B1

1.Maduva spinarii-conformatie externa, portiuni topografie.

Maduva spinarii este situata in canalul vertebral, ea are forma de cordon cilindric usor turtit in
sens antero posterior. Intre peretele osos si maduva spinarii se afla cele 3 membrane care
asigura protectia si nutrita maduvei. Limita superioara corespunde orificiului occipital mare prin
care canalul vertebral comunica in sus cu cavitatea craniana. Limita inferioara corespunde
vertebrei L2. La maduva spinarii deosebim 5 portiuni:
-Partea cervicala- constituita din 8 neuromere C1-T1, C4-T1 formeaza intumescenta cervicala
- Partea toracica- 12 segmente T2-T10
-Partea lombara- 5 segmente T11-T12 si contine neuromerele T12-S3
-Partea sacrala- 5 segmente
-Partea coccigiana- contine numai un segment medular.

2.Istmul rombencefalului- componentele lui.

Istmul rombencefalului reprezinta formatiunile de la frontiera dintre rombencefal si
mezencefal. Este alcatuit din pedunculii cerebelosi superiori, valul medular superior si trigonul
lemniscului.

3.Localizarea functiilor in cortexul cerebral. Nucleii analizatorilor sistemului 1 de semnalizare.

Cortexul cerebral atinge cea mai mare dezvoltare la om, care are rolul principal in integrarea
organismului in conditiile mediului, precum si in integrarea organismului intr-un tot unitar.
Locul celor mai complexe functii de raltie cu mediul inconjurator este sediul constiintei si
limbajului.Sistemul 1 de semnalizare este cuprins din 9 nuclei unde au loc analiza , sinteza si
integrarea functiilor la cel mai inalt nivel.
- Nucleul analizatorului motor- girusul precentral, el reprezinta zona de integrare a motilitatii
corpului, de la el plecind majoritatea fibrelor tractului corticospinal si corticonuclear.
- Nucleul motoare de asociere- in portiunea posterioara a girusului frontal mediu, miscarea
conjugate a capului, ochilor, masticatia, deglutitie, miscarile trunchiului si a extremitatilor.
-Nucleul analizatorului motor- se afla in girusul supramarginal. Rolul consta in realizarea
sintezei tuturor miscarilor complexes i combinate.Acest nucleu este unilateral si la dreptaci se
afla in emisfera stinga, iar la stingaci in emisfera dreapta.
-Nucleul cortical al analizatorului sensibilitatii generale – se afla in girusul postcentral, raspunde
de senzatiile termice, tactile, dolore si proprioceptive.
-Nucleul analizatorului sensibilitatii de recunoastere a obiectelor prin pipait-stereognozia. Se
afla in lobul parietal superior
-Nucleul analizatorului auditiv-se afla in portiunea medie a girusului temporal superior
-Nucleul analizatorului visual- se afla pe buzele santului calcarin . In centrul analizatorului din
emisfera stinga sunt proiectati receptorii jumatatii laterale a ochiului sting si ai jumatatii
mediale a ochiului drept.
-Nucleul analizatorului olfactiv- este localizat pe fata inferioara a lobului temporal, in regiunea
girusului parahipocampal.
-Nucleul analizatorului gustative- se afla in partea anterioara a operculului parietal.

4.Rolul sistemului nervos in organism

- Adaptarea la conditiile in continua schimbare ale mediului extern.
- Mentinerea la un nivel constant a mediului intern
-Memorizarea si intelegenta, adaptarea raspunsului la o situatie noua prin raportarea ei la
trecut
-Avind a baza functia reflexa, stabileste legatura oranismului cu mediul in care se dezvolta,
unitatea organismului-mediu
-Cordoonarea activitatilor organelor, sistemelor si aparatelor corpului.

5. Enumerati veziculele primare si secundare ale encefalului

La embrionul de 4 saptamini, se formeaza 3 vezicule primare cerebrale:
- Creierul anterior ( prosencefal)
- Creierul mijlociu (mezencefal)
- Creierul posterior (rombencefal)
Si 5 vezicule secundare: telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal, mielencefal.

6. Schema caii conductoare a sistemului extrapiramidal

1. I neuron (nucleul roşu);

2. II neuron (nucleii motori ai coarnelor anterioare ale măduvei spinării);
3. Tractul rubrospinal;
4. Decusaţia ventrală (Forel);
5. Formaţiunile subcorticale (cor-pul striat, talamusul, corpul subtalamic Luys, nucleele
for-maţiunii reticulare, substanţa neagră etc).

B2

1.Structura interna a maduvei spinarii

Maduva spinarii reprezinta: canalul central, sunbstanta cenusie dispusa in centru, substanta
alba dispusa la periferie sub forma de cordoane.
Canalul central-este situate pe linia mediana si se intinde pe toata lungimea maduvei
spinarii.Superior se deschide in ventriculul IV, iar in jos se intinde pina in partea mijlocie firului
terminal.
Substanta cenusie-situata central, este formata din corpii neuronilor asezate in grupuri
denumite nuclee. Este asezata longitudional sub aspect de coloane: cenusii, anterioare,
posterioare, intermediare. Subs cenusie are forma literei H. Este formata din 10 lamine
rezultatul in urma stratificarii neuronilor similari morphologic si functional.
Substanta alba-este situate la periferia maduvei, fiind constituita din prelungiri neuronale, vase
si tesut glial.In functie de pozitie deosebim 3 cordoane: anterior, posterior si lateral.Ele sunt
constituite din fascicule de fibre nervoase: sensitive( aferente, ascendente), motorii( eferente,
descendente) si associative.

2.Mezencefalul-conformatia externa, limite, relief.

Mezencefaluleste cea mai scurta parte a trunchiului cerebral. Ventral se prezinta ca 2 cordoane
de substanta nervoasa alba-pedunculii cerebrali, iar dorsal ca 4 coliculi-tectul(lama
cvadrigemina). Inferior este intre punte si superior de diencefal. Este strabatut de apeductul
Sylvius care face comunicarea dintre ventriculul IV si ventriculul III. Mezencefalul prezinta 4
fete: anterioara- este caracterizata orin de prezenta a 2 benzi oblic divergente-pedunculi
cerebrali.
Laterala- prezinta santull lateral al mezencefalului si trigonul lemniscului lateral.
Mediala- trece santul nervului oculomotor
Posterioara- prezinta lama tectala cu coliculii superiori/inferiori
Si 2 extremitati: inferioara se continua cu puntea, iar in cea superioara trece in masa
emisferelor cerebrale,in regiunea subtalamica.

3.Localizarea functiilor in cortexul cerebral. Nucleii analizatorilor sistemului II de semnalizare.

Cortexul cerebral atinge cea mai mare dezvoltare la om, care are rolul principal in integrarea
organismului in conditiile mediului, precum si in integrarea organismului intr-un tot unitar.
Locul celor mai complexe functii de raltie cu mediul inconjurator este sediul constiintei si
limbajului. Nucleii analizatorilor sistemului II se semnalizare sunt:
-Centrul motor al limbajului vorbit-situat in portiunea inferioara a girusului precentral.Acest
centru conduce miscarile necesare pentru a pronunta cuvintele si a le face sa se succeada intr-o
anumita ordine
-Centru motor al limbajului scris- se afla in lobul frontal al emisferelor dominante, in
extremitatea posterioara a girusului frontal mijlociu
-Centri senzoriali sunt de 2 tipuri: centrul intelegerii cuvinteor vorbite- se afla in lobulul
temporal superior al emisferelor dominante, unde se face analiza si interpretarea senzatiilor
auditive si integrarea lor in perceptii complexe.
Centrul intelegerii cuvintelor scrise- se afla in lobulul parietal
inferior.
4.Clasificarea sistemul nervos dupa criterii topografice si morfofunctionale.
Sistemul nervos din punct de vedere topografic se imparte in system nervos central si periferic.
-SN Central include encefalul si maduva spinarii
-SN Periferic cuprinde 12 perechi de nervi cranieni, 31 perechi de nervi spinali cu ramurile si
plexurile nervoase, ganglioni nervosa, terminatiuni nervoase. SN periferic conecteaza SN central
cu organelle si tesuturile corpului.

Sistemul nervos din punct de vedere functional, se diferentiaza in 2 portiuni: somatic si

vegetativ/ autonom.
- SN Somatic realizeaza inervatia pielii, muschilor scheletici, ligamentelor,
articulatiilor, oaselor.Prin intermediul organelor de simt si a receptorilor distribuiti in
piele, organismal exercita functiile de legatura cu mediul ambient.
- SN Vegetativ inerveaza viscerele, glandele, musculature neteda a viscerelor, a pielii,
a vaselor sangvine si celor limfatice, a cordului.Acest system contribuie la reglarea
proceselor metabolice in tesuturi si organe. In cadrul SN vegetative deosebim:
partea simpatico, parasimpatica.

5.Enumerati cisternele subarahnoidiene.

La nivelul bazei encefalului se formeaza cisterne subarahnoidiene:
- Cisterna cerebelomedulara posterioara
- Cisterna cerebelomedulara laterala
- Cisterna fosei laterale a creierului
- Cisterna chiasmatica
- Cisterna interpendunculara
- Cisterna ambiens
- Cisterna pericaloasa
- Cisterna quadrigeminala

6.Schema tractului corticonuclear

1. I neuron (gangionul spinal);
2. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll şi Bur-dach));
3. III neuron (talamul optic);
4. Lobulul temporal superior;
5. Decusaţia lemniscului medial;
6. Exteroreceptorii cutanaţi.

B3

1.Topografia substantei cenusii a maduvei spinarii.

Substanta cenusie situate central, este formata din corpii neuronilor asezati in grupuri celulare
similar functional denumite nuclee. Ea este dispusa longitudional sub aspect de coloane-
coloane cenusii plasate simetric, de ambele parti ale canalului central.
Dupa asezarea lor in raport cu santurile medinae, coloanele dispuse de o parte si de alta a
fisurii mediane anterioare poarte denumirea de coloane anterioare, iar cele dispuse de o parte
si de alta a santului median posterior- de coloane posterioare.

2.Tectul mezencefalului-structura externa si interna, nuclei caii de conducere.

Mezencefalul este cea mai scurta parte a trunchiului cerebral. Structura externa este alcatuita
din 4 fete: anterior, posterior, medial , lateral si 2 extremitati inferior si superior.
Structura interna este lama cvadrigemina (dorsal) si pedunculii cerebrali( ventral). La nivelul
pedunculului cerebral se evidentiaza substanta neagra, culoarea ei se datoreaza cantitatii mari
de pigment-melanina, ce se contine in celulele nervoasa. Ea contribuie la mentinerea tonusului
muscular si a activitatii inconstiente a muschilor scheletici. Substanta neagra imparte
pedunculul cerebral in 2 portiuni:
Posterior- tegmental mezencefalului si anterior- baza pedunculului cerebral.
Sunt cai de conducere descendente( baza pedunculului cerebral) si ascendemte ( tegmentul
mezencefalic) . Cel mai voluminous este nucleul rosu, nucleul nervului oculomotor III, n.
nervului facial VII, n. nervului accesor XI, n. central, lateral, pericentral, n. trohlear, n.
mezencefalic al nervului trigemen.

3.Creierul olfactiv-formatiuni, component, topografie, functii.

Situat la limita dintre telencefal si diecenfal. Deosebim portiunea periferica si portiunea
centrala. Portiunea periferica o constituie lobul olfactiv: bulbul olfactiv,triunghiul olfactiv,tractul
olfactiv si substanta perforata anterioara. Portiunea centrala: circumvolutia fornicata care se
termina cu uncus in regiunea polului temporal; hipocampul localizat in cornul inferior al
ventriculelor laterale;girusul dentat aflat in adincul santului hipocampic.
Reprezinta zona olfactiva primara.

4.Structura generala a sistemului nervos central. Substanta alba si substanta cenusie.

In structura SN central deosebim 2 componente: tesutul nervos si stroma conjunctivo-
vasculara. Ca unitate morfofunctionala de baza a SN sunt celulele nervoase specializate pe care
Waldeyer le-a numit neuroni. Neuronii sunt elementele inalt diferentiate morfologic. In
structura lor deosebim: corpul celular si una sua mai multe prelungiri( axon sau dendrite).
Neuronul are 2 proprietati fundamentale: excitabilitatea- proprietatea neuronului de a
raspunde la un stimul printr-un pontential de actiune
Conductibilitatea- proprietatea neuronului de a propaga excitatia in lungul
prelungirilor sale.
In SN central prin aglomerari de fibre mielinice se formeaza- substanta alba, iar prin
aglomerarea corpurilor neuronilor-substanta cenusie.
Substanţa albă (60% din masa emisferelor) se află la interior şi este constituită din fibre de
asociaţie,fibre comisurale şi fibre de proiecţie ascendente (senzitive) ş descendente (motorii).
Substanţa cenuşie (40% din masa emisferelor) este dispusă la exteriorul emisferelor cerebrale
unde formează scoarţa cerebrală (cortexul), şi la baza emisferelor ,formand nucleii bazali (corpii
striaţi).

5.Enumerati sinusurile pahimeningelui.

- Sinusul sagittal superios
-Sinusul sagittal inferior
- Sinusul drept
-Sinusul transvers
-Sinusul occipital
-Sinusul sigmoid
-Sinusul cavernos
-Sinusul sfenoparietal
-Sinusul pietros superior
-Sinusul pietros inferior

6. Schema tractului corticospinal.

1.Structura segmentara a MS,

La maduva spinarii distingem 31 de segmente medulare. Segmentul este portiune aMS constituita din subs.Alba
,cenusie impreuna cu radacinile anterioare si posterioare ce formeaza o pereche de nervi spinali.

Partea cervicala constituita din 8 neuromere,segmente cervicale ce se afla intre C1-T1,,segmentele C4-T1 formeaza I
tumiscenta cervicala

Partea toracica e constituita din 12 segmente,,cuprinsa intre vertebrele T2-T10

Partea lombara formata din 5 segmente lombare,,se afla intre T11-T12 si contine neuromerele T12-S3

Partea sacrala cu 5 segente sacrale

Partea cocciana constituita din 3 semente..Mai frecvent aceasta potiune contine numai un segment medular.

Din portinule numite pleca 8 perech de nervi spinali cervicali, 12perechi de nervi toracici,,5 perechi spinali lomvari, 5
perechi sacrali si 1-2 erechi coccigieni.

6.(tractul spinocerebelos posterior Flechsig)

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleul toracic coloana Clarke;
3. Tractul spinocerebelos posterior;
4. Scoarţa cerebeloasă;
5. Nucleul dinţat al cerebelului;
6. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile neuromusculare,
corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).
3. Nucleii bazali ai emisferelor

Subst. Cenusie din profunzimea subs, albe la baza encefalului formeaza nucleii bazali: reprezentat prin corpul striat,
corpul amigdaloid si claustrul
Corpul striat e localizat in centrul emisferelor,paraventricular facind parte din nucleul lentiform s i caudat.

Corpul amigdaloid e situat in profunzimea lobului temporal, in apropierea polului sau linga peretii medial si superior ai
coenului inferior al ventricolului lateral.Claustrul e o lamela de substanta cenusie situata intre cortexul insulei,de care
e despartit princapsula extrema si nucleul lentiform de care e separat prin intermediulcapsulei externe.
5. Derivatele pahimeningelui

In grosimea durei mate se gasesc canale coectoare ale singelui venos intracranian, formate prin
dublarea pahimeningelui numite sinusurile venoase ale durei mater.

Sinusul sagital superior, sagital inferior, sinus drept, sinus transvers, si us ocipital, sinus sigmoid,
sinus cavernos, sinus sfenoparietal, sinus pietros superior si inferior.

4,Tipuri de neuroni si caracteristica

După numărul de prelungiri:

 neuroni multipolari, cu număr mare de prelungiri. De obicei au o formă stelată, cu nucleu

mare și sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.
 neuroni bipolari, cu două ramificații la extremități. Au formă fusiformă, iar nucleul este
ovalar și de obicei excentric. Se găsesc de exemplu în retină.
 neuroni unipolari, cu o singură prelungire axonică. De exemplu: celulele cu
bastonaș sau celulele cu con din retină.
 neuroni pseudounipolari, cu o prelungire în formă de T: prelungirea inițială se desparte
în două. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se găsesc în ganglionii
rahidieni sau ganglionii spinali.
După funcționare:

 neuroni senzitivi(receptori), care primesc excitațiile de la stimulii mediului extern -

neuronii olfactivi, receptori termici, receptorii presiunii și receptorii durerii. Astfel de
functii indeplinesc neuronii pseudounipolari si cei bipolari.
 neuroni motori(efectori), care transmit impulsul nervos prin axon pană la organele
efectoare (muschi, glande). Majoritatea neuronilor motori sunt multipolari.
 neuroni de asociație(intercalari), care preiau informatia de la neuronii senzitivi, o
analizeaza si elaboreaza o reactie de raspuns, pe care o transmit neuronilor motori.
 neuroni secretori - neuronii hipotalamusului, care secretă neurohormoni.

 Proprietăți funcționale

 Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acțiunea unui stimul.

Membrana joacă un rol esențial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid

în funcție de modificările de energie din preajma membranei.

 Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Această conducere se

realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, cele mielinice fiind mai rapide

(60–120 m/s în cele mai groase, 3–14 m/s în cele mai subțiri; iar în cele amielinice

0.5–2 m/s).
 Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a
axonului.
 Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări.
 Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea
acesteia prin sinapse.

Bilet 5 1. Meningele rahidian

Nevraxul este invelit in trei membrane, care formeaza meningele. Partea
din jurul maduvei spinarii se numeste meninge rahidian.Aceste membrane sunt dispuse
dinspre exterior spre interior, in urmatoarea ordine: dura mater, arahnoida, pia mater
Dura mater rahidiana este o membrana fibroasa foarte rezistenta, care captuseste
canalul rahidian, ea este separata de peretii canalului rahidian printr-un strat de tesut
gras.
Arahnoida este o lama conjunctiva formata din celule epiteliale, care trimite
spre pia mater trabecule conjunctive.
Intre dura mater si arahnoida se afla un spatiu numit spatiu subdural.
 Pia mater este membrana interna, care adera intim de substanta medulara,
urmarind relieful ei. Ea este o membrana fibro-vasculara, continand vase care hranesc
substanta nervoasa.
2.Apeductul creierului(sylvius)

Apeductul lui sylius este un canal care uneste cav.ventricolului 4 cu cea a ventr, 3. Si e delimitat
superior de lamina tecti iar inferior de tegmental edunculilor cerebrali. In jurul apeductului de
afla subs. Cenusie central, in reg, subaeductala sun localizati nuclei a doua perechi de nervi
cranieni. La niveul coliculilor superiori se afla nucleul nervului oculomotor(inerveaza muschii
globului ocular). Ventral de acesta sunt localizati nucl.accesorii ai nervilor oculomotor(Eidinger-
Westphal), nuclei parasimpatici (inerveaza m.sfincter al pupilei si m.ciliar)

La niv.colicolior inferiori sunt localizati: nucleul par al nervului trohlear si nucleul mezencefalic
al nervului trigemen.

3. Substanta alba a emisferelor cerebrale este formata din trei isteme de fibre nervoase: de
protecrie, comisurale si de asociatie.

Fascicuele de protectie realizeza legatura intre cortex si etajele subdiacente(thalamus, nuclei

bazali, cerebel, trunchiul cerebral, maduva spinarii). Participa la formarea capsule interne care
separa nucleul caudat si talamusul de nucleul lentiform.

Fibrele de asociatie interemisferice sau fibre comisurale sunt reprezentate de :

F.C mari: corpul calos si fornix

F.C mici: comisura alba anterioara si posterioara, comisura intertalamica, comisura habenulara,
suprachiasmatica, supraoptica si subtalamica

4. Arcul reflex

Reflexul reprezinta reactia de rs a centrilor nervosa la stimularea unei zone receptoare.

Neuronii ganglionilor SN periferic si a substantei cenusii a SNC contacteaza intre ei prin sinapse
formind lanturi neuronale, umite arcuri reflexe, care determina conducerea infuxului nervos
intron sens bine definit.

Cel mai simpu arc reflex este constituit din doi neuroni: senzitiv si motor. Deci rcul reflec este
alcatuit din cinci component: receptorul, calea aferenta, centrii norvosi, calea eferenta si
efectorul. La nivelul receptorilor are are loc trnsformarea energiei excitantului in influx nervos,
excitantii pot fi de diferite tipuri(mecanici termici, chimici..)

Calea aferenta reprezinta neuronal senzitiv, dendritele caruia se indreapta spre periferie
termininduse cu receptorul, iar axonul patrunde in SNC unde va contacta cu un neuron motor.
Calea eferenta e constituita din axonii neurinilor motori somatici si vegetative prin care se
transmite comanda catre organul efector.

Efectorul,,principalii efectori sint m.striati, netezi si glandele.

Pielea;
1. Gangl. spinal (I neuron);
2. Celulele senzitive ale cornului post. (neuronul II intercalar);
3. Celulele motorii ale cornului ant. (neuronul III);
4. Muşchi striaţi;
5. Rădăcina post.;
6. Rădăcina ant.;
7. Trunchiul n. spinal

5. Caile conductoare din cordonul anterior al Madivei spinarii

Caile descendente:

Tractul corticospinal(pyramidal)anterior

Tractul tectospinal

Fibrele reticulospinle

Tractul vestibulospinal lateral si medial

Fasciculul longitudional dorsal

Fasciculul longitudional medial

Caile ascenedente: tractul spinotalamic anterior

 6. Structura interna a bulbului rahidian

Bilet 7
6 Structura interna a cerebelului,,nucleii si pedunculii

1. Vermisul;
2. Emisferele cerebeloase;
3. Nucleul fastigian;
4. Nucleul globular;
5. Nucleul emboliform;
6. Nucleul dinţat;
7. Tractul spinocerebelos anterior (Gowers);
8. Tractul cerebelotegmental;
9. Tractul pontocerebelos;
10. Tractul spinocerebelos posterior (Flechsig);
11. Fibre arcuate externe;
12. Fibre olivocerebeloare;
13. Tractul vestibulospinal.

5. Caile conductoare ale cordonului lateral a MS

Caile ascentente: tractul spinocerebelar posterior
Tractul spinocerevelar anterior
Tractul spinotalamic lateral
Tractul spinoreticulat
Tractul spinovestibular
Tractul spinotectal
Cai decendente: tract corticospinal
Tractul rubospinal
Tractul tectospinal
Tractu vestibulospinal
Fibrele olivospinale

4, Sistemul limbic
Formatiunile sist limbic sunt filogenetic vechi, patritind arhiencefalului si paleoencefalului.
Sistemul limbic cuprinde elemente ale sistemului olfactiv-bulbo olfactiv, tractul olfactiv, trunchiul oflactiv,
substnta perforata anterioara si formatiunile nonolfactive care se impart ini structuri limbice corticale si
subcorticale.care e reprezentat de corpul amigdaloid, ucleii anteriori nespecifici ai talamusului si
hipotalamusului.
Aceste formatiuni intretin numeroase conexiunu cu diferite structuri ale SNC carora le trimit si de la care
primesc fibre cu mediatie diferita.
La nivelul hipocampului sosesc practic toarte tipurile de modalitati senzoriale,,,de aceea hipocampus e
considerat ca o structura asociativa cu inalte functii intregatoareconectte la alte structuri cum e formatiunea
reticulra, hipotalamusul si scoarta cerebrala.
Functiile: sist limbic prezinta centrul de reglare a activitatii sistemului nervos vegetativ si a hpofizei. Intervine
in adaptarea comportamentului primar(nutritie,reproducere), emotii si memorie. Hipotalamusul controleaza
ctivitatea viscerala,,declanseaza fenomenele asociate emotiilor, influenteaza balanta hidrica, aportul
alimentar, sistemu endocrin, somul, reproducera,comportmentul si intreg sistemul autonom.

3. Comisurile creierului
Telencefalul este un organ ce constă din 2 emisfere cerebrale, separate prin fisura longitudinală și
unite în profunzimea ei prin corpul calos, comisura anterioară, comisura posterioară și comisura
fornixului.
Corpul calos are forma unei lame semieliptice de substanta alba ce prezinta un corp si doua
extremitati: una anterioara curbata in jos numita genunchiul corpului calos,cae se continue cu o
parte subtiata, rostrul corpului calos, si alta posterioara mai voluminoasa, splenium corpului calos.
E format din citeva milioane de fibre care leaga intre ele puncte simetrice si asimetrice de pe
scoarta cerebrala. Fibrele ce trec prin genunki ,unesc lobii frontai formind forcepsul anterior sau
minor.
Fibrele ce terc prin splenium unesc lobii occipitali formind o curba cu concavutate posterioara
numita forcepsul posterior sau major.fubrele ransversale ale corpului calos form in fiecare dinre
cele 2 emisfere radiatia corpului calos.
2Talamusul (Talamencefalul)
Talamusul e formst din doua mase ovoide se subs cenusie siute deo parte si alta a cavitaii verntricolului 3
unite printro linie mediana prin comisura enusie intertalamica
Fiecate tamaus reprezinta polul anterior mai ascutit ce contine tuberculul anterior al talamusului; polul
posterior mai lat, numit pilvinar; fata mediana ce formeaza peretel laterala la ventricolului 3 si stria medulara
a talamusului. fata laterala separata de nucleii bazali prin bratul posterior al capsulei interne;
Talamencefalul este alcatuit din: talamus, epitalamus (epifiza si aparatul habenular) si metatalamus (corpii
geniculati).
Masa cenusie a talamusului este impartita prin prezenta lamelor medulare (laminae medullares thalami) si
anume prin lama medulara interna, in forma de ''y'', si prin lama medulara externa in 3 mari grupuri nucleare:
anterior, medial si lateral. Acesti nuclei reprezinta nucleii specifici si, pe langa ei, exista si grupuri de nuclei
nespecifici.
Grupul de nuclei specifici Cuprinde: grupul de nuclei anterior, grupul de nuclei medial, grupul de nuclei
lateral
Grupul de nuclei anterior= nucleul rostral
II. Grupul de nuclei medial este separat de nucleul lateral dorsal si de nucleul lateral posterior printr-o lama
medulara groasa de substanta alba numita lama medulara interna.Se mai numeste si nucleul medial dorsal
(MD) si este alcatuit dintr-o portiune rostrala magnocelulara si o portiune caudala parvocelulara.
Grupul de nuclei lateral (nucleus lateralis thalami) este numit si magnus; este cel mai complex si este
divizat intr-un subgrup nuclear ventral si un subgrup nuclear dorsal.

1. Ggrupul anterior (olfactivi);

2. Ggrupul posterior (optici);
3. Ggrupul lateral (sensibilitate generală);
4. Ggrupul medial (sistemul extrapiramidal);
5. Ggrupul central (formaţiunea reticulară).

1 Emisferele cerebrale
Emisferele cerebrale (sau creierul mare) reprezintă cea mai mare formațiune nervoasă a
encefalului, fiind totodată, și cel mai nou organ nervos, din punct de vedere evolutiv.La nivelul
emisferelor cerebrale, se realizează percepția, imaginația, gândirea și raționamentul, luarea
deciziilor.
Structura externă
Faţa superolaterală
Este convexă și pe care observăm mai multe șanțuri:fisură laterală a lui Sylvius,șanțul central Rolando începe
pe muchia craniană a emisferelor cerebrale și coboară către fisură laterală Sylvius ;șanțul occipital
transvers,incizură preoccipitala.Aceste șanțuri delimitează cei patru lobi :lobul frontal,situat înaintea șanțului
central,lobul parietal,deasupra scizurii lateral,lobul temporal sub fisură laterală și lobul occipital situat înapoia
șanțului occipital transvers și a inciziunii preoccipitale.
Faţa medială
Deasupra corpului calos,pe față mediala se observă șanțul corpului calos superior,acestuia aflându-se șanțul
cinguli,paralel cu șanțul corpului calos.Între aceste două șanțuri se află șanțul cingular.Deasupra șanțului
cinguli se află girul frontal medial.În partea posterioară a feței mediale se văd două șanțuri :unul oblic-șanțul
parieto-occipital și altul orizontal-scizură calcarina.
Faţa bazală
Este concomitentă cu bază craniului.Aici se află nucleul lentiform situat lateral de nucleul caudat,are formă
triunghiulară pe secțiune și prezintă o parte laterală,mai închisă la culoaare numită putamen și o parte mai
medială,mai deschisă numită globulus palidus.

B8

1.Bulbul Rahidian –conf. externa, topografie

Bulbul rahidian reprezintă o prelungire a părţii superioare a măduvei spinării, de unde şi

denumirea sa de „măduvă prelungită”, şi formează partea inferioară a trunchiului cerebral. El se
întinde de la foramen magnum (orificiu mare situat în partea inferioară a osului occipital), până la
marginea inferioară a punţii (protuberantă în formă de inel, situată în faţa cerebelului), ceea ce
reprezintă o lungime de aproximativ 3 cm

Bulbul este delimitat in jos de o strangulatie numita gat sau colet al bulbului care-l separa de
maduva spinarii si este delimitat de santul bulbo-pontin. Fata ventrala a bulbului prezinta o fisura
mediala anterioara care este profunda si se termina in santul bulbo-pontin printr-o gaura (formen
ceecum) , aceasta fisura mediala este intrerupta in partea de jos prin incrucisarea fibrelor
superioare denumita sidecusatie a piramidelor.
Fisura mediana ventrala separa cordoanele ventrale , piramide bulbare sunt protuberante mai late
in partea de sus decat in pertea de jos limitate in lateral de fiecare parte de cate un sant lateral
ventral. Santul preolivar de unde ia nastere perechea doisprezece de nervi cranieni sau nervul
hipoglos prin unirea a zece- cincisprezece radiculite.
Fisura mediana ventrala separa cordoanele ventrale , piramide bulbare sunt protuberante mai late
in partea de sus decat in pertea de jos limitate in lateral de fiecare parte de cate un sant lateral
ventral. Santul preolivar de unde ia nastere perechea doisprezece de nervi cranieni sau nervul
hipoglos prin unirea a zece- cincisprezece radiculite.
Din santul bulbo-pontin deasupra piramidelor ia nastere perechea sase de nervi cranieni numit si
nerv abduces sau nerv motor ocular extern .
Fata dorsala a bulbului practic treimea inferioara a bulbului de circa 1 cm nu se poate diferentia de
maduva spinarii iar santul medial dorsal separa coloanele dorsale care apar ca doua protuberante
care corespund fasciculelor gracilis sau Goll si cuneiform sau Burdach. In partea superioara se
prezinta nucleul Goll si nucleul Burdach, cele doua treimi superioare de circa 2 cm par sa continuie
cordoanele dorsale prin doua cordoane divergente numiti corpi restiformi intre care se intinde o
panza ependimara numita membrana tectoria care tine de ventriculul patru si este perforat de
deschiderea mediana a gaurii Manjondy, mai sus corpii restiformi devin peduculi cerebelosi.
Bulbul contine canalul central, in jumatatea inferioara, continuarea celui medular. In jumatatea
superioara prin disparitia peretelui dorsal si largirea sa in sens transversal canalul central participa
la formarea planseului ventriculului patru.
2.Hipotalamusul
Topografie –hipotalamusul este localizat la baza encefalului avind anterior chiasma si tracturile optice si
posterior cei doi pendunculi cerebrali ,este situat antero-inferior de talamus , este singura parte vizibila a
diencefalului.

Structura interna a hipotalamusului- pe fata vizibila a hipotalamusului sunt: chiasma si traiectorile optice,
tubercinereum, corpi mamilari, substante perforata posterioara.

Din el fac parte: tuberculul cenusiu cu infundibulul,neurohipofiza, corpii mamilari.

Portiuni - aria hipotalamica: rostrala,dorsala, intermediara, lateral,posterioara. Regiunea

retrochiasmatica,nucleul posterior al hipotalamusului,organ vascular al lamei terminale.

Rol functional – constituie un important centru de coordonare a functiilor endocrine, a sistemului nervos
vegetativ si a comportamentului emotional , aici se ascund resorturile esentiale ale vietii instinctive si
afective. Are urmatoarele functii: releu pentru semnalele din intreg organism si informatii diferite,traductor
neuro endocrine, contribuie la homeostazia mediului intern, integrare activitatii somatic cu mediu
inconjurator, sediul termogenezei( hipotalamus posteolateral).

3. Comisurile creierului

Comisura alba posterioara- epitalamica reprezinta un cordon ingust cu directive transversal asezat pe
marginea posterioara a ventriculului 3. Intre epifiza si deschiderea a peductului mezencefalic.
Comisura alba anterioara- este situate anterior de columnele fornicale si inferior de nucleul lenticular. Se
prezinta ca un cordon alb cu directive transversal. Comisura alba ianterioara prin partea vintrala ( olfactiva)
leaga substanta cenusie din trigonurile olfactoare ale ambilor emisfere , iar prin partea dorsal ( temporal)
uncusul si nuclei amigdalieni.
Fornixul- reprezinta o formatiune din 2 coloane de substanta alba care in segmental lor mijlociu se
alaturauna de alta formind corpul fornixului. Anterior si posterior de corp coloanele ramin distantate intre
ele formind asa numitii pilieri ai fornixului, 2 anteriori si 2 posteriori.

Structura fornixului aici deosebim fibre longitudinal si transversal , cele longitudinal sunt mai multe la
numar decit cele transversale si la nivelul corpului formeaza comisura fornixului.

Rol functional face parte din fasciculele de asociatie a sistemului limbic si joaca un rol important in
comportamentul instinctiv- emotional si in viata afectiva. Rolul principal de memorizare.

4. Cai de conducere ale SNC

Caile reprezinta lanturi de neuroni interconectati sinaptic cu sens de conducere ascendant sau descendent si
cu functie senzitiva , si motorie. Ele sunt cuprinse in cordoanele medulare si in substanta alba a trunchiului
cerebral, cerebelului diencefalului si emisferelor.

Componentele 1. Receptia este asigurata de : receptori simpli, liberi sau incapsulati sau de celule
senzoriale. 2. Transmisia se face printrun lant de trei neuroni interconectati, al 3 fiind un neuron thalamic. 3.
Proiectia se face pe o arie corticala bine determinata.
5.Caile conductoare din cordonul posterior al maduvei spinarii.

Cordonul posterior- situate intre santul median posterior si santul lateral posterior. Substanta alba contine
cai conductoare ascendente si descendente.Ele constituie fasciculele: Goll si Burdach.

6. Schema structurii interne a mezencefalului.

Structura internă a mezencefalului

1. Nucleul coliculului inferior;

2. Tractul tectospinal;
3. Decusaţia dorsală (Meynert);
4. Nucleul roşu;
5. Tractul rubrospinal;
6. Decusaţia ventrală (Forel);
7. Lemniscul medial,lateral
8. Lemniscul lateral,
9. Formaţiunea reticulară;
10. Fasciculul longitudinal medial;
11. Nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen;
12. Nucleul nervului trohlear;
13. Substanţa neagră (Sömmerring).
14. I Tractul corticopontin frontal
II Tractul corticonuclear;
IIITractul corticospinal lateral,
IV Tractul corticospinal anterior;
V Tractul corticopontin occipitotemporal.

Biletul 9

1. Topografia substantei cenusii din fosa romboida.

Substanta cenusie a fosei romboide contine nuclei perechilor 5-12 de nrv. Cranieni . Nucleii
senzitivi okupa in fosa romboida pozitie lateral, iar cei motori mediala , intre ei find localizati
nucl.vegetativi .In regiunea triunghiului pontin sunt amplasati nucl.nrv. 5-8 .
 Proiecţia nucleelor nervilor cranieni din trunchiul cerbral
(fosa romboidă) (vedere posterioară)

1. N. n.oculomotor (III);
2. N. accesor al nervului oculomotor (Якубович-Edinger- Westphal) (III);
3. N. impar (Perl) (III);
4. N. n.trohlear (IV);
5. Nn. senzitive ale nervului trigemen a) mezencefalic, b) pontin, c) spinal şi d) motor (V);
6. N. n.abducens (VI);
7. N.salivator superior (VII);
8. N.salivator inferior (IX);
9. N.tractului solitar (VII, IX, X);
10. N.ambiguu (IX, X, XI);
11. N.dorsal al nervului vag (X)
12. N.ambiguu (IX, X, XI);
13. N.dorsal al nervului vag (X);
14. N.spinal al n. accesor (XI);
15. N.n. hipoglos (XII);
16. Nn. n. vestibulocohlear (VIII):
14 a) partea cohleară (ventral şi dorsal);
14 b) partea vestibulară
n. superior (Бехтерев);
n. inferior (Schwalbe);
n. lateral (Deiters);
n. medial (Roller).
15. N. n.facial (VII)

2.Cortexul cerebral

Centri corticali ai analizatorului: Nucleul analizatorului motor , ariile motoare de asociere ,nucleul
analizatorului motor( realizarea sintezei tuturor miscarilor complexe si combinate).Nucleul cortical al
analizatorului sensibilitatii generale ( termice , tactile, dolore). (((Nucleul analizatorului sensibilitatii de
recunoastere a obiectelorde pipait – stereognozia; Nucleul analizatorului auditiv , nucleul analizatorului
vizual,nucleul analizatorului olfactiv si nucleul analizatorului gustative,))) centru motor al limbajului vorbit
(central broca), centrul motor al limbajului scris, centrul intelegerii cuvintelor vorbite, centrul intelegerii
cuvintelor scrise.

Structura cortexului- esteformat din: polimorf molecular > strat granularextern>pyramidal extern>granular
intern>pyramidal intern >multiform>polimorf.

3. Formatiunea reticulara

Topografie- este localizata dea lungul cailorde circulatie a lichidului cefalorahidian din regiuneamaduvei
spinarii si a trunchiului cerebral.

Caile conductoare- 1. Cai reticolo fugare: -reprezinta conductorii care pleaca de la nucleul formatiunii
reticulare spre : scoarta emisferelor mari; spre cerebel; spre nervi motor; neuronilor motori ai nervilor
cranieni din regiunea trunchiului.

2.Cai reticolo petale- refera conductorii si vin spre nucleii formatiunii reticulare de la emisferele cerebrale ,
formatiuni subcorticale, nucleii cerebelului.

3.Cai reticolo reticulare- reprezinta conductorii ce efectuiaza legaturi dintre nucleii formatiunii reticulare,
localizate in diferite portiuni aletrunchiului cerebral.

Functiile formatiunii reticulare

-Reprezinta un accumulator de energie pentru scoarta emisferelormari.

-Reglarea somn veghe

-Reglare a tonusul muscular prin calea reticulara

-Mentinere a tonusului tuturor activitatii a organismelor SNC

-Colectarea impulsurilor din mediu extern

-Selectarea impulsatiilor din mediul intern.

4. Dezvoltarea encefalului

In portiunea cefalica a tubului neural , la embrionul de 4 saptamini, se formeaza 3 vezicule primare cerebrale
separate prin niste strangulari ale peretilor tubului neural: prosencephalon sau creierul anterior,
mesencephalon sau creierul mijlociu si rombencephalon sau creierul posterior.In saptamina a 5 creierul
anterior si cel posterior se devid in cite 2 vezicule. in luna a 3 veziculele se extindsi acopera si mezencefalul
iar in luna 5 si cerebelul.In peretele veziculelor cerebrale se disting 3 zone- area olfactiva, area striata, area
palleala.

5. Cerebelul
Nucleii: nucleul fastigial, nucleul interpus ( format din nucleele globus si emboliform) , nucleul dintat .

Caile conductoare din penduculii cerebelosi

Penduculii fac legatura cerebelului cu trunchiul cerebral. Penduculii cerebelosi inferiori unesc cerebelul cu
bulbul rahidian simaduva spinarii . Penduculii cerebelosi medii leaga cerebelul cu puntea, aceste cai sunt
cele mai groase si au in alcatuirea lor fibre carefac legatura intre nuclee din punte si scoarta
cerebelului.Penduculii cerebelosi superiori fac legatura intre cerebel si partile superioare a encefalului

B 10

1.Puntea .coformatie externa, topografie.Puntea are forma unei castane,fata anterioara are aspect striat
transversal,fata dorsala formeaza triunghiul pontin al fosei romboide si este acoperita de cerebel. Pe linia
mediana se afla santul bazilar.Pe partea anterioara a puntii trec fibrele longitudinale ale puntii si fibrele
transversalePe partea posterioara se localizeaza formatiunea reticulara, nuclei nervilor cranieni 5,6,7 si 8 si
fibrele ascendente.In sectiune transversala deosebim –partea anterioara sau bazilara, tegumentul- sau
partea posterioara, frontiera intre aceste parti este corpul trapezoid care contine nucleii anteriori, laterali si
mediali.Limita inferioara- santul bulbo pontinLimita superioara- santul ponto-peduncular

2.Epitalamusul-topografie,componente, structura interna ,rol functional.

Epitalamusul este alcatuit din structuri deferite ca origine si functie. Este situat in regiunea postero
inferioare a tavanului ventriculului 3 si include epifiza,comisura habenulara(-incrucisarea capetelor
posterioare alehabenulelor inainte de a intra in corpul epifizei), recesul pineal(situat la baza epifizei si este o
prelungire a ventriculului 3)limitat de o lama superioara si una inferioara- in care se aflacomisura pisterioara
inferior de care se deschide apeductul sylvius.

3.Meningele cerebral.Pahimeningele-structura generala, derivate.

Dura mater este o membrana fibroasa ,dura, alba ,densa, care adera strins la suprafata interna a cutiei
craniene.dura mater prin niste prelungiri formeaza pentru nervii cranieni cite o teaca care se intinde pina la
orificiul de esire al nervului, aderind strin la marginile orificiului.In regiunea fosei cerebrale posterioare dura
mater concreste cu marginile orificiului occipital maresi continua cu dura mater spinala.Pahimeningele
formeaza septuri care impart cavitatea craniana in compartimente, aceste septuri sint ..coasa creierului,
coasa cerebelului,cortul cerebelului, cortul hipofizei.

4.Stabilirea pe viu a localizarii segmentelor maduvei spinarii

1.partea cevicala-segmentele 1-8 ce se afla intre vertebrele C1-T1

2.partea toracica- 12 segmente cuprinse intre T2-T10

3.partea lombara- 5 segmente cuprinse intre T10-L1

4.partea sacrala -5 segmente sacrale

5.partea coccigiana- din segmente coccigiene.

5.Enumerati nucleii din bulbul rahidian

1.n.n hipoglos

2n.dorsal al nerv vag 6.nucleul ambiguus 10nucleul motor al nervului

accesor

3.nucleul salivator inferior 7.nucleul formatiunii reticulare

4.nucleul tractului solitar 8 nucleul cuneat

5.nucleul olivar 9nucleul gracilis

6.Schema caii conductoare a simtului de durere si temperatura

1. I neuron (gangionul spinal);

2. II neuron (nucleele proprii ale cornului posterior al măduvei spinării);

3. III neuron (talamul optic);

4. Comisura cenuşie anterioară;

5. Tractul spinotalamic lateral;

6. Girusul postcentral;
7. Exteroreceptorii cutanaţi
B11

1.Structura interna a puntii- nuclei ,cai de conducere

0.N.nervului trigemen (5)

1.N.nerv abducens(6)

2.n nervului facial (7)

3.n.nervului vestibulocohlear (8)

Cai de conducere.puntea este alcatuita din multiple cai conductoare

1fibrele longitudinale ale puntii- ce apartin caii piramidale si a celor corticopontine

2.Fibrele transversale-pornesc spre cerebel si formeaza pedunculii cerebelosi

3 Fibre ascendente –prelungire cailor conductoare senzitiveale bulbului rahidian.

4fibrele lemniscului medial si spinal si fasciculul longitudinal posterior.

2.Hipotalamusul -Topografie ,structura interna, rol functiona

Hipotalamusul reprezinta portiunile ventrale alediencefalului,este situat antero-inferior de

talamus ,este singura parte vizibila a diencefalului.Ocupa spatiul cuprins intre chiasma si
tracturile optice-----anterior, si cei 2pedunculi cerebrali---posterior.In sectiune frontala a
hipotalamusului se observa 3 arii succesive ,de la exterior spre interior- aria preoptica, aria
hipotalamica laterala si aria hipotalamica mediala.Intre aria hipotalamica laterala si mediala se
gasesc columna fornixului,pediculul mamiliar si fasciculul retroflex.

Functii- este un important centru de coordonare a functiilor endocrine, a sinst nervos vegetativ
si a comportamentului emotional,

3.Meningele cerebral.Arahnoida si membrana vasculara a encefalului ,structura

topografie,spatii cisterne comunicari.

Arahnoida este o membrana subtire situata intre pia mater de care este separat prin spatiul
subarahnoidian si este umplut cu lichid cerebrospinal,si dura mater de care este separata prin
spatiul subdural.la nivelul bazei encefalului si alte regiuni spatiul subarahnoidian se dilata si
formeaza cisterne subarahnoidiene-

-cisterna cerebromedulara

-cisterna fosei laterale a creierului

-cisterna chiasmatica
-Cisterna interpedunculara

Granulatiile arahnoidiene sint niste e vaginari a pia mater si arahnoideei care perforind dura
mater proemina in interiorul sinusului sagital superior.granulatiile sin locul principal de drenare
a lichidului cerebrospinal din spatiul subarahnoidian spre sistemul venos.

Pia mater este subtire si adera strin la suprafata creierului patrunzind intoate santurile si
fisurile.Are 2 straturi 1-intern- pia intima ,2- extern- epipia,vasele cerebrale sint a si amplasate
pe fata externa a piei mater.

4.Explorarea pe viu a maduvei spinarii ,encefalului ,a ventriculelor cerebrale.

La maduva spinarii deosebim 5 portiuni- partea cervicala C1-T1,-partea toracala T2-T10, -

partea lombara T10-L1, -partea sacrala si coccigiana.Fata anterioara prezinta fisura mediana
anterioara.Fta posterioara prezinta santul median posterior.pe fetele laterale se afle santul
lateral posterior,intre acest sant si cel median posterior se afla santul intermediar posteriorcare
separa fasciculul gracilis si cuneat

Fiecare ventricul este format dintro parte centrala de lacare pleaca 2 prelungiri care patrund
fiecare in cite un lob- cornul anterior – in lobul frontal, -cornul posterior – in lobul occipital si
cornul inferior in lobul temporal.

5. Enumerati caile conductoare din pedunculii cerebelosiFibre aferente, eferente, fibre proprii
de asociatie

1 Pedunculii cerebelosi inferiori –unesc unesc cerebelul cu bulbul si maduva spinarii.

Pedunculii cerebelosi medii,contin fibre care fac legatura dintredintre nucleii din punte si
scoarta cerebelului,fibrelcare fac legatura intre scoartele cerebeloase ale celor 2 emisfere, fibre
care trec de la nucleii cerebelosi dintro emisfera la nucleii din cealalta, cai aferente prin care
scoarta cerebrala se leaga de cerebel.

Pedunculii cerebelosi superiori fac legatura intre cerebel sisi partile superioare ale encefalului

6.Schema caii conductoare a simtului tactil.

Căile sensibilităţii tactile şi de presiune

1. I neuron (gangionul spinal);
2. II neuron (substanţa gelatinoasă);
3. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll, Burdach));
4. Tractul spinotalamic anterior;
5. Tractul bulbotalamic;
6. III neuron (talamul optic);
7. Decusaţia lemniscului medial;
8. Comisura albă;
9. Girusul postcentral;
10. Exteroreceptorii cutanaţi (responsabili de simţul tactil şi de presiun
B12

1.Crebelul, conformatie externa ,portiuni, topografie

Cerebelul este portiunea encefalului situata in fosa posterioara a craniului,posterior de punte si

de partea posterioara a bulbului rahidian,fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul
cerebelului.Cerebelul este divizat sagital in 3 arii si orizontal in 3 lobi, fiind conectat la trunchiul
cerebral prin 3 perechi de pedunculi.Cortexul sau este compus din3 straturi, eferentele sale se
fac prin 3 nuclei si pot fi identificate 3 sindroame cerebeloase. Portiuni- vermisul crebelului
(potiunea mediana, impara, alungita sagital), si 2 portiuni laterale ,voluminoase- emisferele
cerebeloase(separate anterior si posterior prin cite o incizura).Cerebelul are 2 fete una
superioara si alta inferioara separate prin fisura orizontala.Fata inferioara prezinta valecula. Pe
suprafata cerebelului se gasesc fisuri ce impart cerebelull in lobi si santuri mai superficiale cel
impart in lobuli si folii. Filogenetic si functional cerebelul are 3 lobi. Lobul focului nodular, lobul
anterior si lobul posterior.

2. Ventricolul 3. Topografie, pereti, comunicari.

El este cavitatea diencefalului ingusta delimitata de 6 pereti: superior- format de pinza coroida
a ventricolului 3, inferior-format de hipotalamus, anterior-format de lama terminala,stilpii
anteriori ai fornixului si comisura anterioara a encefalului, posterior-orificiul superior al
apeductului silvius, lateral-este format de 2/3 de fata mediala a talamusului si 1/3 inferioara de
fata superioara a hipotalamusului. Ventricolul 3 are 3 comunicari: inferior-prin apeductul silvius
cu ventricolul4; anterolateral- prin orficiile interventriculare monroe cu ventriculii laterali.

3. Caile conductoare exteroceptive(a sensibilitatii dolaroase,termice, tactile si de presiune)

a-Calea conductoare a sensibilitatii dolore si termice- receptorii sunt situati in piele. Primul
neuron este situat in ganglionul spinal, prelungirea lui transporta impulsurile de la receptori
spre corpul celular. Axonul primului neuron patrunde prin radacina posterioara a maduvei in
cornul posterior al substantei cenusii formind sinapse cu cel deal 3 neuron ( nucleul propriu).
Axonul celui deal 3 neuron prin comisura cenusie anterioara ajunge in cordinul lateral al
maduvei spinarii intrind in componenta tractului spino talamic lateral. La niv celulelor nucleului
talamic acest fascicul face sinapsa cu cel deal 3 neuron. Axonii acestor celule formeaza coroana
radiata. Calea spino talamica este o cale de conducere incrucisata in caz de lezare a uneia din
cele 3 jumatati a maduvei spinarii la nivel neuronului 2 ssau3 va avea loc tulburarea
sensibilitatii termice si dolore din partea opusa a corpului mai jos de nivelul leziunii. Afectarea
primului neuron sau a celui deal 2 pina la decusatie duce la tulburarea sensibilitatii dea aceeasi
parte a corpului.

b-calea sensibilatatii tactile si de presiune-conduce impulsurile de la receptorii pielii spre

centrul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. Neuronul 1 este localizat in ganglionul
spinal. Axonii lui patrund in cordonul posterior al maduvei spinarii unde se impart in ramuri
ascendente (fagsinapsa cu neuronul 2) si descendente. Axonul neuronului 2 din bolul rahidian
ajung la talamus in componenta lemniscului medial care trece de partea opusa fornind
incrucisarea lemniscului medial. La niv maduvei spinarii deosebim 2cai a sensibilitaii tactile ;:
una incrusisata si alta neincrucisata de aceea la lezarea unilaterala a maduvei simtul tactil si de
presiune a pielii din partea opusa nu dispare complet.
4.Dezvoltarea sistemului nervos

Sistemul nervos se dezvolta din placa neurala care in partea centrala prezinta santul neural, ale
carui margini formeaza plicile neurale.Tubul neural se inchide la 25-27 de saptamini.in unghiul
format de ectodermul neural si cel cutanat se observa crestele neurale.Celulele placii neurale se
diferentiaza in neuroblasti(din ei se dezvolta toti neuronii) si spongioblasti(din ei se dezvolta
astrocite si oligodendrocite).Initial toti neuronii sint bipolari alterior devin unipolari sau
multipolari.Lumenul tubului neural se se diferentiaza in timp in canal medular si sistem
ventricular al encefalului.Maduva spinarii se formeaza din partea mijlocie si inferioara a tubului
neural.

5Enumerati nucleii mezencefalului

1nucleul coliculului inferior, 2 nucleul rosu 3 nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen,
4 nucleul nervului trohlear

5 nucleul nervului oculomotor, 6 nucleul accesor al nervului oculomotor, 7 nucleul intermediar

al substantei reticulare

6Schema unui segment al maduvei spinarii

Structura externă a măduvei spinării

a. acpect anterior; 4. Şanţul median posterior;

b. acpect posterior; 5. Intumescenţa cervicală;
c. acpect prin secţiune frontală. 6. Intumescenţa lombară;
7. Conul medular;
1. Bulbul rahidian; 8. Filul terminal;
2. Frontiera dintre partea cefalică şi 9. Canalul central;
spinală; 10. Ventriculul terminal
3. Fisura mediană anterioară;
 Bilet nr 13

1.Structura interna a cerebelului

In structura cerebelului substanta cenusie este situata la periferie,iar cea

alba spre interior. Limita dintre cele doua substante,in sectiune transversala,are
aspectul asemanator cu coroana unui arbore- arborele vietii.

Substanta alba,fiind dispusa la interior,formeaza corpul medular al cerebelului.

Substanta cenusie asezata periferic formeaza scoarta cerebelului,iar cea dispusa central
constituie nucleii cerebelului.

Nucleii cerebelosi se afla in profunzimea substantei albe de ambele parti a liniei mediane:

nc fastigial - situate in reg. anterioara a vermisului

nc globos si emboliform – medial de nc dintat
nc dintat – lateral de nc globos si emboliform

Substanta alba a emisferelor cerebeloase este constituita din fibre aferente si eferente,fibre proprii
de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi.

2.Telencefalul – componente, topografie

Este reprezentat prin emisferele cerebrale separate prin fisura longitudinala a creierului.Aceste
emisfere sunt unite in portiunea mijlocie prin corpul calos. In partea posterioara a fisurii
longitudinale,aceasta se uneste cu fisura transversala a creierului,despartind emisferele cerebrale
de cele cerebeloase.

Emisferele cerebrale prezinta o fata dorso-laterala, una mediala şi una bazala. Feţele sunt
străbătute de şanţuri adanci (scizuri), care delimitează lobii, şi şanţuri mai puţin adanci, care
delimitează girusurile (circumvoluţiunile).
Şanţurile cele mai importante sunt: şanţul lateral Sylvius, şanţul central Rolando, şanţul parieto-
occipital şi şanţul calcarin.
Lobii delimitaţi de aceste şanţuri pe fiecare emisferă sunt: frontal, parietal, temporal şi
occipital.Pe faţa bazală este situat girusul hipocampului. Pe faţa mediană se observă
girusul corpului calos şi şanţul calcarin.

Substanţa albă (60% din masa emisferelor) se află la interior şi este constituită din fibre de
asociaţie,fibre comisurale şi fibre de proiecţie ascendente (senzitive) ş descendente (motorii).
Substanţa cenuşie (40% din masa emisferelor) este dispusă la exteriorul emisferelor cerebrale
unde formează scoarţa cerebrală (cortexul), şi la baza emisferelor ,formand nucleii bazali (corpii
striaţi).
In fiecare emisferă se găseşte cate un ventricul lateral (I şi II), cu lichid cefalorahidian, care
comunică cu ventriculii III şi IV din trunchiul cerebral şi cu canalul ependimar medular.
 3.Calea de conducere a sensibilitatii proprioceptive de orientare corticala

1. I neuron (ganglion spinal)

2. II neuron (nucleul fasciculelor graţios sau cuneat (Goll şi Burdach))
3. III neuron (talamul optic);
4. Decusaţia lemniscului medial;
5. Zona motorie a scoarţei;
6. Fibre arcuate externe ventrale;
7. Fibre arcuate externe dorsale;
8. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile
neuromusculare, corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).

4.Creierul olfactiv – formatiuni,componente,localizare,rol functional

Situat la limita dintre telencefal si diecenfal. Deosebim portiunea periferica si portiunea centrala.
Portiunea periferica o constituie lobul olfactiv: bulbul olfactiv,triunghiul olfactiv,tractul olfactiv si
substanta perforata anterioara.
Portiunea centrala: circumvolutia fornicata care se termina cu uncus in regiunea
polului temporal; hipocampul localizat in cornul inferior al ventriculelor laterale;girusul dentat aflat in
adincul santului hipocampic.
Reprezinta zona olfactiva primara.

5.Enumerati comunicarile ventriculelor IV si III

Ventriculul III are 3 comunicari:

Inferior- prin apeductul cerebral Sylvius cu ventriculul IV
Anterolateral- prin orificiile interventriculare Monro cu ventriculii laterali

Ventriculul IV continua inferior cu canalul central al MS,superior prin apeductul Sylvius – cu ventr. lII
si mai prezinta 3 orificii de comunicare cu spatiul subarahnoidian al encefalului:
1)apertura mediana(orificiu lui Magendi) – la niv unghiului inferior al fosei romboide
2)apertura laterala(orificiul lui Luschka) – pare,la niv unghiurilor laterale a fosei romboide

6.Schema arcului reflex simplu

8. Pielea;
9. Gangl. spinal (I neuron);
10. Celulele senzitive ale cornului post. (neuronul II intercalar);
11. Celulele motorii ale cornului ant. (neuronul III);
12. Muşchi striaţi;
13. Rădăcina post.;
14. Rădăcina ant.;
15. Trunchiul n. spinal.

Biletul nr 14

1.Legaturile cerebelului cu formatiunile vecine. Pedunculii cerebelosi,componenta lor.

Cerebelul este segmentul encefalului situate in fosa posterioara a craniului,posterior de punte

si de partea superioara a bulbului rahidian.Este separate de emisferele cerebrale prin cortul
cerebelului.Cerebelul face legatura cu trunchiul cerebral prin 3 perechi de pedunculi
cerebelosi:

 pedunculii cerebelosi inferiori - unesc cerebelul cu bulbul rahidian si MS

 pedunculii cerebelosi medii – leaga cerebelul cu puntea.Au fibre: ce fac legatura
intre nucleii din punte si scoarta cerebelului,legatura intre scoarta cerebeloasa a unei emisfere
cu scoarta celeilalte emisfere,ce trec de la nucleii cerebelosi de la o emisfera la cei din emsfera
opusa.Prin pedunculii acestea trec cai aferente prin care scoarta cerebrala se leaga de cerebel.
 pedunculii cerebelosi superiori - fac legatura intre cerebel si partile superioare ale
encefalului.

Prin intermediu formatiunilor nervoase cu care este conectat,cerebel intervine in reglarea

echilibrului,a tonusului muscular si in coordonarea in timp si in spatiu a miscarilor voluntare si
semivoluntare.

2.Topografia fetei superolaterale a emisferei cerebrale.

Fata superolaterala este strabatuta de 2 santuri importante: lateral-Sylvius si central-Rolando.

Santul lateral – incepe pe fata inferioara a emisferei,la nivelul substantei perforate anterioare
se indreapta lateral intre lobul frontal si temporal.Are traect oblic in directie superioara si
posterioara,curbinduse in lobul parietal.Din sant pornesc in partea anterioara 2 ramuri:
ascendenta si anterioara,ce merg in lobul frontal.

Santul central – de la marginea superioara coboara pe fata superolaterala oblic anteroinferior

si se termina linga santul lateral,de care e separat prin girusul arcuat. Anterior si paralel trece
santul precentral care limiteaza girusul precentral.De la acest sant pornesc alte doua: frontal
superior si frontal inferior,care impart lobul frontal in girul frontal superior,mijlociu si inferior.

Posterior de santul central – lobul parietal delimitat posterior de santul parietooccipital.

Lobul parietal inferior are 3 diviziuni:

 anterior-girusul supramarginal.
 posterior-girusulu angular.
 inferior-o parte din operculul parietal

Lobul occipital – se afla posterior de santul parietooccipital cu extremitatea posterioara – pol

occipital.Lobul e strabatut de santul occipital transvers.

Lobul temporal – cuprinde regiunea inferolaterala a emisferei,separate de lobul frontal si

parietal prin sant lateral.Fata laterala are 2 santuri : temporal superior- delimiteaza girul
temporal superior si temporal inferior- delimiteaza girul temporal mediu.

Lobul insulei – portiune a cortexului cerebral situata in profunziumea fosei laterale a

creierului,acoperita de operculii frontal,parietal si temporal.E delimitat de restu scoartei
cerebrale prin santul circular a insulei.Prezinta sant central a insulei ce il imparte in partea
anterioara (are 3-4 girusuri scurte) si posterioara (e o circumvoluntiune lunga).
3.Caile spinocerebeloase anterioare si posterioare.

Tractul spinocerebelos posterior Flechsig

7. I neuron (gangionul spinal);

8. II neuron (nucleul toracic coloana Clarke;
9. Tractul spinocerebelos posterior;
10. Scoarţa cerebeloasă;
11. Nucleul dinţat al cerebelului;
12. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile
neuromusculare, corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).
Tractul spinocerebelos anterior (Gowers)
1. I neuron (gangionul spinal);
2. II neuron (nucleul interme-diomedial (Бехтерев);
3. Tractul spinocerebelos anterior;
4. Comisura albă;
5. Scoarţa cerebeloasă;
6. Proprioreceptorii situaţi în muşchi, tendoane, articulaţii etc. (corpusculii Golgi, fusurile
neuromusculare, corpusculii Pacini, terminaţiuni libere).

4.Notiuni generale despre analizatori(sisteme informationale,centri corticali ai analizatorilor

si sisteme de semnalizare).

In cadrul nucleului au loc analiza sinteza si integrarea functiilor la nivelul cel mai
inalt.Elementele dispersate sunt distribuite printre acesti nuclei si apartin segmentelor
corticale adiacente ale analizatorilor.La nivelul scoartei cerebrale se gasesc arii corticale cu
functii bine stabilite:

1. Nucleul analizatorului motor – in girul precentral si lobul paracentral.Zona de

integrare a motalitatii corpului.
2. Ariile motoare de asociere - in portiunea posterioara a girului frontal
mediu.Coordoneaza miscarile complexe a capului,ochilor,masticatia,deglutitia,miscarile opuse
ale trunchiului si extremitatilor.
3. Nucleul analizatorului motor – in girusul supramarginal.Realizeaza sinteza miscarilor
compuse si combinate.
4. Nucleul analizatorului cortical al sensibilitatii generale si proprioceptive – in girusul
postcentral.
5. Nucleul analizatorului sensibilitatii de recunoastere a obiectelor prin pipait –
stereognozia(in lobul parietal superior).
6. Nucleul analizatorului auditiv – in portiunea medie a girului temporal superior.
7. Nucleul analizatorului vizual – in girii de pe fata mediala a lobului occipital.
8. Nucleul analizatorului olfactiv – pe fata inferioara a lobului temporal.
9. Nucleul analizatorului gustativ – in girusul postcentral.

Pe linga neuronii senzitivi si motori se gasesc si neuroni de asociere care au rol de a lega
neuronii senzitivi si motori,dar de asemenea si de a lega neuronii din scoarta cu ceilalti din
nivelurile encefalului. Din gruparea neuronilor de asociere rezulta formarea centrelor corticali
de asociere.Ei constituie centrala de legatura intre centrii motori si senzoriali de pe toata
scoarta cerebrala.

Centre de asociere sunt de 2 feluri: motori si senzoriali.Dintre cei motori avem: centru motor al
limbajului vorbit (in portiunea inferioara a girusului precentral,conduce miscarile pentru a
pronunta cuvintele si a le ordona) si centrul motor al limbajului scris ( in lobul frontal,in
extremitatea posterioara a girusului frontal mijlociu.Centri senzoriali la fel sunt 2 : centrul
intelegerii cuvintelor vorbite (in girusul temporal superior,analiza si interpretarea senzatiilor
auditive) si cetrul intelegerii cuvintelor scrise (in lobul pariental inferior).

5.Enumerati nucleele puntii.

Printre fibrele corpului trapezoid sunt localizati nucleii corpului trapezoid: nucleii
anteriori,laterali si mediali.Puntea este constituita din multiple fascicule de fibre nervoase din
caile conductoare formind si conglomerari de neuroni – nucleii proprii ai puntii.Pe partea
interioara a puntii trec fibrele longitudinale si fibrele transversale (reprezinta prelungirile
neuronilor din nucleii puntii).In partea posterioara a puntii se localizeaza FR, nucleii nervilor
cranieni V,VI,VII,VIII.

6.Schema structurii interne a maduvei spinarii.

Bilet nr 15

1.Ventriculul IV- pereti, topografie,comunicari.

Anterior de cerebel si posterior de punte si bulb.Peretele superior este plafonul,iar peretele inferior-
planseu. Are 4 margini si 4 unghiuri(2laterale,superior,inferior)

Planseul constituie fosa romboida,lateral de fosa se gasesc pedunculii cerebelosi superiori si

inferiori Tavanul e format din 3 parti

 Partea anterosuperioara-formata de pedunc.cerebelosi superiori si valul medular

superior
 Partea posteroinferioara-formata de valul medular inferior si pinza coroidiana a
ventriculului IV
 Fata inferioara a cerebelului ce apartine vermisului cerebelos

Ventriculul IV continua inferior cu canalul central al MS,iar superior prin apeductul Sylvius comunica
cu ventriculul III. Mai comunica si cu spatial subarahnoidian al encefalului prin 3 orificii:
1)apertura mediana (la nivelul unghiului inferior al fosei)
2)apertura laterala(doua la numar,la nivelul unghiurilor laterale ale fosei)

2.Topografia fetei mediale a emisferei cerebrale

Prezinta in partea inferioara corpul calos,inconjurat de santul corpului calos.

Corpul calos este constituit din:

-rostrul(situate la extrem.anterioara si inferioara)

-genunchiul (situate anterior si superior de rostru)
-trunchiul
-
spleniul(extrem.posterioara)
Superior si paralele trece santul cingular.Intre acest sant si santul corpului calos se afla girul
cingular

Portiunea situata superior de santul cingular ee divizata in 2 regiuni: gir frontal medial(ant) si lobul
paracentral(post)

Regiunea posterioara are 2 santuri- parietooccipital si calcarin

Intre segmentul ascendent al santului cingular si santul parietoocipital –
precuneusul Intre santul calcarin si santul parietooccipital – cuneusul

3.Calea motoare principala(piramidala) – componente,scheme

 1. I neuron (celulele Betz);
2. II neuron (nucleii motori ai nervilor cranieni);
3. II neuron (nucleii motori ai măduvei spinării);
4. Tractul corticonuclear;
5. Tractul corticospinal anterior;
6. Tractul corticospinal lateral;
7. Decusaţia piramidală (se încrucişează cca 80% din fibre);
8. Comisura albă
4.Meningele cerebral- componente,rol functional

Compus din dura mater,arahnoida si pia mater

Dura mater – adera la suprafata interna a cutiei craniene.Formeaza o serie de septuri ce impart
cavitatea craniuloui in compartimente: coasa creierului,cortul cerebelului,coasa cerebelului,cortul
hipofizei.

Sinusurile pahimeningelui(dura) sunt canale colectoare de singe venos intracranian,formate prin

dedublarea durei,avem urmatoarele sinusuri:
superior,inferior,drept,transvers,occipital,sigmoid,cavernos, sfenoparietal,pietros superior si pietros
inferior.

Arahnoida- trece peste santurile cerebrale,fara a se adinci.Formeaza doua spatii: subdural cu dura
mater,si subarahnoidian cu pia mater,umplute cu lichid cerebrospinal. Spatiul subarahnoidian se
dilata formind cisterne subarahnoidiene: a)cerebelomedulara, b)fosei laterale a creierului
c)chiasmatica d)interpedunculara

Pia mater- adera strins la suprafata creierului,patrunzind in santuri.Patrunde in ventriculi formind

plexuri vasculare.

5.Enumerati nucleele bazale ale emisferelor cerebrale

Nucleii bazali sunt:

A.Corpul striat- nucleul caudat(din corp,cap si coada) si nucleul lentiform

B.Nucleul amigdalian

C.Claustrul

6.Schema poligonului arterial al encefalului

1. Artera carotidă internă;

2. Artera cerebrală anterioară;
3. Artera cerebrală medie;
4. Artera comunicantă anterioară;
5. Artera comunicantă posterioa-ră;
6. Artera vertebrală;
7. Artera bazilară;
8. Artera cerebrală posterioară;
9. Artera spinală posterioară,
10. Artera spinală anterioră;
11. Inelul (poligonul) arterial mare (Willis);
12. Inelul (poligonul) arterial mic (Захарченко);

Biletul nr 16

1.Fosa romboida- conformatie externa, topografie, parti, component:

Substanta cenusie a fosei romboide contine nuclei perechilor 5-12 de nrv. Cranieni . Nucleii
senzitivi okupa in fosa romboida pozitie lateral, iar cei motori mediala , intre ei find localizati
nucl.vegetativi .In regiunea triunghiului pontin sunt amplasati nucl.nrv. 5-8 .

Proiecţia nucleelor nervilor cranieni din trunchiul cerbral

(fosa romboidă) (vedere posterioară)
17. N. n.oculomotor (III);
18. N. accesor al nervului oculomotor (Якубович-Edinger- Westphal) (III);
19. N. impar (Perl) (III);
20. N. n.trohlear (IV);
21. Nn. senzitive ale nervului trigemen a) mezencefalic, b) pontin, c) spinal şi d) motor (V);
22. N. n.abducens (VI);
23. N.salivator superior (VII);
24. N.salivator inferior (IX);
25. N.tractului solitar (VII, IX, X);
26. N.ambiguu (IX, X, XI);
27. N.dorsal al nervului vag (X)
28. N.ambiguu (IX, X, XI);
29. N.dorsal al nervului vag (X);
30. N.spinal al n. accesor (XI);
31. N.n. hipoglos (XII);
32. Nn. n. vestibulocohlear (VIII):
14 a) partea cohleară (ventral şi dorsal);
14 b) partea vestibulară
n. superior (Бехтерев);
n. inferior (Schwalbe);
n. lateral (Deiters);
n. medial (Roller).
15. N. n.facial (VII)

2.Topografia fetei inferioare a emisferei cerebrale

Fata inferioara a emisferelor este formata de fetele respective ale lobilor: frontal,temporal si
occipital. Aceasta fata este impartita de partea initiala a santului lateral Sylvius intro parte mai
mica , dispusa anterior si o parte mai mare dispusa posterior.

Partea anterioara numita si regiunea orbitala reprezinta fata inferioara a lobului frontal si are
urmatoarele elemente: santul olfactiv care delimiteaza girul drept. El este ocupat de bulbul
olfactiv, tractul olfactiv, girii orbital care se gasesc laterali de girul drept si santul olfactiv de
limitati de sulcii orbital care sunt instabili .
Partea posterioara corespunde fetei inferioare ale lobilor temporal si occipital si cuprinde
elementele: santul colateral care porneste de pe polul occipital si se orienteaza anterior si paralel
cu santul calcarin,de care este despartit prin girul lingual . Santul collateral trece apoi pe fata
inferioara a lobului temporal unde delimiteaza medial girul parahimpocampic dupa care se
arcuieste spre medial inconjurind extremitatea anterioara a girului numita uncus.

3. Sistemul extrapiramidal si calea lui conductoare

Calea sistemului extrapiramidal (tractul rubrospinal )

(fasciculul Von Monakow)

1. I neuron (nucleul roşu);

2. II neuron (nucleii motori ai coarnelor anterioare ale măduvei spinării);
3. Tractul rubrospinal;
4. Decusaţia ventrală (Forel)
5. Formaţiunile subcorticale (cor-pul striat, talamusul, corpul subtalamic Luys, nucleele for-
maţiunii reticulare, substanţa neagră

4. Dezvoltarea maduvei spinarii si a meningelui rahidian,anomalii.

Provine din porţiunea inferioară a tubului neural.

Reprezintă porţiuneanevraxului care diferă cel mai puţin de tubul
n e u r a l p r i m i t i v . E s t e s i t u a t ă î n c a n a l u l vertebral fiind învelită de cele 3 foiţe ale
meningelui spinal.
Măduva spinării se dezvoltă din porţiunea inferioară a tubului neural. Ea prezintăcea mai simplă
organizare a nevraxului. Măduva spinării are aspectul unui tub cu pereţiiformaţi din 3 pături
concentrice: zona ependimară, zona mantalei şi zona marginală

Măduva spinării se dezvoltă din porţiunea inferioară a tubului neural. Ea prezintăcea mai simplă
organizare a nevraxului. Măduva spinării are aspectul unui tub cu pereţiiformaţi din 3 pături
concentrice: zona ependimară, zona mantalei şi zona marginală.Dezvoltarea măduvei spinării se
face de sus în jos.La sfârşitul săptămânii a 5- a prin gruparea materialelor celulare în zona
mantaleise va forma substanţa cenuşie a coarnelor anterioare şi posterioare.Zona marginală va fi
formată din pachete de fibre mielinice. Rădăcinile
nervilor s p i n a l i î m p a r t s u b s t a n ţ a a l b ă a m ă d u v e i s p i n ă r i i î n c o r d o a n e a n
t e r i o a r e , l a t e r a l e ş i posterioare. La un embrion în vârstă de
8 săptămâni, măduva spinării ocupă canalulrahidian pe toată lungimea sa.Cum creşterea
în lungime a măduvei spinării este mai lentă decât cea a coloaneivertebrale, la adult capătul
caudal al măduvei spinării se opreşte la nivelul celei de a 2-avertebre lombare. Din acest
motiv puncţiile lombare (introducerea unui ac de puncţie înspaţiul dintre două
vertebre lombare până în spaţiul subarahnoidian în scopul de a scoateLCR sau pentru a
introduce diferite substanţe medicamentoase, anestezice, antibiotice) seefectuează sub L2

Anomalii
Spina bifida cistica- meningele herneaza prin defectul arcului vertebral . Daca patrunde si
lichid cerebrospinal se formeaza spina bifida cu menengocel, daca are loc hernia maduvei-
spina, bifida, meningomiloecel.
Diastematomielie- maduva spinarii este taiata in doua jumatati de o lamella osoasa sau
membrane fibroasa, fiecare jumatate avind sacul ei dural.
Anomaliile encefalului sunt determinate in principal dedefectele si variatiile de volum ale
veziculelor cerebrale: microcefalee, hidrocefalee, anencefalee.

5.Enumerati comisurile cerebrale si portiunile talam encefalului.

Comisura alba posterioara- epitalamica reprezinta un cordon ingust cu directive transversal
asezat pe marginea posterioara a ventriculului 3. Intre epifiza si deschiderea a peductului
mezencefalic.
Comisura alba anterioara- este situate anterior de columnele fornicale si inferior de nucleul
lenticular. Se prezinta ca un cordon alb cu directive transversal. Comisura alba ianterioara prin
partea vintrala ( olfactiva) leaga substanta cenusie din trigonurile olfactoare ale ambilor
emisfere , iar prin partea dorsal ( temporal) uncusul si nuclei amigdalieni.

Talamus structura

La nivelul ventriculului 3 s-au pus in evidenta, in ependimul lui niste celule ce sunt in contact cu
cavitatea ventriculului, si care se numesc tanicite.
Organe circumventriculare:
1. Organul vascular al lamei terminale
2. Organul subfornical
3. Organul subcomisural
4. Aria postrema
Talamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga), situate de o parte si de alta a
ventriculului 3.
Sunt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului (substanta alba)
: lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si se gaseste la periferia
talamusului.
Nucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe:
- nucleii anteriori
- nucleii mediali
- nucleii laterali
- nucleii ventrali
- nucleii intralaminari se gasesc in grosimea lamei medulare interne
- nucleii liniei mediane se gasesc intre nucleii talamici si ependim
- nucleul reticular talamic se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna
Nucleii sunt clasificati in 3 categorii:
a) Nuclei cu conexiuni specifice (R) de releu
b) Nuclei de asociatie specifici (A)
c) Nuclei cu conexiuni subcorticale (SC) sau nuclei cu proiectie corticala difuza (D)
Talamusul este format din 2 mase ovoide de substanta cenusie. Fiecare thalamus prezinta polul
anterior si polul posterior (pulvinar).
6.Schema capsule interne.
Componentele capsulei interne
(după Williams P.L., Warwick R., 1989, cu modificări)

1. Crus anterior;
2. Crus posterior;
3. Genunchiul capsulei interne;
4. Capul nucleului caudat;
5. Talamul optic;
6. Nucleul lentiform;
7. Corpul geniculat medial;
8. Radiaţia acustică;
9. Corpul geniculat lateral;
10. Radiaţia optică.
a) radiationes thalamicae ante-riores (tr. frontothalamicus);
b) tr. frontorubralis
c) tr. frontopontinus;
d) tr. corticonuclearis;
e) fibrae corticospinales (tr. cor-ticospinalis);
f) fibrae talamoparietales (tr. bul-bothalamicus et spinothalami-cus);
g) fibrae (tr.) corticothalamice;
h) fasciculul (tr.) parietooccipito-pontin şi occipitotemporopon-tin;
i) radiaţia acustică;
j) radiaţia optică (occipitothala-mica, Gratiolet);