Freoni-gaze nocive pentru atmosfera

Freonul este numele comercial pentru fluidul inodor, incolor, neinflamabil, şi

necorosiv chlorofluorocarbon şi hydrochlorofluorocarbon agenţi frigorifici, care sunt
utilizaţi în aer condiţionat, instalaţii frigotehnici, şi unele sisteme de stingere a
incendiilor. Freonii reprezintă derivaţi dublu halogenaţi ai hidrocarburilor saturate (CH
), obţinuţi prin înlocuireaparţială sau completă a atomilor de hidrogen prin atomi de
fluor sau brom.
Formula generală a freonilor este C H F Cl Br , unde x+y+z+u = 2n+2
Freonii sunt compuşi chimici utilizaţi în instalaţii frigorifice sau pompe de
căldură, ce suferă reversibil schimbări de fază de la gaz la lichid, transportând astfel
căldură de la un mediu la altul. Transferul de căldură se face prin vaporizare (trecerea
din stare lichidă în stare gazoasă preluând temperatura înaltă) şi cedarea acesteia prin
condensare (trecerea din stare gazoasă în stare lichidă prin scăderea temperaturii,
cedarea acesteia în alt mediu) la temperaturi scăzute sau ale mediului ambiant.
Pentru a permite funcţionarea ciclică a instalaţiilor frigorifice şi a pompelor de căldură,
agenţii termodinamici de lucru din acestea, preiau căldură prin vaporizare şi cedează
căldură prin condensare, la temperaturi scăzute sau apropiate de ale mediului ambiant,
deci trebuie să fie caracterizate de uneleproprietăţi particulare, care îi deosebesc de
agenţii termodinamici din alte tipuri de instalaţii. Acesta este motivul pentru care
agenţii de lucru din instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură, poartă denumirea de
agenţi frigorifici.
Freonii sunt substante gazoase, usor inflamabile, inerte din punct de vedere
chimic. Se folosesc ca propulsori de aerosoli, ca substante frigorifice sisubstante
extinctoare, precum si la fabricarea maselor plastice. Controversele aparute de-alungul
timpului cuprivire la efectul desera asupra mediului a dus la interzicerea fabricarii si
comercializarii acestuia
Inhalarea freonului nu este dăunătoare sau toxică, dar un volummare de freon in
spatii inchise provoaca rapid lipsa de oxigen, ceea ce poateduce la asfixiere! Aceste
proprietati au determinat folosira lor in cantitatifoarte mari in ulimele decenii, ca agenti
de racire in frigidere si in instalatiilede aer conditionat , precum si in compozitia
aerosolilor in flacoane, spray-urifolosite in cosmetica, deodorant, fixativ pentru par si
pentru împrăstierea insecticidelor.

Marea stabilitate a freonului prezinta si incoveniente. El se acumuleaza la altitudini

cuprinse intre 20-50 km. Cand moleculele de freon patrund in stratul de ozon, sub
actiunea razelor ultraviolete se rup legaturile C-Cl rezultand atomi liberi de Cl. Acestia
catalizeaza reactia de descompunere a O3 in O2, reactia (2). Rezultatul consta in
marirea fluxului de raze ultraviolete care ajung pe Pamant, determinat aparitia
cancerului de piele, modificari climatice, etc

Frenii produc o serie de fenomene specifice aerului atmosferic, dintre care de o

importanta deosebita sunt: efectul de sera si potentialul de încalzire globala, stratul de
ozon si ploile acide.

Formarea efectului de sera

Una din cele mai inspaimantatoare probleme contemporane cu care se confrunta

planeta este efectul de sera. Caldura planetei este mentinuta de atmosfera in acelasi
mod in care efectul de sera pastreaza caldura in peretii de sticla si opreste evaporarea.
Oamenii tulbura procesele naturale care sunt asa de milioane de ani, prin modul in care
traim, iar ca rezultat planeta este acum mai fierbinte. Aceasta ne va duce la un climat
mai cald. Va creste nivelul marii prin extinderea oceanelor si topirea ghetarilor, va
provoca furtuni si seceta si infectari cu paraziti si insecte. Daca Pamantul nu ar fi
inconjurat de o patura de aer, fi mult prea frig pentru existenta speciei umane. Dioxidul
de carbon si alte gaze din atmosfera retin caldura printr-un proces vital cunoscut sub
denumirea de efect de sera. Lumina solara trece prin atmosfera si ajunge pe suprafata
Pamantului. O parte din lumina este reflectata, iar alta parte este absorbita. Lumina
absorbita incalzeste suprafata Pamantului, care ulterior radiaza unde infrarosii in
atmosfera, unde cantitati mici de CO retin aceste radiatii. Din timpuri preistorice, CO a
ajutat la retinerea caldurii in atmosfera.In ultimii ani, oamenii tulbura procesele
naturale prin modul in care traim, ducand in ultimul secol, la dublarea cantitatii de CO2
. Prin continuarea arderilor de combustibili fosili si prin
taierea copacilor, planeta se va incalzi ingrijorator.
Temperatura Pamântului este determinata de echilibrul dintre radiatiile provenite
de la Soare si cele de pe Pamânt.
învelisul gazos al Pamântului contine o serie de gaze, provenite în principal din
activitatile umane, care, asemanator sticlei din interiorul serelor, permit trecerea
majoritatii radiatiilor solare.
Razele solare strabat atmosfera si pot fi: o parte mai mica absorbite direct de atmosfera,
o alta parte este difuzata în toate directiile, a treia parte ajunge pe sol.
Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2, ce permite energiei solare sa
patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului,
poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global. Pe
Venus, intr-o atmosfera foarte bogata in CO2, temperatura atinge 470° C.
Consecintele cele mai importante vor fi transferurile zonelor climatice cu largirea
regiunilor aride, restrangerea zonelor subtropicale cu ploi hibernale si reducerea
precipitatiilor in latitudinile mediane cu consecinte catastrofice pentru aprovizionarea
cu apa a tarilor industrializate.
Rezultatul efectului de sera este cresterea temperaturii planetei care duce la
schimbari climatice si de relief, datorita in primul rand topirii calotelor glaciare de la
poli.

Influenta asupra mediului

Oamenii de stiinta au calculat ca încalzirea planetei ameninta sa progreseze în ritm de
0,3°C pe deceniu.în acest ritm, în anul 2025 temperatura globala medie va creste cu
cea.1°C, iar la sfârsitul secolului urmator cu aproximativ 3°C.Cresterea temperaturii pe
Pamânt are o serie de efecte daunatoare. Un prim efect daunator consta în topirea mai
rapida a ghetarilor, care determina cresterea nivelului apei marilor si oceanelor.
Cresterea nivelului apelor poate produce modificari importante în frecventa,
intensitatea si pozitia cicloanelor.
Cresterea nivelului apelor va duce si la inundarea unor suprafete mari de teren, inclusiv
a deltelor unor mari fluvii. De asemenea, suprafetele care astazi sunt puternic inundate
în viitor vor fi permanent inundate. Ca urmare, exista posibilitatea ca unele constructii
sau chiar orase sa trebuiasca sa fie parasite definitiv.
Cresterea temperaturii Pamântului va determina ca unele zone calde sa devina
umede, iar zonele uscate vor deveni si mai uscate.
Se considera ca schimbarile de temperatura vor fi mai accentuate la latitudini mai mari
si în emisfera nordica.