CAPITOLUL II

Principiile dreptului

1. Etimologie
“Principiu” – latinescul principium sau princepii – “care ocupa primul loc”

2. Notiune si clasificare
Principiile - norme de drept in conceptia franceza
- izvoare de drept in conceptia italiana

Conceptia franceza:
- considera ca principiul este o regula de la care nu se poate
deroga decat in mod exceptional
- toate principiile sunt reguli juridice, norme de drept
- in Franta se face distinctia intre principiile generale si cele
fundamentale. Principiile fundamentale sunt recunoscute de
legile Republicii, dar ele nu trebuie confundate cu alte
principia cu valoare constitutional si care intra in blocul de
constitutionalitate.
- Principiile fundamentale – principii considerate sufficient de
fundamentale si dotate cu o constanta absoluta adica o
vechime suficienta pentru a avea valoare constitutionala, chiar
daca nu rezulta expres din constitutie.
- Aceste principia (fundamentale) sunt in numar limitat .
- Principiile generale si fundamentale ale dreptuli se situeaza
deasupra legii.

Conceptia italiana:
- principiile nu trebuie neaparat identificate cu normele de
drept, dar sunt izvoare.
 - normele si principiile sunt o conditie si o concluzie unele
pentru celelalte
- principiile de drept sunt idei care stau la baza continutului
tututor normelor juridice
- principiile au un rol constructive si axiologic, ajuta la crearea
dreptului precum si la aplicarea acestuia. Au un rol axiologic,
pentru ca principiile reprezinta rezultatul unui proces de
selectie si valorizare a conduitei sociale.
- principiile generale - reguli de drept obiectiv, nu de drept
natural sau ideal, exprimate sau nu in texte, dar applicate de
jurisprudenta si dotate cu un caracter suficient de generalitate.

Clasificarea principiilor: Principii-norme sunt reguli de drept, iar principiile

descrieri sunt orientari care influenteaza crearea dreptului pozitiv sau arata
tendintele care se desprind din dreptul pozitiv.