Agresivitatea la copii

2
Agresivitatea la copil. Cum procedam?
Care este originea comportamentelor agresive ?
Agresivitatea este o forma de comportament, orientata in sens distructiv.
Definirea fenomenului agresivitatii a ocupat un loc central in
preocuparile oamenilor de stiinta, de-a lungul timpului. Din pacate,
datorita complexitatii acestui fenomen psihosocial, nu s-a ajuns la un
consens general, existand o diversitate de puncte de vedere. Principalele
teorii legate de agresivitate, se refera la rolul jucat de instinctualitate

(impulsul nativ), de frustrare si teoria invatarii sociale.

Copiii se nasc cu un instinct agresiv sau comportamentul agresiv se
invata?
Aceasta intrebare are puternice implicatii practice, legate de modul in
care ne educam propriul copil. Educatia trebuie sa urmareasca inhibarea
reactilor agresive innascute, care exista deja in copilul nostru sau prin
modelul educational propus, trebuie sa prevenim ca acesta sa invete sa
devina agresiv?
Multe lucrari stiintifice, care au studiat fenomenul agresivitatii si au
aratat ca adolescentii si copiii de varsta scolara elementara, au deja
dezvoltat si invatat, in aceasta etapa a vietii, un model propriu al
agresivitatii. Concluzia lor este ca, pentru a intelege originiile
agresivitatii si pentru a preveni cazurile cronice de agresivitate
fizica, trebuie sa ne concentram atentia pe prima perioada a vietii
omului, primii ani dupa nastere, pentru ca in aceasta etapa se pun
bazele comportamentului agresiv de mai tarziu.Pentru a intelege
corect comportamentul agresiv, trebuie sa avem in vedere si partea
instictuala (agresivitatea face parte din emotiile noastre de baza si este
un mecanism de aparare primar), mostenirea transmisa genetic, si lucrul
cel mai important, agresivitatea este un comportament social invatat.
Influentele sociale, factori situationali, contribuie la invatarea si punerea
in practica a acestui comportament.
Copiii invata agresivitatea, din primii ani de viata, de la parinti,

persoanele apropiate familiei si ceilati copii cu care

interactioneaza.De asemenea, ei invata despre agresivitate si din filme,
televiziune si carti de benzi desenate. Odata ce copilul a invatat un
comportament agresiv si acesta functioneaza si aduce beneficii, el
devine un tipar comportamental. Acest tipar, va fi multiplicat atunci
cand copilul se confrunta cu evenimente neplacute, frustrante sau atunci
cand observa si alte persoane actionand agresiv.
Cum am trebui sa raspunda parintii la agresivitatea copilului
Prezenta comportament agresiv la o varsta frageda, poate duce mai
tarziu la probleme. Toti copiii au nevoie de un anumit nivel de
agresivitate. Fara el acesta este in pericol sa devina tinte pentru ceilalti.
In cazul in care copilul dumnevoastra se supara din cand in cand si nu
reactioneaza tot timpul asa cum ati dori, nu este un motiv sa va faceti
griji. Agresivitatea devine o problema care trebuie sa va preocupe serios,
atunci cand copilul ataca (loveste, musca) repetat un alt copil sau adult.
Principalele cauze care declanseaza agresivitatea la copii sunt
frustrarea si cautarea atentiei. Frustrarea poate fi declansata atunci
cand ii cereti copilului sa se opreasca din joaca si el doreste sa continue
aceasta activitate sau atunci cand nu poate obtine ceva , ce el isi
doreste.Copilul cauta atentia persoanelor pe care le-a investit afectiv si
atunci cand parintii sau alte persoane semnificative, nu le-o ofera sau il
ignora, raspunde printr-un comportament agresiv. Asa se explica de
exemplu, cand fratele mai mare, observa ca fratele mai mic primeste mai
multa atentie si ingrijire, fata de el, intr-un anumit moment.

Care sunt cele mai bune metode pentru ca un copil sa depasesca

problemele legate de agresivitate? Iata cateva sfaturi:
1. Evita pedeapsa fizica! Pedepsele aspre, punitive sunt principala
cauza a comportamentului agresiv. Asa cum am discutat, parintii si
adulti in general, sunt adevarate modele de urmat pentru copiii. Cum va
reactiona copilul tau, daca tu ca parinte, reactionezi atunci cand apare o
situatie dificila, stresanta in familie, tipand si lovind? Daca parintele
raspund cu agresivitate, in situatiile frustrante, tensionate, copilul va
invatat si vor urma acelasi model.
2. Fii atent la factori care declanseaza agresivitatea si la modul in
care copilul reactioneaza. Ce situatie sau context, declanseaza
raspunsul agresiv. Monitorizeaza daca acest comportament se repeta si
daca reactia copilului este in concordanta cu acel context.
3. Discuta cu copilul tau, consecintele comportamentului agresiv si
transmite-i comportamentul adecvat in aceea situatie. Ai rabdare ca
perioada tensionata sa treaca si discuta despre actiunile copilului in mod
pasnic, calm, punand accentul pe consecintele negative ale
comportamentului avut. De exemplu, atunci cand loveste sau musca alt
copil, este putin probabil, ca acesta sa doreasca sa se joace cu el in
viitor, pentru ca acest comportament nu este acceptat si provoaca durere

si teama.
4. Acorda-i atentie si afectiune. Toti copii au nevoie de aceste doua
ingrediente fundamentale, pentru a stabili in viitorul de adult, relatii
interumane, autentice si armonioase. Acesta regula importanta, este
valabila mai ales pentru copii mai mari, care au frati mai mici. Pentru
primul nascut, este foarte greu sa inteleaga, de ce odata cu venirea unui
nou membru in familie, trebuie sa imparta atentia si afectiune parintiilor.
Daca nu va primi suficient, se va simti respins, izolat si va dezvolta
sentimente si comportamente negative, fata de copilul mai mic.
5. Monitorizeaza programelor de televiziune si felul in care copilul
tau se joaca.Asa cum am discutat, exista o legatura intre programele tv
si agresivitatea copilului tau, desi uneori aceste aspecte au fost usor
supraevaluate. Ce trebuie facut? Atunci cand copilul urmareste anumite
programe care includ un anumit nivel de violenta, parintele trebuie sa
intervina si sa-i orienteze atentia spre alte aspecte. In mod similar, atunci
cand copilul participa la jocuri brutale, cu un nivel crescut de
agresivitate, parintele trebuie sa intervina, pentru ca altfel, mesajul
transmis copilului este ca acest nivel de agresivitate este acceptat si

tolerat social.
6. Incurajeaza-ti copilul pentru a-si exprima sentimentele si emotiile
pe care le traieste. Vorbeste deschis despre emotii si invata-l sa-si
exprime sentimentele intr-un mod deschis si sanatos. Astfel va avea o
medoda adecavata de a descarca frustrarea si furia. Discuta problemele
cu care copilul se confrunta. Ofera-i posibilitea de a-si forma o strategie
asertiva de abordare a acestora, bazata pe dialog si negociere, nu pe o
perspectiva nociva, in care agresiunea fizica si verbala ocupa un loc
central. Adultul de maine iti va multumi pentru acest „dar”, pe care i-l
oferi acum.
7. Daca ai incercat toate aceste sfaturi in relatia cu copilul tau si nu
exista semne de imbunatatire a comportamentului agresiv, atunci
este timpul sa cauti ajutor de specialitate. Educatia parentala, va ofera
informatiile necesare pentru a va imbunatati abilitatile de parine. De
asemenea, consilierea unui psiholog va poate oferi solutii si strategii
practice pentru a avea un stil parental functional.
In concluzie: copilul tau are nevoie de un model!
Fii un model de urmat pentru copilul tau. Un model adecvat , de control
emotional si de gestionare a sentimentelor de furie si agresivitate. Fii
primul profesor si cel mai important, in viata copilului tau. Invata-l cum
sa-si exprime emotiile, atat cele pozitive dar si cele negative. Arata-i
comportamente adecvate de gestionare a furiei. Foloseste asertivitatea ca
singur model de rezolvare a problemelor.
Fi un model, de care copilul tau are nevoie, pentru a creste si a se
dezvolta normal si armonios.