Masini de rectificat

Masinile de rectificat sunt masini specializate in efectuarea

prelucrarilor de aschiere prin procedeul rectificarii (fig.2.9).

Rectificarea este utilizata in vederea prelucrarilor de finisare a

suprafetelor pieselor tratate termic sau nu, permitand realizarea celor mai
ridicate precizii dimensionale si de forma (´ 0,001[mm]) si a unor
rugozitati Rz ³ 1 [mm]. Aceste performante se obtin datorita adaosului de
prelucrare mic (´ 0,1[mm]), specificului de lucru al sculelor aschietoare,
care desprind aschii de grosime foarte mica distribuite aleator pe
suprafata prelucrata, precum si rigiditatii si preciziei geometrice ridicate a
sistemului tehnologic de prelucrare, in special a masinii-unelte.

1. Scule abrazive.

Sculele aschietoare folosite la rectificare se numesc corpuri sau

pietre abrazive. Ele sunt formate din (fig.5.55): 1 - particule abrazive; 2 -
liant solid; 3 - pori.

Particulele abrazive se clasifica dupa marime in: granule abrazive

(2500…160 [mm]), pulberi abrazive (160…40 [mm]) si micropulberi
abrazive (40…3 [mm]). La fabricarea corpurilor abrazive se utilizeaza
granulele si pulberile abrazive.

Materialele folosite la fabricarea particulelor abrazive pot fi impartite

in trei grupe:

- pe baza de oxizi de aluminiu naturali sau sintetici: corindon,

electrocorindon, smirghel, abrazit, etc.;

- pe baza de siliciu: cuart, cremene, gresie, sticla, etc.;

- pe baza de carbon: diamant, carbura de siliciu (carborund), carbura

de bor, etc.

Liantul are rolul legarii particulelor abrazive intre ele si mentinerii

formei corpului abraziv. Dupa natura lor liantii pot fi:
 - anorganici (sau ceramici), cel mai des un amestec de argila,
feldspat, cuart si caolin, care se sinterizeaza la 1200…1300°C;

- organici, pe baza de lacuri (serlac), bachelita sau cauciuc natural

sau sintetic.

Liantul este elementul care da pietrei abrazive caracteristica de

duritate, care reprezinta capacitatea de mentinere a granulelor uzate, sub
actiunea fortelor exterioare. Se cunosc cinci grupe de duritate notate cu
litere ale alfabetului latin si inscrise pe corpul abraziv: foarte moale (E, F,
G); moale (H, I, J, K); mijlocie (L, M, N, O); tare (P, Q, R, S) si foarte
tare (T, U, V, Z).

Duritatea unui corp abraziv prezinta o importanta foarte mare

privind fenomenul de autoascutire, care consta din desprinderea
particulelor uzate ca urmare a cresterii fortelor de aschiere si refacerea
automata a capacitatii de aschiere a corpului abraziv. Pentru ca acest
fenomen sa fie folositor, duritatea pietrei trebuie sa corespunda
materialului de prelucrat si regimului de lucru. De regula, pietrele
abrazive dure se folosesc la rectificarea materialelor moi, iar cele moi
pentru materiale dure, exceptie facand materialele foarte moi (neferoase)
care se rectifica cu pietre foarte moi si poroase.

Porii corpului abraziv prezinta o importanta deosebita, deoarece ei

servesc ca spatii de acumulare a aschiei si totodata asigura patrunderea
lichidului de racire-ungere cat mai aproape de muchiile aschietoare active.
La pietrele normale porii au marimea granulelor abrazive si ocupa cca. 50
[%] din volumul pietrei, iar la cele poroase ajung la cca. 75 [%] din
volum.

Dupa un anumit timp de prelucrare, functie de regimul de lucru,

porii sculei se infunda (imbacsesc) cu materialul prelucrat, corpul abraziv
pierzandu-si capacitatea de aschiere: debitul de aschii scade, frecarile si
fortele de aschiere cresc, temperatura de asemenea, aparand arsuri pe
suprafata prelucrata. Refacerea capacitatii de aschiere a sculei se
realizeaza indepartand stratul superficial cu ajutorul unui varf de diamant,
sau de carbura dura, sau cu ajutorul unui corp abraziv cu granulatie mai
fina si duritate mai mare, refacandu-se cu aceasta ocazie si forma
geometrica a corpului abraziv. Aceasta operatie se numeste de
indreptare a corpului abraziv.
 În figura 5.56 sunt prezentate diferite forme de corpuri abrazive:
discuri abrazive (a- cilindric, b – profilat, c – taler); pietre oala (d –
cilindrica, e – tronconica); bare abrazive (de diferite forme ale
sectiunii, f…j ); pietre cu tija, pentru rectificari interioare (de diferite
forme si marimi, k…n ).

Discurile si oalele abrazive sunt prevazute cu alezaj de diametru mic

sau mare si se monteaza direct sau indirect pe arborele masinii, cu
ajutorul unor flanse de prindere si a unor contragreutati de echilibrare;
barele abrazive se monteaza sub forma de segmenti pe capete de
rectificat, iar pietrele cu coada se prin in bucse elastice.

Clasificarea masinilor de rectificat se poate face dupa mai multe

criterii, cel mai important fiind tipul suprafetei prelucrate, dupa care se
cunosc:

- masini de rectificat rotund (suprafete de revolutie), cilindrice sau

profilate, exterioare sau interioare, cu prinderea piesei intre varfuri sau
fara centre;

- masini de rectificat plan, cu periferia discului sau cu partea frontala a

acestuia;

- masini de rectificat speciale: pentru filete, roti dintate, arbori cotiti,

arbori cu came, prin copiere, de ascutit scule, etc.

Dintre acestea, in continuare vor fi prezentate cele mai raspandite si

anume: masinile de rectificat rotund universale; masinile de rectificat
rotund fara centre; masinile de rectificat rotund interior cu cap de
prindere; masinile de rectificat interior planetare; masinile de rectificat
plan cu periferia discului abraziv (orizontale); masinile de rectificat plan
frontale (verticale); masinile de rectificat filete si masinile de rectificat
prin copiere.

2. Masini de rectificat rotund.

Aceste masini sunt concepute pentru prelucrarea suprafetelor

circulare (de revolutie) fiind de mai multe tipuri si anume:

- masini de rectificat rotund exterior, care pot fi:

- cu prinderea piesei intre varfuri;

- fara centre.

- masini de rectificat rotund interior, care sunt:

- cu cap de prindere a piesei;

- planetare.

- masini de rectificat universale, care permit prelucrarea

suprafetelor exterioare si interioare.

Masinile de rectificat rotund exterior cu prinderea piesei intre varfuri

pot prelucra suprafete cilindrice, conice, profilate (scurte) si frontale, cu
productivitate ridicata. Ele se construiesc in doua variante; cu masa
mobila (pentru piese mici) si cu papusa portpiatra mobila (pentru piese cu
gabarit mare). Unele modele, utilizand accesorii speciale, pot prelucra si
suprafete interioare.

2.1. Masini de rectificat rotund universale.

Aceste masini sunt destinate prelucrarii suprafetelor cilindrice,

conice, profilate si frontale, exterioare si interioare, la piese de dimensiuni
mici-mijlocii, cu prindere intre varfuri, atat pentru unicate cat si pentru
productia de serie.

Principiul de lucru al acestor masini, particularizat pentru

rectificarea unei suprafete exterioare a fost prezentat in figura 2.9.
 Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat rotund
universale este prezentat in figura 5.57, cu referire la masina RU 100, de
fabricatie romaneasca. Ea este alcatuita din urmatoarele elemente: 1 –
batiu; 2 – sanie longitudinala; 3 – masa; 4 – papusa mobila; 5 –
pinola; 6 – sanie radiala; 7 – papusa portpiatra; 8 – dispozitiv de
rectificat interior; 9 – papusa portpiesa; 10 – placa de baza; 11 –
instalatie de recirculare a lichidului de racire-ungere.

Dispozitivul de rectificat interior 8 este un accesoriu normal al

acestor masini. El se monteaza pe papusa portpiesa 7 si consta dintr-o
brosa de rectificat, in care se fixeaza scula, antrenata de la un motor
propriu, printr-o transmisie multiplicatoare de turatie cu curea lata. Brosa
este fixata pe un brat articulat, care permite aducerea sau indepartarea ei
din pozitia de lucru, fara demontarea dispozitivului.

Cinematica masinii permite realizarea urmatoarelor miscari:

- n – miscarea principala de aschiere, executata de piatra de

rectificat, avand viteza periferica v = (25…35) [m/s];

- wc – miscarea de avans circular, executata de arborele portpiesa,

asigurand piesei o viteza periferica maxima de (10…12) [m/min], in
ambele sensuri, reglabila continuu printr-un variator electric de turatie.
 - wl – miscarea de avans longitudinal, o miscare rec-tilinie-
alternativa realizata de sania 2, actionata hidra-ulic;

- wr – miscarea de avans radial, o miscare inter-mitenta realizata la

capetele de cursa ale miscarii wl , cu pas reglabil intre (0,01…0,1)
[mm/cursa] (la degrosare) si intre (0,005…0,015) [mm/cursa] (la
finisare), executata de sania radiala 6, combinata cu o miscare de
pozitionare radiala, wpr, de apropiere-indepartare pe o cursa constanta de
40 [mm];

- wp1 – miscarea de pozitionare axiala a papusii portpiesa 9,

executata de placa de baza 10;

- wp2 – miscarea de pozitionare axiala a papusii mobile;

- wp3 – miscarea de potitionare de rotatie in jurul unei axe verticale,

executata de papusa portscula 7;

- wp4 – miscarea de pozitionare de rotatie in jurul unei axe verticale,

executata de papusa portpiesa 9;

- wp5 – miscarea de pozitionare de rotatie in jurul unei axe

verticale , executata de masa masinii 3.

Miscarile de lucru pot fi realizate manual sau in ciclu semiautomat

(in cazul productiei de serie).
 Prelucrarile specifice executate pe aceste masini sunt urmatoarele:

- prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare si interioare, utilizand

avansul longitidinal wl si radial wr (fig.2.9);

- prelucrarea suprafetelor conice, prin mai multe metode (fig.

5.58):

- prin rotirea papusii portpiesa 9 in miscarea de pozitionare wp4,

utilizand avansurile longitudinalwl si radial wr (fig.5.58,a), metoda aplicata
la prelucrarea pieselor scurte cu conicitati mari;

- prin rotirea mesei 3 in miscarea de pozitionare wp5, utilizand

avansurile longitudinal wl si radial wr (fig.5.58,b), metoda aplicata la
prelucrarea pieselor lungi cu conicitati mici (a< 6°);

- prin rotirea papusii portpiatra in miscarea wp3, utilizand avansul

radial wr, metoda aplicata la prelucrarea suprafetelor scurte (mai mici
decat latimea pietrei abrazive) cu conicitati mici-mijlocii;

- prelucrarea suprafetelor profilate scurte, utilizand o piatra profilata

si miscarea de avans radial wr (fig.5.59);

- prelucrarea suprafetelor plane frontale (a umerilor) utilizand

partea laterala a pietrei si avansul radial wr sau prin rotirea papusii
portpiesa 9 (miscarea wp4 ) cu un unghi de 90 ° si utilizand avansul
longitudinal wl (la prelucrarea suprafetelor plane frontale la piese de
revolutie).

2.2. Masini de rectificat rotund fara centre.

Sunt masini de productivitate foarte mare destinate productiei de

serie mare si masa, utilizate mai ales la prelucrarea suprafetelor cilindrice
exterioare si interioare, dar si a celor profilate, la piese de dimensiuni mici
si forme simple.

Principiul prelucrarii suprafetelor exterioare cilindrice este redat in

figura 5.60, in care s-au notat:1-piatra de rectificat (scula);2-piesa;3-
piatra pentru antrenare;4-rigla deconducere.

Piatra de rectificat 1 are granulatia si dia-metrul mai mari decat

discul de antrenare 3, ambele rotindu-se in acelasi sens cu
turatiile nP >na.Piesa 2 este asezata pe rigla de conducere 4,avand

centrul suprainaltat fata de linia centrelor celor doua pietre abrazive.

Datorita granulatiei mai fine, discul de antrenare 3 antreneaza piesa cu un
moment de frecare mai mare decat cel de aschiere, determinat de discul
1, astfel ca piesa va capata o miscare de avans circular wc , avand sensul
si modulul lui va. Datorita vP >va, piesa coboara aparent cu viteza vR,
mentinandu-se astfel in contact permanent cu rigla 4.

Piatra de antrenare 3 poate avea axa paralela sau inclinata cu

unghiul Ðb = (2…6°) fata de axa pietrei 1. Daca b = 0, prelucrarea se
realizeaza cu avansul radial wr executat de piatra 1 sau 3. Daca b ¹ 0,
viteza de antrenare va se descompune in doua componente: wc , care
reprezinta avansul circular si wl – avansul longitudinal al piesei. Datorita
distantei variabile dintre generatoarele celor doua pietre, pe masura ce
piesa se deplaseaza axial in miscarea wl , apare si o miscare aparenta de
avans radial, cota prelucrata pe piesa fiind determinata de distanta
minima dintre discuri corespunzatoare normalei comune in punctul A.

Se constata ca metoda are o cinematica simpla si eficienta, iar piesa

nu este prinsa intr-un dispozitiv ci se autoaseaza pe rigla 4, primind
automat miscarile de avans.

Principiul constructiv si functional al masinilor de recti-ficat fara

centre este prezentat in figura 5.61, in care s-au notat: 1-batiu; 2-sanie
radiala; 3-papusa de antrenare;4-pia-tra de antrenare; 5,9-dispozitiv de
indreptare a pietrelor;6-ri-gla de conducere; 7-piatra de rectificat; 8-
papusa portpiatra de rectificat.

Pe aceste masini se prelu-creaza in general suprafete exterioare,

prin doua metode:

- cu avans longitudinal (b >0), in acest caz putandu-se prelucra

numai piese simple cu un singur diametru, sau piese in trepte numai la
diametrul maxim;

- cu avans radial (b = 0), in acest caz putandu-se prelucra si piesele

in trepte la diametrele mici.

Cu ajutorul unor role de ghidare a piesei se pot realiza si prelucrari

interioare.

Deservite de sisteme de alimentare automata cu semifabricate,

aceste masini prelucreaza continuu, asigurand cele mai mari productivitati
posibile.

De asemenea, aceste masini utilizeaza frecvent sisteme de control

activ al cotei prelucrate, piesele fiind masurate continuu la iesirea de pe
rigla si, in functie de evolutia cotei, masina primeste comenzi de
deplasare radiala pentru compensarea uzurii pietrelor abrazive si
incadrarea diametrului in toleranta prescrisa.

2.3. Masini de rectificat rotund interior cu cap de prindere.

Aceste masini se utilizeaza la prelucrarea alezajelor cilindrice, conice

sau profilate, cu diametre mici (5…500 [mm]) si lungime maxima de 500
[mm], precum si la prelucrarea suprafetelor frontale interioare.

Principiul rectificarii interioare obisnuite este prezentat in figura

5.62. Piesa, prinsa in dispozitivul de prindere de tip universal sau intr-un
dispozitiv special, executa miscarea de avans circular wc , iar scula
executa miscarea principala n si miscarile de avans longitudinal wlsi
radial wr , intr-un cilcu asemanator celui de la rectificarea exterioara.

Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat interior

cu cap de prindere este prezentat in figura 5.63, in care s-au notat: 1-
batiu; 2-sanie radiala;3-papusa portpiatra; 4-papusa portpiesa.

Datorita diametrului mic al sculei, pentru realizarea vitezei de

aschiere este necesara antre-narea acesteia cu turatii foarte mari
(n = ´104…´ 105 [rot/min]), obtinute prin transmisii cu curele late
speciale, cu motoare electri-ce speciale alimentate la frec-vente marite
(´ 100 [Hz]) amplasate direct pe axul brosei de rectificat, sau cu ajutorul
turbinelor cu aer.

Rigiditatea redusa a arborelui principal portscula impune utilizarea

unor regimuri de aschiere mai putin intense decat la rectificarea
exterioara, ceea ce determina reducerea productivitatii.

2.4. Masini de rectificat interior planetar.

Metoda de rectificare planetara se utilizeaza la prelucrarea

suprafetelor interioare la piese de dimensiuni mari, excentrice sau de
forma neregulata, care nu pot fi prinse si antrenate in miscarea de avans
circular, deoarece masele mari si excentrice determina forte centrifuge
care cauzeaza vibratii, reducand precizia de prelucrare.
 Principiul rectificarii planetare este prezentat in figura 5.64, in care
este prezentat si principiul constructiv si functional al masinilor orizontale.

Piesa P, de tip carcasa, este prinsa pe masa masinii, care nu

executa nici o miscare de lucru. Scula S executa toate miscarile de lucru,
si anume:

- n – miscarea principala de aschiere, de rotatie in jurul axei proprii;

- wc – miscarea de avans circular, de rotatie in jurul axei alezajului

prelucrat;

- wl – miscarea de avans longitudinal;

- wr – miscarea de avans radial, o miscare intermitenta sincronizata

cu wl.

Masina de rectificat planetar se compune din urmatoarele parti

componente (fig.5.64): 1-placa de baza; 2-batiu; 3-papusa portscula; 4-
bucsa speciala; 5-roata de curea; 6-lagar special; 7-masa; 8-consola
reglabila.

Pe langa miscarile de lucru prezentate mai sus, masina mai permite

realizarea miscarilor de pozitionare transversala wpt a mesei si
verticala wpv a consolei, in vederea reglarii pozitiei piesei fata de scula.

Miscarea de avans longitudinal wl este executata de papusa 3, iar

miscarea de avans circular de bucsa 4. Datorita lagarului inclinat 6, prin
deplasarea axiala wa a acestuia apare o miscare de avans radial wr , care
determina adancimea de prelucrare si diametrul prelucrat.

Masini de rectificat planetar se construiesc si cu axa verticala,

acestea fiind destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni foarte mari.
 3. Masini de rectificat plan.

Aceste masini sunt destinate finisarii suprafetelor plane prelucrate

anterior prin frezare sau rabotare.

Dupa pozitia arborelui principal portscula, exista masini orizontale,

care prelucreaza cu partea periferica, cilindrica, a corpului abraziv sau cu
cea frontala, si masini verticale, care prelucreaza numai cu partea frontala
a sculei sau utilizand capete de rectificat.

Dupa forma si miscarile mesei (piesei), ambele tipuri de masini se

construiesc cu masa de translatie, sau cu masa rotativa.

Pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni foarte mari (batiuri,

montanti) exista masini de rectificat tip portal, prevazute cu mai multe
capete de rectificat, care pot lucra simultan sau succesiv, asigurand
productivitati ridicate.

3.1. Masini de rectificat plan orizontale.

Aceste masini se folosesc la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici-

mijlocii, sensibile la deformare, fisurare sau decalire si care necesita
precizii mari de prelucrare. Sunt cele mai raspandite, desi asigura o
productivitate mai redusa decat masinile verticale.

Principiul de lucru al acestor masini este prezentat in figura 5.65,a.

Scula S executa miscarea principala n si de regula miscarea de avans
vertical wv, de patrundere, prin care
se regleaza adancimea de aschiere si cota prelucrata, iar piesa P executa
misca-rea de avans longitudinal wl si transversal wt (o miscare
intermitenta realizata la capetele cursei longitudina-le). Dupa baleierea
intregii suprafete a pisei, prin com-binarea miscarilor wl si wt, si
indepartarea unui strat (adica dupa o trecere), scu-la executa miscarea
de a-vans vertical wv (tot o mis-care pas cu pas) si se rea-lizeaza trecerea
urmatoare, s.a.m.d. pana la atingerea
cotei finale. Datorita numarului mare de curse longitudinale si de treceri,
la prelucrarea suprafetelor late procedeul asigua o productivitate redusa.

Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat orizontale

cu masa de translatie, de marime mijlocie, este prezentat in figura
5.66.Ele se compun din urmatoarele

elemente:1-batiu;2-masa longitudinala;3-montant; 4-sanie verticala; 5-

papusa portscula.

La masinile de marime mijlocie, cel mai adesea scula executa

miscarea de avans wt, prin aceasta realizandu-se o rigiditate mai mare a
mesei si o crestere a preciziei.

Miscarile de avans sunt realizate cu meca-nisme mecanice (la

masinile mici) sau cu sisteme hidraulice, care permit exploatarea masinii
in re-gim cu comenzi manuale, sau cu ciclu semiauto-mat.

Prinderea pieselor pe aceste masini se realizeaza frecvent utilizand

mesele sau platourile electromagnetice, care asigura prinderea rapida, dar
numai a materialelor cu proprietati feromagnetice. Pentru celelalte
materiale, sau cand piesa are dimensiuni mai mari si forme oarecare, se
utilizeaza dispozitive universale de tipul menghinelor sau dispozitive
speciale cu prindere mecanica.
 Masinile de rectificat plan orizontale lucrand cu partea frontala a
sculei sunt mai putin raspandite, acest principiu fiind utilizat mai mult la
masinile de ascutit scule, lucrand cu pietre oala, care pot prelucra atat cu
suprafata cilindrica (exterioara sau interioara) cat si cu cea frontala.

3.2. Masini de rectificat plan verticale.

Aceste masini asigura o productivitate mai mare, deoarece la o

cursa longitudinala se prelucreza o banda de latime mai mare, reducandu-
se astfel numarul de curse.

Pe acest principiu se construiesc masini de dimensiuni mici, lucrand

cu scule monobloc (fig.5.65, b) si masini de dimensiuni mari, lucrand cu
capete de rectificat (segmenti abrazivi) (fig.5.65, c), ambele tipuri de
masini putand fi cu masa de translatie, sau cu masa rotativa. Masinile cu
cap de rectificat si masa rotativa asigura cele mai mari productivitati,
permitand prelucrarea mai multor piese deodata.

O problema care apare la prelucrarile realizate cu partea frontala a

sculei este divizarea aschierii, pentru a permite eliminarea aschiilor, in caz
contrar scula se imbacseste rapid si prelucrarea nu mai poate continua. La
sculele monobloc, divizarea se poate realiza utilizand pietre cu diametrul
mai mare decat latimea suprafetei prelucrate (fig.5.65, b, sus), sau prin
inclinarea axei sculei cu un unghi b < 1° (fig.5.65, b, jos), caz in care apar
erori de planeitate dependente de unghiul b, diametrul sculei si marimea
avansului transversal. La capetele de rectificat, divizarea aschierii se
realizeaza divizand scula, prin utilizarea segmentilor abrazivi.

Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat plan

verticale cu masa de translatie, este prezentat in figura 5.67, in care s-au
notat: 1 – batiu;2 – masa longitudinala;3 – montant;4 – sanie
verticala;5 – papusa portscula.
 Aceste masini au o rigiditate mai mare ca cele orizontale, fiind
destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni mai mari.

4. Masini de rectificat speciale.

Aceste masini sunt concepute special pentru anumite scopuri, avand

particularitati constructive si cinematice specifice. În aceasta grupa se
incadreaza masinile specializate in prelucrarea unui anumit tip de
suprafata complexa (masinile de rectificat filete, roti dintate), cele
destinate prelucrarii unui anumit tip de piesa (arbori cotiti, axe cu came),
masinile de prelucrat prin copiere dupa sablon si cele de ascutit scule.

4.1. Masini de rectificat filete.

Sunt masini de rectificat speciale destinate prelucrarii filetelor de

precizie, utilizate la instrumente de masura (micrometre), calibre filetate
pentru controlul filetelor, scule aschietoare (tarozi si filiere), suruburi de
miscare, etc.; cele mai multe modele permit de asemenea si realizarea
operatiilor de detalonare.

Dupa lungimea filetului prelucrat, aceste masini pot fi impartite in

doua grupe:

- pentru prelucrarea filetelor scurte;

- pentru prelucrarea filetelor lungi.

Între cele doua grupe de masini nu exista diferente cinematice sau

de principiu de lucru, diferite fiind doar mecanismele de actionare pentru
realizarea avansului longitudinal; astfel, la masinile pentru prelucrat filete
scurte, avansul longitudinal se realizeaza cu mecanisme cu came sau cu
ajutorul unor rigle inclinate, iar la cele pentru prelucrarea filetelor lungi se
utilizeaza lanturile cinematice de filetare.

Prelucrarea filetelor se poate face direct din plin (pentru filete

scurte, cu pas fin ), sau ca operatie de finisare prin rectificare realizata
dupa taierea filetului prin alte procedee (strunjiri, frezare) si aplicarea
tratamentului termic (pentru filete lungi, cu pas mare).

Scula utilizata este un disc abraziv profilat, cu profil simplu

(fig.5.68, a,d) sau multiplu (fig.5.68, b, c). Sculele cu profil simplu se
utilizeaza la prelucrarea filetelor de precizie ridicata, ele putand fi inclinate
dupa directia tangenta la elicea filetului prelucrat; realizand prelucrarea
prin treceri succesive, asigura o productivitate redusa. Sculele cu profil
multiplu realizeaza precizii de prelucrare mai reduse, dar productivitati
mari, deoarece lungimea cursei longitudinale este mult mai mica.
 În figura 5.69 este prezentat principiul cinematic al masinilor de
rectificat filete lungi.

Notatiile au urmatoarele semnificatii: GL - ghidaje longitudinale ale

batiului; M - masa longitudinala; PF - papusa fixa; PM – papusa
mobila; P – piesa de prelucrat; S – scula aschietoare; SR – suport
rotativ; PP – papusa portscula; GT – ghidaje transversale ale batiului; K –
cama de detalonare; C – cuplaj; RS – roti de schimb.

Miscarile de lucru pentru rectificarea filetelor sunt urmatoarele:

- n - miscarea principala de aschiere, executata de scula S;

- wc – miscarea de avans circular, executata de piesa P;

- wl – miscarea de avans longitudinal, realizata de masa M;

 - wr – avans radial, executat de papusa PP, la capetele cursei
miscarii wl.

Miscarea de avans circular wc este realizata prin lantul cinematic de

avans circular, avand structura:

ME (n0) – RSc – P (nP),

si formula de reglare:

, cu . (5.34)

Miscarile de avans wc si wl sunt legate cinematic prin lantul

cinematic de filetare, avand structura:

P (nP ) - RSF – S – M (wl ),

si formula de reglare:

(5.35)

Detalonarea este operatia de prelucrare a fetei de asezare a dintilor

sculelor profilate (freze, tarozi, filiere) in vederea pastrarii formei profilului
si a unghiului de asezare a, dupa reascutirea sculei pe fata de degajare.
Curba de detalonare este o spirala arhimedica, realizata practic prin
combinarea miscarii de avans circular wc cu miscarea wD (fig.5.69)
executata pe directia radiala si avand o cursa dubla pentru fiecare dinte al
sculei prelucrate.

Lantul cinematic de detalonare are structura:

P (nP ) – C – RSD – K (nK ),

in care turatia camei se calculeaza cu relatia , unde z reprezinta

numarul de dinti pe rotatie al sculei detalonate (piesa P). Scriind ecuatia
cinematica, rezulta formula de reglare:

, (5.36)

valabila pentru sculele cu canale de degajare axiale.

Pe langa miscarile de lucru, masina mai realizeaza si miscarile de

pozitionare: wp1 – de apropiere si indepartare rapida a papusii
portscula PP de piesa, efectuata la fiecare trecere de prelucrare si wp2 – de
rotire a suportului rotativ SR, pentru aducerea planului sculei in pozitia
tangenta la elicea filetului.

4.2. Masini de rectificat prin copiere.

Aceste masini sunt destinate prelucrarii profilelor plane de lungime

mare prin copiere dupa sablon, utilizand dispozitive de copiat mecanice, in
productia de serie. Precizia de prelucrare este mai redusa decat la
prelucrarile obisnuite prin rectificare, dar productivitatea este mare.

Principiul de lucru al dispozitivelor de copiat utilizate pe aceste

masini este prezentat in figura 5.70, in care s-au facut urmatoarele
notatii: 1 - arcuri de compresiune;2 - sanie transversala; 3 - piatra de
rectificat; 4 – piesa de prelucrat; 5 – sablon; 6 – sanie longitudinala; 7 –
rola de urmarire; 8 – ghidaje transversale.

Rola 7 se regleaza in pozitia corespunzatoare si ramane fixata fata

de papusa portscula PP. Sania 6 primeste o miscare de avans
longitudinal wl, iar rola 7 urmarind sablonul 5, imprima sistemului o
miscare de avans transversal wt.