by Daa : Clasa a IX-a x Multimi si elemente de logicé matematica Modulul (valoarea absolutd) a numarului real a, este lal={* ce =a, dacka< Partea tntreagd a unui numéar a este cel mai mare intreg mai mic decdt numéarul a si se noteazi [a], Partea fractionard a unui numér a este diferenta dintre numar si partea sa tntreagd gi se noteazi{a}. Avem {a} =a = [a]. Pentruxe R,avem: [x] 4g) ¢ +b). Muttimi Fie 4, B multimi incluse intr-o multime de referinfd (numiti si sotald) 7. Complementara multimii A este multimea notata A (sau C,A. sau CA ), format din elementele lui 7 care nu apartin lui A. A= {x]x eT, x @ A}. Intersectia multimilor A si B este multitnea notatd AM B formata din elementele lui Tare apartin lui A iB. ANB #{x|teT, xed a ve B}. Reunitnea multimilor A gi B este multimea notaté A U B formats cu elementele lui 7 care apartin sauTui A, sau lui B. AU B= {x| xeT,seAvxes}. Not&m cu |4| sau Card() (citim cardinal de 4) numarul de elemente ale multimii 4. 27| Fie multimile 4 si B. Atunci [AUB] 4|+|B]-|anB| | / Dierents multimilor 4 si B este multimea notaté 4 — B, formaté din elementele lui T care apartin Iui A si nu apartin lui B. A-B={x| xeAn xeB}.” i Produsul cartezian a 7 multimi A, 4, ... A, este multimea WAX XA, = {ty ot) EA, HEA, TEA}. Principiul inductiei matematice ') Fie 0 propozitie Py hE N. Dacip, este adevarata si,,V ke N,p, > p,,,” este adevarata, atunci ..V in € N, p,” este Propozitie adevarata. Formule care pot fi demonstrate prin inductie matematica: 142434. 40-4) vpewe; 424324 pte ADH) je ‘ 2 Be 2 ba re) .WneN* 2 Progresii © Progresii aritmetice ii : Progresii geometrice Sirul (a,)_., se numeste progresie Sirul (b.) i __aritmetica de ratie r si se noteaza Epa brbe acer age i geometrica de ratie g#0 si se notcaza a #(b,),,,, daca ie ne de rafie 7. Avem: b,,=6,-q, Yn>l. gS el, vn? @,=a,+(n-1)r, Vn>l © #(4,),,,, dacd a,,, =a, +7, Vn>1. Fie +=(b,) de ratie g. Avem: B=b_b.,, Vn>2 Bao +0; 4.ta, ata beh gyal 2 nb, » dacd g = = 2a+@—br]n 5,=8 +b +.4b,=| gy 2 fee daca g #1 en Porfiunile de ieorie marcate lateral cu bard nu se pentru M2. regasesc in programa de bacalaureat Breviar teoretic Funcetii Functia afind Fie /: R > R o functie afina definita prin relatia f(x) = ax+b,a,beE R. Funetia, f este strict crescatoare, daca a > 0 si este strict descrescitoare, daci a <0. Functia f este constanta, daca a = 0. i Daci a > 0, atunci f'<0-pe intervalul (-=, -4) sif >0 pe intervalul 4, 22). | Dac& a<0, atunci f> 0 pe intervalul (co, -4) gif <0 pe intervalul (~2, 29), @ O dreapti de ecuatie y = ax + b separa planul in doua semiplane disjuncte: I, Semiplanul aflat deasupra dreptei d, adicd_S, = {(x, y)¢ RXR |p>ax+b}; Il/ Semiplanul aflat sub dreapta d, adicd S,= {(x, y) ¢ RXR | y0,y >0} = {M(x,)]x<0,y>0} IV ={M(z,y)]x>0,y <0}. O dreapta de ecuatie y = ax + b separa planul in doua semiplane disjuncte: 1. Semiplanul aflat deasupra dreptei d, adica S, = {(x, y) €RXR|y> ax + b}; Il, Semiplanul aflat sub dreapta d, adic’ S,= {(x, y) ¢RXR| y < ax + b} in={M(x,y)]x<0,y<0} Functia de gradul al II-lea Fie f:R>R, f(x) = ax? + bx +c, cua, b,ceR,a #0. monotonia functiei f pe intervalul I » tabelul monotoniei functiei_f pe R descrescatoare crescatoape = crescatoare descrescatoare Descompunerea trinomului ax* + bx + ¢ (a # 0) in produs ax’ + bx += a(x —x,)(x—x,), unde x, t solutiile ecuatiei ax’ + bx + cs 0. sienna cineca i a alaenelRelatille tui Viete, Fie X,, x, solusiile ecuatiei ax’+ bx + ¢ = 0 (a # 0, A > 0). Notim: § =x, +x, P= x,:x, tunel $ = x, +x, =-2 i Pemex =f, Formarea ecuafiei ax’ + bx + c= Ocdnd se cunosc solutiile sale Fiex,,x,€ R, S=x, +x, i P=x,+x, -Atunci x, six, sunt solufiile ecuatieix*— Sx + P=0. # Daca tunci f{ 2.) _ A ini ici a Aa a> 0, atunci rf 2) re este minimul functiei, Punctul ae este Situat ,,cel mai jos“ pe graficul lui f- } (= 4a 2a’ 4a Dacd a <0, atunci f -$)--2 este maximul functiei. Punctul (-£ 2) este situat ,,cel mai sus“ pe graficul lui f. _ Fie f: RR. Punctia se numeste pard daca fl-x) = fix), Vx © R. Functia f'se numeste impard daca f-x) = -f{x), Wx € R. Graficul unei functii pare este simetric fati de Oy. Graficul unei functii impare este simetric in raport cu originea O a reperului cartezian. Operatii cu functii Fie, g doua functii reale definite pe acelasi domeniu de definitie, D +gi:DR, x—C8-> f(x) + g(x) se numeste functia sumd a lui f'si.g; — f-g:DOR, x42 f(x)-2(x) se numeste fienctia produs a lui fi g: 7 z it ep SR, cu g(x) #0, Vxe D, 4 se numeste functia cat. 4 x Fie functiile f : A > B sig: B+ C. Functia ge f: A C, definita prin (go )(x) = g(x) se numeste compusd lui f cu g. * Daca f si g sunt funcfii pare, atunci go f este functie pard. * Daca f si g sunt funcfii impare, atunci go f este Sunctie impara. + Daca f si g au paritati diferite, atunci ge f este functie pard. Fie functia f: 4B, y= lx), Functia_g: BA cu proprietatea (go /')(x) = x, Vxed si (fog)y) =, Vye B, se numeste inversa functiei f$i se noteaza f-', Monotonie Fie multimile reale A si B si o functie f: A > B. % f se numestercrescdtoare dact WV x,,x,¢ A, din x, f(x). @ fse numeste strict descrescdtoare dact V 4% A, din x < x, rezulta f(x,) > f (x,). Jf este crescdtoare dacd si numai daca, pentet orice x, # x, din A, avem x, te strict crescitoare dacd si numai daci, Vx, # x, din 4, avem fi a pi ~£i) >0 ‘ x; este descrescitoare dac& si numai daca, ¥ x, # x, din A, avem fuah- Jen) <0 ste strict descrescdtoare dacd si numai dacd, V x, # x, din A, avem i. a rragii cu vectori 2 en \y egula triunghiului sau relatia lui Chasles y \ ar fi trei puncte P, Ce ha ie PR. Poaed ula paralelogramulut Da ey, PO= aa Prev, truim paralelogramul PORT. eo - 5 Fe | 4+ ¥= PO + PT =PQ+QR=PR. | coliniari “un vector nenul si » un vector oarecare. , 1) Daca 2 §i > sunt coliniari, atunci existd un numér real 4, unic, astfel incdt | f a. ats oo nay a existi AR astfel incdt v= Au, atunci wu gi v sunt coliniari. Me > Fle a si b doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorul ve 7, exista 7 € R astfel incat yeu a+Bo. Scalarii a si B cu aceasta proprietate sunt unici. Vectori de poritie * Vectorul 7,=OA se numeste vectorul de pozitie al punctului A in raport cu O; Se scrie A(7,). + Dack punctul Me AB \ {B} imparte segmentul orientat AB in raportal 224 = =k, atunei 7,3 Tek oe Teorema lui Thales: O paralela la una din laturile unui triunghi determina pe celelalte laturi (sau pe prelungirile lor) segmente proportionale. Coordonatele punctului M sunt: Xy = Teorema bisectoarei: Bisectoarea unui unghi al unui 2 triunghi determina pe latura opusa segmente proportionale cu laturile unghiului din care pleacd. in AABC, [AD bisectoare, De BC =» 22 . 48 BD c DC AC Teorema lui Menelau: Fie AABC si M, N, P trei puncte coliniare si distincte, ia WB MB NC PA situate pe dreptele 4B, BC gi respectiv AC. Atunci > y * Un segment ce uneste un varf al unui triunghi cu un punct al laturii opuse acestui varf se numeste ceviand. Teorema lui Ceva: Fie AABC si [AA’], [BB’], [CC’] trei ceviene concurente in M. | Atunei Concurenga liniilor importante in triunghi * Medianele unui AABC sunt concurente intr-un punct B, situat pe fiecare mediand 2 1 fila > de varf si 3 de baza, numit centru de greutate al triunghiului. Vectorul de 3 pozitie al lui G este dat de relatia % =i, +% +7). + Bisectoarele unui AABC sunt concurente intr-un punct /, aflat la egala distant laturile triunghiului, numit centrul cercului inscris in triunghi. | Pentru a = BC, b = AC, c = AB, vectorul de pozitie al lui / este dat de relatia: Ra EB ache athte atbte a+bte at g. | * Mediatoarele unui AABC sunt concurente intr-un punct O, aflat la egala distanta | de varfurile triunghiului, numit centrul cercului circumscris triunghiului. « + Inaltimile unui ABC sunt concurente intr-un punct H, numit ortecentrul triunghiului. Vectorul de pozitie at-ortocentrului in raport cu centrul cercului circumscris triunghiului este dat de; %, =F, +, +%- Relatia lui Sylvester: oG=50H , unde punctele O, G si H au fost definite mai sus. - Elemente de trigonometrie , phar 4 ia intre masura in radiani, ¢, si mésura fn grade a unghiurilor, a, este = i n cere de raza R, fie ¢ masura in radiani a arcului de cere AB si / lungimea arcului Atunci | =1- R. trigonometrice inite pe cercul trigonometric: , 2] + [-1, 1]; cos:[0, 2m] —>[-1, 1]; tg:[0,.7) \{s} oR e pe R: RoE, I}; cos:R > [-1, 1]; tg R\{E+ 2x lke ZR: \in/keZ} oR : trigonometric ¢ de centru O si raza 1, fie A(1, 0) € @. Unui numar real ¢ zi un punct M(cost, siné) € @, care are masura arcului orientat AM egala 3 tgla= 84 > sihas 2: cosas 2 lui A, are loc relatia; m; 2 2b tena 1F tgatgd 1-tg’a l+tg's 13194 a 4 ; Teorema sinusurilor. Fie R raza cercului ciroumscris AABC: <*> =—-— = —<_ = a+b a-b. dy = ath 7" ‘sinB~ sin sina+sinb= Asia oa sina —sinb = 2sin——- cos are Teorema cosinusului. oe B+ c?— 2be-cosA. ui Heron. Notim p = athie Aria AABC este S = [pp — ap — 6p —c) ooh abe abe AABC este S eg taza cercului circumscris apes ABC. : 4. Meethene) cos4 = Pane +b nae c0sa+cosh = 2cos 2+ 3 cosa— Gs inthis z “Cos # Functiile sinus si cosinus sunt periodice cu perioada principala T = 2r . Tangenta este o functie periodicd cu perioada principala T = m Prieta: unde r este raza cercului inscris si Aplicatii ale trigonometriei si ale produsului scalar a doi vectori in geometria plana * i fn reperul cartezian xOy, fiecare punct din spatiu M(x, y) este determinat de vectorul de pozitie OM s, Proprietatile produsului scdlar Fie i, 0,we¥,. 7-5 _ Proprietatile radicalilor pe a); a@49) = z ; _ Pentru a, b reale sin, k naturale impare sau a, b pozitive si n, k naturale, avem: | Dac d=x-i+y-j si ¥=x-7+y,-J, atunci 7-P-r-x, +y-y,. (PF aa; Yab=Va-Vo; &-%. #0; daesach; Vala"; WWa="a. Produsul scalar iv este nul daca si numai daca #17 sau #=0 sau ¥=0. é iE ee z ; a, +a, +...+4, Fie u(x, y) $i ¥(x,, y,) vectori, punctele M(x, y), M\(x,, ¥,) si-fie a unghiul Media aritmeticd a numerelor reale a,,a, ...a, este ia e i Sa Z : . dintre vectorii 7 si 7. Atunci cosa= tM ZEAL __ Media armonicd a numerelor reale pozitive nenule @,, 2, ... a, OF 7 T 1 EE Baa pee cle top yey. : Sp tat lle ey xy + y, Pare ® Media geometricd a numerelor reale pozitive a,, 4, ... a, este m, yaya, ia ite tt i a cent a, iia en terri rianeansaneehigananiaeemnaan Inegalitatea mediilor. Fien EN, n >2. si a, ...a,eR* + avem n a, +a, +.. Sr ree eo oe a a8 ~ Funetia logaritmica : g : (0, ©) > R, g(x) = logan a a>0,a# 1; ase numeste baza Pentru a > | graficul functiei Pentru 0 0,a#1, xe (0,2) si zeR. i $ Dacd a, 6 € (0, te) ~ {1}, x ye (0, +) size R, atunci: ate =x; log,a'=z; log,x-y=log.x + logy ;» log, * =log,x—log,y ; log, b' =z-log,b log, x= ice ; - ia logaritmica este strict Functia logaritmica este strict 4 descrescatoare: Functii € (0, +00), x, lod,x, x |0 1 +00 # O functie f: A—> B este injectivad daca indeplineste una dintre conditiile echivalente: a) Vx, € A, f(x) = f(xy)x, =. b) Vye B, exista cel mult un element xe A, astfel incdt y=f@). # O functic f : A —> B se numeste surjectivd daci Wye B, Axe A astfel incat y= f(x). # O functie f:4—>B se numeste bijectivd dacd este injectiva si surjectiva. #Functia /: A—>B este inversabild daca exista functia g:B—> A cu go f =1, si fog=l,. 4 O functie : A—> B este inversabila daca si numai daca este bijectiva Daca f:A—B este o functie numerica (A, BCR) inversabila, graficele functiilor / si a “ sunt simetrice fata de prima bisectoare (y = x). Functia exponentiala este functiaf: R (0, ©), flx) = a, a>0,a# 1; a se numeste baza; x se numeste exponent. Pentru a> | graficul functiei Pentru 0 < a < | graficul functiei exponentiale are forma: exponentiale are forma: loge le" OS Graficul functiei logaritmice trece prin punetul (1, 0), adic log, 1=0, Va>0, a#1. Ecuatii de forma ax+b=0 cu a,beR, a#0 are solutia unica x=—2. la ax? + bx +c =0, cua, b,ceER sia #0, are: iP douk soluti reale x,, =—2 ead dact'A= BP — 4hc> 0; # o solutie realé x, =x, = 5p dacd A = b* —4ac =0; # ici o solutie real dack A = b? - 4ac < 0. hrationale care contin radicali a a. Beene 1 ae Spina x > D aver. @” £11. lat jal de rezolvat ecuatia 4 = B, prin ridicare la patrat membru cu ¥ aev even a5, pentax SP.avem @ 24: bru obtinem ecuatia 4? = B? care are atat solutiile ecuatiei A = B cat si solutiile : : r cig agi ici A = —B; acestea din urmé pot fi eliminate prin verificare. # Geetigat tancici exponentials tece prin pgactl (0, 1), adicd af =1, Wa>C, a1. MM aiseaia'¢'m B gi i! ='8? ar 'echiveleote numal tn cazl d >091 0:0, Functia exponentiala este pijenthrts deci e inversabila. Inversa ei este functia logaritmica.Rezultd c& putem utiliza doud metode de rezolvare a unel eeuatii irationale: 1. (1) Punem conditia de existenta | II. (1) Gasim domeniul D de existenta a a radicalilor..Fie D multimea de | radicalilor. existent’ a radicalilor. (2) Calcuam valorile variabilei pentru care (2) Rezolvim ecuatia 4? = B?. A> 0 iB > 0; fie P aceasti multime de (3) Retinem doar solytiile care | valori. apartin domeniului D si pe acestea | (3) Rezolvim ecuatia 4? = B’, solutiile le verificim. ecuatiei A = B vor fi acele solutii ale ecuatiei care apartin multimii P D Ecuatii exponentiale @ &) =b, unde a> 0,4 #1, b>1 si feste o functie data. iW Rezolvare: fx) = log,b sau, daca este posibil, se scrie b ca o putere a lui a. 4 & = a, cua>0,a # 1, f g functii date. Rezolvare: fx) = g(x) # a = be, unde a, 5 > 0, a, b ¥ 1 Sif, g functii date. Rezolvare: log a") = log b*, deci Ax) = g(x) - log.b. Ecuajii logaritmice log,..e(x) = b, f, g functii date, (x) > 0, Ax) # 1, Vx © D si g(x) > 0. Rezolvare: a(x) = oy. log fix) = log g(x), a > 0, a # 1, lx) > 0, g(x) > 0, Wx € D, fg functii date. Rezolvare: fix) = g(x). Ecuatii trigonometrice Ecuatia sin ¢ = a are solutii daci a € [-1, 1]. Multimea solutiilor ecuatiei este ‘| farcsina + 2k, k ©Z}U {n-arcsina+ 2kn, k eZ}. Ecuatia cos ¢ = a are solutii daca si numai dacd a € [-1, 1]. Multimea solutiilor ecuatiei este {arccosa + 2km, ke Z}U {—arccosa+ 2k, k eZ}. Ecuatia tg ¢= m are solutii, oricare ar fi m un numiar real. Multimea solutiilor ecuatiei este {arctgm+kn, k eZ}. -Numere complexe Un numar complex este de forma z = a+ ib, a, bE R, unde ?=—1; Re@)=a; Im@)=b. Operatii cu numere complexe Fie z, =a, +ib, gi 2, =a, +ib,. e : : 2, +2, =(a, +4,)+i(, +),); 212, = (aa, ~ Bb, )+ i(a,b, + .a,b,); ian 224 +b, ab, ~ ab, Za +b? a+b, Breviar teorettc Numere mere complexe conjugate i ' satib=a- ib se numeste conjugatul numarului complex z = a + ib. Ayem: a) a= 22; jp =2=2; b) ze R dacd gi numai dact =z; 2 2 ms, ©) z este imaginar daca si numaidaci7=-z; d)oz=a-7,VaeER. Fiez =a + ib siz’ = a’ + ib’ doud numere complexe. Avem: ’ Ditret+?; brdarr; | \F-—p ay BE. r00. | Modulul unui numdar complex 2€C,2=a+ib,|z|=Va? +0". ar fi numarul complex z€ C, z=q + ib avem: Jzlm0 2) |z|=0e9z=0 3) z-F=|2] 4) |z|=[2|- ai|_ lal 2,2, € C, atunci: 5) [z,-2,|=[|-2| 9 Pa Piel’ 2,40 litatea triunghiului | z,|-|z,] <|2 +22] <|2,|+|20)- trigonometricd a unui numdar complex 2 € C*,z=a+ ib. Existd si sunt unice p= =Ve+h $i ge [0, 2m) astfel | £=p(cos+ising): cosg= 5. sing=— 4 =P, (cos@, +ising,) si z, =p, (cose, +ising,) = pypaleos(9, +9,)+isin(g, +9)] Zr p loo) +isin(-9,)] = Bost, -9,)+isin(g, -9,)] 2" =p," (cosmp, +isinm,) ile (2 +i ian 2) ke {0,1,.... 2-1} la lui Moivre: (cosg+ising)" =cosng+isinng, ne N*. Aplicatii ale numerelor complexe in geometrie Heuatia cercului de centru M,(z,) sirazi r>0 este |z—z,|=r } Pie punctele M,(z,) si M,(z,). Aver m(4M0M,)=are >. Pie punctele M,(z;), M3(z,), Ms(z5). Atunei m(+M;M,M,)= arg ne Fiind date punctele M,(z,), oe M,(2z3), M,(z4), dreptele MM, si MM, sunt perpendiculare daci si numai dact = 22. este imaginar, adici Re=1—2.