile. Codul aerian reglementeaza in special regimul juridical aeronavelor civile. Conform art. 17 alin. (1) C.aerian, Ministerul Transporturilor tine un Registru unie de inmatriculare al acronavelor civile. Prin inmatricularea unei aeronave in Registrul unic de inmatriculare al acronavelor civile, aeronava respectiva capatl nafionalitatea romana. Potrivit art. 18 C.aerian, 0 aeronava civili inmatriculat’ in Romania nu poate fi inmatriculati gi in alt stat. Art. 18 alin. (2) C.aerian mentioneaz continutul certificatului de inmatriculare emis de cltre Ministerul Transporturilor. Astfel, acest certificat va confine datele de identificare a acronavei civile, insemnul de nafionalitate si marca de ordine, care vor fi inseriptionate in mod vizibil pe aeronava civil, precum si datele de identificare a detinatorului si/sau a proprictarului Inmatricularea unei aeronave civile in Registrul unic de inmatticulare a aeronavelor civile si certificatul de inmatriculare nu constituie dovada detinerii legale sau a proprietatii asupra aeronavei civile in nici o actiune juridicd in care definerea sau proprietatea aeronavei respective este in litigiu. Metodologia de inmatriculare in Registrul Unie de inmatriculare al aeronavelor civile, precum si de emitere, suspendare sau revocare a certificatului de inmatriculare sunt reglementate prin ordin al Ministerului Transporturilor, Potrivit art. 21 C.aerian sunt recunoscute, fira discriminare, persoanelor fizice si juridice roméne sau straine, urmatoarele drepturi reale asupra acronavelor civile: dreptul de proprietate si dreptul de folosinfa in temeiul unui contract de inchiriere incheiat pe o durati determinata, caz in care Jocatarul capt si calitatea de detinator. Textul legal este eronat, fintrucdt, pe de o parte, locatorul nu dobandeste un drept real asupra bunului inchiriat, dreptul de folosint& fiind doar un drept de creanfa, iar, pe de alti parte, dreptul de proprictate este garantat prin Constitufie, nefiind necesar s& fie recunoscut printr-o lege ordinara. Codul aerian recunoaste si dreptul rea/ al definatorului legal de a dobandi proprietatea prin cumparare, caz in care cumpardtorul capita calitatea de proprietar. Facultatea de a cumpara un bun nu poate fi calificat& drept real; perfectarea vanzarii-cumpararii opereazi stramutarea dreptului de proprietate asupra dobanditorului acronavei, cea ce este altceva decét ipoteza textului legal’. Textul, asezat in mod impropriu in cuprinsul art. 21 (care reglementeaza drepturile reale asupra aeronavei), s-ar putea referi, in realitate, la un drept ' in acelasi sens, a se vedea O. Capajind, Gh, Stancu, op. cit., Partea speciala, vol. Il, p. 509, ? Idem, p. 510.204 Dreptul transporturilor de preemtiune rezultand din contractul de locatiune pe care detindtorul legal al aeronavei |-ar avea in ipoteza in care proprietarul s-ar arta dispus s& vanda, Codul aerian permite gi dreptul de a ipoteca sau dreptul de a greva aeronava civild sau componente ale acesteia cu orice drept real asemanator, constituit ca o garantie a pl&fii unei datorii. Se conditioneaza ins acest drept de constituirea lui conform legii statului de inmatriculare si de transcrierea in registrul de sarcini al statului de inmatriculare al acronavei civile. Se observa c&, desi aeronava este un bun mobil, in sensul Codului civil, asupra sa se poate constitui o ipotecd, care este o garantie reala imobiliara. Situatia este asemintitoare cu ipoteca asupta navei din dreptul maritim., Potrivit art, 22 alin. (1), actele de proprietate sau de transmitere a proprietitii, de constituire de ipoteci sau de alte drepturi reale care privesc o aeronava civila sunt reglementate de legislatia nayionala si se transcriu in registrul unic de inmatriculare a aeronavelor civile. O dispozitie aseménitoare intalnim si in Codul civil, Cartea a VIl-a ~ dispozitii de drept international privat, la art. 2620 alin. (1) lit. a). Potrivit acestui text de lege, aeronavele sunt guvernate de legea statului de inmatriculare, adick de legea national. Legea statului de inmatriculare este, in sistemul dreptului international privat, lex patriae pentru acel mijloc de transport. in cea ce priveste domeniul legii aplicabile, lex patriae se aplicd constituirii, transmiterii si stingerii drepturilor reale asupra aeronavelor, regimului bunurilor aflate in mod durabil la bord formandu-i dotarea tehnic& [art 2620 alin, (2) lit. a], precum si creanjelor care au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asisten{a tehnic&, tntrefinerea, repararea sau renovarea mijlocului de transport {art. 2620 alin. (2) lit. b)). Din interpretarea literald a textului legal ar rezulta cé transcrierea in registrul de in- matriculare a ipotecii este o conditie de vatabilitate a constituirii acesteia, Totusi, art, 22 C.aerian precizeaza faptul c& inscrierea in registrul unic de inmatriculare a aeronavelor civile nu are caracter constitutiv de drepturi, ci are efect de opozabilitate fata de terti a dreptului inscris. in privinfa opozabilitatii, textul derog’ de {a dreptul comun, unde opozabilitatea ipotecii se asiguré prin notarea in cartea funciara, §4. inchirierea aeronavelor 1. Inchirierea aeronavelor este de principiu reglementata de art. 21 C.aerian. inchirierea aeronavelor este socotita ca 0 activitate complementara a operatorilor acrieni autorizati, avand ca obiect principal satisfacerea unor nevoi temporare ale acestora. Un operator aerian roman poate folosi o aeronava inchiriat’ numai dup’ aprobarea prealabild, de c&tre regia autonoma Autoritatea Acronautica Civil Romana (A.A.C.R.), a infelegerilor contractuale de inchiriere. Aprobarea se refer’ exclusiv la satisfacerea reglementirilor aeronautice aplicabile, fara si aiba ca obiect clauzele contractuale privind tarifele aplicate, nici alte prevederi strict de natura comercialé. Aprobarea pentru inchirierea de aeronave este eliberati de A.A.C.R., care trebuie si preceada incheierea contractului de inchiriere a aeronavei. Caracterul prealabil al apro- barii este impus de scopul de a respecta cerinfele gi standardele privind responsabilitatea si asigurarea sigurantei zborurilor, precum gi de ccrinfele comerciale aplicabile, Din punct de vedere procedural, solicitantul, care trebuie si fie detinator al certi- ficatului de operator aerian roman, este obligat si depuna la A.A.C.R., cu 15 zile inainte de data propusd pentru operare, Acestea privese tipul inchiricrii, parfile contractante, data inceperii si durata propus% pentru locafiune, elementele de identificare a aeronavei,Tema nr. 7 205 certificatul de navigabilitate gi de zgomot, asigurarea pasagerilor, precum si asigurarea de raspundere civila fata de terti, numele operatorului aerian care define controlul comercial al acronavei, componen{a, nationalitatea si calificdrile echipajului de zbor. 2. Sunt posibile dou’ modalitati de inchiriere a acronavelor. > Prin dry-lease se infelege in mod uzual o inchiriere de aeronava fra echipay. . Definifia corespunde, in cadrul transporturilor pe ap, cu navlosirea unei nave nude. in cazul acestei forme de inchiriere, aeronava este operat in baza certificatului de operator aerian al celui care a luat-o in chirie. Acesta obtine detenfia si controlul comercial al aeronavei, iar in exploatarea acesteia foloseste si codul sau personal de operare, precum si dreptul sau de trafic, > Prin wet-lease se infelege inchirierea unei acronave cu echipaj care urmeaza a fi folosita in baza certificatului de operator aerian al locatorului. Definitia corespunde, in transporturile pe api, cu navlosirea unei nave pe o perioada de timp. in sistemul wet-lease operatorul aerian riméne locatorul, care efectueazd cu aparatul de zbor transporturi de persoane sau de mérfuri cerute de c&tre chiriagul beneficiar. in acest sistem, atat gestiunea comercialé, cAt si gestiunea aerian’ sunt exercitate de cdtre locator, care organizeaza si execut& deplasarea conveniti. Inchirierea acronavei poate avea ca scop deplasarea de persoane sau de marfuri inchirierea pentru transportul de persoane serveste de cele mai multe ori la desf¥- surarea de transporturi neregulate. Este inst posibil ca, in traficul intern, si se organizeze in sistemul de wet-lease si transporturi cu periodicitate regulat’. in ceea ce priveste contractele incheiate cu operatori straini, in scopul organizarii de zboruri internationale (adicd acele zboruri care au punctul de plecare sau de destinatie pe teritoriul Romaniei, iar pornirea sau sosirea in alti fara) regimul juridic este mai restrictiv. Astfel, agentii economici de nationalitate romana pot si inchirieze aeronave in sistem de wet-lease de la operatori straini numai pentru transporturi aeriene publice prin curse ocazionale (neregulate). Se exclud transporturile in interes propriu in sistem de wet-lease. Acestea au loc, potrivit art. 51 C.actian, numai prin folosirea de aeronave proprii, Inchirierea aeronavei in raporturile fra elemente de extraneitate creeazé obligatii reciproce in sarcina fiecdrei parti contractante, Proprietarul mijlocului de transport este obligat si pun’ aeronava la dispozitia beneficiarului contractului de inchiriere, la data fixata si pe aeroportul stabilit, in vederea incrcarii marfurilor. in sistemul de wet-lease, proprictarul are i obligatia de a echipa aeronava cu personal calificat pentru efectuarea zborului (pilofi), pentru intrefinerea aparatului (mecanici), precum si pentru supraveghere. Deoarece poarti raspunderea gestiunii comerciale, in sarcina proprietarului cade si plata taxelor care se percep pe aeroportul de plecare, precum si cel de sosire, Principala obligatic a chiriagului este de a plati preful serviciilor care constau in transportul aerian, sub sanctiunea plijii de despagubiri. Chiriagul are obligatia, potrivit contractului, de a se conforma intocmai programului care prevede timpul de stationare al acronavei pentru incdrcarea marfurilor (durata de stalii). Dep&sirea acestui timp este sanctionata cu penalitafi, de regula deosebit de aspre. La fel si pentru nerespectarea duratei de desearcare pe aeroportul de destinatic,206 Drepwul transporturilor §5. Personalul aeronautic civil Potrivit art. 33 alin. (1) C.aerian, personalul acronautic civil este format din perso- nalul aeronautic civil navigant i personalul acronautic civil nenavigant. Personalul aeronautie civil navigant cuprinde echipajul de conducere de la bordul acronavelor civile, precum si personalul tehnic sau auxiliar de la bordul aeronavelor civile (acest personal exercitd la bord servicii cu privire la pasageri, marfuri ete.). Orice alti persoana aflati la bordul unei aeronave civile este consideraté pasager si nu se include in categoria personalului aeronautic civil navigant. Personalul aeronautic civil nenavigant cuprinde personalul tehnic calificat care lucreazi la planificarea, pregitirea zborurilor, la proiectarea, construirea, controlul, omologarea, certificarea, pregatirea, exploatarea, intrejinerea si repararea tehnicii aeronautice, precum $i personalul care desfasoard activitati de control si de di zborurilor. ‘Art. 36 C.aerian arati c& echipajul aeronavei este constituit din personalul cu calificare corespunzatoare, care desftigoara activitati la bord in conformitate cu regle- mentitile in vigoare. Echipajul se afla in subordinea comandantului de aeronava civil’ desemnat de citre operatorul aerian pentru fiecare zbor [art. 36 alin. (3)). Pilotul-comandant indeplineste functia de comandant de aeronava, acesta trebuind si fie calificat pentru categoria, clasa si tipul acronavei civile respective i avand licenta tn termen de valabilitate. Regula este ca pilotul comandant s& fie comandantul aeronavei, ins art, 43 alin. (1) prevede c& operatorul aerian poate si desemneze in functia de comandant al aeronavei i o alta persoand autorizati decét pilotul comandant, in timpul zborului, comandantul acronavei civile nu poate si isi delege respon- sabilititile, Daca ins& comandantul de aeronava civila este impiedicat, din orice cauza, in cursul zborului sau la sol, s& isi indeplineascd functia gi in lipsa desemn&rii prealabile a unei alte persoane pentru a-| inlocui, functia de comandant de aeronava civil va fi exercitat’ de ceilalti membri ai echipajului de conducere, in ordinea stabilita de reglementirile specifice in vigoare. Potrivit art. 40 alin. (1), comandantul unei aeronave civile aflate in zbor are jurisdictie asupra intregului personal aeronautic civil aflat la bord. In aceste conditii, dispozitiile date de cAtre comandantul de aeronava civili in timpul zborului sunt obligatorii pentru toate persoanele aflate la bordul aeronavei. Pentru motive determinate de siguranta zborului gi de pistrarea ordinii in aeronava, art. 40 alin. (3) a prevazut posibilitatea pentru comandant de a debarca pe orice membru al echipajului, precum si orice pasager la o escalA intermediara, in caz de primejdie, comandantul de aeronava civila este dator si ia toate masurile pentru salvarea pasagerilor, a echipajului si a incarcaturii. Potrivit art. 40 alin. (5), comandantul unei aeronave civile igi mentine, in cazul unui accident de zbor, toate indatoririle sale, pand in momentul cénd organul in drept il elibereazd de misiunea pe care o indeplineste cu aceasti acronava. Legea reglementeaz& distinct obligatiile si rdspunderea comandantului aeronavei civile i a pilotului comandant, in cazul in care aceste sarcini sunt indeplinite de persoane diferite. ‘Astfel, obligatiile gi raspunderile pentru executarea misiunii se impart intre co-man- dantul de acronava i pilotul comandant dup’ cum urmeazi:Tema nr. 7 207 = pilotul comandant, de la decolarea si pind la aterizarca aeronavei civile, insdrcinat si raspunde de conducerea tehnica si de sigurana aeronavei in zbor, putind lua orice masuri pentru realizarea sigurantei zborului; - comandantul de aeronava este insércinat si rispunde, in conformitate cu dispozitiile Codului acrian, de executarea misiunii in bune conditii pentru toate celelalte operatiuni care nu privese conducerea propriu-zisa si siguranta aeronavei in zbor, Sectiunea a 4-a. Notiunea de accident in conceptia Codului acrian Legiuitorul defineste accidentul in art. 3 pet. 3.1 C.acrian, circumstantiind intervatul de timp si cvenimentele produse in acest interval, Prin accident legiuitorul a infeles in aceasté materie un eveniment logat de operarea unei aeronave, care se produce intre momentul in care o persoand se imbarcd la bordul acesteia cu intentia de a efectua un zbor si momentul in care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate. Evenimentele pot consta in: a) rinirea gravi sau mortal a unei persoane datoriti faptului ci se gaseste in aeronava, in contact direct cu aceasta sau cu un object care este fixat in acronava, in contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu partile care se detaseazi din aceasta, sau expusa direct aspirafiei sau suflului motoarelor ori elicelor, Se exclud din sfera acestui tip de accidente urmatoarele situalii: decesul la bordul aeronavelor, provenit dintr-o cauzi naturala; rnirea grav sau decesul oricdrei persoane aflate la bord, ca urmare a unei tentative de sinucidere sau a neglijentei proprii; ranirile cauzate pasagerilor clandestini care se ascund in afara zonelor care sunt in mod normal accesibile pasagerilor si echipajuli b) deteriorarea sau avarierea acronavei ori cedarile structurale ale acesteia, care altereaz caracteristicile de rezisten{a structurali sau performanfele de zbor, necesiti 0 reparaie importanti care nu poate fi Ricuta in mod normal cu mijloacele existente la bord sau necesita inlocuirea elementelor deteriorate. Se exclud din sfera acestui tip de accidente urmatoarele situatii: cnd deteriorarca este limitat& la accesoriile motorului sau cAnd este vorba despre deteriorari limitate la elice, la extremititile aripii, la antene, pneuri, frane, carenaje sau mici perforatii in invelig si care nu pericliteaz’ sigurana in zbor sau la sol a aeronavei; ©) distrugerea acronavei; 4) disparitia sau inaccesbilitatea aeronavei Sectiunea a 5-a, TAROM, principalul operator aerian roman Compania national de transporturi aeriene TAROM SA reprezinté cel mai mare operator aerian romén, realizand legtturi aeriene intre Romania si destinafii externe din Europa, America de Nord, Africa, Asia, Orientul Mijlociu sau Orientul Indepartat, precum si 0 serie de transporturi inteme intre principalele aeroporturi din Roménia. Transportul aerian este deservit de 16 aeroporturi internationale (Bucuresti Otopeni, Bucuresti Baneasa, Cluj-Napoca, Constanta, Timisoara, Arad, Sibiu, Tulcea, lasi, Suceava, Bacau, Targu Mures, Baia Mare, Craiova, Oradea si Satu Mate).208 Dreptul transporturilor ‘Compania de transporturi aeriene romane TAROM SA (,, TAROM”) a fost organizata in 1990 ca societate comercialé pe actiuni prin reorganizarea Companiei de transporturi aeriene ,TAROM ~ transporturi acriene roméne”. Principalii actionari ai acestei societati sunt: Statul roman (reprezentat de Ministerul Transporturilor), SIF Muntenia, Regia Autonoma ,,Administratia Romana a serviciilor de trafic aerian” - ROMATSA, Acroportul International Henri Coanda” Bucuresti. Obiectul de activitate al TAROM este efectuarea de transporturi acriene interne si internationale de cilétori, de bagaje, marfuri si posta, precum si prestatii legate de transportul aerian (comercializare in regim duty-free, handling, catering), transport te- restru in continuarea celui aerian, precum si alte activitati. TAROM poate participa cu capital, in conditiile legii, 1a constituirea de societ&ti comerciale cu obiect de activitate similar, impreuné cu persoane fizice sau juridice, roméne sau straine, dar nu si la constituirea de societaiti avand ca obiect de activitate fabricarea de material aeronautic, in anul 1997 s-a decis privatizarea TAROM-ului, cu respectarea anumitor condifii privind actionariatul: Statul roman nu va dejine mai putin de 33,4% din totalul drepturilor de vot in adunarea general a acfionarilor, persoanele fizice ~ salariate ale TAROM vor putea define 5% din totalul drepturilor de vot, persoanele juridice si/sau fizice de alta cetifenie/nationalitate decat cea romana, nu vor putea detine, independent sau cumulat, mai mult de 49% din totalul drepturilor de vot in AGA TAROM, persoanele juridice si/sau fizice de alt cetdfenie/nationalitate decét cea romani, nu vor putea define, independent sau cumulat, mai mult de 49% din totalul drepturilor de vot in societatile comerciale roméne actionari ai TAROM. Pana in prezent nu s-a realizat ins& privatizarea TAROM-ului. Sectiunea a 6-a. Transportul aerian in trafic international §1. Domeniul de aplicare a Conventiei de la Montreal ‘Transportul aerian in trafic internafional este reglementat in prezent prin Conventia de 1a Montreal din 1999, Anterior, in aceasti materie s-a aplicat Conventia de la Vargovia din 12 octombrie 1929, insd aceasta suferise foarte multe modificari si completari printr-o serie de protocoale si acorduri ulterioare si devenise foarte greu de aplicat, mai ales ci unele modificari fusesera adoptate doar de o parte din statele parti la conventie. Conventia de la Montreal se aplic& transporturilor intemafionale de persoane, bagaje sau mérfuri, efectuate cu o acronaya, contra unui tarif. Transportul international, conform Conventiei, reprezint& orice transport in care, conform acordului dintre parti, punctul de plecare si punctul de destinatie, indiferent daca exist sau nu o intrerupere a transportului sau o transbordare, sunt situate fie pe teritoriul a doua state parti, fie pe teritoriul unui singur stat parte, in cazul in care exist o escali stabilita pe teritoriul altui stat, chiar dact acel stat nu este un stat parte. Prevederile conventici se aplica in egala m&sura i fransportatorilor succesivi (trans portul aerian efectuat de mai multi transportatori succesivi este un transport unic, dack este considerat de catre parti ca o singur& operatiune, indiferent daci a fost convenit sub forma unui singur contract sau a unor seri de contracte) si transporturilor combinate (acest tip de transporturi se efectueazd partial ca transport aerian si partial prin orice alt mijloc de transport). De asemenea, sunt supusi dispozitiilor conventiei atat transportatorulpee ee eee Tema nr. 7 209 contractual, cat si transportatorul de Fapt (transportatorul contractual reprezinta persoana care incheie atét un contract de transport cu un pasager sau expeditor de mérfuri ori ‘mandatarul acestora, edt gi un alt contract cu transportatorul de fapt). §2. Contractul de transport aerian de marfuri in trafic international 2.1, Documentul de transport Spre deosebire de celelalte tipuri de transporturi, unde transportatorul nu poate refuza incheierca contractului decdt in condifii specifice, expres prevazute de lege sau de o conventie international, transportatorul aerian este liber de a consimfi sau nu aceste contracte, Nici o prevedere a Conventiei nu poate impiedica transportatorul si refuze incheierea unui contract de transport, si renunje la orice mijloc de aparare pe care il are la dispozitie sau si stabileasca conditii care nu contravin Conventiei Documentul de transport folosit in transportul de marfuri poarté denumirea de serisoare de transport aerian. Convenia permite si se folosease’ orice alt mijloc de inregistrare a informafiilor cu privire Ia transportul care se va efectua (de exemplu, inregistrarea electronica), ins transportatorul este obligat s& clibereze expeditorului 0 chitangi de primire a marfii, Scrisoarea de transport aerian este intocmiti de c&tre expe- ditor in trei exemplare: unul este semnat de expeditor si poarté menfiunea ,.pentru transportator”; unul este semnat de transportator si expeditor, cu mentiunea ,,pentru destinatar” si unul este semnat de transportator care va fi inménat expeditorului, dupa acceptarea marfi. Rispunderea pentru exactitatea si corectitudinea informatiilor din scrisoarea de transport aerian si din chitanta de primire a marfli (cénd informatiile respective au fost furnizate de el) apartine expeditorului. Transportatorul va putea fi finut rispunzitor doar pentru informatiile inscrise de el sau in numele lui in chitanja de primire sau in datele inregistrate pe calculator. Scrisoarea de transport aerian sau chitanfa de primire a m&rfii constituie, pana la proba contrar’, dovada incheierii contractului, a accepttrii mérfii si a indeplininii conditiilor de transport menfionate in acestea. 2.2. Executarea contractului de transport aerian de marfuri in trafic international Principala obligatie asumaté de citre transportator prin contractul de transport este aceea de a deplasa marfa la destinatie in conditiile convenite cu expeditorul. Aceasta obli- gatie se circumstanfiazd in functie de intenfia expeditorului de a modifica unilateral conditiile initiale ale transportului. Astfel, expeditorul poate: ~ si retragii marfa de pe aeroportul de plecare sau de destinatie; + & retina marfa pe parcursul deplasairii, la orice aterizare; - si schimbe destinatarul stabil initial; s& ceara transportatorului returnarea marfii in aeroportul de plecare. fn exercitarea dreptului de dispozitie asupra marfii, expeditorul nu trebuie si aduct prejudicii transportatorului sau altor expeditori, fiind obligat s& ramburseze toate cheltuiclile efectuate de transportator in executarea ordinului, Dreptul expeditorului inceteaza la ajungerea marfii la destinatie, daci destinatarul solicit& livrarea marfii si210 Dreptul transporturitor accepti si suporte costurile datorate. Totusi, daca destinatarul refuzd preluarea marfii sau nu poate fi contactat, expeditorul igi reia dreptul de dispozitic. © obligatic specifics reglementata de Conventie este accea a expeditorului de a furniza informatiile si documentele care sunt necesare pentru indeplinirea formalitatilor cerute de autoritajile vamale, de politic sau de alte autoritafi publice, inainte ca marfa s& fie livrat’ destinatarului. Transportatorul nu este ins obligat si verifice corectitudinea “sau suficienta respectivelor informatii sau document, La destinatie transportatoral trebuie s8-| instiinteze pe destinatar imediat ce soseste marfa, daci nu s-a stabilit altfel prin contractul de transport. Dac& transportatorul recunoaste pierderea marfii, sau daci marfa nu a sosit la expirarea unui termen de 7 zile de la data la care ar fi trebuit si soscascd, destinatarul este indreptatit si exercite impotriva transportatorului drepturile ce decurg din contractul de transport, 2.3. Rispunderea transportatorului Conform Conventici’, transportatorul va putea fi tras la raspundere in caz de distru- gere, pierdere sau deteriorare a marfii, precum si in caz de intarziere. Sunt reglementate limitele maxime ale despagubirilor ce pot fi solicitate transportatorului, precum si cauze specifice ce inlétura rispunderea acestuia. fn baza art. 18 pet. 1 din Conventie, transportatorul este raspunzator pentru dauna sur- venita prin distrugere, pierdere sau deteriorare a marfii, cu conditia ca evenimentul care a cauzat dauna sa se fi produs in timpul transportului aerian, adic& in perioada in care marfa se afla in grija transportatorului. Totusi, aceasti rispundere nu se intinde yi asupra transportului terestru, maritim sau pe ci navigabile interioare, efectuat in afara unui aeroport, Dac un astfel de transport se realizeazi in aplicarea unui contract de transport acrian, in scopul incdrearii, expedierii sau transbordarii, orice pagub’ este considerati, pan& la proba contrara, ca find rezultatul unui eveniment care a avut loc in timpul transportului aerian. Transportatorul este exonerat de rispundere dac& dovedeste ci distrugerea, pierderea sau deteriorarea mirfii s-a datorat (i) unui defect al marfii, calitatii sau viciului acesteia, (ii) ambalirii necorespunzitoare a marfii, efectuati de cAtre o alt persoani decat transportatorul, prepusii sau mandatarii acestora, (iii) unei st€ri de rizboi sau conflict armat, (iv) unei actiuni a autoritatii publice realizate in legatura cu intrarea, iesirea sau tranzitul marfii. Transportatoral este rspunzittor, de asemenca, si pentru dauna survenita din cauza intarzierii in transportul aerian de m&rfuri, El este exonerat de rispundere daca dovedeste ca el, prepusii $i mandatarii si au luat toate misurile care se impun iri mod rezonabil pentru a evita dauna, sau c& le-a fost imposibil si ia respectivele masuri, Ca regula generald in cea ce priveste exonerarea de rispundere a transportatorului, acesta poate dovedi ci dauna a fost provocata sau favorizata de neglijenta sau de alta actiune gresiti sau omisiune a persoanei care reclam& despigubires. Aceasta regula se aplicd tuturor prevederilor referitoare la raspundere prevazute in Conventic. in cazul stabilirii rispunderii transportatorului pentru distrugere, pierdere, deteriorare sau intarziere Conventia limiteazi cuantumul despagubirilor ce vor fi platite de trans- ' Pentru detalii, a se vedea 4.7. Sténescu, Transportul aerian international de marfuri, Ras- punderea transportatorului contractual potrivit Conventiei de la Montreal din 1999, in Revista Romana de Drept Privat nr. 4/2007, p. 171-180.Tema nr. 7 2iL portator la 17 DST (Drepturi Speciale de Tragere) per kilogram’. Dupa cum se observa, in cazul transportului aerian se stabileste 0 limitd maxima unic& in toate cazurile de raspundere, fra a se lua in calcul gi tariful de transport; si in cazul intarzierii, limita maxima a despagubirii este stabilitt tot in functie de cantitatea de marf’ transportata, Aceasté limit a cuantumului despigubirii datorate de catre transportator poate fi depasita in urmatoarele situatii ~ declararea de cétte expeditor a unui interes special in livrare la destinatie (transpor- tatorul poate fi obligat la plata unci sume suplimentare, dacd este necesar); se observa cd in cazul transportului aerian plata unui tarif suplimentar nu mai este obligatoric ca Ia {ransportul feroviar si rutier international, in acest caz, transportatorul va putea fi obligat la plata unei sume care nu 0 va depiisi pe cea declarata, cu exceptia cazului in care dovedeste ci aceasta sum® este mai mare decdt interesul expeditorului in livrarea la destinati ~ dauna a survenit din cauza unej actiuni sau omisiuni a transportatorului, a prepusitor Sau mandatarilor acestora (dacd au actionat in cadrul atribufiilor de serviciu), ficuté cu intentia de a provoca o daund sau din imprudenfi, precum gi in cunostinta de cauzd cd ar putea rezulta o paguba. Cu privire la limitarea sau agravarea conventional a rispunderii transportatorului, Conventia face urmatoarele preciziri: (i) transportatorul poate stipula in contractul de transport limite de rispundere mai mari dec&t cele precizate in Conventie, sau nici o limita, ‘ns (ii) sunt interzise (nule) clauzele care au tendinja si exonereze transportatorul de raspundere sau si stabileasc& 0 limiti mai scizut% decét cca mengionati in Conventie. Nulitatea unei astfel de clauze nu implicd nulitatea intregului contract, care mane supus prevederilor Conventici. Transportatorul de fapt care efectueaza in intregime sau partial un transport aerian se supune, ca si transportatorul contractual, regulilor Conventiei, dar numai pentru transportul pe care fl efectueazé, in timp ce transportatorul contractual este responsabil pentru intregul transport previzut in contract. Actiunile si omisiunile transportatorului de fapt si ale prepusilor si mandatarilor s4i, care actioneazd in cadrul atributiilor lor de serviciu, in ‘egatura cu transportul efectuat de citre transportatorul de fapt, vor fi considerate a fi $i ale transportatoruiui contractual. Cu toate acestea, nici una dintre aceste acfiuni sau omisiuni nu Yor putea supune transportatorul de fapt la o rispundere care si depaseasca limitele stabilite de Conventic. Nici o infelegere speciala prin care transportatorul contractual isi asumd obligatii pe care nu le impune conventia, nici o tenunfare la drepturile si mijloacele de aplirare prevazute de Conventie sau nici o declarafie special de interes in livrarea la destinatie nu vor afecta transportatorul de fapt, dac& nu a fost agreat de acesta, Dac 0 actiune este introdusa impotriva unui prepus sau mandatar al transportatorului, in legaturé cu daunele la care se refer’ Conventia, acest prepus sau mandatar, dacd dovedeste c& a actionat in baza atributiilor sale de serviciu, are dreptul de a se prevala de conditiile si limitele de rispundere pe care le poate invoca transportatorul insugi in baza Conventiei, Suma totala a despigubirii care poate fi obfinuta de la transportator, de la prepusii sau de la mandatarii acestuia nu va depasi in acest caz limitele mentionate de Conventie, Conform Conventiei (art. 24 pet. 1) limitele de rispundere ale transportatorului vor fi revizuite de cdtre depozitar la fiecare 5 ani, utilizdnd un coeficient de inflatie corespunzitor ratelor cumulate ale inflatiei inregistrate de la revizuirea precedents. Depozitarul Conventiei - Organizatia Aviatiei Civile Internationale — are obligatia si notifice statelor parti noile plafoane valorice dupa revizuire.212 Dreptul transporturilor in coca ce priveste transportul efectuat de transporiatorul de fapt, orice prepus sau mandatar al acestui transportator sau al transportatorului contractual are dreptul, dact dovedeste c& a actionat in cadrul atributiilor sale de serviciu, de a se prevala de conditiile si limitele de réspundere aplicabile, in virtatea Conventiei, transportatorului la care este prepus sau mandatar, cu excepfia cazului in care se dovedeste c& a acfionat intr-un mod care impiedic’ invocarea limitelor de rispundere, in conformitate cu prevederile Gonventiei 2.4. Actiunile impotriva transportatorului Solutionarea diferendelor referitoare la rispunderea transportatorului aerian este posibila, potrivit Conventiei, att pe cale judiciar®, cét si prin arbitra). Conventia stabi- Teste competenjele organului de jurisdictie, care sunt parfile litigante, care este legea aplicabila si care sunt termenele de prescriptie. Actiunea in responsabilitate trebuie sf fie introdusa, Ja cererea reclamantului, pe teritoriul unuia din statele paryi: ~ fie inaintea tribunalului de la domiciliul transportatorului sau de fa locul sediului sau principal ori de la locul sediului stu de afaceri unde a fost incheiat contractul;, - fie inaintea tribunalului de la locul de destinatie. Procedura va fi stabilité in conformitate cu legislatia aplicata de tribunalul sesizat asupra cazului, ‘Acfitinea ih responsabilitate indreptata impotriva transportatorului de fapt trebuie se fie introdus&, la cererea reclamatului, pe teritoriul unuia din statele pari: ~ fie in Fafa unui tribunal competent conform prevederilor de mai sus s& solutioneze © actiune impotriva transportatorului contractual; = fie in fata tribunalului care are jurisdictie asupra locului unde se giseste domiciliul sau sediu! principal de afaceri al transportatorului de fapt. ‘Acfiunea in responsabilitate poate fi introdusd la alegerea reclamantului, impotriva transportatorului de fapt sau a celui contractual, ori impotriva ambilor. Potrivit Conventiei, destinatarul trebuie si adreseze o reclamatie prealabila trans- portatorului imediat dupa descoperirea stricaciunii, sau cel mai tArziu intr-un interval de 14 zile de 1a data primirii. in caz de intarziere, reclamatia trebuie facuta in maxim 21 de zile de la data la care marfurile au fost puse la dispozitia destinatarului. Neintroducerea reclamatici prealabile in termencle stabilite de Conventie are ca efect dec&derea destinatarului din dreptul de a-] mai actiona in justijie pe transportator, cu excepfia cazului de fraud’ din partea transportatorului. ‘Dacé nu sa facut reclamatia prealabild, iar marfurile au fost primite fard reclamatie de cAtre destinatar, se prezumé, pani la proba contrara, cf acestea au fost predate in bund stare si in conformitate cu documenta! de transport, sau cu informatiile inregistrate pe cale clectronic& de citre transportator. Proba contrari se va permite numai in caz de frauda din partea transportatorului. in privinga termenelor de prescripfic, Conventia prevede c& dreptul la despaigubire este anulat (2! ~ n.n., Gh.P.) daci acfiunea in responsabilitate nu este introdus in termen de 2 ani (i) de la data sosirii la destinatie, (ii) de la data la care aeronava ar fi trebuit si soseasc sau (iii) de la data incetdrii transportului. Exprimarea textului este defectuoasa, poate i din cauzi c& reprezintd o traducere mu tocmai corespunzltoare a Conventiei, Fntrucdt daca dreptul la despigubire este ,anulat” am fi in prezenta unci decdideri, ins& finalitatea Conventiei a fost aceea de a imbundtati situatia juridica a reclamantului, find deci vorba despre prescriptie,Tema nr. 7 213 §3. Contractul de transport aerian de persoane si bagaje in trafic international in transportul de persoane si bagaje in trafic intemajional, transportatorul elibereazi pasagerului un document individual sau colectiv de transport, iat pentru bagaje cate o etichetd de identificare pentru fiecare artico! de bagaj inregistrat. In ce priveste rispunderea transportatorului, Convenjia reglementeazi 0 raspundere limitata atat in cazul decesului sau vatimarii pasagerilor, cét si in cazul daunelor produse bagajului Transportatoru este rispunzitor pentru dauna rezultaté ca urmare a decesului sau vatimirii corporale a unui pasager, cu conditia ca accidentul care a provocat decesul sau vatmarea sa se fi produs la bordul aeronavei sau tn timpul oricireia dintre operatiunile de ambarcare sau de debarcare. Pentru astfel de daune, care nu depaigese 100.000 DST pentru fiecare pasager, transportatorul nu poate exclude sau limita rispunderea sa. Transportatoral nu va fi réspunzator pentru astfel de daune, in masura in care acestea depasesc 100.000 DST pentru ficcare pasager, daci dovedeste ci a) respectiva daund nu s-a datorat neglijentei sau altei actiuni gresite ori omisiuni a transportatorului sau a prepusilor ori mandatarilor acestuia; b) respectiva daund a survenit numai datorita neglijenfei sau altei actiuni gresite ori omisiuni a une’ terfe pari. in cazul daunelor survenite datorita intarzierii in transportul persoanelor, raspunderea transportatorului pentru fiecare pasager este limitati la suma de 4,150 DST. ‘Transportatorul este raspunzator pentru daunele survenite datorité distrugerii, pierderii sau deteriorarii bagajului inregistrat, cu conditia ca evenimentul care a provocat distrugerea, Pierderea sau deteriorarea si fi avut loc la bordul aeronavei sau in perioada in care transportatorul avea in grija bagajul inregistrat, Totusi transportatorul nu este rdspunzitor daca si in misura in care dauna a survenit datorité unui defect al bagajului, calitagii sau viciului acestuia. in cazul unui bagaj neinregistrat, inclusiv al obiectelor personale, transportatorul poarti rispunderea dacd dauna survine din vina sa, a prepusilor sau a mandatarilor s4i, Daca transportatorul recunoaste pierderea unui bagaj inregistrat sau dacd un bagaj inregistrat nu a sosit la destinafie in termen de 21 de zile de la data la care ar fi trebuit s4 soseasca, pasagerul este indreptitit s& igi exercite impotriva transportatorului drepturile care decurg din contractul de transport. Raspunderea transportatorului in caz de distrugere, pierdere, deteriorare sau intérziere in transportul de bagaje, este limitata la suma de 1.000 DST pentru fiecare pasager, in afara cazului in care pasagerul, in momentul in care bagajul inregistrat a fost predat transportatorului, a ficut o declarafie speciala privind interesul in livrarea la destinatie si a platit 0 suma suplimentara, daca este necesar. In acest caz, transportatorul va fi rispunzator pentru plata unei sume care nu va depasi suma declarata, cu exceptia cazului in care dovedeste cd suma este mai mare decét interesul real al pasagerului in livrare. Legea nr. 355/2003 privind raspunderea transportatorilor aerieni si a operatorilor aeronavelor civile care efectueazi operafiuni aeriene civile in spajiul aerian national (M.OE. nr. 524 din 21 julie 2003) se abroga, ca urmare a aplicirii directe a Regulamentului (CE) ar, 2.027/97 al Consiliului din 9 octombrie 1997 privind raspunderea operatorilor de transport aerian in caz de accidente (JOCE ar. L 285 din 17 octombrie 1997), astfel cum a fost amendat prin Regulamentul (CE) nr. 889/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 mai 2002 (JOCE nr. L 140 din 30 mai 2002), precum si a Regulamen- Dreptul transporturilor "2004 al Parlamentului European si al Consilialui din 21 aprilie 2004 asigurare a operatorilor de transport aerian si a operatorilor de aeronave 1 30 apritie 2004) Bibliografie i derea_transpor- Transportul aerian intemational de mérfuri. Raspun al pote Conventici de la Montreal din 1999, in Revista Romana de 2007. Trans igi ii ale, Ed. All, Bucuresti, 1995; Transporturi si expedifi intemnajionale, Ed. All, B Seite C Cesta Transporturi si expedifii internationale, Ed, Economica, internationale, Universitatea C-tin, Bréncoveanu, ransporturi si expe: eptul aerian, Ed. Rum-lrina, Bucuresti, 1994; : Dreptul trensporturlor, Transportul terestra si aerin, Be. Actami, saracteristici ale Conventici de la Montreal din 1999 referitoare la trans- bareetaaettarn ° 1 tational, in Revista de Drept Comercial nr. 6/2001; ‘chiierea de aeronave in sistem wet-lease, in Revista de Drept Comercial Joul Cod aerian al Roméniei, in Revista de Drept Comercial nr. 7-8/2001 j erspective ale regimului raspunderii in transportul aerian international + 1a Montreal, in Revista de Drept Comercial nr. 11/2001; ‘h. Caraiani, Transporturile si expedifiile aeriene, Ed. Lumina Lex, 2.C. Ionescu, I Cristea, Transportul aerian de pasageri si marfé, esti, 1980. Reglementiri citate in text sau recomandate ind Codul aerian, republicaté (M.OF. nr. 45 din 26 ianuarie ‘pe Oct nf, 808/2011 pentru aprobarea Proceduri privind acordarea, evocarea icenje de operae (M.OF nr. 748 din 25 otombrie 2011). 7/2001 privind modul de actiune impotrva aeronavelor care utilizeazi ne- erian al Romdnie,republiaté(M.OF, nr. 684 cin 29iulie 2005), tal (CE) ne. 2027/97 al Consitiului din 9 ectombric 1997_privin aiorilor de transport aerian in caz de aocidente (JOCE ar. 1. 285 din 7, astfel cum a fest amendat prin Regulamentl (CE) nr. §89/2002 al ‘opean si al Consul din 13 mat 2002 JOCE ar. 140 din 30 mai ‘a Regulamenului (CE) mr. 785/2004 al Parlamentului European si al 1 aprilic 2004 privind cerinjele de asigurare a operatorilor de transpor vil de aeronave (JOUE ns L 138 cin 30 prilie 2004), € la Mortal din 28 mai 1999 pentru unficarea uno regul efertore la inteayional (,Conventa”,ratifiaté de Reménia prin 0.G. nr. 107/200 in 3 septembrie 2000), aprobatd prin Legea nr. 14/2001 (M.Of. nr. 97 din ).