Procesul epidemiologic

Conf. Dr. Daniela Pitigoi

UMF Carol Davila

Departament Clinic 2, Disciplina Epidemiologie
Factorii determinanti ai
aparitiei unei boli

Agent etiologic Gazda

MEDIU
Factorii determinanti ai aparitiei unei
boli

• Perturbarea echilibrului :
- cresterea concentratiei /dozei agentului
cauzal
- cresterea receptivitatii gazdei (varsta,
imunodepresie, stress etc)
- crearea conditiilor de expunere a gazdei la
agentul cauzal
» induce boala
 Axiome in epidemiologie
• Bolile sau alte evenimente legate de sanatate nu
apar intamplator intr-o populatie.
– apar mai frecvent la anumite persoane din populatia
respectiva pentru ca nici cauzele /factorii de risc nu sunt
distribuiti intamplator

• Bolile sau alte evenimente legate de sanatate au

cauze si factori preventivi care pot fi identificati
– S-au practicat / aplicat metode de prevenire inainte de a
cunoaste ca microorganismele sunt cauza bolilor
transmisibile (Jenner – vaccinul variolic, Semmelweis –
a utilizat dezinfectante in maternitati – febra puerperala)
Fiecare om face în timpul vietii
cel putin 150 de infectii
(mai mult sau mai putin evidente clinic)
 Provocări (amenintari) pentru sănătatea
publică
• 2001 – Antrax (bioterorism)
• 2004 – SARS
• 2005 – Gripa aviara
• 2009 – Gripa pandemica
• 2012 – 2017 - MERS-Cov (2103 cazuri / 733
decese)
• 2014 - 2015 – EBOLA in Africa
• 2015 – 2017 – OMS declara Poliomielita – urgenta
de sanatate publica la nivel international
• 2015 - 2016 - ZIKA
Bolile Infectioase = 9% din “povara
(“burden”) bolilor in Europa*

WHO Regional Office for Europe. The European health report 2005.
 Proces infectios

– Infectia este specifica viului

– Totalitatea reactiilor locale si /sau generale
determinate de impactul dintre agentii
patogeni si organismul uman sau animal
– Forme de manifestare:
• Infectie
• Boala
• Portaj
 Agenti - BI
• Bacterii
• Fungi
• Protozoare
• Virusuri
• Ricketsii
• Chlamydii
• Mycoplasme
• Prioni, virus –like (VHD)
 Care sunt relatiile organismului
uman cu microorganismele ?
Variate:
– unele benefice
• comensalism
• mutualism

– altele daunatoare
• parazitism
 Comensalismul
• este o asociatie în care un microorganism
foloseste ca mediu de viata un alt organism fara
sa-l prejudicieze.
• omul este gazda unei flore comensale - flora
normala - foarte bogata, prezenta pe:
– Tegumente
– Cavitate bucala
– Cavitate nazala, faringe, cai respiratorii superioare
– Intestin
– Mucoasa uro-genitala
 Mutualismul (simbioza)
• este o relatie care se stabileste în
beneficiul ambilor parteneri ai asociatiei.
– de exemplu, între bacilii lactici si gazda
umana exista un beneficiu reciproc: vaginul
ofera conditii de viata bacililor lactici iar
acestia la rândul lor acidifica mediul,
împiedicând dezvoltarea altor
microorganisme.
 Flora normala
• foarte multe specii bacteriene si un numar mai
mic de virusuri, fungi si protozoare.
• depinde de o serie de factori:
- vârsta,
- regimul alimentar,
- statusul hormonal,
- starea de sanatate,
- conditiile de igiena colectiva si
personala
 Flora normala
• Prezenta permaneta si stabila
– în intestinul gros, numarul de bacterii este de 1 x 10
(12) /ml
– în zonele cu flora mai redusa (tegumente, vagin),
numarul lor nu depaseste în mod normal 1 x 10(6)/ml
• Se reface dupa orice modificare calitativa
sau numerica
 Flora normala
• Specificitate pentru un anumit situs
Tegumente
– Staphylococcus epidermidis (90%)
– bacili difterimorfi anaerobi - Propionibacterium
acnes
– Clostridium perfringens
 Flora normala
Colon
– Bacili gram negativi (enterobacterii)
– Germeni anaerobi (bacteroides, enterococi)
 Flora normala
• este un factor important în apararea antiinfectioasa naturala
– deprima înmultirea florei patogene prin mecanisme competitive pentru
un substrat nutritiv, pentru aceiasi receptori celulari
– produc bacteriocine

• contribuie la nutritia si metabolismul organismului

– Flora normala (specii de Bacteroides si E. coli) sintetizeaza si secreta în
intestin vitamina K si vitamine din grupul B.
– intervine în circuitul hepato-entero-hepatic al unor substante cum sunt
hormonii steroizi si sarurile biliare. Aceste substante sunt excretate în
intestin prin bila sub forma conjugata de glucuronide sau sulfati. Ele nu
pot fi reabsorbite decât dupa deconjugare care se petrece sub actiunea
glucuronidazelor si sulfatazelor secretate de flora bacteriana.

DAR
 Flora “normala”

DAR
• constituie sursa majoritatii infectiilor
oportuniste
Comensalismul si mutualismul
=
Echilibru

poate fi perturbat

diversi factori (gazda, microorganism, mediu)

Flora normala poate manifesta aspecte patogene –

microorganisme conditionat patogene
 Microorganisme conditionat
patogene

• Importanta la nivel individual

• Aparitie sporadica, dependenta de
constituirea conditiilor favorizante:
- doza mare,
- rezistenta antiinfectioasa scazuta
- poarta de intrare larga
• Masuri de prevenire – la nivel individual
 Parazitismul
• este o relatie care se stabileste în mod
cert în beneficiul microorganismului si în
detrimentul gazdei umane.
• din aceasta categorie fac parte
microorganismele patogene.
 Parazitismul
• Obligatoriu parazite – nu se pot dezvolta decat
in organismul gazdei
• Treponema pallidum
• Chlamydia pneumoniae
• Facultativ parazite – pot trai si in natura, dar
cand ajung in organism stabilesc o legatura de
parazitism
• Clostridium tetani
• Salmonella typhi
 Agentul infectios
• Patogenitate
• Infectiozitate
• Virulenta
• Imunogenicitate
• Stabilitate in mediu
• Doza infectanta
• Perioada de incubatie
 Patogenitatea

• Capacitatea unui microorganism de a

produce boala;
– se masoara prin raportul dintre numarul de
persoane care dezvolta boala clinica si
numarul de persoane infectate.

Caracteristica de specie si este determinata

genetic
 Patogenitatea

– Microorganisme cu patogenitate inalta

• v. rujeolic
• v.gripal aviar
– AH5N1 la pasari – inalt patogen;

– Microorganisme cu patogenitate joasa

• v. polio (95% infectii asimptomatice, 0,1-2%
poliomielita)
 Virulenta

• Caracteristica de tulpina
• Depinde de mediul in care traieste
microorganismul respectiv

– atenuarea virulentei la tulpinile vaccinale

 Infectiozitatea
• Capacitate a unui germen de a pătrunde
într-un organism receptiv, de a se menţine
si înmulţi în asa fel încât transmiterea de
la organismul invadat la altul să se poată
face cu usurinţă.

• Doza infectanta – cantitatea necesara

pentru a cauza infectia la persoanele
susceptibile
 Infectiozitatea
• Doza infectanta – cantitatea necesara
pentru a cauza infectia la persoanele
susceptibile
• Exemplu - Tularemia zoonoza determinata
de Francisella tularensis
• mai putin de 10 bacterii pot fi suficiente pentru a
determina o infectie cand este inoculata pe cale
inhalatorie sau subcutanata,
• 10(6) bacterii necesare pentru a determina o
infectie pe cale orala
 Perioada de incubatie

• timpul de la patrunderea agentului

infectios si aparitia primelor semne sau
simptome
– Durata diferita in functie de microorganism
– Pentru aceiasi boala se defineste ca un
interval
• Minim
• Maxim
 Perioada de incubatie

• Hepatita A - 15 - 45 zile
• Hepatita B - 50 – 180 zile
• Gripa - 1- 3 zile (clasic)
• Varicela - 10 – 21 zile
• Rujeola - 8- 14 zile (10 zile)
• TIA
– stafilococ - maxim 6 ore
– Bacillus cereus < 24 ore
– Salmonella - 6-72 ore
 Perioada de incubatie

Sugereaza etiologia
Durata de aplicare a masurilor de control
 Imunogenicitate

• proprietatea de a induce imunitate

• exemple
 Procesul epidemiologic

– Multitudinea de factori, fenomene si

mecanisme biologice, naturale, si sociale care
duc in mod determinant sau dinamizator -
favorizant la aparitia, extinderea si evolutia
particulara a unei stari morbide in populatie
 Procesul epidemiologic

– Factori determinanti (obligatorii, principali)

• Sursa de agenti patogeni
• Caile si mecanismele de transmitere
• Populatia receptiva

– Factori dinamizatori – favorizanti

• Economico-sociali
• Naturali (meteo-geografico-climatici)
Sursa de infectie
 Sursa de infectie
• Organisme vii – care au capacitatea sa
gazduiasca, sa asigure supravietuirea,
eventual multiplicarea si
eliminarea/diseminarea unui agent
patogen
• Om
• Animal
• Artropod
 Rezervor
– totalitatea speciilor / mediilor care confera
microorganismului conditii de supravietuire si
multiplicare
• Om
• Animal
• Artropod
• Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric – zambila de
apa, sol pentru spori)
– Nu este intotdeauna si sursa
• Ex. Clostridium botulinum
– Rezervor – solul
– Sursa – animale si pesti
 Sursa de infectie
• Om
– Bolnav
– Purtator
• Animal:
– Bolnav
– Purtator

• Artropod
 Porti de eliminare
• Secretii /excretii prin care se elimina agentul
patogen
– Sputa (BK)
– Saliva (v.rabic, urlian)
– Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric,
streptococ, meningococ)
– Secretii cutanate (stafilococ)
– Secretii genitale (HIV, gonococ)
– Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)
– Urina (leptospira, fb. tifoida)
– Sange (HIV, VHC, VHB)
– Lapte (BK, HIV ?, VHB ?, MERS-CoV ?)
– Placenta – v. rubeolic
 Sursa de infectie
• Cai de eliminare
– Unice (v. holeric)
– Multiple (HIV)

• Ritm de eliminare
– Continuu
– intermitent
De ce trebuie sa stim ritmul si
calea de eliminare?
• Diagnostic
– Ce produse recoltam ?
– Cand ?
– Cate probe ?
– Cum interpretam rezultatele ?

• Transmitere

• Masuri
 Sursa de infectie - Omul
• Bolnav
• Forme tipice
• Forme atipice
– Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic
– nedepistate
– depistate tardiv

• Diseminare
– perioada de contagiozitate
 Sursa de infectie
Purtator

• Nu prezinta semne/manifestari clinice

sau modificari paraclinice, gazduiesc
agentii patogeni si ii elimina in mediul
extern
– Frecventa crescuta,
– Mobili,
– necunoscuti,
– Dificil de depistat,
– investigatii speciale (screening)
– Important daca lucreaza in sectoare speciale -
sector alimentar, aprovizionare cu apa,
colectivitati de copii, unitati medico-sanitare
 Purtatorii
• Preinfectiosi
– viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie,
fara semne clinice

– Precoce si temporari – HAV, rujeola, rubeola,

parotidita

– in cazurile sporadice - depistare dificila,

– In epidemii - investigarea contactilor
 Purtatorii
Sanatosi
• au un grad de imunitate
• au rezistenta nespecifica buna
• primesc si retin agentul patogen de la sursa
– HVB, b.difterie, meningococ, stafilococ, streptococ,
Salmonela typhi, b.dizenteric
–Temporari
–Cronici
• Screening
• Controale periodice
 Purtatorii

• Fosti bolnavi
– Cunoscuti – bolnav investigat
– Necunoscuti – bolnavi cu forme atipice

– Convalescenti – durata portajului < 3 luni

» Streptococ, stafilococ, b. dizenteric, VHB, b. difteric,
– Cronici – durata portajului > 6 luni
» HVB, HVC, S. Typhi, b. dizenteric
 Sursa de infectie -
Extraumana
Animal:
- mamifere
- pasari
- domestice
- peridomestice (rozatoare)
- salbatice

• Bolnav
• Purtator

• Artropod
 Contagiozitatea
– atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de
la persoana bolnava sau infectata la o persoana
receptiva
- perioada de timp in care un agent infectios poate fi
transmis direct sau indirect
o de la persoana infectata la o alta persoana;
o de la un animal infectat la om;
o de la persoana infectata la animal sau
artropod.
- zile, saptamani, ani, toata viata
- dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii
de intrare, microorganismului
- importanta = durata actiunilor de control (izolare)
 Indicatorul de contagiozitate (sau
rata de atac secundara)

specific bolilor infectioase

- arata proportia de persoane receptive din
colectivitate la care se poate transmite infectia,
in conditii optime de transmitere a agentului
patogen, intr-o perioada de timp

IC = Numarul persoanelor infectate X 100

Numarul total al persoanelor sigur receptive

 Mod de transmitere

• Transferul agentului patogen, pe diverse cai, de

la sursa care il elimina la organismul receptiv

• Capacitatea de transmitere depinde de:

– Eliminarea agentului patogen
– Comportamentul in mediul extern (rezistenta)
– Comportamentul speciei
– Factori de mediu
– Factori socio-economici
 Mod de transmitere
• Rezistenta microorganismelor in mediul extern:
– germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore
– germeni cu rezistenta scazuta - o zi
– germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna
– germeni cu rezistenta mare - luni, ani

• Rezistenta in mediul extern conditioneaza:

– natura
– complexitatea
– durata transmiterii
 Clasificarea bolilor infectioase dupa
mecanismul de transmitere

Boli infectioase:

– Respiratorii
– Digestive
– Tegumentare
– Sanguine
– Sexuale
 Transmitere directa
• Transfer direct, nemijlocit de la sursa la receptiv
fara interventia unui element al mediului extern
– Contact (sarut, muscatura, contact sexual)
– Proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin
stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un
metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale,
bucale (streptococ).
– Vertical – de la mama la fat – transplacentar
(toxoplasmoza, sifilis, rubeola, HIV, VCM), nastere (streptococ,
listeria, gonococ, chlamidia), alaptare (HIV)

• Microorganisme cu rezistenta scazuta

• ITS, rabie, mononucleoza, herpes, scabie
 Transmiterea indirecta (I)
• Simpla
– Transferul de la sursa la receptiv se
realizeaza prin intermediul unui singur
element al mediului extern (apa, aer, aliment,
instrumentar, sange sau produse de sange
etc)
– Transfer prin vector
– Microorganisme cu rezistenta medie
• Boli respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC
post-transfuzionale, boli transmise prin vectori
 Transmiterea indirecta (II)
• Complexa
– Transfer succesiv al agentului patogen pe
multiple elemente din mediu, legate functional
intre ele
– Microorganisme cu rezistenta medie sau
crescuta
• Infectii digestive, infectii tegumentare
 Transmiterea indirecta (III) –
alta clasificare
• prin stafeta – orice material, obiect, echipament,
apa, aliment care transfera microorganismul de
la sursa la receptiv
• prin vector
• mecanica – purtarea simpla a microorganismului de catre
insecta fara multiplicarea germenului
• biologica – multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul
insectei
• aeriana – prin diseminare de aerosoli microbieni
de la sursa la poarta de intrare (respiratorie)
 Difuzibilitatea
– viteza de raspandire a unei infectii intr-o
populatie heterogena ca receptivitate si
conditii de viata.

• Id = Numarul persoanelor infectate intr-o perioada de timp X 100

Numarul persoanelor din colectivitate
Caile de transmitere
 Cai de transmitere
Aerul
• nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata
a agentilor patogeni
• 20% din bolile infectioase
• William Wals (1950) demonstreaza transmiterea
aeriana – tuberculizarea cobailor
• Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii
– expir – eliminare aer sub presiune aerosolizarea
secretiilor - picaturi de saliva si mucus (norul Flugge)
– 1,5-2 m
– stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)
 Transmiterea prin aer
– diametru >20µm sedimenteaza
– diametru 10-20 µm persista un timp in aer sub
forma de aerosoli, apoi se transforma in
nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in
suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca , se
transforma in microparticule care
sedimenteaza pe suprafete si realizeaza
pulberile (praful) bacteriene contaminate cu
germeni mediu sau inalt rezistenti (BK,
staphylococcus aureus).
 Transmiterea prin aer
– Transmitere crescuta in spatii inchise:
• saloane,
• sali de asteptare,
• spitale,
• scoli,
• avioane,
• sali de spectacol
– Favorizata de aglomeratie, curenti
– 6-7 l/minut
 Transmiterea prin aer
• Contaminarea aerului prin manopere
medicale generatoare de aerosoli:
– Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea
jetului de apa sub presiune in cabinetele
stomatologice
– Bronhoscopii
 Transmiterea prin aer
• Virusuri:
– Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc
– Rujeolic, rubeolic, varicelos etc
– Poliovirusuri

• Bacterii:
– BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ,
stafilococ
 Transmiterea prin aer
• Greu de influentat
• Masuri:
– masti
– educatie (cum tusim, cum stranutam corect...)
– izolare / autoizolare (distantarea sociala)
– ventilatie, aerisire – scad concentratia pulberilor,
prafului contaminat
– amplasare saloane
– dezinfectie periodica a saloanelor
– plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru
infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) -
germeni inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)
 Cai de transmitere
Apa
– Acces la apa potabila
• 30 % din populatia tarilor slab dezvoltate
• 90 % in tarile industrializate
– 80% din bolile infectioase
– Lipsa apei potabile - 25.000 decese /zi, 700 milioane cazuri de
imbolnavire /an
– Necesar
• minim – 30 l/zi,
• optim >100l/zi
 Contaminarea apei

– Direct – de la sursele de agenti patogeni:

• prin dejecte (umane, animale)
• adapare
• scaldare
• cadavre
– Indirect
• sol,
• inundatii,
• cutremure
 APA
Risc de transmitere
– Sursa de apa:
• apa de suprafata – nepotabila, se poate contamina usor
• freatica – acceptata ca sursa naturala de apa potabila; se
poate contamina prin infiltrare, galeata contaminata etc
• meteorica
• reteaua centrala – apa potabila (teoretic cel putin ?!)
– Vehiculare la distanta
– Dilutia
– Doza infectanta
 Apa
Risc de transmitere
- Rezistenta speciei microbiene
– Trichomonas vaginalis 1-5 ore
– Sh. 4-7 zile,
– S. typhi 20-30 zile
– V.holeric – 10-60 zile
– Giardia 30-40 zile,
– VHA, VHE 150-180 zile,
– Virusurile polio 120-150 zile,
 Apa
Cale de transmitere

• Ingestie
• Imbaiere
• Mediu de dezvoltare pentru insecte
(tantari)
 Apa
Cale de transmitere
• Ingestie
– apa
– bauturi
– cuburi de gheata preparate din apa contaminata
– apa imbuteliata (apa contaminata sau ambalaj
contaminat)
 Masuri
• Evitarea contaminarii surselor
• Asigurarea potabilitatii apei (filtrare,
coagulare, clorinare – mai eficace fata de
bacterii, mai putin fata de virusuri)
• Asigurarea unei distributii continue in retea
• Daca apa este contaminata – oprirea
distributiei este masura obligatorie
 Cai de transmitere
Solul

• 1g de sol -2-5 miliarde de germeni

• Nu este un mediu prielnic – bacterii sporulate
• Contaminarea solului:
– ape contaminte, ingrasaminte de origine animala,
dejecte, deseuri, cadavre
– Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia
oraselor, zonele rurale
– Mai putin – in zonele urbane (!!) – pavaje, canalizare,
colectare sistematica a deseurilor
 Cai de transmitere
Solul

• Transmitere la om – in special indirect, prin

asociere cu apa, mana murdara, alimente,
obiecte
– Om – sol – om (geohelminti, protozoare)
– Animal – sol – om (salmonela, leptospira, B.
Anthracis)
– sol – om (Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis)
• ingestie de fructe, legume obtinute pe un sol contaminat
• contact cu solul contaminat - tegumente lezate
• inhalare pulberi de sol contaminat
 Masuri
• Evitarea contaminarii
• Decontaminare
 Cai de transmitere
Alimentele

• de origine animala

• de origine vegetala

• mixte
 Cai de transmitere
Alimentele
• de origine vegetala - bacterii, virusuri, spori, oua
de helminti
– contaminarea
• Primara – de la origine prin irigare cu ape contaminate,
folosirea ingrasamintelor naturale
• Secundara – prin apa, obiecte, mana murdara, insecte,
rozatoare (cereale)
Salmonella in fructe de padure
 Cai de transmitere
Alimentele
• de origine animala – animale bolnave sau purtatoare
– Carnea – Salmonela, Brucela, Stafilococ, V. Febrei aftoase,
Trichinela
– Laptele – Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b.
Difteric
– Ouale – salmonela
– Bushmeat - Ebola
– contaminarea
• Primara – de la origine
• Secundara – prin apa, obiecte, mana murdara, insecte
Focare epidemice in : Franta, Germania, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania, Marea Britanie.
 Exemple
• Salmonella Enteritidis – Ungaria, Hungaroring,
august 2007, preparate din carne de pui

• Trichineloza:
– Franta, consum de salam preparat din carne de cal
– Franta (2009) – consum de carne de urs grizzly
(imbolnaviti in timpul unei calatorii in Canada –
Trichinella larvae posibil)
– Spania, Suedia – carnati (chorizo) din carne de porc
mistret (trichinella britani)
 Fructe de mare
• Atentie de unde sunt colectate !!!
• apa contaminata –
– VHA, VHE,
• Ex. Franta, Spania
– Norovirus – stridii
• (UK, Franta, Norvegia, Suedia, Danemarca - ianuarie 2010 –
334 cazuri in 65 de focare)
 Cai de transmitere
Alimentele

• mixte – salate, creme, inghetata, maioneza

• mediu prielnic pentru supravietuire si multiplicare
• Toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie, parazitoze
 MASURI
• Controlul alimentelor – Agentia Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta Alimentului
• Reglementari - europene
 WHO / OMS
Guide on Safe Food for Travellers

• http://www.who.int/foodsafety/publications/consumer/trav
ellers/en/index.html
• Mesaje cheie
- Keep clean
- Separate raw and cooked
- Cook thoroughly
- Keep food at safe temperatures
- Use safe water and raw materials
 Cai de transmitere
Mana murdara
• Contaminarea
– direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele
patologice
– indirect - apa, aer, obiecte, sol

• Risc crescut de contaminare

– ocupationala – personal medical, veterinari, salubritate,
zootehnie
– autocontaminare – purtatori, bolnavi
• Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v.
hepatitice A, E

• Decontaminare – spalare cu apa si sapun sau utilizare

de solutii dezinfectante
 Cai de transmitere
Mana murdara
• Contaminarea
– direct - de la sursa de agenti patogeni prin
produsele patologice
– indirect - apa, aer, obiecte, sol

• Risc crescut de contaminare

– ocupationala – personal medical, veterinari,
salubritate, zootehnie
– autocontaminare – purtatori, bolnavi
• Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri,
v. hepatitice A, E
 Cai de transmitere
Obiectele
• Obiectele (telefon mobil, tastatura, vesela, tacamuri
etc) inclusiv
• instrumentarul medical
• Echipamente (inclusiv ale personalului medical)
- contaminarea
– direct - de la sursa de agenti patogeni prin
produsele patologice
– indirect - apa, aer, mana
• se pot contamina foarte usor
• pot fi decontaminate / dezinfectate / sterilizate eficace
 Cai de transmitere
Instrumente medicale

• Critice

• Semi-critice

• Non-critice
 Instrumentele medicale
critice (I)
– penetreaza pielea sau mucoasele
– vin in contact cu tesuturi sterile sau cu
sistemul vascular

Exemple:
- bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi,
- alt instrumentar chirurgical invaziv

Necesită STERILIZARE între utilizari.

Inainte de sterilizare - dezinfectie.
 Instrumentele medicale
Semi-critice (I)

– vin în contact cu mucoasele (cu excepţia mucoasei

periodontale), sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
– Exemple:
a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi
endotraheale, echipament de anestezie şi respiraţie
asistată.
– Necesită STERILIZARE, sau cel puţin DEZINFECŢIE
DE NIVEL ÎNALT, între utilizări
 Instrumentele medicale
Semi-critice (II)

b) termometre orale sau rectale

c) suprafeţe netede, dure (căzi de hidroterapie)

• Necesită DEZINFECŢIE DE NIVEL

INTERMEDIAR între utilizări
 Instrumentele medicale
Non-critice

Vin in contact cu pielea intacta

– Exemple:
• stetoscoape, suprafaţa meselor, pavimente, ploşti,
mobilier, etc.
• Necesită DEZINFECŢIA DE NIVEL
INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări
 Cai de transmitere
Insectele
• mecanica – purtarea simpla a micro-
organismului de catre insecta fara multiplicarea
germenului:
– musca,
– gandacul de bucatarie
enterovirusuri,enterobacterii oua si larve de helminti,
BK, stafilococi etc
 Cai de transmitere
Insectele
Biologica – multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul
insectei :

• Paduchi (tifos, febra recurenta)

• Pureci (tularemia, ciuma)
• Tantari (malarie, WNile, febra galbena, denga, Zika,
Chikungunya etc)
• Capuse (febra butonoasa, encefalita, Lyme etc)
• Flebotom (leishmanioza)
 MASURI
• Igiena
• Dezinsectie (periodica, insecticide
aprobate)
• Protectie individuala pentru prevenirea
intepaturii/ muscaturii
• Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare
(febra galbena) pentru calatori
Vaccinările și călătoriile
 Generalitati
• La nivel global se inregistreaza circa 1 miliard de
turisti anual, majoritatea dintre acestia facand
parte dintre cei care merg in vacanta.
• deplasarile in afara granitelor - plecare
temporara la munca si migratia sunt in crestere
si pot influenta semnificativ potentialul de
transmitere al unor boli infectioase.
• Mijloacele de transport cele mai utilizate sunt
cele aeriene (53%), urmate de transportul de
suprafata, iar utilizarea lor se poate asocia de
multe ori cu influentarea starii de sanatate a
calatorilor.
 Generalitati
• Calatoriile, indiferent de scop, expun
calatorul la numeroase riscuri, mai ales
riscul de a contacta o boala infectioasa.
• Vaccinarea corecta inainte de o calatorie
reduce riscul de imbolnavire a calatorului
dar si de raspandire a bolilor infectioase
prevenibile prin vaccinare.
 Ce trebuie sa stie persoanele care se hotarasc sa
calatoresca in strainatate
• Trebuie sa va programati la o consultatie la medicul
dumneavoastra de familie pentru a va verifica starea de
sanatate inaintea calatoriei cu cateva saptamani inaintea datei
acesteia;
• sfatuiti-va cu medicul asupra unui kit medical de baza pe care sa-l
luati cu dumneavostra in timpul calatoriei (medicamente,
dezinfectanti, pansamente)
• Trebuie sa va luati precautiuni suplimentare si sa cereti sfatul
medicilor specialisti daca aveti afectiuni cronice care va
afecteaza starea de imunitate; acelasi sfat trebuie urmat si de
femeile gravide
• Daca calatoriti impreuna cu copii, iar acestia au pana la 12 ani cereti
sfatul unui medic pediatru
• Informati-va asupra tipurilor de vaccinuri sau a medicatiei profilactice
ce trebuie administrata inainte sau in timpul calatoriei
dumneavoastra; va puteti adresa in acest scop autoritatilor de
sanatate publica locale (DSP) care va pot indruma la un centru de
vaccinari international

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php/sfaturi-pentru-calatori/17-
cabinete-vaccinari-internationale
 WHO / OMS
International travel and health

http://www.who.int/ith/en/index.html
 Vaccinările și călătoriile internaționale
• Vaccinari de rutina (din programul national de imunizari)
– Continuate / completate conform varstei
• Vaccinari obligatorii, cerute de autoritatile statului respectiv pentru
a putea intra in tara respectiva, in concordanta cu prevederile
Regulamentului Sanitar International 2005
– Febra galbena
• Vaccinari recomandate datorita riscului de a contracta o infectie
– POLIOMIELITĂ
– Hepatita A / B
– Rabie
– Febra tifoida
– Encefalita de capusa
– Encefalita japoneza
– Meningita meningococica
 Vaccinarile si calatoriile internationale
• Vaccinarea inaintea unei calatorii
internationale este recomandata de medic,
in functie de urmatoarele elemente:
– Calatorie
– Calator
– Boala infectioasa pentru care se doreste
protectie
– Vaccin
• Schema de vaccinare este
“PERSONALIZATA”
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Calatorie
– Destinatie
– Durata
– Scop (profesional, social, turistic, umanitar
etc)
– Vaccinari obligatorii (sau recomandate) in
zona respectiva
– Riscurile de imbolnavire specifice zonei
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Calator
– Starea de sanatate
– Varsta (vaccinul amaril – impotriva febrei
galbene se administreaza dupa varsta de 9
luni, pentru encefalita japoneza dupa varsta
de 6 luni etc)
– Status imun (boli infectioase/ vaccinari
anterioare)
– Contraindicatii pentru vaccinare
– Comportamente cu risc
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii

• Boala infectioasa
– Morbiditate
– Mortalitate
– Metode de prevenire existente si accesibile
(antibioticoprofilaxie, imunizare pasiva etc)
Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Vaccin
– Durata protectiei
– Eficacitate
– Schema de vaccinare
• uneori sunt necesare mai multe doze, efectuate la
anumite intervale de timp – este indicata
consultarea medicului cu 4-8 saptamani inaintea
unei calatorii pentru a avea timp suficient
– Reactii adverse
– Disponibilitatea vaccinului
– Cost
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
• Calatorie
– Destinatie
– Riscurile de imbolnavire specifice zonei
 Criterii de apreciere a necesitatii
vaccinarii
– Persoanele care calatoresc in Afganistan,
Camerun, Guineea Ecuatoriala, Etiopia,
Irak, Israel, Nigeria, Pakistan, Somalia,
Siria si Ucraina se vor vaccina obligatoriu
cu o doza de vaccin polio inactivat (VPI) cu
4 saptamani inaintea plecarii sau in mod
exceptional, pentru cazuri de urgenta,
chiar in ajunul plecarii.
http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docma
n&Itemid=29
Receptivitatea populatiei
 Rezistenta
• Rezistenta = stare a organismului care
impiedica patrunderea unui agent patogen
• sau asigura distrugerea sau eliminarea
agentului patogen
• sau neutralizarea produsilor de
metabolism toxici

= riposta a viului la agresiunile externe

 Receptivitatea
(susceptibilitatea)
• stare a organismului care nu-i confera
acestuia posibilitatea de a invinge o
agresiune microbiana.
• Receptivitatea unei gazde - dependenta
de factori:
– Interni
– Externi
 Apărarea antiinfecţioasă
• se realizează prin mecanisme specifice
şi mecanisme nespecifice care
acţionează împreună sau independent,
integrate funcţional, astfel încât acţiunea
lor este totdeauna combinatã.
– De exemplu, epiteliul tubului digestiv secretã
lizozim, ca factor al rezistenţei înascute, iar în
stratul de mucus care îl tapeteazã se gãsesc
IgA, ca factor al imunitãţii dobândite
 Mecanisme nespecifice
• sunt funcţionale încă de la naştere, fără să necesite
o expunere anterioară la un microorganism sau
antigen:
• Bariere:
• fizice - pielea şi mucoasele intacte şi funcţionale
• chimice - aciditatea gastrică, secreţii, enzime
• Sistemul complement
• Sistemul fagocitar
• Diverse substanţe din componenţa ţesuturilor:
– polipeptide bazice cu proprietati antibacteriene,
– beta-lizina serului cu actiune impotriva germenilor gram
pozitivi,
– interferoni care confera rezistenta impotriva virusurilor.
 Mecanismele rezistentei
specifice
• nu sunt funcţionale pe deplin de la
naştere. Pentru a intra în acţiune necesită
un timp de la expunerea la un antigen sau
agent infecţios.
• Sunt reprezentate de sistemul imun :
– Umoral
– Celular
• Imunitatea activă apare în urma expunerii
organismului la un stimul antigenic capabil să
determine un răspuns imun din partea gazdei :
• - natural - infecţie (forma clinică manifestă,
subclinică, asimptomatică)
• - artificială - administrare de antigene sub formă
de vaccin
• Imunitatea pasivă se obţine:
• - pe cale naturală - prin transfer de anticorpi de
la mamă la făt
• - pe cale artificială - prin administrare de produse
biologice care conţin anticorpi (seruri sau
imunoglobuline).
 Factori Interni (I)
• Varsta
– Afectare diferentiata in functie de varsta
• patologia neonatala, copil,
• adult,
• varstnic - imunosenescenta
• Sex (gen)
– Ex. Infectia gonococica mai freventa la femei
decat la barbati

• Rasa
– Rezistenta africanilor la infectia cu Pl. vivax
 Factori Interni (II)
• Particularitati genetice (au fost identificate variante
genice corelate cu susceptibilitatea sau rezistenta la
anumite infectii)
– Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvolta mai
frecvent forme severe de infectie cu Streptococus
pneumoniae si Haemophilus influenzae, dar sunt protejate
fata de formele severe de malarie cu Plasmosium
falciparum
– Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down,
cu lepra
 Factori Interni (III)
• Stari fiziologice
– sarcina
• Ex. Hepatita E evolueaza la gravide cu forme severe si
deces
• Reactivarea infectie cu Herpes simplex

• Stari patologice
– Ex. Gripa evolueaza sever, cu complicatii si deces
mai frecvent la persoane vârstnice, cu infectii
cronice (insuficienta renala, diabet, boli
imunosupresive etc)
– Peste 90% din decesele atribuite gripei apar la vârstnici şi la alte grupe de risc crescut2
 Factori externi (I)
- dieta / alimentatie
- ocupatie
- activitate fizica
- religie (refuz vaccinare)
- imunizari
- medicatie imunosupresiva
 Factori externi (II)
• obiceiuri / traditii si comportamente
– fumat, alcool
– ritualuri (Boala KURU)
– Comportamente sexuale - 2011 – gonoree
faringiana – rezistenta la ceftriaxona –
Suedia, Slovenia
– Droguri (ex. Subst. etnobotanice in Romania
– risc crescut prin nr mare de injectari/zi)
 Factori externi (III)
• Consumatorii de droguri injectabile - principalul
grup la risc pentru infectiile transmise prin sange
– HIV, Hepatita B / D, Hepatita C,
• dar si pentru alte infectii
– Tuberculoza
– Hepatita A
– Infectii cutanate si de tesuturi moi: Stafilococ, Streptococ,
Baccilus anthracis
– Sepsis sever
– ITS (sifilis, gonoree, chlamydia)
– Botulism
• SUA (1982 primul caz), Irlanda (2002, 2008), UK (2000,
2004), Scotia (2000), Germania (2005), Norvegia (1999),
Elvetia (2000)
– Tetanos – injectii subcutanate cu heroina (UK)
Evaluarea fondului imunitar
Indicatori (1)

a.Incidenta / Prevalenta
b.Mortalitate
c.Gravitate
• Ex. Epidemia de difterie din Moldova,
Rusia
 Evaluarea fondului imunitar
Studii serologice (2)
a. se efectueaza periodic (sunt scumpe, fondul imunitar nu se
modifica rapid si brusc)
b. determinarea seroprevalentei pe tipuri de antigene, pe
grupe de varsta
c. obiective – evaluarea programului de vaccinari,
identificarea grupurilor populationale neprotejate care
impun interventii suplimentare sau modificari ale strategiei
de vaccinare
d. Designul – reprezentativitatea esantionului, definirea
titrului protector (atentie la memoria imunologica – ex.
Hepatita B), metoda de determinare a titrului de anticorpi,
rata de participare
e. ESSEN – 1997 / 2002 – coordonarea colectarii si analizei
datelor referitoare la imunitate in bolile prevenibile prin
vaccinare la nivel European
Evaluarea fondului imunitar
Evaluarea acoperirii vaccinale
(3)

Estimeaza nivelul de imunitate, dar

interpretarea trebuie sa ia in calcul si
eficacitatea vaccinala
- nici un vaccin nu are eficacitate 100%

- Ex. Vaccinul pandemic AH1N1 in sezonul 2009-

2010 a avut o eficacitate de 70%
 Exemplu: Rujeola
• De ce apar inca epidemii de rujeola ?
• De ce apar cazuri de rujeola la copii
vaccinati ?
 Evaluarea fondului imunitar (4)
Modele matematice
Gripa AH1N1 – SUA
Pana in luna iulie 2009 – raportate 43.677
cazuri confirmate cu laboratorul
Estimare – 1.8 -5.7 milioane persoane
infectate (pentru fiecare caz confirmat
cu laboratorul au mai fost intre 47-148
cazuri / infectii AH1N1)
Sursa: Reed C, Angulo FJ, et al. …, Estimates of the prevalence of
pandemic (AH1N1) 2009, United States, April –July 2009,
Emerg. Infect. Dis, 2009, dec
 Evaluarea fondului imunitar (5)
Alte teste:
ex. IDR Schick, Dick
 Investigația epidemiologica

• Investigația epidemiologica a unei probleme de sanatate publica – se declanseaza

pe baza informatiilor furnizate de sistemele de supraveghere, presa sau alte surse.
• Investigaţia epidemiologică (IE) reprezintă totalitatea acțiunilor efectuate pentru
a identifica factorii care au determinat apariţia unei boli transmisibile într-o
populaţie.
• Este o acţiune sistematică, rapidă, cu durată limitată, efectuată sub prezumţia
existenţei unei probleme de sănătate deja constituită în populaţie
• Scopul unei Investigaţii Epidemiologice:
– obţinerea cat mai rapidă de informaţii pentru acţiune (pentru elaborarea măsurilor de prevenire
și control al unei epidemii în curs de desfașurare)
– prevenirea apariţiei unor noi epidemii în viitor
– evaluarea unui sistem de supraveghere existent sau a necesității introducerii unui nou sistem
de supraveghere in practica curentă
– obţinerea de informaţii noi despre un agent patogen
 MASURI DE PREVENIRE SI CONTROL

• Se adreseaza factorilor determinanti ai

procesului epidemiologic:
– Sursa
– Cale de transmitere
– Populatie receptiva
• Se aplica pe toata durata de evolutie a
focarului/epidemiei
• Se incheie - cand de la debutul ultimului caz,
nu au mai aparut cazuri noi de imbolnavire
intr-o perioada de timp egala cu durata
maxima de incubatie a bolii
 MASURI DE CONTROL
SURSA DE INFECTIE
• Identificarea SURSELOR (bolnavi,
purtatori)
• Izolarea – in spital, la domiciliu, masuri
de reducere a transmiterii in functie de
ritm cale de eliminare, contagiozitate,
transmitere etc)
• Confirmarea diagnosticului si tratament
• Raportarea cazului / focarului (HG nr.
589/2007, ord.MS 1466/2008)
• Monitorizare (acolo unde se impune)
 MASURI DE CONTROL
CAI DE TRANSMITERE
• Curatenie
• Dezinfectie
• Sterilizare
• Dezinsectie
• Deratizare
 MASURI DE CONTROL
POPULATIE RECEPTIVA
• Identificarea contactilor (nume, varsta,
domiciliu, profesie, loc de munca, descriere
contact infectant etc)
• Supraveghere clinica si epidemiologica pe
perioada de incubatie maxima a bolii
• Investigatii de laborator (acolo unde este
cazul)
• Masuri profilactice (vaccinare, administrare
de imunoglobuline, chimioprofilaxie etc)
• Actiuni de informare -educare